LLR_3_1_ILRL TRUE/FALSE A1. Limba reprezinta cel mai important mijloc de comunicare intre oameni.

Ea se realizeaza in plan rational, constientizat si se supune unor principii si unor norme. A2. Procesul comunicarii prin limba se realizeaza intre un emitator si un receptor, primul transmitandu-i celuilalt un mesaj, care trebuie decodat, decodificat. 3. Din necesitatea intelegerii intre oameni, a luat nastere limba naturala, care a devenit instrumentul de materializare a gandirii. Limba naturala folosita de un popor reprezinta un sistem complex de semne (si relatiile dintre aceste semne), sistem aparut in istoria convietuirii sociale a oamenilor, al carui rol principal il constituie asigurarea comunicarii intre membrii unei comunitati. 4. Limba noastra naturala este limba romana. A5. De la nivel general, limba romana evolueaza intre aspectul sau popular si cel literar. A6. Limba populara reprezinta aspectul spontan, neelaborat, care se manifesta cu deosebire in plan oral. 7. In interiorul limbii populare, distingem un limbaj uzual (al conversatiei curente) si un limbaj solemn (al productiilor literare). A8. Norma literara nu trebuie confundata cu norma lingvistica, aceasta din urma indicand asa cum arata E. Coseriu cum se spune, in timp ce norma literara stabileste cum trebuie sa se spuna. A9. Norma lingvistica are un caracter natural si abstract, in timp ce norma literara este concreta si presupune un acord din partea celor care o hotarasc si o respecta. A10. Caracterul normat al limbii literare se evidentiaza la nivel fonetic, la nivel lexical, la nivel morfologic si la nivel sintactic. A11. Notiunii de limba literara i s-au dat, de-a lungul timpului, diferite acceptii. A12. Limba literara a fost socotita de unii cercetatori exclusiv o limba scrisa. A13. Notiunea de limba literara a fost suprapusa mult timp peste notiunea de limba a literaturii artistice. A14. S-a afirmat ca Mihai Eminescu a creat limba romana literara. 15. Limbajul literaturii artistice (sau stilul beletristic) reprezinta ansamblul particularitatilor lingvistice si expresive, necesare pentru a exprima un mesaj dintr-un anumit domeniu al culturii. 16. Stilul (limbajul) literaturii artistice constituie cea mai eterogena structura lingvistica dintre toate stilurile literare, intrand aici elemente din toate variantele limbii nationale, chiar si cele vulgare. A17. Limba literara a fost considerata instrumentul de expresie a culturii in general, instrumentul de expresie a productiilor intelectuale din diverse domenii ale culturii. A18. Carturari precum B. P. Hasdeu, O. Densusianu, Al Rosetti, J. Byck, D. Macrea, B. Cazacu leaga inceputurile limbii noastre de cultura de tipariturile diaconului Coresi. A19. Pana in secolul al XVI-lea, nu avem documente scrise. A20. Este absolut sigur ca s-a scris romaneste inca de la inceputul constituirii limbii romane (ca limba independenta de latina). 21. Avand origine latina, limba romana va fi folosit la inceput si multa vreme dupa aceea alfabetul latin, pe care il va fi intrebuintat din ce in ce mai sporadic, pana in

momentul cand a imprumutat de la bulgari pe cel chirilic, pe la sfarsitul secolului al XIIIlea inceputul secolului al XIV-lea. 22. Alfabetul chirilic este folosit in scrierea limbii romane foarte multa vreme (aproximativ o jumatate de mileniu), pana in secolul al XIX-lea. 23. De-a lungul istoriei sale, limba romana evolueaza in stransa legatura cu conditiile dezvoltarii culturale a societatii. 24. Dimitrie Cantemir a fost un neobisnuit poliglot. A25. Graiul muntean (muntenesc) s-a impus mai ales datorita tipariturilor diaconului Coresi. 26. Pana in secolul al XIX-lea, se cristalizeaza norma unica supradialectala si se constata o imbogatire si o diversificare a stilurilor limbii literare. 27. Cele mai vechi scrieri romanesti care ne-au parvenit nu sunt anterioare secolului al XVI-lea. A28. Citind Scrisoarea lui Neacsu din Campulung, observam cu usurinta ca limba ei este foarte putin deosebita de romana vorbita astazi, textul avand un caracter compact si unitar. A29. In Scrisoarea lui Neacsu din Campulung, formulele protocolare de introducere si de incheiere sunt in slavona. A30. Scrisoarea lui Neacsu din Campulung se caracterizeaza prin claritate, prin concizie si prin cursivitate. A31. Statisticienii lingvisti arata preponderenta masiva a elementului latin (92,31%) in Scrisoarea lui Neacsu din Campulung. A32. In anul 1532, este semnalata, intr-o scrisoare, intentia unui batran invatat din Moldova de a pune sub tipar doua monumente literare, Evanghelia si Apostolul. 33. Intr-un catalog alcatuit de Institutul de Lingvistica din Bucuresti, sunt consemnate aproximativ 120 de acte, scrisori, notite, inscriptii, datand din perioada 1521 1600. A34. Intervalul 1532 1640 delimiteaza, in opinia lui Ion Ghetie, faza formarii variantelor teritoriale ale limbii romane literare. A35. 1640 este anul cand, dupa o intrerupere de peste 50 de ani, se reia activitatea de tiparire a cartii romanesti, prin Pravila de la Govora. A36. Intervalul 1532 1640 este o perioada extrem de importanta in evolutia limbii noastre de cultura, pentru ca reprezinta punctul de pornire atat pentru literatura romana, cat si pentru limba literara nationala. A37. In intervalul 1532 1640, apar si indiciile constituirii stilurilor functionale ale limbii, deocamdata in forme mai putin coerente. A38. In intervalul 1532 1640, cultivarea limbii se face prin scrieri religioase si mai putin prin scrieri originale. A39. In intervalul 1532 1640, se poate vorbi despre doua variante literare: una de tip nordic (maramureseana) si alta de tip sudic (zona sudul Transilvaniei nordul Munteniei). A40. In intervalul 1532 1640, nu se cunoaste nici o lucrare cu caracter teoretic sau practic din care sa reiasa conceptiile de atunci cu privire la problemele limbii literare. A41. In intervalul 1532 1640, scolile promoveaza normele limbii de cultura si asigura perpetuarea traditiei literare.

A42. In intervalul 1532 1640, un rol important l-au jucat si textele bilingve slavoromane, destinate invatarii, de catre romani, a limbii slave, dar avand o contributie importanta in procesul de scriere si de normare a limbii romane. A43. Textele traducerilor religioase sunt cunoscute sub denumirea de texte rotacizante. A44. Fenomenul numit rotacism presupune ca n intervocalic sa treaca la r in cuvintele de origine latina. A45. Textele rotacizante au fost plasate in Maramures (de aceea, se mai numesc si texte maramuresene). A46. Textele rotacizante sunt: Psaltirea Scheiana, Psaltirea Voroneteana, Psaltirea Hurmuzaki si Codicele Voronetean. A47. Limba textelor rotacizante se dovedeste destul de greoaie, in primul rand din cauza sintaxei, traducatorul lasandu-se mult influentat de original. A48. In ceea ce priveste lexicul, influenta slava este destul de puternica in textile rotacizante. A49. Diaconul Coresi a trait (aproximativ) intre 1510 1581. A50. Impreuna cu ucenicii sai, Coresi tipareste, in cea de-a doua jumatate a secolului al XVI-lea, lucrari de o deosebita importanta. A51. Catehismul luteran (tiparit sub titlul Intrebare crestineasca), Evangheliarul, Apostolul, Cazania, Liturghierul, Psaltirea romaneasca, Molitvenicul, Psaltirea slavoromana sunt lucrari tiparite de Coresi. A52. La baza limbii cartilor lui Coresi, se afla graiul din sudul Ardealului nordul Munteniei A53. Coresi a tiparit la Brasov si la Targoviste. A54. In realizarea traducerilor, diaconul porneste de la textele rotacizante, maramuresene, insa opereaza anumite modificari. A55. Coresi inlatura particularitatile arhaice si dialectale din textele maramuresene, inlocuindu-le cu forme din graiul vorbit de sine insusi, graiul muntenesc. A56. Coresi inlocuieste unele cuvinte, mai putin cunoscute, cu altele avand o mai larga circulatie. A57. Fraza lui Coresi este ceva mai fireasca, iar raporturile sintactice, in textul sau, sunt exprimate mai exact fata de intorsaturile de fraza mai greoaie ce caracterizeaza textele maramuresene. A58. Traducerile lui Coresi au avut o larga circulatie. A59. In istoria limbii romane literare, perioada 1640 1780 are o importanta aparte, in primul rand deoarece ea consemneaza consolidarea structurii si a normelor acestei limbi, precum si momentul primei sale unificari. A60. Prin inlaturarea slavonei ca limba oficiala, limba romana se dezvolta din ce in ce mai vizibil ca limba de cultura. A61. Variantele literare distincte sunt, in perioada 1640-1780, doua: moldoveneasca si munteneasca. A62. In perioada 1640-1780, principalele surse de imprumut sunt slavona, turca si greaca. A63. Din perioada 1640-1780, avem si primele opinii (desi sumare) asupra problemelor limbii literare, mai ales cu privire la unificarea si la modernizarea ei. A64. In perioada 1640-1780, apar primele gramatici si primele lucrari lexicografice (este vorba despre asa-numitele lexicoane). A65. In perioada 1640-1780, cultura scrisa cunoaste o dezvoltare fara precedent.

A66. In perioada 1640-1780, in Moldova si in Muntenia, se intemeiaza tipografii in care se desfasoara o bogata activitate. A67. In 1635, se reinfiinteaza tipografia din Tara Romaneasca, iar in 1641, se intemeiaza prima tipografie din Moldova. A68. In perioada 1640-1780, se dezvolta si invatamantul. A69. In Moldova, in perioada 1640-1780, iau fiinta primele scoli cu predare in limba latina. A70. Domnitorul Vasile Lupu intemeiaza, sub conducerea lui Sofronie Pociatki, fostul rector al Academiei Ortodoxe din Kiev, Colegiul de la Trei Ierarhi. A71. Se pun bazele Academiei domnesti (din initiativa voievodului Serban Cantacuzino), in chiliile manastirii Sf. Sava din Bucuresti. A72. In perioada 1640-1780, pe langa traduceri, incep sa apara si opere de referinta, datorate unor personalitati. A73. Mitropolitul Varlaam al Moldovei semneaza Carte romaneasca de invatatura. A74. Carte romaneasca de invatatura (autor: Varlaam) este aparuta la Iasi, cu ajutorul domnului tarii, Vasile Lupu. A75. Carte romaneasca de invatatura (autor: Varlaam) este cunoscuta mai ales sub numele de Cazanie. A76. Carte romaneasca de invatatura (autor: Varlaam) a contribuit la inchegarea unei limbi unitare (mitropolitul a urmarit sa isi faca textul cat mai accesibil). A77. Caracterul puternic popular si de intensa oralitate a limbii, prezenta regionalismelor confera scrisului lui Varlaam expresivitatea beletristicii de mai tarziu a lui Ion Creanga si a lui Mihail Sadoveanu. A78. In Transilvania, unul dintre cei mai de seama promotori ai culturii, in prima jumatate a secolului al XVII-lea, a fost mitropolitul Simeon Stefan. A79. Mitropolitul Simeon Stefan a fost contemporan cu Varlaam si cu marele carturar muntean Udriste Nasturel. A80. Cartea de capetenie a lui Simeon Stefan este Noul Testament de la Balgrad (Alba Iulia). MULTIPLE CHOICE 1. Norma limbii literare este: a. varianta cea mai ingrijita a limbii nationale; b. expresia conventionala a unui anumit uzaj lingvistic, expresie obligatorie pentru toti cei care folosesc respectiva limba; c. norma lingvistica. 2. Cei mai multi lingvisti considera ca limba romana literara s-a format: a. in secolul al XIX-lea; b. in secolul al XVI-lea; c. in secolul al XX-lea. 3. Ion Ghetie, incercand o periodizare a istoriei limbii romane literare, distinge: a. doua mari epoci; b. trei mari epoci; c. patru mari epoci.

4. Cele mai vechi texte romanesti scrise sunt: a. textele rotacizante; b. tipariturile lui Coresi; c. cronicile lui Ureche si Costin. 5. In secolul al XVI-lea, consoanele africate se pastreaza in: a. aria nordica; b. aria sudica; c. aria vestica. 6. In aceeasi perioada, palatalizarea labio-dentalei f se intalneste in: a. aria nordica; b. aria sudica; c. aria vestica. 7. Diftongul ea este redus la e in: a. Muntenia; b. Moldova; c. Dobrogea. 8. Forme precum calcau, cuu intalnim in: a. Muntenia; b. Moldova; c. Dobrogea. 9. In epoca veche, auxiliarul au, pentru perfectul compus persoana a III-a singular, se intalneste in: a. aria nordica; b. aria sudica; c. si in aria nordica, si in aria sudica. 10. Asezarea pronumelui reflexiv dupa verb (de tipul sa veseleasca-se) reprezinta o influenta: a. slavona; b. franceza; c. maghiara 11. In perioada 1640-1780, diftongul ia pentru ie se intalneste: a. destul de des; b. destul de rar; c. nu se intalneste. 12. Dativul adnominal reprezinta o trasatura sintactica a perioadei: a. 1532-1640; b. 1640-1780;

c. 1840-1960. 13. Raportul concesiv realizat prin elementul savai/sava se intalneste mai ales in secolul: a. al XV-lea; b. al XVII-lea; c. al XVIII-lea. 14. Mitropolitii Varlaam, Dosoftei si Simeon Stefan contribuie la dezvoltarea limbii romane literare din secolul: a. al XVI-lea; b. al XVII-lea; c. al XVIII-lea. 15. Influenta sintaxei latine se observa mai ales in cronica lui: a. Grigore Ureche; b. Miron Costin; c. Ion Neculce. 16. Reproducerile in stil direct sunt mai numeroase in cronica lui: a. Grigore Ureche; b. Miron Costin; c. Ion Neculce. 17. Dimitrie Cantemir contribuie la dezvoltarea limbii romane literare mai ales la palierele: a. lexical si sintactic; b. morfologic si sintactic; c. fonetic si morfologic. 18. Prima gramatica tiparita a limbii romane se numeste: a. Lexiconul de la Buda; b. Temeiurile gramaticii romanesti; c. Elementa linguae Daco-Romanae sive Valachicae. 19. Normele limbii romane literare pot fi schimbate de: a. Universitatea din Bucuresti; b. Ministerul Educatiei si Cercetarii; c. Academia Romana. 20. O norma trebuie respectata: a. imediat ce a fost adoptata; b. dupa 5 ani de la adoptare; c. dupa 10 ani de la adoptare. 21. In enuntul De pasti, ne-a vizitat o multime de rude, cand pretul oualelor se

scumpeste foarte mult, exista: a. trei greseli; b. patru greseli; c. cinci greseli. 22. Afirmatia ca limba literara reprezinta un aspect al limbii nationale, aspectul ei cel mai corect, produs al unei prelucrari continue din partea scriitorilor, oamenilor de stiinta, publicistilor etc., sinteza a posibilitatilor de exprimare pe care le are limba intregului popor. Ea este limba stiintei, literaturii, ideologiei, politicii, teatrului, administratiei ii apartine lui: a. G. Calinescu; b. Ion Ghetie; c. Iorgu Iordan. 23. Definitia limba literara este varianta cea mai ingrijita a limbii intregului popor, care serveste drept instrument de exprimare a celor mai diverse manifestari ale culturii si se caracterizeaza prin respectarea unei norme impuse cu necesitate membrilor comunitatii careia i se adreseaza ii apartine lui: a. G. Calinescu; b. Ion Ghetie; c. Iorgu Iordan. 24. Primele noastre texte literare dateaza din secolul: a. al XVI-lea; b. al XVII-lea; c. al XVIII-lea. 25. Normele ortoepice indica: a. scrierea corecta a cuvintelor; b. pronuntarea corecta a cuvintelor; c. alta interpretare. 26. Normele ortografice indica: a. scrierea corecta a cuvintelor; b. pronuntarea corecta a cuvintelor; c. alta interpretare. 27. Scrierea cu alfabet latin a fost legiferata de: a. Stefan cel Mare; b. Mihai Viteazul; c. Alexandru Ioan Cuza. 28. Cei mai multi specialisti considera ca limba romana literara are la baza graiul: a. muntean (muntenesc);

b. moldovean (moldovenesc); c. ardelean (ardelenesc). 29. Scrisoarea lui Neacsu din Campulung dateaza din anul: a. 1512; b. 1521; c. 1532. 30. Anul celei mai vechi mentionari a unui text literar romanesc si, implicit, al folosirii limbii romane pentru realizarea unui act de cultura este: a. 1512; b. 1521; c. 1532. 31. Textele rotacizante sunt in numar de: a. 4; b. 5; c. 6. 32. Diaconul Coresi era originar din: a. Maramures; b. Targoviste; c. Brasov. 33. Cazania lui Varlaam a aparut in anul: a. 1643; b. 1648; c. 1673. 34. Noul Testament de la Balgrad a aparut in anul: a. 1643; b. 1648; c. 1673. 35. Psaltirea lui Dosoftei a aparut in anul: a. 1643; b. 1648; c. 1673. 36. Biblia de la Bucuresti (a lui Serban Cantacuzino) a aparut in anul: a. 1688; b. 1643; c. 1648; d. 1673. 37. Este cronicar muntean:

a. Ion Neculce; b. Miron Costin; c. Radu Greceanu. 38. Fraza de tip periodic intalnim in cronica lui: a. Grigore Ureche ; b. Miron Costin ; c. Ion Neculce. 39. Scara a numerelor si a cuvintelor streine talcuitoare se gaseste in : a. Istoria ieroglifica ; b. Descrierea Moldovei ; c. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor . 40. Hiperbatul este o trasatura a sintaxei lui: a. Grigore Ureche ; b. Ion Neculce ; c. Dimitrie Cantemir. 41. Cum poate fi socotita Scara a numerelor si a cuvintelor streine talcuitoare(autor: Dimitrie Cantemir)? a. primul dictionar romanesc, explicand termenii noi si indicandu-le limba de origine; b. primul eseu filozofic din cultura romana ; c. prima cazanie din cultura romana ; d. alta interpretare. 42. Sintaxa lui Dimitrie Cantemir demonstreaza ca acesta vorbea si scria curent in limba: a. latina ; b. slavona ; c. germana ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 43. In scrierile lui Cantemir, de multe ori, observam topica neromaneasca a frazei si asezarea verbului cu functie de predicat la sfarsitul propozitiei si, uneori, chiar al frazei, particularitate intalnita si in scrisul lui : a. Miron Costin ; b. Ion Neculce ; c. Radu Popescu ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 44. Indiferent de contextul gramatical in care se produce, dislocarea este, la Cantemir, un procedeu de stil aplicat grupurilor organice de cuvinte in mod : a. frecvent ; b. rar ;

c. niciuna dintre variantele de mai sus. 45. Neologismele folosite de Dimitrie Cantemir sunt culese de autor din : a. latina ; b. italiana ; c. greaca ; d. toate variantele de mai sus. 46. Neologismele folosite de Dimitrie Cantemir sunt culese de autor din : a. turca ; b. araba ; c. ebraica ; d. toate variantele de mai sus. 47. Cuvintele formate de Cantemir pe taram romanesc au fost obtinute prin : a. derivare ; b. compunere ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 48. Reprezinta inceputul unui lung proces de modernizare a limbii literare anul : a. 1780 ; b. 1673 ; c. 1521 ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 49. Dupa anul 1780, limba romana literara va renunta la un mare numar de elemente neogrecesti si se va indrepta spre limba : a. latina ; b. franceza ; c. italiana ; d. toate variantele de mai sus. 50. Perioada de la sfarsitul secolului al XVIII-lea inceputul secolului al XIX-lea este dominata de miscarea culturala (cu caracter patriotic) cunoscuta sub numele de : a. Scoala Ardeleana ; b. Renastere ; c. Umanism ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 51. Scoala Ardeleana avea drept tinta demonstrarea, prin toate mijloacele, a : a. latinitatii limbii romane ; b. continuitatii elementului roman in Dacia ; c. unitatii romanilor din Moldova, Muntenia si Ardeal ; d. toate variantele de mai sus.

52. Printre reprezentantii Scolii Ardelene, se numara : a. Samuil Micu ; b. Gheorghe Sincai ; c. Petru Maior ; d. toate variantele de mai sus. 53. Printre reprezentantii Scolii Ardelene, se numara : a. Ion Budai-Deleanu ; b. Radu Tempea ; c. Vasile Aaron ; d. toate variantele de mai sus. 54. Din initiativa Scolii Ardelene : a. se va dezvolta reteaua de scoli in limba romana ; b. se vor alcatui si se vor tipari manuale ; c. se vor publica brosuri de popularizare, in care se vor explica diferite fenomene ale naturii, idei filozofice, morale etc. d. toate variantele de mai sus. 55. In plan teoretic, carturarii Scolii Ardelene elaboreaza lucrari : a. istorice ; b. filologice ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 56. In Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin, Samuil Micu, discutand probleme de ortografie, adopta un sistem ortografic : a. etimologizant ; b. fonetic ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 57. Temeiurile gramaticii romanesti este o lucrare datorata lui : a. Ion Budai-Deleanu ; b. Radu Tempea ; c. Vasile Aaron ; 58. Cea mai importanta lucrare datorata Scolii Ardelene este : a. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae ; b. Temeiurile gramaticii romanesti ; c. Istoria ieroglifica ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 59. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a aparut la Viena, in anul : a. 1780 ;

b. 1673 ; c. 1521 ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 60. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae este cea dintai gramatica romaneasca tiparita si prima gramatica de la noi in care, pentru redarea exemplelor si a dialogurilor in limba romana, se folosesc litere : a. latine ; b. chirilice ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 61. In Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, aflam un sistem ortografic cu litere latine, la baza caruia sta principiul: a. etimologizant ; b. fonetic ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 62. Samuil Micu si Gheorghe Sincai sustineau ca limba romana descinde din: a. latina culta; b. latina vulgara; c. slavona; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 63. Petru Maior, cu un dezvoltat simt lingvistic, a demonstrat cu argumente valabile si astazi ca limba noastra isi are originea in: a. latina culta; b. latina vulgara; c. slavona; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 64. Pentru limba romana literara, etimologismul extrem al gramaticii de la 1780 a avut efecte: a. negative; b. pozitive; c. nu a avut efecte. 65. Editia a doua a lucrarii Elementa linguae(Buda, 1805) face unele concesii ortografiei fonetice, precum: a. diftongii oa si ia se scriu ca in ortografia actuala; b. se simplifica, la unele cuvinte, consoanele duble; c. grupurile che, chi, ghe, ghi sunt notate ca in ortografia de astazi; d. toate variantele de mai sus. 66. Un element important al primei gramatici romanesti tiparite il reprezinta:

a. formularea unei terminologii moderne, intrucat terminologia slavona si clasificarile erau foarte complicate si neconforme cu structura limbii romane; b. recunoasterea necesitatii introducerii cuvintelor noi in limba, fapt determinat de cultura moderna; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 67. In vremea in care apareau primele scrieri ale reprezentantilor Scolii Ardelene, in Tara Romaneasca, temeliile pentru cultivarea limbii prin poezie si prin gramatica erau puse de : a. Ienachita Vacarescu ; b. Dimitrie Cantemir ; c. Serban Cantacuzino ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 68. Autorul lucrarii, aparute la Ramnic, in 1787, intitulate Observatii sau bagari da sama asupra regulelor si oranduelelor gramaticii rumanesti este : a. Ienachita Vacarescu ; b. Dimitrie Cantemir ; c. Serban Cantacuzino ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 69. Prima gramatica a limbii romane tiparita in limba romana si cea mai buna, din punct de vedere practic, pana la Gramatica lui Ion Heliade Radulescu de la 1828 il are ca autor pe : a. Ienachita Vacarescu ; b. Dimitrie Cantemir ; c. Serban Cantacuzino ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 70. Ienachita Vacarescu, in gramatica sa : a. crede ca limba romana s-a stramutat si prezinta diferentieri dialectale din cauza lipsei unei gramatici ; b. constata inexistenta unei terminologii stiintifice in limba romana ; c. insista asupra necesitatii introducerii neologismelor ; d. toate variantele de mai sus. 71. Ienachita Vacarescu, in partea consacrata poeticii din gramatica sa : a. explica o serie de figuri de stil ; b. analizeaza tehnica versificatiei, pornindu-se de la structuri metrice latine si grecesti clasice, dar si italiene ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 72. Noul Testament de la Balgrad are o extraordinara importanta in istoria limbii

romane literare, in primul rand pentru : a. problemele teoretice pe care le ridica mitropolitul in prefata catre cititori ; b. sustinerea principiului etimologic in ortografie ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 73. Noul Testament de la Balgrad este prima traducere integrala a Noului Testament in limba : a. romana ; b. latina ; c. italiana ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 74. Noul Testament de la Balgrad are o limba caracterizata printr-un aspect relativ : a. unitar ; b. neunitar ; c. niciuna dintre variantele de mai sus. 75. In prefata la Noul Testament de la Balgrad, mitropolitul Simeon Stefan : a. observa existenta unor graiuri diferite pe teritoriul romanesc ; b. sustine importanta stabilirii unei limbi care sa fie inteleasa de toti ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 76. In prefata la Noul Testament de la Balgrad, mitropolitul Simeon Stefan : a. propune utilizarea cuvintelor de larga circulatie, comparate sugestiv cu banii ; b. vorbeste despre nevoia imbogatirii limbii romane cu neologisme ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 77. Sub patronajul carui domnitor valah se realizeaza prima traducere integrala a Bibliei in romaneste? a. Serban Cantacuzino; b. Dimitrie Cantemir; c. Mihai Viteazul ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 78. Biblia de la Bucuresti este : a. o lucrare capitala pentru evolutia in timp a culturii nationale ; b. un adevarat act oficial de nastere a limbii romane literare ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus.

79. Biblia de la Bucuresti a contribuit la introducerea, in biserica, a limbii : a. romane ; b. slavone ; c. maghiare ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 80. In Biblia de la Bucuresti : a. intalnim multe fenomene arhaice si populare ; b. constructia frazei este mult mai fireasca, spre deosebire de traducerile religioase din secolul al XVI-lea ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 81. In Biblia de la Bucuresti : a. lexicul se dovedeste bogat si variat ; b. numarul elementelor lexicale slavone este destul de redus, aparand, in schimb, unele neologisme grecesti, fapt explicat prin lipsa unor termeni corespondenti in romaneste ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 82. Biblia de la Bucuresti a contribuit la : a. consemnarea aspectului graiului muntenesc ; b. impunerea graiului muntenesc ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 83. Mitropolitul Antim Ivireanul al Tarii Romanesti contribuie la dezvoltarea limbii romane literare, prin lucrarile sale : a. predicatoriale ; b. istorice ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 84. Stilul didahiei lui Antim Ivireanul se subordoneaza relatiei : a. predicator auditor ; b. auditor auditor ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 85. Antim Ivireanul foloseste tehnici omiletice precum: a. afectarea modestiei ; b. persoana I participativa ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus.

86. Antim Ivireanul foloseste tehnici omiletice precum: a. stilul solemn ; b. persuasiunea ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 87. Antim Ivireanul foloseste tehnici omiletice precum: a. argumentatia ; b. capacitatea de a cobori in concretul exemplului ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 88. Antim Ivireanul recurge la procedeele stilistice ale oratoriei precum: a. interogatia retorica ; b. exclamatia ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 89. Antim Ivireanul recurge la procedeele stilistice ale oratoriei precum: a. repetitia ; b. contrastul ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 90. Antim Ivireanul recurge la procedeele stilistice ale oratoriei precum: a. pamfletul ; b. epitetul ornant ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 91. Limba romana literara inregistreaza o faza noua a evolutiei sale prin cronicarii : a. moldoveni ; b. munteni ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 92. Inceputurile exprimarii artistice, in ciuda caracterului documentar accentuat, se gasesc in operele cronicarilor : a. moldoveni ; b. munteni ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 93. In cronici : a. naratiunea este legitima ;

b. istoriografia inseamna si istorisire, apropiindu-se de arta, pentru ca da accent subiectiv evenimentului si pentru ca se ocupa de accidental ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 94. In cronici : a. naratiunea este una artistica ; b. timpul este epic si nu istoric ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 95. Cronicarii isi ingaduie anticiparea si recuperarea evenimentelor ceea ce tine de : a. epic ; b. liric ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 96. Dimitrie Cantemir contribuie substantial la dezvoltarea limbii noastre literare, in special in domeniul : a. vocabularului ; b. foneticii ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 97. Dimitrie Cantemir : a. introduce, in lexicul romanesc, un numar foarte mare de cuvinte imprumutate din diferite limbi ; b)incearca sa realizeze o modalitate de exprimare in scris deosebita de tot ce se facuse pana la el ; b. Dimitrie Cantemir : c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 98. Hiperbatul presupune : a. separarea a doua cuvinte strict conexe din punct de vedere sintactic, prin intercalarea unei parti de propozitie al carei loc ar trebui sa fie in alta parte ; b. rostirea in aceeasi silaba a doua parti de vorbire diferite ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 99. Primele gramatici ale limbii romane apar la sfarsitul secolului : a. al XVI-lea ; b. al XVII-lea ; c. al XVIII-lea ; d. al XIX-lea.

100. Conform periodizarii stabilite de Ion Ghetie, epoca moderna a limbii romane literare cunoaste : a. doua perioade ; b. trei perioade ; c. patru perioade ; d. cinci perioade. 101. Enuntul I pak dau stire domnietale za lucrul turcilor face parte din: a. Psaltirea pre versuri tocmit a lui Dosoftei; b. Letopisetul lui Ion Neculce; c. Lexiconul de la Buda; d. Scrisoarea lui Neacsu din Cmpulung. 102. Enuntul Plec-se giurele apartine unui text din aria: a. nordic; b. sudic; c. nu se poate preciza aria lingvistic. 103. n forme verbale precum s audz, s ceaie, deschiz, scot, ntlnim: a. rotacismul; b. iotacizarea; c. ambele variante de mai sus; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 104. n textele din secolele al XVI-lea si al XVII-lea, indicativul mai mult ca perfect cunoaste forme: a. exclusiv sintetice; b. exclusiv analitice; c. sintetice si analitice; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 105. n textele din perioada 1640-1780, pronumele relativ care apare: a. cu forma invariabil a; b. cu forme variabile dup gen si dup numr; c. att cu forma invariabil, ct si cu formele variabile; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 106. ntr-un text din perioada 1640-1780, forma s-au ales este folosit la: a. singular; c. att la singular, ct si la plural; b. plural; d. nici la singular, nici la plural 107. n enuntul Era ficior Mircii-Vod, ntlnim: a. rotacismul; b. dativul adnominal; c. indicativul mai mult ca perfect analitic;

d. indicativul mai mult ca perfect perifrastic. 108. n enuntul M-au aflat pre mine, ntlnim: a. anticiparea complementului direct; b. indicativul mai mult ca perfect analitic; c. indicativul mai mult ca perfect sintetic; d. dativul adnominal. 109. n enuntul Era nepot de sor Mihnii-Vod, ntlnim: a. anticiparea complementului direct; b. indicativul mai mult ca perfect analitic; c. indicativul mai mult ca perfect sintetic; d. dativul adnominal. 110. Primele versuri romnesti tiprite (Stihuri n stema domniei Moldovei) se ntlnesc n : a. Psaltirea pre versuri tocmit a lui Dosoftei ; b. Noul Testament de la Blgrad ; c. Cazania lui Varlaam ; d. Didahiile lui Antim Ivireanul. 111. n enuntul dusu-m-am de m-am splat, subordonata este : a. circumstantial de loc ; b. circumstantial de scop ; c. circumstantial de cauz ; d. atributiv. 112. n enuntul acolo era un om de avea treidzeci si opt de ani ntru boala sa, subordonata este : a. circumstantial de loc ; b. circumstantial de scop ; c. circumstantial de cauz ; d. atributiv. 113. n enuntul Plnge-vor necredinciosii, ntlnim : a. postpunerea auxiliarului ; b. indicativul mai mult ca perfect perifrastic ; c. dativul adnominal ; d. apozitia acordat. 114. n structurile hie-t mil ; hirea omului ; herbinte, ntlnim : a. dativul adnominal ; b. palatalizarea lui f ; c. apozitia acordat ; d. mai mult ca perfectul sintetic .

115. Enuntul ntru ura de smbte, adurar-se ucenicii se frng pnre face parte dintr-un text din aria : a. nordic; b. sudic; c. nu se poate preciza aria lingvistic. 116. Antim Ivireanul a fost : a. egumen la Mnstirea Snagov ; b. episcop de Rmnic ; c. mitropolit al Trii Romnesti ; d. toate variantele de mai sus. 117. Este fenomen fonetic : a. rotacismul ; b. palatalizarea lui f ; c. ambele variante de mai sus ; d. niciuna dintre variantele de mai sus. 118. Blagovestenie desemneaz : a. Buna Vestire ; b. Boboteaza ; c. Schimbarea la Fat ; d. nvierea Domnului. 119. Preobrajenie desemneaz : a. Buna Vestire ; b. Boboteaza ; c. Schimbarea la Fat ; d. nvierea Domnului. 120. Bogoiavlenie desemneaz : a. Buna Vestire ; b. Boboteaza ; c. Schimbarea la Fat ; d. nvierea Domnului. 121. Este cronic munteneasc : a. Letopisetul Cantacuzinesc ; b. Cronica Blenilor ; c. Anonimul Brncovenesc ; d. toate variantele de mai sus.