Caracteristici geologice

Din punct de vedere geologic, perimetrul studiat se situează în sectorul central-nord-

vestic al marii unităţi a Platformei Moesice, fiind situat în apropierea limitei dintre această
formaţiune şi flancul extern epiplatformic al avantfosei carpatice. În ceea ce priveşte structura
profundă, perimetrul studiat se încadrează în aria de ridicare majoră Balş – Optaşi a
fundamentului cristalin.
Peste fundamentul cristalin s-au depus formaţiunile sedimentare ale platformei de-a
lungul a patru cicluri majore de sedimentare acestea corespunzând intervalelor depoziţionale din
perioadele de transgresiune, separate prin lacunele de sedimentare aferente perioadelor de
regresiune.
Cele patru cicluri de sedimentare cuprind formaţiuni ce au fost depuse în perioadele
delimitate astfel: Ordovician – Carbonifer; Permian – Triasic; Jurasic – Cretacic; Neozoic.
Dintre cele patru cicluri de sedimentare cu importanţă majoră pentru studiul resurselor de
apă subterană din zonă este ciclul neozoic, grosimea depozitelor corespunzătoare acestui ciclu
depăşind 1000 m în zona de studiu.
Ciclul de sedimentare neozoic debutează în acest sector cu depozite aparţinând
Miocenului fiind urmate, în continuitate de sedimentare, de depozite de vârstă Pliocene şi
Cuaternare. Din punct de vedere geotehnic, importanţă prezintă formaţiunile de vârstă
cuaternară.
Romanianul superior (aparţinând Pliocenului) debutează în zonă cu formaţiunea
cunoscută în literatura de specialitate sub numele de „Stratele de Cândeşti”, acestea fiind
sedimentate peste depozitele mai fine de vârsta Romanian inferior.
Stratele de Cândeşti sunt alcătuite din două orizonturi, orizontul inferior psamo-pelitic
constituit din argile în alternanţă cu pachete groase de nisipuri cu lentile de pietrişuri mărunte şi
orizontul superior psamo - psefitic constituit din nisipuri grosiere şi pietrişuri.
În zona de luncă (dezvoltată pe malul stâng al Oltului pe o lăţime de 1,5 km în dreptul
municipiului Slatina şi 2 km în dreptul cartierelor Cireaşov – Satu Nou), baza stratelor de
Cândeşti este situată la cca. 40 – 50 m adâncime. Partea superioară a formaţiunii „Stratelor de
Cândeşti”, reprezentând orizontul superior, este erodată fiind înlocuită de aluviunile grosiere ale
luncii râului Olt de vârstă Holocen.
 În sectorul de terasă, Stratele de Cândeşti sunt acoperite de aluviunile grosiere ale
formaţiunilor de terasă, limita superioară a acestora fiind plasată la cca. 25 – 30 m. În acest
sector se dezvoltă ambele orizonturi ale formaţiunii, cu o grosime aproximativă de 100 – 120 m.
Cuaternarul este reprezentat în zona municipiului Slatina, prin depozitele de terasă şi
luncă ale râului Olt şi ale afluenţilor din zonă.
Depozitele terasei vechi a Oltului, atribuite părţii superioare a Pleistocenului mediu prin
corelare cu cele ale terasei vechi a Dunării, sunt constituite din sedimente fluviatile caracterizate
printr-o mare varietate granulometrică, morfometrică şi structurală, a căror grosime variază între
5,0 şi 10,0 m. Din punct de vedere petrografic pietrişurile şi bolovănişurile din alcătuirea
depozitelor de terasă sunt reprezentate prin cuarţite, micaşisturi, gresii, calcare si roci eruptive,
foarte rulate.
Peste depozitele terasei vechi se suprapun depozitele terasei înalte a râului Olt, atribuite
ca vârstă părţii inferioare a Pleistocenului superior, depozitele terasei vechi fiind parţial erodate
(partea superioară a formaţiunii) în perioada formării şi a sedimentării depozitelor de terasă
înaltă.
Caracteristic din punct de vedere sedimentologic pentru formaţiunea de terasă înaltă, este
un facies distal al paleo-albiei majore a Oltului, reprezentat prin depozite de tip „câmpie
aluvionară” constituite din sedimente dominate de fracţia argiloasă, subordonat nisipuri şi
pietrişuri, cu o stratificaţie gradată.
Depozitele de terasă, în perimetrul cartierului Clocociov sunt fragmentate şi pe alocuri
înlocuite de depozitele aluvionare grosiere ale luncii pârâului Ştreangului.