Festivalul National al Sculptorilor cu “Drujba” 2017 - 2022 Organizare Eveniment

2 DESCRIEREA EVENIMENTULUI
2.1.1 EDITIA NR. VI (24 IULIE – 31 IULIE 2022) – IN ORGANIZARE
Tema festivalului: „Salt in Timp” cu Smaranda Brăescu
Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897, Hănțești, Buciumeni, Galați, România
– d. 2 februarie 1948, Cluj, România) a fost prima femeie parașutist cu bre-
vet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană
mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).
"Vreau să fiu pilotă și să am avionul meu!" asta le-a spuns
Măndița părinților ei, la vârsta de 15 ani, după ce văzuse, la Bâr-
lad, primul avion.
La 30 de ani, cu o parte din bani împrumutați și alții
primiți de sora cea mare, își cumpără parașuta necesară
înscrierii la Școala Schroeder.
Pe 5 iulie 1928, după antrenamente îndelungate și sacrificii, românca Smaranda Brăescu reali-
zează primul său salt de la 600 de metri, urmat de o aterizare perfectă. A devenit astfel prima
parașutistă din istoria României și a treia din istoria Europei. Au continuat salturi de la 700,
1.000, 2.000 de metri.
După un accident care a ținut-o departe de nori o jumătate de an, în 1931, Smaranda sare de la
6.000 de metri, fără mască de oxigen. Record mondial feminin. Ca să poată ajunge în Statele
Unite, ziarul Universul organizează o chetă public. Îmbrăcată în port popular de la nord de
Dunăre, ajunge în America, unde pe 19 mai 1932, în California, se lanseaza de la peste 7.000
de metri, într-un salt de 25 de minute.

Întoarsă în țară, Regele Carol al II-lea a decorat-o cu a doua baretă la

"Crucea de aur" a Virtuții Aeronautice, iar ziarul "Universul" a inițiat
o nouă chetă, care alături de prima oferită de stat, o ajută pe Smaranda
să cumpere un avion. Abia în 1935, reușește să achiziționeze un avion
ușor și ieftin, botezat Aurel Vlaicu, cu care face înconjurul lumii.

Smaranda avea un cult pentru costumele populare. Avea o

colecție impresionantă, din toate colțurile României. Pe multe dintre
ele le primea cadou, atunci când mergea prin țară", povestește Ana Maria Sireteanu, stranepoata
Smarandei. Costumul popular îl purta peste tot: la mitinguri aviatice, manifestări, ceremonii, baluri cu
etichetă și evenimente. "Nu avea bani de rochii de bal la Paris, și atunci, costumele populare, atât de
dragi, erau soluția perfectă: erau elegante și impunătoare, făceau reclamă bună culturii române și nici nu
costau bani". În anii războiului, însoțitoare de zbor în "Escadrila Albă", a salvat sute de răniți, a luptat
pentru eliberarea Ardealului și a fost răsplătită cu "Ordinul Crucea Regina Maria".

După război, Armata Roșie a distrus elita aviației românești, avionul i-a fost
rechiziționat, iar în 1946 a semnat un protest față de trucarea alegerilor câștigate de
comuniști. Este momentul în care încep anchetele și condamnările la închisoare.
Smaranda a primit doi ani de închisoare, dar a fugit, s-a ascuns, îmbrăcată în haine de
măicuță greco-catolică, în Moldova. Lipsa de activitate, dorul de zbor, reumatismul și
cancerul au ținut-o mult timp la pat, îngrijită de măicuțele greco-catolice.
A murit pe 2 februarie 1948 și a fost înmormântată la Cluj, în Cimitirul Central. Pe
piatra funerară, de frica Securității, măicuțele au trecut un nume comun, Maria
Popescu.

Parlamentul a adoptat în decembrie legea care declară anul 2022 „Anul Smaranda Brăescu”, dedi-
cat primei femei parașutist din România, campioană mondială absolută la parașutism în urma saltului.
Pensiunea Cerna - I.I. BONDOC Mircea Adrian Pag 6 / 69