Scurt ce este neuroplasticitatea?

Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a forma conexiuni și căi noi și de a schimba modul în care sunt “cablate”
rețelele sale.
Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a se schimba și de a se adapta.

In literatura rusa :
Neuroplasticitatea este o proprietate a creierului uman, care constă în capacitatea de a se schimba sub influența experienței,
precum și de a restabili conexiunile pierdute după deteriorare sau ca răspuns la influențe externe.

Cum se formeaza memoria datorita neuroplasticitatii?

Schimbarea sau reorganizarea rapidă a rețelelor celulare sau neuronale ale creierului poate avea loc în multe forme diferite și
în multe circumstanțe diferite. Plasticitatea dezvoltării apare atunci când neuronii din creierul tânăr încolțesc rapid ramuri și
formează sinapse. Apoi, pe măsură ce creierul începe să proceseze informațiile senzoriale, unele dintre aceste sinapse se
întăresc, iar altele se slăbesc.

Neuroplasticitatea este folosită de creier în timpul întăririi informațiilor senzoriale prin experiență , cum ar fi învățare și
memorie si se incepe in copilarie.
La un copil dezvoltatrea memoriei bune se datoreaza experientei preponderent negative ,decat pozitive.
Un exemplu potrivit – Cu totii ne aducem aminte de momentele din copilărie când tatal ne-a pedepsit cu bătaia din cauza
neascultatarii noastre si nu tinem minte ce cadou am primit la ziua de nastere in 4 ani. Adica stimularea dureroasa pentru noi
este un stimul cat mai remarcabil decat un ursulet pufos placut daruit la zi de nastere.
Un rol important in dezvoltarea memoriei in copilarie joc resentimente .Resentement in sine consta in mânia reprimată de
copil .
In ciuda faptului ca copii usor uit resentimentele traite cateva ore inainte , ei intaresc legaturile sinaptice neocortexului care e
responsabil pentru memorizarea informatiei noi.
Rezulatul este ca peste cateva resentimente traite noi auzim de la ei : Tu nu mi-ai dat voie data trecută să mă joc cu mașinica
ta, acum nici eu nu o sa-ti dau voie”

Sau exemplu cu parintii:

Copil e atras de ceva frumos ,dar periculos, ca cutit. Parinte il interzice

copilului sa ieie obiect periculos, copilul nu poate sa depaseasca interzicere ,
din cauza ca nu poate sa faca nimic impotriva puterii parintilor , rezultatul
este ca el reprimeaza manie aparuta, transformand o intr-un resentiment .
Cand acest lucru se repeta - se intaresc legaturile sinaptice despre acest
eveniment neplacut si in randul sau memoria copilului. Asta e una din forme
neuroplasticitatii a copilului.

Alte forme de neuroplasticitate operează aproape prin același mecanism, dar

în circumstanțe diferite.

Aceste circumstanțe includ modificări ale corpului, cum ar fi pierderea unui

membru sau a unui organ de simț, care modifică ulterior echilibrul activității
senzoriale primite de creier .De asemenea în urma leziunilor fizice reale ale
creierului (de exemplu, cauzate de accident vascular cerebral), atunci când
creierul încearcă să compenseze activitatea pierdută.

Unde găsim neuroplasticitatea în Biblie?

Nu vă îngrijorați de nimic, ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu
mulțumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus.–Filipeni 4:6-7

Formarea legaturilor de sinapse noi in creierul nostru influenteaza viata noastra spirituala. Având libertatea alegerii , mintea
noastră petrece o cantitate semnificativă de timp reluând amintiri negative și imaginându-și un viitor negativ. Această rătăcire
mentală sau „neliniște” se întâmplă în cea mai mare parte neobservată, ceea ce o face deosebit de periculoasă. Nu putem
rezolva o problemă despre care nu știm. Din acest motiv Scriptura ne cheamă să ne innoim viața. Pavel ne îndeamnă să „ …
răsturnăm izvodirile minții și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu, și orice gând îl facem rob
ascultării de Hristos.” (2 Cor. 10:5), iar Solomon „ Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții” . Prov.
4:23). Cunoașterea lucrărilor noastre interioare și impaciuirea anxietății noastre este o condiție necesară pentru a fi sănătoși
din punct de vedere spiritual.
Tendința noastră de a gândi negativ despre trecut și viitor duce la o serie de dificultăți, inclusiv:

-durere emoțională de la gândirea la amintiri negative sau la temeri

-distragerea atenției de la momentul prezent, întunecându-ne gândirea și făcând dificilă abordarea eficientă a realității actuale

-scăderea capacității de a rezolva probleme pe măsură ce ne concentrăm asupra lucrurilor care nu sunt controlate (trecut și
viitor) și pierdem din vedere ceea ce este sub controlul nostru (prezent)

La nivel spiritual, tendința noastră de a rătăci mental prin trecut și prin viitorul imaginat creează o distanță între noi și
Dumnezeu. Deoarece nu putem trăi decât în momentul prezent, îl putem întâlni pe Dumnezeu doar în momentul prezent.
Când temporar suntem pierduti in ganduri negative , este puțin probabil să-l observăm pe Dumnezeu cu noi. Acest lucru este
valabil mai ales pentru că Dumnezeu tinde să vorbească în liniștea inimii. O mulțime de zgomot mental despre lucrurile trecute
sau viitoare poate îndepărta cu ușurință „vocea neclintită” a lui Dumnezeu în acest moment. Aceasta explică de ce Dumnezeu
repetă atât de clar porunca de „nu vă inrgrijorati” (vezi, de exemplu, Filipeni 4:6 și Matei 6:34).

Alternativa la această rătăcire fără scop a minții - această neliniște - este să devenim mai atenti cu privire la modul în care ne
raportăm la gândurile noastre. În timp ce în mod tradițional ne putem gândi la un gand mai atent ca la o schimbare a
gândurilor noastre, experiența demonstrează că acest lucru este dificil. Încercarea de a schimba sau de a opri un gând se poate
întoarce împotriva lui . În încercarea de a ne convinge singur că gândul negativ este greșit, în mod ironic continuăm să ne
gândim la gândul negativ. Atunci ne poate sa ajute numai Dumnezeu si trebuie sa-L cerem sa ne innoiasca mintea.

Cum sa aplicam neuroplasticitatea in viata crestina?

Dumnezeu ne spune că suntem gata să schimbăm modul în care funcționează creierul nostru după ce devenim creștini. În
Romani 12:2 este zis:

« Nu vă conformaţi acestui veac, ci lăsaţi-vă transformaţi prin reînnoirea gândirii voastre, ca să puteţi discerne voia lui
Dumnezeu, cea bună, plăcută. ».

Putem face acest lucru pentru că creierul nostru urmează paterne predispuse. Când învățăm să prindem mingea, creierul
dezvoltă modele pentru a prinde mingea. Fiecare dintre abilitățile noastre este rezultatul paternelor sau combinațiilor de
tipare care s-au format în creierul nostru.

Aceasta este o veste bună pentru cei care au un obicei de care vor să scape. Chiar și schimbarea dietei poate fi extrem de
dificilă, dar Dumnezeu ne-a dat capacitatea de a face acest lucru datorită modului în care funcționează creierul nostru. Când
practicăm ceva nou suficient de mult, creierul nostru se schimbă și ne pregătește să ne menținem în cele din urmă noile
obiceiuri de viață fără vechile lupte.

Datorită lui Isus, avem tot ce ne trebuie pentru o viață abundentă, deși este important să apreciem succesul in lupta in minte
după definiția lui Dumnezeu. Isus a modelat atitudinea corectă când a spălat picioarele murdare ale ucenicilor Săi. Isus spune
în Ioan 10:10b:

„Am venit ca ei să aibă viață și să o aibă din belșug”.

Pregătindu-ne pentru o viață din belșug, Isus ne învață în 2 Timotei 1:7 că El ne-a dat duh de putere, de dragoste ,de
stăpânire de sine

Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de st ăpânire de sine.

Datorită acestei promisiuni, putem împărtăși cu îndrăzneală Evanghelia și mărturia noastră cu cuvinte de adevăr .

Biblia spune în 1 Corinteni 2:16: Căci „Cine a cunoscut gândul Domnului, ca să-L poată sfătui?“ Noi însă avem gândul lui
Cristos

Toți cei care își folosesc creierul sunt cu adevărat binecuvântați, dar creștinii au un beneficiu incredibil de a avea undele
cerebrale ale lui Isus în ei! Duhul Sfânt trăiește în noi, iar mintea noastră aparține a lui Hristos!
Ceea ce ne împiedică pe toți să trăim perfect așa cum a trăit Isus este că încă mai avem trupul , inclusiv creierul “din carne”,
care a fost influențat de experiența de viață. Trebuie doar să ne reînnoim mințile cu Cuvântul. Neuroplasticitatea intră în joc,
permițându-ne să trecem la folosirea creierului, așa cum vrea Dumnezeu.