Șezătoarea noastră

1. Pregătirea casei

Baba (Andreea Cătinean): (măturând): - Of ,of , of, păcatele mele, toată ziua mă învârt prin casă, da
lucru nu-l mai gat.
Moşul (Radu Vaida): - Lasă, Floare, nu mai mătura atâta. Casa nemăturată musafiri aşteaptă. Nu ştiu de
ce mă doare capu! Mă duc şi eu să mă lungesc o țâră.
Baba (Andreea Cătinean): - Hm! Ca să te doară capul, mai întâi trăbă să-l ai. Dar îl ai, ori nu-l ai, pălărie
tot tră să-ţi cumpăr.
Moşul (Radu Vaida): - Nu ştiu cine dintre noi doi nu-l are. Că văd c-ai uitat că în sara asta ai poftit
musafiri la şezătoare.
Baba (Andreea Cătinean): - Că bine zici, măi Ioane! Of, cum de-am uitat?! Du-te până în conie şi vezi
ce-om pune pe masă.

2. Intrarea fetelor

(Intră fetele. Fiecare aduce cîte ceva)

Alexandra Buda: - Bună sara! Iată am adus pâine şi sare, ca să fie soare .
Caprariu Ecaterina: - Iar eu am adus două cepe, să n-avem oiţe sterpe .
Larisa: - Hm!!!! Eu am adus 5 plăcinte cu mărar, să-mi găsăsc un gospodar.
Ioana: - Dar eu am adus 5 ouă de găină, ăl mai fain la mine să vină.
Petruța: - Eu am adus 9 căţăi de usturoi, să ploaie şi pe la noi.
Tania: - Eu am adus şepte mere, să ne păzească Dumnezeu de guri rele.
Moşul (Radu Vaida): - Da aşăzaţi-vă care pe unde vă place.
Toţi: - Dă Doamne !!!

3. Povești, cântece, jocuri între fete (sita, ...)

(Se aşează toţi şi se apucă de lucru: care toarce, care coase, care brodează, care împleteşte, care sfarmă
porumb)

Baba (Andreea Cătinean):

Nu vă pare că v-aţi prea apucat de lucru? Mai spuneţi cîte ceva.
Moşul (Radu Vaida):
Ia taci, Floare! Dă-le pace fetelor să-şi mai tragă sufletul!
Baba (Andreea Cătinean):
Şezătoarea de-aia-i şezătoare, să mai cânţi, să mai glumeşti ...
Moşul (Radu Vaida):
Două gâşte-mbrobodite
S-au pornit să se mărite,
Iar găina de sub pat
Hop, şi ea la măritat.
Iar cocoşul din grădină:
Măi găină, ce-i cu tine?
Ai uitat că ai bărbat?
Mergi fuguţa la ouat!!!

Alexandra

1
Ei, fetelor, haideţi să vedem de unde ne-or veni mirii. ( Aduce o mătură, cheamă mai multe fete lângă ea).
Uite, învârt mătura şi unde se va opri coada, să ştiţi că de-acolo îmi va veni mirele! (Învârte. Toate privesc
cu multă atenţie şi curiozitate, după care toate fetele învârt mătura).
Petruța:
Al meu o să vină de sus, și-o să fie cam ursuz!
Tania:
Da al meu o să vină de jos, că-i mai ruşinos!
Bianca Făgăraș:
Da al meu o să vină din dos, că-i mai fricos!
Cucuiet Ioana:
Da al meu o să vină din deal, că-i mai dolofan!
Ecaterina:
Al meu o să vină din vale să-mi aducă multe parale!
Larisa:
Da al meu o să vină de departe, că ştie multă carte!
Alexandra:
Al meu va veni călare pe băţ, că-i mai şugubăţ!
Beno Antonia:
Al meu nu va veni deloc - o plecat după noroc!

Baba (Andreea Cătinean):

Apoi numa cu ghicitul nu vă vin feciori în şezătoare.
Alexandra:
Staţi că oi descânta eu să ne vină feciori în şezătoare! (Ia nişte lemne şi începe a descânta, bătându-le
unul de altul)
Soc, soroc,
Să ne-aduci feciori de joc.
Că feciori de nu-i aduce,
Vârful ţi l-om reteza,
Rădăcina ţi s-a usca,
Floare albă nu-i mai face,
Boabă neagră nu-i mai coace!

Tania:
Frunză verde de pelin, fete sunt, feciori nu vin!

Oprea Maria:
Zis-a badea c-a veni,
Luna, dac-a răsări.
Ies afară, luna-i sus,
Badea-o venit şi s-o dus.
Vino bade, serile,
Să-mi auzi mustrările
Că mă mustră măicuţa,
Bade, pentru dumneata.

Larisa:
Şi eu mai ştiu ceva. Hai să dăm cu sita!
Două fete (Larisa și Bianca) se întorc cu spatele una la alta, aplecate şi dau sita de-a dura de la una la
alta.
Duduluc, butuc,
Pe Ion, pe Vasile îl aduc,
Dacă n-a veni,

2
A plesni.
Dacă n-a şedea,
A crăpa.
Prin opinci, furnici
Prin obiele, stropşele
Să n-aibă linişte
Pîn-aici a ajunge.
Fac pauză şi ascultă să vadă dacă vin feciori; lucrează.
Baba (Andreea Cătinean):
Vin feciorii, purtaţi-vă cu lucrul!

4. Intrarea băieților (glume, jocuri)

Băieții:
Bună sara!
Bună sara, gazdă mare,
Ne primiţi în şezătoare?
Să cântăm, să chiuim,
Cu toţi să ne veselim.

5. Desfășurarea șezătorii (glume, ghicitori, dansuri, cântece)

Moşul (Radu Vaida):

Ei bine c-aţi venit şi voi, că tare demult vă aştept. Ia, fetelor, apucaţi-vă de cântat să s-audă că ş-aici îi
şezătoare.

Petruța:
Haideţi, fetelor, şi-om mai cânta să nu creadă flăcăii noştri c-am uitat toate cântările, că vedeţi cum
aşteaptă să le cântăm ceva cu drag?

Cântecul „Caru cu muieri strâcate”

(Intră un băiat în încăpere)

Moşul (Radu Vaida) şi Cezar Vereș Pavel:
- Cum te cheamă?
- Zor de Zamă.
- Cum te strigă?
- Mămăligă.
- Cum te scrie?
- Ciocârlie.
- De unde eşti?
- Din satul cu oameni.
- Al cui eşti?
- A mamei şi-a tatei.
- Unde şedeţi?
- Acasă.
- De unde vii?
- Dincoace.
Moşul (Radu Vaida): Atunci du-te de unde ai venit.
Cezar: Nu mă alungaţi, că am să vă cînt la flluier.
Toţi: Intră, intră. Lasă să cînte.
(Interpretează un cântec la saxofon)
Baba (Andreea Cătinean): Frumos ai cântat. Şi totuşi, cum te cheamă?
3
Cezar: Ion îmi zice.
Cezar:
Of, mai băieţi, n-am eu noroc şi pace.
Flaviu:
Da ce ai?! De ce nu ți-s boii acasă?
Alex:
Se vede că eşti cătrănit, că boala, sărăcia şi supărarea nu le poţi ascunde!
Cezar:
Ei nu am eu de toate câte aş vrea... şi la omul sărac nici boii nu trag, nici luleaua nu merge...
Darius:
Ce tot te plângi acolo? Nu ştii că lăcomia strică omenia?!
Tavi:
Aşa, aşa, că nu-i fericit acel care are mult. Unde sunt averi, şi griji sunt! Fericit este acela care se
mulţumeşte cu puţin!
Cezar:
Cum să mă mulţumesc cu puţin, dacă bogatul mănâncă când voieşte, iar săracul când găseşte? (toţi râd)
Andrei:
Eiiii, fămândului şi o bucată de mămăligă i se pare cozonac! (iarăşi râd)
Cezar:
Ia nu mai râdeţi, măi!
Luca:
Da lasă, lasă (îl mângâie) că mai bine sărac şi cinstit... nu ştii că bogatul zgârcit e tot sărac?!
Moșul (Radu Vaida):
Mai bine sărac şi înţelept aşa ca tine, decât ca în proverbul acela: lacom la bogăţie şi sărac la minte...!
Luca:
Ia ajunge cu atâta tristeţe şi cu atâta jale, că ne scoate supărarea pe uşă, hai mai bine să mai cântăm ceva,
ori să tragem o horă chiar aici!
Tavi:
Păi, de asta ne-am şi întâlnit om cu om, nu?! Să lăsăm bogăţia, că nu averea face pe om, ci omul averea ...
Flaviu:
Ce bine zici, şi prietenii nu se cumpără cu bani!
Moșul (RaduVaida):
Hai mai bine să vedem cum joacă fetele!

Joacă fetele

Luca:
Ancuţă, Gafiţă, Mărioară (???????????), văd că de jucat, jucați bine, da ia veniţi mai lângă mine şi arătați
oamenilor cum se frământă limba!

Oprea Maria:
În tâmplăria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care, din întâmplare, auzise de
întâmplarea întâmplată tâmplarului, s-a dus să vadă ce i s-a întâmplat tâmplarului în tâmplărie și, din
întâmplare, s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului si a tâmpit.

Ignat Carla:
Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice
Dar de zis eu n-am mai zis;
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice
C-am să zic c-am zis c-oi zice!

Beno Antonia:

4
În trecut, un trecător cu trecere, neîntrecut, s-a oprit în treacăt, să treacă printr-o trecătoare netrecută până
atunci decât de o trecătoare cam trecută.

Baba (Andreea Cătinean):

Ia mai lăsaţi vorba şi apucaţi-vă mai serios de lucru, iar eu cât voi veţi lucra am să vă spun câteva ghicitori
cum e datina în şezători.

Se spun câteva ghicitori de către gazdă.

Are mâini, n-are picioare Gură n-am, dar nici nu tac,

Are gură, n-are cap. Știu să spun povestiri multe Ocolică - ocolea, ocolesc casa cu
(Cămașa) Cui ar vrea să mă asculte. ea.
(Cartea) (mătura)
Are pene,
Dar nu-i rață, Am un copăcel cu 12 ramuri, Curelușă unsă,
Nu e om, Pe fiecare ramură câte 4 crenguțe, Sub pământ ascunsă.
Dar are față Pe fiecare crenguță câte 7 frunze, (Șarpele)
(Perna) Pe fiecare frunză câte o floare.
(Anul, lunile, săptămânile, zilele) Ce trece prin apă și nu se udă?
Curelușă unsă, (Umbra)
Pe sub deal ascunsă. Am o casă văruită, nicăieri nu-i
(Șarpele) găurită. În zadar te uiți la mine
(Oul) Că te vezi numai pe tine.
Eu am foi, dar nu-s copac, (Oglinda)

Moşul (Radu Vaida):

Dacă tot aţi ghicit, să văd ce jocuri ştiţi voi din şezătoare?!

Toţi:
De-a zălogul!!!
(Un fecior ia traista din cui şi apoi ia câte un semn (căciula, fular, etc.) de la fiecare fecior, pe care le
pune în traistă, apoi scoţând câte unul întreabă:)

A cui e zălogul acesta ce să facă?

Să meargă la sobă şi să strige cucurigu!
A cui e zălogul acesta ce să facă?
Să sară-ntr-un picior de la masă la sobă!
A cui e zălogul acesta ce să facă?
Să strângă soba-n braţe!
A cui e zălogul acesta ce să facă?
S-o pupe pe Măria!
A cui e zălogul acesta ce să facă?
S-o strângă-n braţe pe Ioana! Etc.

Ignat Carla:
Ce folos de voi feciori
Că umblaţi în şezători
Rămân fuse neluate
Şi fetele nejucate!

Luca:
Frunză verde busuioc,
Hai mândruţă să te joc!

5
Că eşti tare mândră floare
Chiar aici la şezătoare!

Alex:
Moș Ioane, ia zi-i cu cetera că tare mi-i a juca.
Moşul (Radu Vaida): Cum să nu. Oi vedea eu cât de fain îţi juca.
(Fetele sunt invitate la joc. După joc băieţii strâng fetele în braţe.)

Joc perechi

Luca:
Ia să stau eu lângă fetele astea frumoase. Că frumosul (arată spre el) spre frumos se trage (priveşte fetele).
Andrei:
Ei, da ştii tu că tânăr lângă tânăr îi ca pielea lângă foc?!
Luca:
Ei, că nu le-oi face nimic rău, doar om vorbi şi le-oi asculta cum cântă, să le ascult şi să le privesc că nu
mă mai satur.
Oprea Maria:
(râde) Dar ştii tu bădiţă că bărbatul are ochi să vadă, iar femeia are ochi să fie văzută?
Luca:
Ei, văzută, văzută, dar şi ascultată că ea conduce casa şi toată lumea asta!
Beno Antonia:
Ba nu, bărbatul este stăpânul casei.
Tavi:
Ehei, fără noi vă mănâncă câinii!
Darius:
Fetelor, de frumoase sunteţi frumoase n-am ce zice, dar un cântec de voie bună ştiţi să cântaţi?
Beno Antonia:
Noi ți-om cânta dacă ne-ai asculta.

Cântec 2

Alexandra: Fetelor, băieţi, da poate spunem şi nişte strigături frumoase.

Luca: Mie di-un drăguţ nu-mi pasă! Tu te uiţi la ei degeaba.

Sunt fecior eu nu prea foarte
Şi iubesc fetele toate
Câte fete-n braţe strâng
După mine toate plâng.
De te-oi strânge şi pe tine
Şi tu-i plânge după mine!
Petruța:
Ce mi-i mie di-un drăguţ
Ca pădurea di-un lemnuţ
Unu-i taie, zece-i lasă
Şi tot îi pădurea deasă ...
Andrei:
Astă fată se mărită (arată o
fată)
Şi nu şti-a face pită
c-o făcut asară opt
şi nici una nu s-o copt.
Şi le-o pus pe toate-n rând,
Nici un câine nu-i flămând!
Ignat Carla:
Ochii mei sunt verzi ca iarba,
Ochii mei sunt frumuşei,
Nu se uită la ai tăi!
Alex:
Cât fu vara de frumoasă,
Nu am pus mâna pe coasă,
C-am cătat de umbră groasă
Şi pe mândra de frumoasă.
Trece vara ca şi-o pâine,
Vine iarna ca şi-un câine,
Eu trăiesc ca vai de mine

Moşul (Radu Vaida):

Vai de mine cât de bine ştiţi voi să ziceţi strigăturile, dar un joc nu jucaţi?

Joc de băieti

6
Vai de mine, rău jucăm,
Dar nu-i nimic, ne învăţăm,
De ne-om teme de ruşine
Niciodată n-om şti bine!
Darius:
Măriucă, draga mea,
Hai la joc şi nu şedea,
Să te-nvârt odată bine
Să mă ții minte-un an de zile!
Beno Antonia:
Fetelor, de muncit muncim noi bine, da ia să spunem noi şi nişte glume, cine le ştie?
(Se spun glumele).
Darius:
Fata mamei lăudată
De trei luni nepieptănată
Cînd o iei la pieptănat,
Nici grebla nu intră-n cap.
Andrei:
Fata mamei jucăuşă
Cu gunoiul după uşă
Toată ziua la oglindă
Şi gunoiul până-n grindă.
Oprea Maria:
Acum vreţi să vă cântăm ceva, fecioraşi?
Băieţii:
Cum să nu!!!
Oprea Maria:
Fetelor, da cântecul „Zâce lumea că-s țâgană” îl mai ţineţi minte?)
Fetele: Daaa!
Cântecul „Zâce lumea că-s țâgană”
6. Încheiere
Luca:
Măi fetelor s-a făcut târziu,
haidaţi să mergem acasă.
Toţi: Haidaţi!
Pe o melodie de strigătură se
ridică strigând toţi:
La casa de lângă vale
Beno Antonia:
Nu te uita că-s micuţă
Ci te uită că-s drăguţă!
De m-ai lăsa dumneata
Vine altul şi mă ia!
Flaviu:
Foaie verde busuioc
M-a făcut mama să joc,
Tavi:
Satu-i mare, fete-s multe
Şi mai mari, şi mai mărunte,
Fete-s multe şi frumoase,
Dar cu acul nu ştiu a coase.
Ignat Carla: Cum nu ştim, vezi
cât lucru am făcut?
Ia, fetelor să le arătăm ce putem
şi noi.
Badea numai cizme are
Şi se ţine boier mare
De-ar avea şi iţari noi
Noi am fost în şăzătoare
Cu caieru’ şi furca
Să ne toarcem cânepa.
Tavi:
La casa de omenie
Să pot veseli o mnie
La casa de oameni răi
Dar la lucru-s ca butucul
Şi la mâncare ca lupul!
Tavi:
Foaie verde trei coline,
Dacă vrei să-ţi fie bine,
Joacă fată lângă mine
Ca să-ţi cânte florile
Şi privighetorile!
Nici nu ar vorbi cu noi.
Ioana:
Frunză verde de secară,
Bade, dă-mi şi mie-o scară,
Să mă sui la nasul tău,
Că-l ridici în sus mereu.
Beno Antonia:
Am un bade cât un ied
Secerînd prin iarbă-l pierd
Trag nădejde că va creşte
Cînd a prinde vulpea peşte!
Nu să veselesc nici ei.
Toţi:
Rămâi gazdă sănătoasă
Cu pită albă pe masă
Şi mâne de ni-ţi primi
Bucuroşi noi om vini.