Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
O7 – să aprecieze situaţiile din poveste ca fiind vesele sau triste prin ridicarea
chipurilor vesele sau triste.
Strategia didactică:
a) metode şi procedee: lectura, predicţie pe baza unui text, adevărat/fals,
predarea-învăţarea reciprocă, conversaţia, explicaţia;
b) mijloace didactice: planşe cu imagini din poveste, siluete cu personaje din
poveste, beţişoare cu feţe vesele/feţe triste, „cutia cu surprize”, ursuleţ din pluş
cafeniu;
c) forme de organizare: frontală.
3
Secvenţele Strategia didactică
activităţii Conţinut ştiinţific Metode şi procedee Mijloace didactice Evaluare
1. Moment se asigură condiţiile optime pentru realizarea
organizatoric activităţii;
se aranjeză mobilierul;
se pregăteşte materialul didactic necesar pentru
desfăşurarea activităţii.
2. Captarea se realizează cu ajutorul „Cutiei cu surprize”. În
atenţiei cutie se află un ursuleţ din pluş cafeniu, care îi va - conversaţia; - „cutia cu surprize”;
ruga pe copii să-i asculte întâmplările petrecute în - ursuleţ din pluş
vizita lui la polul Nord. cafeniu;
În cazul în care copiii vor începe să discute pe
lângă acest subiect voi face o listă de reguli pe care
ei să o respecte în timpul lecturii şi voi face şi câte
un simbol în dreptul fiecărui anunţ. De ex. Doi
ochi larg deschişi (să fim atenţi la poveste), un
deget pus pe gura închisă (să păstrăm liniştea) etc.
4. Anunţarea se anunţă titlul poveştii „Povestea ursului
temei cafeniu”, scrisă de Vladimir Colin. Educatoare le - conversaţia;
spune copiilor că le citeşte poveste, iar voi trebui
4
să asculte cu atnţie şi să reţină cele citite, deoarece
atunci când se va opri din citit ei vor trebui să
aşeze pe prima planşă siluetele corespunzătoare
textului citit, să rdice feţele vesele dacă momentul
a fost vesel sau feţele triste dacă momentul a fost
trist, apoi să spună ce cred că se va întâmpla mai
departe.
5. Desfăşurarea educatoarea le va citi primul fragment (anexa - lectura;
activităţii nr.1); - polistiren;
se cere copiilor să lipească siluetele personajelor - planşe;
pe care le-au întâlnit în acest fragment pe planşa - ace de gămălie; - frontal;
care redă imaginea acestuia; - metoda predicţiei pe - siluetele personajelor
copiii vor fi întrebaţi ce cred că se întâmplă mai baza unui text; din poveste;
departe în poveste;
se citeşte următorul fragment pentru a vedea dacă
au avut dreptate copiii;
se procedează la fel şi cu celelate 4 fragmente;
se adresează câteva întrebări din poveste.
6. Obţinerea li se vor spune nişte propoziţii adevărate sau false - metoda adevărat/fals; - beţişoare cu faţă
performanţei din poveste, referitoare la fiecare planşă din veselă pe o parte şi
poveste, iar ei vor trebui să ridice feţele vesele - conversaţia; tristă pe cealaltă parte;
dacă este adevărat, iar cele triste dacă este falsă
5
afirmaţia (anexa nr. 2);
7. Evaluarea se adresează copiilor următoarele întrebări: - conversaţia;
„Cum s-a numit povestea?” - frontală;
„De cine a fost scrisă?”
„Care este morala poveştii?”
8. Încheirea Pentru activitatea desfăşurată copiii vor fi - buline;
activitatii recompensaţi cu buline reprezentând ursul cafeniu
din poveste şi bomboane.
Bibliografie:
1. Breben, S. şi colaboratorii, „Metode interactive de grup – ghid metodic”, Editura Arves, Craiova, 2002;
2. Colin Vladimir, „Zece poveşti pitice” , Editura Tineretului, 1957;
3. Preda, V., „Abordare în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă”, Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 2005;
4. *** Curriculum pentru învăţămâmt preşcolar, Editura DPH, Bucureşti, 2009.
6
ANEXA NR. 1
- E mânjit tot!
Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata
să râdă şi el de ursul cel murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare
dimineaţă şi seară, ba mai fac şi baie) când, spre marea lui mirare, nu văzu niciun urs.
- Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.
Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa,
mormăind (a bombăni, a mârâi).
7
FRAGMENTUL 2
Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
- Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd...
- Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
- Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-1 mai învrednicii
cu o privire, toţi urşii albi plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile (mândri,
încrezuţi).
Dar urşii?
FRAGMENTUL 3
Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.
- Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se
întreba el. Vai, ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată de
săpun.
FRAGMENTUL 4
Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar pinguinul îl opri.
- Stai! Rămâi aşa!
Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar era atât de bucuros de primirea care i-
o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Ii mulţumi pinguinului şi
rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând de toate.
FRAGMENTUL 5
Deodată însă, un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.
- Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.
FRAGMENTUL 6
Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească, dar, când ajunse lângă Martin,
încremeni. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui
Martin se topiseră în apă, şi ursul nostru era din nou cafeniu ...
- Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum
puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc...
Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi...
- Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul
lui Martin şi strângându-i care mai de care laba.
Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci
de săpun (treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi
cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare, ceea ce nu era deloc frumos
şi nici plăcut nu era).
Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie, iar când s-a întors
acasă a alergat la prietenul meu, care scrie toate poveştile pentru copii, şi a povestit
întâmplarea. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi:
10
ANEXA NR. 2
11