Maladia de vibraţie

Student: Gonean Daniel

Grupa M-1905
Profesor: Valentin Calancea ,
Conf.univ, Dr.șt.med.
1
 Definiția
Maladie de vibrație- o boală profesională cauzată de expunerea de lungă
durată (cel puțin 3-5 ani) la vibrații în condiții de munca. Vibraţia reprezintă
mișcări oscilatorii a unui corp solid, efectuate în jurul unei poziții de echilibru,
cu diferite frecvențe. ; cu caractere diferite în timpul funcţionării diverselor
maşini şi utilaje, mijloace de transport şi care se transmit direct corpului
uman.
 Gradul de expuere
• Pe baza unui studiu privind
expunerile profesionale la vibrații,
National Institute for Occupational
Safety & Health estimează că 1,2
milioane de lucrători din Statele
Unite sunt potențial expuși la
vibrații.
Acești lucrători sunt potențial
expuși riscului de a dezvolta
sindromul vibrațiilor.
 Gradul de expuere

Construcții - 42%
Industria auto – 20.8%
Silvicultura și
Minerii – 8.3%
agricultura - 19,1%
 Gradul de expuere

Metalurgia -5.5%

Prelucrarea lemnului – 3.3%

Prelucrarea fina a
metalului -1%
 Istoria
• 1911: Simptomele descrise pentru prima
dată de profesorul Giovanni Loriga în
Italia, care a constatat că boala se
dezvoltă treptat (peste 3–15 ani de
munca) și nu afectează performanța
mult timp.
• 1918: Dr. Alice Hamilton se referă la
sindromul „degetelor moarte” la
lucrători din domeniul construcțiilor
• 1970: Termenul „degeti albi induși de
vibrații” a fost inventat de Consiliul
medical consultativ industrial din SUA.
• În zilele noastre elucidarea vibrațiilor în
ruta profesională este elementul central
pentru a confirma maladia de vibrație.
 Caracteristicile fizice ale vibraţiei:

Frecvenţa – numărul de oscilații a unui corp solid într-o unitate de timp, ce se exprimă în
Hz. 1Hz corespunde unei oscilații pe secundă;
Amplitudinea – depărtarea maximă faţă de poziţia de echilibru, ce se măsoară în unitati
de lungime (m, dm, cm, mm)
Viteza – produsul dintre amplitudine şi timp; se măsoară în cm/s;
Acceleraţia – produsul dintre amplitudine şi timpul la pătrat; se măsoară în cm/s2
 Clasificarea
În funcţie de gradul de expresie a procesului patologic (Z. E. Droghicina şi N. B. Metlina, 1959):
-Forma iniţială;
-Forma medie;
-Forma gravă.

În funţie de regiunea anatomică de impact (E. Andreva-Galanina şi V.Artamova, 1963):

-Maladia de vibaţie provocată de vibraţii locale;
-Maladia de vibraţie provocată de vibraţii generale;
-Maladia de vibraţie provocată de acţiunea vibraţiei generale şi zguduituri.

În funcţie de gradul de expansiune a maladiei cauzate de vibraţia locală:

-Manifestări iniţiale, forma compensată;
-Manifestări moderate, forma subcompensată;
-Manifestări pronunţate, forma decompensată.
 Etiologia
Factorul etiologic principal este
reprezentat de vibraţiile de diferită
frecvenţă, care sunt elucidate în ruta
profesională.
Printre factorii etiologici secundari şi
favorizanţi pot fi enumeraţi:
Factori inteni: capacitatea de adaptare-
compensare, anumite afecţiuni
vasculonervoase periferice, fumatul,
vârsta, susceptibilitatea individuală;
Factori externi: microclimatul
nefavorabil, prezenţa concomitentă a
zgomotului, răcirea, sarcinile statico-
dinamice, poziţia de lucru forţată și
oboseală
 Patogenia
• Patogenia sindromului de vibrații nu este pe deplin înțeleasă.
• La baza declanşării stau mecanisme complicate neurohormale,
reflectorii.

• Acţiunea de lungă durată a vibraţiei asupra receptorilor

periferici a sensibilităţii la vibraţie crează condiţii pentru
creşterea excitabilităţii centrilor corespunzători. Sub acţiunea
impulsurilor aferente reflectorii în neuronii spinali, ganglionii
simpatici, în alte formaţiuni vegetative, formaţia reticulară a
trunchiului cerebral şi regiunile corticale se dezvoltă reacţii de
răspuns.
În rezultatul tulburărilor acţiunilor regulatorii ale SNC asupra
tonusului vascular şi, în particular, asupra stării circuitului
regional apar manifestări pronunţate de angiospasm.

• De asemenea un rol important poate juca iritarea mecanică

nemijlocită şi defectarea intimei vasculare , care contribuie la
agravarea spasmului sau la atonia.
Film scurt despre patogenia
 Simptome
7 cele mai des întâlnite sindroame în maladia de vibrații:
• Angiospatic;
• Angiodistonic;
• Polineurita vegetativă;
• Neuritic;
• Vegeto-miofasciită;
• Hipotalamic;
• Vestibular
 Simptome
• Tulburările trofice se desfăşoară prioritar în aparatul
neuromuscular şi locomotor, în special, în muşchi, oase
şi articulaţiile centurii scapulare.

• Se manifestă prin durere și slăbiciune la nivelul

membrelor, sensibilitate crescută la răcire; ulterior apar
convulsii, modificări ale culorii pielii degetelor
(indeosebit la frig devin albe sau devin cianotice),
sensibilitatea scade și se observă modificări ale
tonusului vaselor de sânge ale extremităților.

• Modificările periferice sunt combinate cu tulburări

funcționale ale sistemului nervos prin sindromul
hipotalamic și vestibular(oboseală, iritabilitate, dureri de
cap, hipertensiune, amețeli, schimbări
comportamentale ,intoleranță la călătorii în transport).
Progresia bolii vibrațiilor duce la tulburări ale activității
 Simptome
• Cu scăderea progresivă a
receptivităţii în maladia de vibrație
suferă sensibilitatea algică, tactilă
şi termică de aceea excitarea
centrilor vibratorii iradiază în
regiunele din vecinătate, în primul
rând în centrele vasomotorii, ce
condiţionează modificări în starea
funcţională a vaselor periferice și
ulterior centrele de sensibilitate
algică şi termică.
 Diagnosticul
Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit
RUTA PROFESIONALĂ şi un şir de examinări:

• 1.Evaluarea forţei de strângere a pumnului cu

dinamometrul; • 7.Radiografia coloanei vertebrale;
• 2.Estenziometria pentru depistarea dereglărilor
• 8.Măsurarea presiunii sangvine prin metoda
neurosenzoriale;
fotoplesimografiei;
• 3.Termometria locală de contact;
• 9.Testul de imersie la apă rece;
• 4.Capilaroscopia pliului ungveal;
• 10.Testul de provocare la rece;
• 5.Testele de sânge;
• 11.Termografia în infraroşu;
• 6.Radiografia comparativă a mâinilor;
• 12.Electromiografia
 Tratament
Tactica de tratament

Încetinirea Reducerea
progresiei vasospasmului
manifestărilor clinice

Reducerea intensității Îmbunătățirea

durerii activității nervoase
 Tratament
• Vasodilatatoare periferice
• - Pentoxifilină soluție injectabilă de 2% - 5ml, administrare ca perfuzie intravenoasă în 150,0 ml soluție
de clorură de sodiu 0,9%, timp de 10 zile.
- Vincamină soluție injectabilă a câte 7,5 mg/ml 2 ml, administrare intramuscular, 1-2 fiole/zi (15-30
mg), în cure de 10-30 zile, separate prin pauze de 10-15 zile.
- Mildronat soluție injectabilă 0.5g/5ml și capsule de 500 mg, administrare intravenoasă a câte 5 ml o
data pe zi, timp de 10 zile, ulterior se trece la forma orală de administrare, capsule a câte 500mg, o
capsulă de 2-3 ori pe zi, timp de 20 de zile.

• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene

- Tenoxicam (artoxan) 20mg în fiole de 2 ml, administrare intramusculară a 20 mg pe zi, timp de 7 zile.
- Meloxicam comprimate 7,5 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe zi, timp de 7 zile.
- Lornoxicam (xefocam) comprimate 8 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe zi, timp de 7
zile.
- Diclofenac sodic (almiral) 75 mg în fiole de 3,0 ml, administrarea intramusculară sau în soluție
perfuzabilă, o dată pe zi, timp de 7 zile.
 Tratament
• Terapia metabolică
• -Clorură de tiamină (vitamina B1) fiole de 1,0 ml, administrare intramusculară, o dată pe zi, timp de 7 zile.
• -Clorhidrat de piridoxină (vitamina B6) fiole de 1,0 ml, administrare intramusculară, o dată pe zi, timp de 7 zile.
• - Acid nicotinic fiole de 1 ml - 1%, administrare intramusculară a câte 1 ml soluție de 1% o dată pe zi, timp de
10 zile.

• Antispastice
• - Mebeverină (duspatalin retard) capsule de 200 mg, o capsulă de 2 ori pe zi, timp de 5-7 zile.
• Condroprotectori
- Glucozamina, administrare internă, un plic pe zi, timp de 30 de zile.

• Proceduri fizioterapeutice
• - Electroforeza cu novocaină de 5%;
 Mă suri de profilaxie
• 1. Măsuri legislative (evaluarea factorilor de risc profesional și
pașaportizarea locurilor de muncă);
2. Măsuri organizatorice;
3. Măsuri tehnologice;
4. Măsuri tehnico-sanitare;
5. Măsuri de protecție și de monitorizare individuală;
6. Măsuri medicale: examenele medicale la angajare, de
adaptare (după 3 luni de la angajare), periodice (după un an de
la angajare) și la reâncadrarea în muncă.
 Bibliografie
1. https://old.bigenc.ru/medicine/text/1912060
2. https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/vibration-disease
• 3. Maladia de vibraţie: clasificarea, etiologie, diagnosticul pozitiv, tratamentul contemporan şi profilaxia.
Prelegere ,USMF,catedra de boli ocupationale și gerontologie.
4. Occupational exposure to whole-body vibration and neck pain in the Swedish general population Albin
Stjernbrandt, Hans Pettersson, Per Vihlborg, Jens Wahlström & Charlotte Lewis To cite this article: Albin
Stjernbrandt, Hans Pettersson, Per Vihlborg, Jens Wahlström & Charlotte Lewis (2023): Occupational exposure to
whole-body vibration and neck pain in the Swedish general population, Ergonomics,
DOI:10.1080/00140139.2023.2210792
5. https://www.cdc.gov/niosh/docs/83-110/default.html#:~:text=Vibration%20syndrome%20has%20adverse
%20circulatory,as%20short%20as%20one%20year.
6. PATHOPHYSIOLOGY OF VIBRATION DISEASE Tsunetaka MATOBA, Hisao KUSUMOTO, Hiroshi KUWAHARA,
Kazutoyo INANAG, Masachika OsHimA, Makoto TAKAMATSU and Koji Esmu.
7. Hand-arm vibration syndrome: A rarely seen diagnosis Rebecca A. Campbell, BA, Matthew R. Janko, MD, and
Robert I. Hacker, MD, FACS∗, Published online 2017 Apr 25. doi: 10.1016/j.jvscit.2017.01.002