A1

Tinerii și telefoanele celulare

Oamenii folosesc foarte mult telefoanele celulare. Ei vorbesc cu prietenii și cu familia

lor. O echipă de cercetători a observat timp de două săptămâni un grup de tineri între 15 și 24
de ani. În acest timp, ei nu au putut folosi deloc telefonul. Iată ce simt ei: „Este dificil”, spune
Maria, o tânără de 19 ani. „Acum trebuie să vorbesc cu părinții, să merg acasă la prietenii mei,
să cunosc oameni noi. Sunt agitată și stresată fără celular. Trebuie să știu din timp la ce oră
ajung undeva sau când plec de acolo. Discut mai mult cu familia și cu prietenii mei, sunt mai
aproape de ei decât înainte. Dar, e o experiență neobișnuită”, spune ea.

A2

Un pas înainte

16. Suedia este foarte interesată să găsească soluții la problemele ecologice din lume. Până în
2020, această țară va renunța total la petrol și la produsele din petrol. Există deja un plan pentru
închiderea centralelor atomice, iar, în prezent, cel mai important lucru este crearea de noi
”orașe-bio”.

17. Vasteras are puțin peste 140.000 de locuitori și se află între Stockholm și Malmo. Aceasta
este primul ”oraș-bio” suedez, oraș în care se produce toată energia necesară pentru toți
locuitorii lui. Aici există, din 2005, o instalație ecologică. În fiecare an, instalația folosește
18.000 de tone de deșeuri organice și 5.000 de tone de deșeuri din agricultură. Ea transformă
deșeurile în gaz natural și produce energie electrică pentru tot orașul.

18. O altă sursă curate de energie poate fi soarele. Dacă vom acoperi doar 4% din suprafața de
desert de pe planeta noastră cu panouri solare, acestea vor produce cantitatea de energie
necesară pentru tot consumul Mondial. Există posibilitatea ca, până în 2040, un sfert din

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din
România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
necesarul de energie din lume să fie acoperit de energie solară. De ce, atunci, nu folosim
această sursă și continuăm să murdărim apa, aerul și solul cu produse foarte poluante?

19. Vesteras este un exemplu foarte bun pentru faptul că oamenii pot să găsească soluții
ecologice pentru a produce energie. În zonele unele aerul, apa și solul sunt protejate, locuitorii
sunt mult mai sănătoși, iar natura poate oferi un mediu de viață foarte bun.

( după ”Descoperă”, nr. 11/decembrie 2006 )

B1

A doua limbă maternă

Grupul de intelectuali care consiliază Comisia Europeană cu privire la dialogul

intercultural a prezentat propuneri de promovare pentru o a doua limbă maternă, în scopul
consolidării multilingvismului. Acestea sunt, mai degrabă, o invitaţie la dezbaterea unor teme
din ce în ce mai importante pentru UE, cum ar fi gestiunea diversităţii tot mai problematică.
Propunerile sunt foarte interesante, deoarece pot să contribuie la punerea în practică a dorinţei
şefilor de stat şi de guvern de a introduce, în educaţia UE încă două limbi străine alături de
limba maternă.

Se doreşte ca fiecare cetăţean al UE să cunoască atât o limbă străină de circulaţie

internaţională, cât şi o a doua limbă, care va fi învăţată într-o manieră diferită. Ideea este să se
asigure nu numai aprofundarea problemelor lingvistice, ci şi un contact mai direct cu elemente
ce ţin de istoria, viaţa socială şi de cultura ţării în care se vorbeşte limba respectivă. Este ceva
similar cu a avea o a doua limbă maternă. Sensibilităţile legate de multilingvism ar putea
genera, însă, discuţii în contradictoriu cu privire la această propunere.

În punerea în practică a propunerii, se va ţine cont că nu doar elevii sau studenţii vor
fi incluşi în acest program, ci şi cei din afara sistemului educaţional. În şcoli, ar putea apărea
probleme dacă vor exista opţiuni pentru mai multe limbi diferite, deşi faptul că unele dintre

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din
România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
acestea se studiază deja ar putea reprezenta un bun început al programului. Oricum, soluţii se
pot găsi. Lecţiile pot fi organizate la distanţă,

cu profesori din ţara de origine, de exemplu prin teleconferinţe. Astfel, costurile programului s-
ar reduce semnificativ. Cu toate că nu există toate instrumentele necesare pentru realizarea
propunerilor, este esenţială voinţa politică de a le pune în aplicare.

Iniţierea proiectului a fost, în mare măsură, determinată de fenomenul migraţiei.

Acesta are un impact tot mai mare asupra vieţii politice, economice şi sociale din Europa.
Imigranţii învaţă, în mod normal, limba ţării în care ei aleg să trăiască. Uneori, aceasta devine
limba lor de bază. Dar liderii din fiecare ţară au obligaţia de a se asigura că este menţinută
diversitatea lingvistică, în ciuda necesităţii ca toţi locuitorii din ţară să poată comunica uşor în
aceeaşi limbă. Ar trebui să existe un organism comun pentru UE, care să aibă misiunea de a
promova cunoaşterea limbilor şi culturilor de pe continent.

(după „Cotidianul”, 1-3 februarie 2008)

B2

Copiii de ieri și de azi

Din când în când, e amuzant să vezi ce schimbări mai apar în viața noastră de zi cu zi,
de exemplu, în felul în care ne place să ne petrecem timpul liber. Eu ies, de pildă, după-amiaza,
în oraș cu mama și cu copilul meu. Definiția unei ieșiri a evoluat din copilăria mea și până în
cea a copilului meu. În anii '70, pe vremea lui Ceaușescu, pentru un copil, dar și pentru un
adolescent cuminte, lucrurile erau simple și opțiunile puține (deși atunci păreau suficiente):
mergeai la teatru de păpuși , la cinematograful Doina și la cofetărie.

Teatrul de păpuși a rămas pe poziții și pare să aibă același succes de mai demult (este
greu să găsești bilet în rândul întâi dacă nu rezervi cu o săptămână înainte). Cinematograful
Doina nu mai există de mult și nu a fost înlocuit cu altul special amenajat pentru copii. Cei mai
3

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din
România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
mulți copii văd filme acasă, pe DVD, sau la mall. Problema este că nu sunt destule filme
speciale pentru copii, apare câte unul nou o dată pe lună. Din această cauză, părinții își duc
copiii la filme care nu sunt potrivite pentru vârsta lor. Aceștia, dacă ar avea de ales, aș prefera
tot bunele și clasicele aventuri în stil Disney. Filmele peste vârsta lor le imprimă gânduri și idei
un tip de imaginație care încurcă adolescența cu copilăria.

Cofetăriile încă există dar, dacă este să fim realiști, și-au pierdut farmecul de odinioară.
Prăjiturile de altădată se mai găsesc și la noile cofetării particulare, dar parcă nu mai are nimeni
nevoie de ele, fiind concurate de ”mai sănătoasele” salate cu fructe. Vremea dulciurilor a trecut,
probabil se ține cont de numărul de calorii, iar expresia ”hai la o prăjitură” s-a cam demodat.
Este adevărat, în locul acestora au rămas fast-food-urile gen McDonald’s sau Pizza Hut.
Copilul meu deja, la opt ani, preferă genul acesta de restaurant. Ceea ce este sigur e că, în ziua
de azi, datorită mulțimii opțiunilor, care și-au dezvoltat, mai devrene decât noi, exigențe de
consumator. Ei nu acceptă orice condiții, orice marcă.

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din
România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020