IULUMINISMUL

ROMANESC
Proiect realizat de Ion Critian Ionut , clasa a XI-a B
INTRODUCERE
▪Iluminismul românesc se identifică în mare
măsură cu Şcoala Ardeleană și cu
reverberațiile ei transcarpatine. Acest
iluminism a stat în serviciul idealului național,
la a cărui fundamentare a contribuit hotărâtor,
prin demersul la istorie, la istoria limbii și a
poporului. Iluminismul românesc va recurge,
la rândul sắu, la argumentele istorice în
favorea unor revendicări politice.
SCOALA ARDELENEASCA
▪ Şcoala Ardeleană a pus în mişcare un amplu proces
de afirmare națională și culturalå a românilor din
Transilvania în a doua jumatate a secolului al XVIlI-
lea şi la începutul secolului al XIX-lea. Cărturarii
acestui curent au adus argumente ştiințifice pentru
afirmarea drepturilor românilor din Transilvania.
Activitatea lor ştiințifică s-a manifestat pe mai multe
planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar.
▪ Învățământul a contribuit şi el la răspândirea ideilor iluministe.
Academiile domneşti, întemeiate în Tara Românească între 1678 1688,
în Moldova la 1707, au reprezentat într-adevar un însemnat focar de
cultură al Răsăritului ortodox. O altă formå de manifestare a spiritului
iluminist a fost interesul pentru tipărirea de cărți. Intre 1700 şi 1800,
S-au tipărit de către români 799 de cărți dintre care 617 în româneşte,
iar 182 în greceşte, latineşte, slavă, etc. Procentul de carte laică a
crescut necontenit, în dauna subiectelor religioase. Printr-un jurnal
de călätorie răspândeşte idei iluministe și Dinicu Golescu, luminatul
boier muntean, care în nsemnare a călätoriei mele, surprinde
contrastele dintre civilizația tårilor vizitate şi realitățile triste din
patria sa. Cea mai reprezentativă operă realizată în spirit iluminist
este epopeea eroicomică Tiganiada de l.Budai Deleanu. In Tara
Românească şi în Moldova, Chesarie Râmniceanul şi Leon Gheuca
răspândiseră idei iluministe datorate lecturilor din raționaliştii
francezi şi, în special, din Enciclopedia lui Diderot.
REPREZENTANTI
▪ 1. Gheorghe Șincai
▪ 2. Samuil Mucu
▪ 3. Petre Maior
▪ 4. I.Budai-Deleanu
▪ 5. Chesarie Râmniceanul
▪ 6. Leon Gheuca
SAMUIL MICU
▪ Născut în 1745 la Sadu,
judeţul Sibiu, decedat
in 1806, 15 mai, la
Budapesta. Cel mai in
vârstä dintre corifei
Şcolii ardelene,
provine dintr-o familie
recent înnobilată, ce a
dat şi pe episcopul
Inochentie Micu.
▪ Studii la Blaj si Viena (teologice si folozofice).
Profesor la Blaj, prefect de stuti în Viena apoi cenzor
al cărții româneşti la Buda. Participå la redactarea
memoriului Supplex libellus valachorum
Transilvaniae (1791). I se datorează prima carte
românească tipằrită cu litere latine (Carte de
rogacioni pentru evlavia omului creştin, 1779) şi,
împreună cu Şincai, cea dinti abordare a gramaticii
limbii române ce a văzut lumina tiparului (Elementa,
linguae daco-romanae sive valachicae, 1790). Dă,
după cea „de la Bucureşti”, o nouă traducere a
Bibliei.
GHEORGHE ŞINCAI
▪ Gheorghe Şincai (n. 28 februarie 1754, Râciu de Câmpie, azi Şincai, județul Mureş –
d.2 noiembrie 1816) a fost un istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Şcolii
Ardelene.
▪ Ca director al învățământului greco-catolic din Transilvania a adus o contribuție
fundamentală în acțiunea de răspândire a culturi în mediul rural. A elaborat alaturi
de Samuil Micu prima gramatică tipărită a limbii române: Elementa linguae daco-
romanae sive valachicae (Viena, 1780). A studiat la Târgu Mureş, Cluj, Bistrița, Blaj,
Viena și Roma, în ultimele două oraşe împreună cu Samuil Micu, nepotul
episcopului Inocențiu Micu-Klein. S-a dovedit un poliglot, însuşindu-şi temeinic:
greaca, latina, maghiara, germana, italiana şi franceza. Informația și cultura i-au
permis ocuparea funcției de bibliotecar al Colegiului de Propaganda Fide din
Roma, având permisiunea de a cerceta orice fel de documente. În Italia, precum şi
în Ungaria şi la Viena, a cercetat bibliotecile, copiind şi transcriind cu a exactitate
orice referire la istoria românilor.
▪ A depuso muncă asiduă de luminare
a maselor, dedicându-se carierei
didactice și contribuind la
întemeierea unui număr impresionant
de şcoli confesionale greco catolice
(în număr de peste 300). În anul 1784
a fost numit director general al
şcolilor româneşti unite din întreaga
Transilvanie.
▪ În scopuri didactice a tradus și a
elaborat manualele fundamentale:
Abecedarul, Gramatica, Aritmetica și
Catehismul, adaptând sau creând
terminologia necesară înțelegerii
acestora de către elevi. S-a dovedit a
fi un traducător remarcabil, tălmăcind
(în 1789) cartea de căpătâi a
creştinismului, sub numele de Biblia
de la Blaj.
PETRU MAIOR
▪ A văzut lumina zilei la
Tirgu-Mureş în 1756,
moare la Buda, 14
februarie 1821. Aparține
nobilimii româneşti
transilvănene. • A fost un
istoric, filolog şi scriitor
român
transilvănean,protopop g
reco-catolic de Reghin,
reprezentant de frunte al
Şcolii Ardelene.
SFARSIT