Gheorghe Șincai: Personalitate a Culturii Române

Gheorghe Șincai, născut pe 1 decembrie 1754 în satul Rășinari,

județul Sibiu, și trecut în neființă la 9 mai 1816 la Viena, este una
dintre personalitățile marcante ale culturii românești din secolul al
XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. A fost un cărturar, poet,
istoric și pedagog, contribuind semnificativ la dezvoltarea limbii
române și a culturii naționale.
● Date Biografice:
Gheorghe Șincai a provenit dintr-o familie de preoți și a fost educat
încă de mic în spiritul valorilor culturale și religioase. Studiile sale
au început la Sibiu, apoi la Blaj, unde a devenit student al
Seminarului și Academiei Ardelene. În 1773, a călătorit la Viena
pentru a-și continua formarea la Colegiul iezuit, unde a studiat
retorica, filosofia și teologia.
● Prezentarea Activității:
Gheorghe Șincai și-a dedicat viața promovării culturii românești și a contribuit la afirmarea
identității naționale. A fost un pedagog remarcabil, predând la școlile din Blaj și Alba Iulia și
influențând numeroase generații de studenți. Prin activitatea sa didactică, a promovat ideile
Iluminismului și a susținut importanța educației în limba română.
Pe lângă cariera didactică, Gheorghe Șincai a avut un rol important în organizarea școlilor și
bibliotecilor, contribuind la dezvoltarea infrastructurii culturale în Transilvania. A fost un promotor al
limbii române în spațiul public, pledând pentru utilizarea limbii materne în educație și administrație.
● Opere Reprezentative:
1. "Dictionarium Latino-Romanum" (1787):
Una dintre primele sale opere notabile este acest dicționar, în care a încercat să
ofere o contribuție semnificativă la dezvoltarea limbii române. Acesta a avut un
impact major asupra standardizarii terminologiei românești și a contribuit la
consolidarea limbii în domeniul științific și cultural.
Lucrarea a avut ca scop principal facilitarea studiului limbii latine în rândul
populației românești. Era destinată să ofere un instrument util pentru cei
interesați să învețe sau să aprofundeze cunoștințele de latină.
Dicționarul a fost gândit pentru a servi atât elevilor, studenților, cât și celor
interesați de domenii precum teologia, filosofia sau științele umaniste, unde
cunoașterea limbii latine era esențială.

2. "Letopisețul Școlii Ardelene" (1808):

O altă operă de referință a lui Gheorghe Șincai este "Letopisețul Școlii
Ardelene", o cronică istorică în care a încercat să relateze evenimentele
importante din istoria românilor. Lucrarea oferă o perspectivă asupra evoluției
culturii și a societății românești și a devenit o sursă esențială pentru înțelegerea
istoriei naționale.
3.”Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”( 1780 ):

Este o carte de gramatică românească scrisă de Samuil Micu-Klein și

revizuită de Gheorghe Șincai în 1780 la Colegiul „Sfânta Barbara” din
Viena.Introducerea cărții este scrisă de Gheorghe Șincai și este o
sinteză a opiniilor istorice și lingvistice susținute de Școala Ardeleană.

Gheorghe Șincai rămâne o figură emblematică a culturii românești, cu contribuții

remarcabile în domeniul lingvisticii, educației și istoriografiei. Operele sale au avut un impact
semnificativ în modelarea limbii române și în conturarea conștiinței naționale. Prin devotamentul
său față de educație și cultura românească, Gheorghe Șincai a devenit o sursă de inspirație pentru
generațiile ulterioare.