Şezătoare literară

,,Eu sunt neam de

moldovean, alt pământ
pe lume n-am”

Organizator:
Volcov Rodica,
Prof. de l.și lit.română

1
Decorul: O cameră ţărănească. Pe pereţi icoane vechi, prosoape cu farfurii şi o traistă agăţată
într-un cui.
Gospodina casei face ordine prin casă.
Fata cea mare se gătește, tot uitându-se în oglindă.
Gospodarul desface porumb.

Profesoara:.............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................

- MĂDĂLINA (Gospodina) Of, of, păcatele mele, toată ziua mă-nvârt prin casă,
da lucru nu-l mai termin!
- Ileană hai, da tu de ce șezi degeaba? Ia seama că va crăpa oglinda. Mai bine ai
lua și ai mai strînge prin casă asta că de-amu o înșeput a se uita mătura la tine
cu jale de când n-ai mai pus mâna pe dânsa.
- ANTONINA (Fata ) (continuă să se gătească) Da, mămuță, iaca amuș.
(Continuă să se gătească uitându-se în oglindă)
- MARIUS (Gospodarul) Ei, lasă, Ilenuță hăi, nu mai mătura atâta. Casa
nemăturată musafiri așteaptă!
- (Fata își privește tatăl și dă confirmativ din cap)
- MĂDĂLINA (Gospodina) Hm! Eu grăiesc, ori câinii latră!
- MARIUS (Gospodarul) (Lasă căldarea cu porumb într-un colț al casei) Of,
of, of! Nu știu ce ma doare capu! (se ține de cap) Mă duc să mă lunjesc oleacă.
- MĂDĂLINA (Gospodina) Ca să te doară capul mai întâi trebu să-l ai, da-l ai,
ori nu-l ai pălărie tre să-ți cumpăr.
- MARIUS (Gospodarul) Nu știu șini dintre noi doi nu-l are. Văd că ai uitat că
in sara asta ai poftit musafiri la șezătoare.
- MĂDĂLINA (Gospodina) (Cu mâinile în cap) Of, aracan de mine! Că bini
zâși, Ioane. Da cum de-am uitat!?
(Se adresează lui Ion) Dute până în bordei și vezi ce-om pune pe masă. Apoi
treci la gard și strigă cumătrili.

(Intră doi flăcăi cântând la instrumente muzicale populare. Ileana dansează,

gospodarii întâmpină oaspeții.)
- (Flăcăii) Bună sara!
- (Gospodina) Bună sara! Bună sara!
- (Toți) Bucuroși, bucuroși!
(Fata îi invită pe flăcăi să se așeze. Stă de vorbă cu ei.)
- (Gospodina) (Cântând) Scoală, scoală, fată hăi, și dă apă la jițăi.
- (Fata) (Cântând) Dragă mamă, nu m-oi duuși, măcar să-i mănânși lupii.
(Continuă să discute cu flăcăii. Mma așează lucrurile prin casă.)
- (Gospodina) (Cântând) Scoală, scoală, fată hăi, la fereastă-s doi flăcăi.
- (Fata) (Cântând) Bodaproste, mamă hăi, că mi-ai spus că-s doi flăcăi.
Fata interpreteză cântecul ,,Scoală, scoală, fată hăi”.
(Ileana se așează lângă flăcăi.
Mama continuă să facă ordine prin casă.

2
 Gospodarul deschide ușa și-și strigă cumătrii.)
- MARIUS (Gospodarul) Cumătră Paraschiță! CumătrăVeruni! Cumătră
Alexandră! Cumătre Tudore! Hai, veniți mairepede că vă așteptăm!
- (Cumătrii) Venim,venim!!! (Intră pe ușă trei fete și doi băieți.)
- (Toți) Bună sara!
- (Gospodarii) Bună sara! Bună sara! (se pupă)
- SVETLANA(Cumătra 1) Bună sara! Bună sara! Uite, am adus pâine cu sare ca
să fie soare!
- ELENA (Cumătra 2) Eu am adus două șepi să nu avem oițe sterpe.
- LAVINIA (Cumătra 3) Mmm!!! Da eu am adus cinci plăcinte cu mărar să-mi
găsesc un gospodar.
- ILIE (Cumătru 2) Da eu am adus cinci ouă de găină să-mi găsesc o gospodină.
- ELENA (Cumătra 2) Ți-oi da eu gospodină, vagabondule și muieraticuli și
ești. N-ai femeia ta acasă și o casă de copchii? După muieri îți fug ochii! Apoi,
mai vezi tu să-ți facă ție Paraschița borș scăzut, costițe de porc afumate,
plășinte cu poale în brâu, găluși cu frunze de vie (către el) așa cum îți plași
țîie!
- ILIE (Cumătrul 2) (O cuprinde pe la spate) Eii, nu mai lua și tu în serios,
Paraschiță. Am glumit și eu o leacă să-mi treacă de urât.
- ELENA (Cumătra 2) (Supărată îi ia mâina de la spate) Te-oi glumi pe tine
cu-așa glume.
- MARIUS (Gospodarul) Ei, lasă, nu vă mai sfădiți atâta că se uită lumea la voi.
Și vă fașiț di rușîni.
- D-NA ROZALIA (Cumătra 4) Da eu am adus și cinci căței de usturoi să mai
ploaie și pe la noi.
- (Toți) Dă Doamne! Dă Doamne!
- BOGDAN (Cumătrul 1) Da eu am adus un călcâi de mămăligă rece să-l
mâncăm cu mojdei și pește.
- MĂDĂLINA (Gospodina) Of, da iaca numa pește n-avem!
- SVETLANA (Cumătra 1) Da eu am mai adus niște mere să ne păzească
Dumnezeu de guri rele.
- (Toți) Dă Doamne! Dă Doamne!
- MĂDĂLINA (Gospodina) Ia poftiți, așezați-vă! Nu stați în picioare ca să ne
șadă și pețitorii.
- MARIUS (Gospodarul) Da, da, așezați-vă! Care și unde vă plași c-avem fată
de măritat!
- (Toți) (râd) Eiii!!!

(Gospodarul și gospodina casei servesc oaspeții cu câte un păhăruț de vin.)

- MARIUS (Gospodarul) Un pahar de jin?
- BOGDAN (Cumătrul 1) Să șii sănătos! Mmm, îi bun!
- MĂDĂLINA (Gospodina) Cumătri Alexandri, un pahar de jin?
- (Cumătrul 2) Mulți ani inainte!
- MARIUS (Gospodarul) Da, da, da!
- MARIUS (Gospodarul) Un pahar de jin?
3
 - (Cumătrul ...) Sî poati... Sănătate!
- ????
- Nu, nu nu. Eu mai cânt amuș un cântec șapoi.

(Fata încearcă să-și ajute părinții. Aranjează prin casă. Ia ulciorul și păharul de la
taică-său și le pune pe mose. Toți se așează pe la locurile lor.)

- MĂDĂLINA (Gospodina) Da nu vă pare că prea v-ați apucat de lucru?! Mai

spuneți câte ceva.
- MARIUS (Gospodarul) Ia tași, fa Anică! Dăle pași oamenilor să-și mai
odihnească sufletul.
- MĂDĂLINA (Gospodina) Șăzătoarea de-atâta-i șezătoare... să mai cânți, să
mai povistești, să mai glumești.
- SVETLANA (Cumătra 1) Eiii, dacă așă-i vorba! Dă să va zîc și-am pățât eu
dăunîz la moară cu baba Panaghița a lu moș Alexandria.
- BOGDAN (Cumătrul 1)Iar vrei sî spui? (Bărbatul dă din cap a nemulțumire )
- (Mai mulți) Da, hai, hai!
- SVETLANA (Cumătra 1) Mă duc eu la moară cu vrio șinși - șăsî tăbâltoși di
grîu să fac niști faină, cî niș di pâine nu avem acasă. Când ajiung... da acolo era
un rând pân la salsavet. Mă pun eu la coadă șî văd în fațame, cu vreo doi-trii
oameni șădi baba Panaghița a lu moș Alexandri. Eu acolo, ba cu unu ba cu altu,
când văd baba Panaghița cu făina gata făcută, șădi șî așteată pe șineva să vii s-o
ia cu căruța. Eu, neavând și fași, îi zîc într-o șagă: ,,Eiii, mătușî Panaghițî, sî
vede c-ai umblat cu morarul, te-o luat fără rând!” Niș prin gând că baba-i c-
am surdă di-o ureche ș-ar putea ințeleji alt șeva.
,,-Nu ți-i rușîni, Veruni hăi? Să-ni zâși tu nii așa vorbe-n fațî!
Eu spărietî îi zîc: ,,- Da și-n zîs, mătușî Panaghiți, și-n zîs eu așă di rău?
- Să-ni zîși tu nii c-am umblat cu morarul?
Ni-am făcut cruși, m-am jiurat că n-am zîs eu așa șeva. Da baba nu m-oo
crezut. Șî lu soacremea i-o zîs șî probleme în sat ni-o făcut. Așă cî nu știu cum
oi scoate-o eu în capăt cu daravela asta.
- ELENA (Cumătra 2 ) Ei, lasă , cumătrî Veruni, nu ti mai scîrghi c-o sî treacă
șî asta.
- Ei, pâna treși, da lume-an sat grăiești...
- MĂDĂLINA (Gospodina) Da, da șî eu am auzît.
- BOGDAN (Cumătrul 1) Tași, Veruni! Nu ti mai jăliu atâta la tătî lumea cî di-
ajuns cît ma bați pe mini în tătî zîua la cap cu povestea asta.
Da, dă să vă spun și-am pățît eu mai dăunîz, când am fost la văr-miu, Dunitru
Vieru, care de câti ori mă vide, mă tot întreba când am să intru pe la dânsu să-i
gust jinu cî de-amu îl mîntuie. Am ajiuns eu la dînsu, da el, ca să se laude, cum
e ulșioru șî-i zîși lu fișiorsu: ,,Vasîlicî, i-an ie ulciorul șî duti tati până-n beși șî
adî, din polobocul de pe dreapta, jin di șel alb, din fetească di șea albă.” (toți
se miră) Șî s-o dus Vsîlicî după jin. Da, eu ni-ș n-an dovdit să dau primu
stacan pe gât că Dunitru șî mă-ntreabă: ,,Ei, cum îi jinu meu? Îi bun așă-i?”
4
 Era bun, n-avem și-i găsî. Da Dunitru, ca să se laude mai departe, îl trimite pe
Vasîlică iar în beși. De-amu după jin di șel negru, din fetească de șea neagră,
de-amu din polobocul din stânga. Apoi, iar l-o trimis după jin di șel de care beu
numa popii din poamă inghețată. Apoi, iar l-o trimis după un jin niș nu mai țîn
minti di care cî de-amu sîmțăm cî ni sî fași cam ceațî în fața ochilor. Eii, șî mă
tot înerva întrebîndu-mă: ,,Di data asta cum îți pari jinu meu?” Ei, da țin
minti, ultima dată când l-a trimis pe băiet în beși, Vasîlică se întoarși cu
ulciorul gol și supărat nevoie mare îi strigă lu taică-său: (se ridică în picioare și
zice supărat) ,,Tatăi, nenea Ghițî mai mult jin pi dătorie nu-ți dă”.
(toți râd)
- LAVINIA (Cumătra 3) Dapu’ aista-i lucru știut. Ulciorul nu merji di multi ori
la apă, ori sî sparji, ori crapî.
- (Toți) Îi drept, îi drept!
- MARIUS (Gospodarul) Da ați auzit și tărăboi s-o stârnit in sat la noi cu
Grăghina a lu Tănase?
- (Mai mulți) Și tărăboi?
- MARIUS (Gospodarul) Eii, și chiar nu știț nicî, nici despre nagradî?!
- (Mai mulți) Nagradî, și nagradî?! (toți se miră)
- MARIUS (Gospodarul) Măi, măi, măi da și tărăboi s-o stărnit nu demult în sat
la noi!!!
- (Mai mulți) Da și tărăboi? (mai multi mirați se întreabă ce sa întămplat)
- MARIUS (Gospodarul) Măi, măi, măi da și tărăboi s-o stărnit nu demult în sat
la noi!!!
- (Mai mulți) Da și tărăboi? (mai multi mirați se întreabă ce sa întămplat)
- MARIUS (Gospodarul) Măi, măi, măi da și tărăboi s-o stărnit nu demult în sat
la noi!!!
- MĂDĂLINA (Gospodina) (SUPĂRATĂ FOC) Dacă-ți spun oamenii că n-o
auzit, apoi spune odată și ti neri atăta! Spuni o dată omule nu lunji atâta.
- MARIUS (Gospodarul) (se scoală în picioare și începe să spună) Ei bun...Dă
să vă spun dar tăt cum o fost de la început.
- (Mai mulți) Hai spune...
- MARIUS(Gospodarul)
Una grasă,
Măi, măi, măi, ce tărăboi c-o diseatcă de copchii.
o mai fost în sat la noi!.. Casa lor
Stai un pic să-ţi spun şi ţie, Îi pe-aproape de izvor,
să vezi tu minunăţie, Unde-i drumu-ncârjoiet
că în sat mai fiştecare şi scoboară înspre moară,
dela mic şi pănla mare dela deal de selsovet.
s-o mirat de-aşa-ntâmplare.
Şi din ce? Mai dăunăz îndesară
Toată pricina iesă ea din casă afară
îi tăman lelea Grăchina. în grădină,
Cum n-o ştii? când din drum o strigă unul:
Pe Grăchina lui Tănasă? ― Grăchină, lele Grăchină!
5
Da Grăchina, vorba ceea, ce se face?
ca femeia ― Nu se ştie,
nu l-o cunoscut deodată, nu se ştie!
s-o uitat în streşna mâinii
şi-o strigat chiar supărată: Bun;
―Cine-i măi, de ce-ntărâţi câinii? amu mai stăi să vezi,
Când colo cine-o strigat? c-am să-ţi spun şi n-ai să crezi.
Costea lui Andrei a Marfii, Când s-o-ntors el din ogradă,
predsedateliu din sat. o pornit un fel de childuri
O chemat-o şi de sfadă―cică:
ş-o întrebat-o ―Eu mă duc mâine la Chişinău,
fel de fel de cercetări, ca să facem adunare
chiţibuşuri, şi-am să ţân o cuvântare.
mărunţuşuri, Da bărbatul
şi cutare s-o-nciudat odată foc
şi cutare; şi-o-ntrebat-o:
i-o grăit, ―Vrei s-o iei peste moţoc?
i-o şopotit Ori cum văd, ai chef de leafă
şi i-o spus, peste ceafă?
ba-n jos, Da nevasta:
ba-n sus, ―Mai încet cu vorba iasta,
da pe urmă i-o citit c-o trecut ea vremea ceea,
şi-ntr-o carte când puteai să-ţi baţi femeia:
şi-n gazetă astăz stim noi alt zacon:
şi-n hârtie… una- două şi-n raion.
Măi a naibei, Râdica Grăchina glasul,
Ce să fie? da Tănasă pleacă nasul,
Da bărbatul, vorba ceea, se temea,
supăratul, să nu-ncapă-ntr-o belea.
îmblă el bietul Tănasă Dimineaţa alt bucluc,
când afară, când în casă, ea se-mbracă şi:
se zburleşte ―«Mă duc!»
şi se miară, De i-o mărs vestea-n tot satul,
şi oftează prin cămară, că şi-o lepădat bărbaul.
şi se-nciudă, Trec femei, se întâlnesc,
şi se- ntartă: Stau în drum şi şopotesc:
―Ce au ei de stau la poartă? ―Ce zâci?
Înflă el odată pieptul ―Aracan de mine
şi-o pornit la dânşi deadreptul, şi de mine,
dând din coate, nu-i a bine!
cum e omul mâniet, Să facă mătălnicii
da Grăchina: ea, c-o casă de copchii…
―Nu se poate, ―Cic-o-mblat
fugi de-aicea, că-i secret! şi s-o cătat,
Măi minune, s-o hlizit,

6
s-o ghilosit şi-l sărută pe Tănasă.
şi s-o dres, Lui nici nu-i vine să creadă:
şi s-o-mbunghit, Grăchina poartă năgradă
s-o-ncnopcit Stă pe piept şi străluceşte,
şi s-o-ntuflit scânteieşte
şi, ptfiu! şi sclipeşte,
Cică s-o-mpudrit ca un soare;
şi s-o dus… numai focuri şi lumină.
Ce ai de spus? El se uită cu merare:
Deamu-i lămurit, că-l lasă ―Ce-i aiasta bre, Grăchnă?
pe Tănasă. ―Îi năgrada cei mai mare,
―Vezi neata, ce tărăboi! eu îs mamă eroină.
O venit vacul de-apoi. Şi-am făcut chef mai tot satul,
şi ne-o spus,
Trece o zî, ş-am întrebat-o,
trec două-trei, ş-am cântat,
o întrat grija-n femei: ş-am lăudat-o,
―Nu-i Grăchina? ş-am ciocnit toţi din păhare
―Nu-i şi pace. pentru cinstea ei cei mare…
―Ce-ai să-i faci tu? Că femeile cu toate,
―N-ai ce-i face. cum le ştiţi că sînt de răle,
Ce să fie? de zavistnice ce-s ele,
Ce să fie? au pornit un fel de sfadă:
Nu se ştie. ―Vrem şi noi s-avem năgradă!
Nu se ştie. Noi, iş’lalţi tăceam din gură,
Când a patra zî-ndesară c-am picat la-ncurcătură,
hop – că vine şi Grăchina dela gară. fiindcă nu era uşor
Da femeile-nainte de răspuns la jalba lor.
strigă cât le ţâne gura: Da peurmă le-o-mpăcat,
―Ia te uită, ia te miară: c-o strigat
o aduce selsovetul cu trăsura! unul chefliu:
Vin buluc toate-n ogradă ― «Tăceţi, fa, că nu-i târzâu!»
după dânsa – vor s-o vadă; Iac-am spus ce tărăboi
da ea parc-ar fi mireasă, s-o-ntâmplat în sat la noi.
se răpede

- (Toți) Măi, măi, măi, și tărăboi!!!

- MĂDĂLINA (Gospodina) Iaute și i-o mai mers lu Grăchina, da vreu și eu
nagradî. Că și-i mai bună Grăchina ca mine?
- ELENA (Cumătra 2) (către soț) Apoi, și eu vreu nagradî.
- SVETLANA (Cumătra 1) (către soț, îl ghiontește) Și eu vreu nagradî.
- BOGDAN M. (Cumătrul 1) Da și ai făcut o casă de copchii și cumva eu nu
știu?
- SVETLANA (Cumătra 1) Auzi, câți îi am tăți s-a noștri.

7
- (Toți, vorbesc se șoșotesc)
- ANTONINA (Fata 1) (se ridică repede, se aud glasuri de fete cântând)
Cișiii!!! Ia tășeț o leacă. Mamă, mamă!!!
- (Intră 5 fete cu un baiat cântând. Băiatul duce două fete la braț. Se salută. Se
pupă)
- Bună seara! Bună seara!
- MĂDĂLINA / MARIUS (Gospodarii )Bucuroși că ați venit!
- (Fata cea mare se uită supărată la flăcău ca a venit la braț cu alte fete.
Flăcăul încearcă să o îmbățișeze, ea, supărată, pleacă și se așează la locul ei.
Flăcăul ridică din umeri semn că nu înțelege ce se întâmplă, dar face un semn
cu mâna ce exprimă ideea că o rezolvă și peaceasta. Pleacă și se așează lângă
fată, încearcă să o cuprindă, aceasta refuză și îl respinge. Ii pune pălăria pe
cap, o scoate si i-o întoarce, fiind supărato foc. El oricum o cuprinde.)

CÂNTECUL ,,Mamă, inima mă doare”

- MARIUS (Gospodarul) Fetelor, da flăcâii unde i-ați prăpădit?

- ARINA (Fata 5) Nu-ți bate capul, bade Ioane. Vor veni ei că n-au încotro. E
rău cu noi, dar e mai rău fără noi.
- (Gospodina și mai mulți) Și-i drept îi drept!
- ANTONINA (Fata 1) Ei, fetelor, ia să vedem de ce nu vin flăcăii ceia a noștri!
- (Fetele) Da! Ia să vedem, ia să vedem!
- ANTONINA (Fata 1) (Explică regulile jocului) Iaca eu am să învârt coada și
unde o să se ducă coada de-acolo va vină ursitul meu.
- (Fetele se agită bucuroase) hai să vedem.
- NICOLETA (Fata 2) Și eu vreau să văd.
- IANA (Fata 3) Și eu vreau.
- ANTONINA (Fata 1) Ei, dapu’ a meu o să vină de sus că se crede mai presus.
- (fetele se râd, se veselesc) Mai presus!!!
- NICOLETA (Fata 2) Al meu o să vină de jos că-i mai rușânos.
- (fetele se râd, se veselesc) Îi mai rușânos!!!
- IANA (Fata 3) Da al meu o să vină din dos ca-i mai fricos.
- (fetele se râd, se veselesc, șoșotindu-se) E mai fricos!!!
- DUMITRIȚA (Fata 4) Da al meu o să vină din față să vedem că-i cu mustață.
- (fetele se râd, se veselesc) Cu mustață, cu mustață!!!
- ARINA (Fata 5) Da al meu o să vină din deal, aducând un ogheal.
- (fetele se râd, se veselesc) Oooo, un ogheal!!!
- ADRIANA (Fata 6) Da al meu o să vină din vale să-mi aducă multe parale.
- (fetele cu uimire) Multe parale!!!
- ANTONINA (Fata 1) Da al meu o să vină din dreapta casă nu-l vadă tata.
(arată către tata, tata privește nedumerit)
- (fetele se râd și zic în șoaptă) Să nu-l vadă tata!!!
- NICOLETA (Fata 2) Da al meu o să vină din stânga cu cușma de-a strâmba.
- (fetele se râd, se veselesc) Cu cușma de-a strâmba!!!
- IANA (Fata 3) Da al meu vine de departe că știe multă carte.
8
- (fetele se râd, se veselesc) Ooo, îi deștept, deștept!!!
- DUMITRIȚA (Fata 4) Da al meu o să vină călare pe băț că-i tare șugubăț.
- (fetele se râd, se veselesc) Mai îi șugubăț, îi șugubăț!!!
- ARINA (Fata 5) Eh, fetelor, da al meu nu-o să vină deloc. Da știți de ce? (cu
mândrie) Că-i plecat după noroc!
- (Fetele se râd, se veselesc) După noroc!!!
- ADRIANA (Fata 6) Da al meu vine călare să semene cu Ștefan cel Mare.
- (Fetele uimite) Ooo, Ștefan cel Mare!!!

(Afară se aude cineva cântând)

(Fetele se râd, se veselesc a mirare că vin făcăii)
(Băieții intră cântând) Roata morii se-nvârtește, țac, țac, țac.
Inima se chinuiește țac, țac, țac.
Roata morii se-nvârtește, țac, țac, țac.
Inima se chinuiește țac, țac, țac.
- (Băieții) Bună seara!!!
- MĂDĂLINA (Gospodina) Bună seara!
- (Băieții) Bucuroși de oaspeți!!!
- MĂDĂLINA / MARIUS (Gospodina/ Gospodarul) Bucuroși, bucuroși!
- MĂDĂLINA (Gospodina) (Către fata cea mare) Fată hăi, avem oaspeți.
- (Fata) Da, da!
- ANTONINA (Fata cea mare se agită bucuroasă, salută toți băieții) Bună
seara! Bună seara!
- (Între timp toți se așează la locurile lor)
- BOGDAN GRĂDINARU (Făcăul 2) Ei, dați să vă spun o glumă casă vă mai
treacă de urât.
- (Toți) Hai spune, hai spune!
- BOGDAN G. (Făcăul 2) Păcală se angajase slugă la boier. Boierul când a
vazut că e cumsecade la treburi, la chemat și la întrebat:
- Bre Păcală, tu ești om cinstit?
- Cinstit cucoane, cinstit!
- Dacă ți s-a întâmpla să gesești punga mea, ce-ai face?
- Aș fi și eu boier, cucoane.
- (Toți râd cu poftă)
- IANUȘ (Făcăul 3) Șmecher l-a vorbă-i Păcală, n-am și zice.
- (Toți) Șmecher, șmecher!
- IANUȘ (Făcăul 3) Ei, d-ați să vă spun și eu una să muriți de râs.
- (Toți) Hai spune, hai spune!
- IANUȘ (Flăcăul 3) S-a pornit într-o zi Tândală pe un drum rău de tăt, cu o
căruță plină cu fierăraie. Căruța era trasă de măgar. Când a ajuns la deal, s-a
pomenit că măgarul nu-l putea urca. La un moment dat trece un drumeț pe
acolo care văzănd necazul căruțașului și făcându-i-se milă de el, mai ales de
măgărușul lui, i-a trecut prin gând să-l ajute, împingânu-l din spate. Au ajuns
ei în deal cu chiu cu vai. Atunci Tândală îi mulțumește drumețului, zicând: (se

9
 ridică în picioare) - Bodaproste pentru ajutor, om bun! Cu un singur măgar
zău că nu mai ridicam eu dealul!

- ALEXANDRU CELPAN (Flăcăul 1) Of, mai baieţi, n-am eu noroc şi pace.

- BOGDAN G. (Făcăul 2) Da ce ai?! De ce nu ti-s boii acasa? Zine supărarea,
că în vremea necazului se cunosc prietenii!
- IANUȘ (Flăcăul 3) Se vede că eşti cătrănit ca boala, sărăcia şi supărarea nu o
poţi ascunde!
- ALEXANDRU C. (Flăcăul 1) Ei nu am eu de toate câte aş vrea ... şi la omul
sărac nici boii nu trag, nici luleaua nu merge ...
- VICTOR BĂIATRĂU (Flăcăul 4) Ce tot te plângi acolo? Nu ştii că lăcomia
strică omenia?!
- ALEXANDRU ZBÎRNEA (Flăcăul 5) Aşa, aşa, că nu-i fericit acel care are
mult, unde sunt averi şi griji sunt. Fericit este acela care se mulţumeşte cu
puţin!
- ALEXANDRU C. (Flăcăul 1) Cum să mă mulţumesc cu puţin, dacă bogatul
mănâncă când voieşte, iar săracul când găseşte? ( TOŢI RÎD)
- BOGDAN G. (Flăcăul 2) Eiiii, fămândului şi o bucată de mămăligă i se pare
cozonac! (IARĂŞI RÂD)
- IANUȘ (Făcăul 3) Ia nu mai râdeţi, măi!
- VICTOR BĂIATRĂU (Flăcăul 4) Da lasă, lasă ( îl mîngîie) că mai bine
sărac şi cinstit ... nu ştii că bogatul zgârcit e tot sărac ?!
- BOGDAN IABANJI (Flăcăul 6) Mai bine sărac şi înţelept aşa ca tine, decât
ca în proverbul acela că: lacom la bogăţie şi sărac la minte...!
- BOGDAN G. (Flăcaul 2) Ia ajunge cu atâta tristeţe şi cu atâta jale, că ne
scoate supărarea pe uşă , hai mai bine să mai cîntăm ceva, ori să tragem o horă
chiar aici!
- VICTOR BĂIATRĂU (Flăcăul 4) Păi, de asta ne-am şi întâlnit om cu om,
nu?! Să lăsăm bogăţia, că nu avere face pe om, ci omul averea ...
- ALEXANDRU Z. (Flăcăul 5) Ce bine zici, şi prietenii nu se cumpără cu
bani!
- BOGDAN IABANJI (Flăcăul 6) Hai mai bine o melodie să cântăm!

CÂNTECU ...............................................................................

- ALEXANDRU C. (Flăcăul 1 ) Frumoase fete au venit astă seară la șezătoare,

n-am ce zice.
- MARIUS (Gospodarul) Dacă nici voi, dragii mei nu sunteți de lepădat!
- ALEXANDRU C. (Flăcăul 1 ) Dacă zici, măta. (Se ridică o ia de mână pe
fata cea mare)
Cea mai mândră și frumoasă azi voi cere-o de mireasă. (Ține fata de mână și
se așează într-un ghenunchi.) Eu în brațe te-oi lua ca să fii mireasa mea.
- ANTONINA (Fata 1 ) (Scoate mâna ei din mâna lui și îi zice cu mândrie) Cu
vorba să nu mă iei că am treburi câte vrei. Pân inelul nu-i gâtit, n-am de gând
să mă mărit.
10
 (Fata merge și se așează. Băiatul strânge din umeri a nedumerire si merge și
el și se așeză.)
- (Toți) (Se șoșotesc) Eiii!
- BOGDAN G.(Flăcăul 2) (Își ia de mâna fata și o învârte. Îi zice, ținând-o de
mână.) Câte zâne am văzut ca tine n-am cunoscut. Viața-ntreagă te-oi aștepta
ca să fii mireasa mea.
- NICOLETA (Fata 2 ) Nu-i nevoie de o viață pentru a mă lua de soață, ci mai
rabdă un picușo să mai cresc un anișor.
- (Toți) Eiii, să mai crească!
(Se duc și se așează)
- IANUȘ (Flăcăul 3) Foicică foi de mure, hai măndruțo, în pădure. Păsările-or
ciripi, soarele ne-ar ocroti.
- IANA (Fata 3) În pădure nu mă duc că mă tem de urs și lup. Vino sera pe la
opt când oi termina de copt.
- (Toți) Eiii, de copt! Îi gospodină.
- VICTOR BĂIATRĂU (Făcăul 4) Vorbe multe n-am să-ți zic, ci o floare-
am să-ți dedic. (Îi dăruiește floarea) Mama noră vrea în casă, rogu-te să-mi
fii mireasă.
- DUMITRIȚA (Fata 4) Mulțumescu-ți, măi bădiță, pentru această garofiță.
Vino seara pe la cină că acum toată-s în făină.
- (Toți) (se râd) Eiii, ie-n făină fata, muncește!
- ALEXANDRU Z. (Făcăul 5) Eu la tine am venit ca să-ți mai țin de urât. Hai
puțin ș-om discuta că lucru-a mai aștepta.
- ARINA (Fata 5) Daca-i venit la mine, șezi acolo că șezi bine. Eu cu nimeni
nu vorbesc când torc sau când împletesc.
- (Toți) (se râd) Eiii, e bravo fata!
- BOGDAN IABANJI (Flăcăul 6) Am un teanc de bani cu mine să trăim noi
cât mai bine. Tăt ce vrei ți-oi cumpăra ca să fii mireasa mea.
- ADRIANA (Fata 6) Pentru bani nu mă mărit. De vrei să fim fericiți, făti-un
simplu gospodar că de altfel e-n zadar.
- (Toți) Eiii, e drept, e drept! Bravo!

DANS ............................................................................

- MARIUS (Gospodarul) De glume și vorbe de dragoste văd că sunteți buni.

Dă să vedem căt de luminați la minte sunteți voi.
Am un cățel cu gura de fier
Poartă păzește, dar nu hămăiește.
- NICOLETA (Fata 2) Poarta
- MARIUS (Gospodarul) Nu-i drept.
- IANA (Fata 3) Gardul
- (Gospodarul) Nu îi lacătul.
- (Toți) (se râd) Aaa!
- BOGDAN G.(Flăcăul 2) Eiii, ș-am vrut să zic, da de ce n-am zis!
- IANUȘ (Flăcăul 3) Trebuie să zici dară.
11
- ILIE (Cumătrul 2) Da știți voi câte ouă face găina pe lună?
- VICTOR BĂIATRĂU (Flăcăul 4) 30
- ILIE (Cumătrul 2) Nu
- ALEXANDRU Z.(Flăcăul 5) 60
- BOGDAN G.(Flăcăul 2) Depinde cât e de harnică.
- BOGDAN MORARU(Cumătrul 1) Eiii, depinde de cucoș
(Toți râd.............)
- BOGDAN G. (Flăcăul 2) Ei găina nici n-o ajuns pe lună, nene Alexandre.
- ILIE (Cumătrul 2) Eii, iaca asta îmi plași.

- BOGDAN M.(Cumătrul 1) Da de ce cucoșul se scoală cu ochii închiși?

- ELENA (Cumătra 2) Că se scoală de dimineață și-i somn.
- BOGDAN (Cumătrul 1) Nu...
- ALEXANDRU C. (Flăcăul 1) Că știe cântecul pe de rost.
- BOGDAN M.(Cumătrul 1) O, iaca și-ni-i prișeput!

- VICTOR BĂIATRĂU (Flăcăul 4) Da voi știți cine se naște înfășăt?

- ALEXANDRU C. (Flăcăul 1) Copilul.
- VICTOR BĂIATRĂU (Flăcăul 4) Ai zis-o și tu! I-an întreab-o pe mamă-ta,
te-o născut înfășăt?
- (Toți râd.............)
- DUMITRIȚA (Fata 4) Nuca.
- VICTOR BĂIATRĂU (Flăcăul 4) Nu-i drept. Se vede că n-ați fost demult
pe deal ... Păușoiul!
- (Toți) Aaaaa!!!

- D-NA ROZALIA (Cumătra 4) Ce se-noadă, dar cu mâinile nu se deznoadă?

- ADRIANA (Fata 6) Frânghiea
- D-NA ROZALIA (Cumătra 4)Nu-i drept.
- SVETLANA (Cumătra 1) Nodul la batic.
- D-NA ROZALIA (Cumătra 4) Ei, baticul îl deznozi, mata. La însurat și
măritat vă grăbiți, da ghicitoarea mea nu v-ajunge capul s-o ghiciți. Vă
predați?
- (Toți) Daaa! Hai spune!
- D-NA ROZALIA (Cumătra 4)Cununia!
- (Toți) Aaaa!!!

- LAVINIA (Cumătra 3) Ce e mic și mititel, se ia lumea după el?

- IANUȘ (Flăcăul 3) Motanul.
- LAVINIA (Cumătra 3) Nu, nu-i drept. De-atâta nu ați venit la timp la
șezătoare că nu v-ați luat după el.
- (Toți) Aaaa, ceasul!!!

CÂNTECUL .......................................
12
- ADRIANA (Fata 6) (Se scoală în picioare și necăjită zice: )Fetelor, am uitat
cu totul de casă! E târziu deja. Cum s-ajung eu acasă?
- BOGDAN IABANJI (Flăcăul 6) Lasă, Domnică, nu te teme. Te iau la mine
că maicămea vrea noră, ș-apoi și mie îmi placi.
- ADRIANA (Fata 6) (Se rușinează) Ei nu mai spune.
- BOGDAN IABANJI (Flăcăul 6) (O cuprinde pe la spate) Ai să vezi. Dacă n-
ai să vrei de bună voie, am să te fur, da tot a mea o să fii. (Ies împreună din
casă)
- (Toți) Eeee!!! (se râd)

- ALEXANDRU CIOLPAN (Făcăul 1) (Se ridică în picioare) Ei, mătușă

Anică, văd că vrei să zici să ne ducem acasă.
- MĂDĂLINA (Gospodina) (Se ridică în picioare) Nu, nu alung pe nimeni,
dragul meu.
(Între timp toți se ridică în picioare și își strâng lucrurile) Mai stați, mai
ședeți, mai ședeți.
- SVETLANA (Cumătra 1) Ei, Anică, îi târziu. Ne ducem și noi pe la casele
cui ne are că-i și mâine o zi.
- MĂDĂLINA (Gospodina) (Dă din cap în semn că este de-acord cu cele
spuse)
- ELENA (Cumătra 2) Mânțănim, Anică. Mânțănim, Ioane. Ne-ați primit, ne-
ați șinstit. Am munșit și ne-am veselit.
- Toți își iau rămas bun și ies gălăgioși din casă sub acopaniementul
instrumentelor muzicale. Fata cea mare iese și ea împreună cu fetele și flăcăii
ca să-i petreacă.
Rămân gospodarul și gospodina ținânu-se la braț și privind în urma
oaspeților.Se așează pe scaune. Gospodina își lasă încet capul pe umărul
soțului.
- MĂDĂLINA (Gospodina) Ei, Ioane, s-o petrecut frumos și sara asta. Ca
toate trecătoare.
- MARIUS (Gospodarul) Că ghini zâși, fa Anică. S-o cântat, s-o lucrat, s-o
spus pătărănii. Șezătoare adevărată!
- MĂDĂLINA (Gospodina) (Își ridică capul speriată) Ioane, da zgâdia șe-i de
copchilă oare unde s-o dus?
- MARIUS (Gospodarul) (O mângâie pe spate, linițtind-o) Hai lasă, fa Anică,
să mai steie la poartă cu Petrea a lui Vasile. C-apoi cum ai s-o măriți?!
- GOSPODINA (Gospodina) (Își lasă capul pe umărul soțului) Că ghini zâși.

Rămân nemișcați și îngândurați.

13
 Dragul nostru Invitat!
Te așteptăm cu mare plăcere în Casa Mare a Străbunicii tale, unde îți vei regăsi Strămoșii tineri,
frumoși și plini de viață, trăind aievea o străveche Datină românească.
Nu zăbovi, poftește la Șezătoarea literară ,,Eu sunt neam de moldovean, alt pământ pe lume n-am”

Organizatori:
Volcov Rodica, profesoară de limbă și literatură română
Mocanu Rozalia, profesoară de educația muzicală
Elevii clasei a VIII-a ,,A”

14