Elemente de sociologie

urbană
!!!
Spaţiul urban
Spaţiul urban reprezintă o modalitate distinctă de organizare
teritorială a unei comunități umane extinse, cu dezvoltarea
unei configurații complexe a infrastructurii și serviciilor.

➢ volum și densitate ridicate

➢ locuințe colective
➢ servicii urbane (transport, apă, canalizare, încălzire,
alimente, loisir, sănătate, educație, protecție etc.)
➢ activități economice industriale și de servicii
➢ anonimat, alienare, detașare
➢54,8% din populația lumii trăiește în mediul urban
!!!

Vintilă Mihăilescu consideră oraşul o forma de

organizare a spaţiului geografic în vederea
concentrării, prefacerii şi redistribuirii bogăţiilor şi a
energiilor sociale.

Astfel, oraşul este privit ca un organism teritorial bine

populat, cu un înalt grad de concentrare, producţie şi
organizare socială, culturală, format în anumite
condiţii de spaţiu si timp.
Tendințe în definirea orașului: !!!

1. tendinţa de a opune conceptul de oraş celui de sat;

2. concentrarea semnificativă a populaţiei şi locuinţelor
predominant colective şi mai puţin individuale;
3. existenţa unui număr minim de locuitori sub care
gruparea social-economică îşi pierde caracterul urban;
4. un mod de viaţă specific sub aspectul muncii, şederii,
deservirii, echipării tehnice şi recreerii;
5. preponderenţa activităţilor economice neagricole
(industrie, comerţ, servicii, administraţie etc.).
Spaţiul urban prezintă trei
perspective de abordare:
1. cantitativă (dimensională)
2. calitativă
!!!
3. sistemică.
1. Perspectiva dimensională are la bază componente cuantificabile
precum: mărimea, densitatea şi distribuţia populaţiei, structura
ocupațională, densitatea locativă, dotările locuințelor etc.
!!! Se definește oraşul drept mediul geografic şi social format

printr-o reuniune organică şi relativ considerabilă de

construcţii şi unde cea mai mare parte a locuitorilor săi
muncesc în interiorul aglomeraţiei, în comerţ, în industrie
sau în administraţie.
2. Perspectiva calitativă a apărut ca urmare a faptului că limitarea
la criterii cuantificabile s-a dovedit insuficientă pentru a înțelege pe
deplin un oraş. !!!

Analiza calității componentelor unui oraș vizează: condiţiile de

mediu (natural și artificial), patrimoniul cultural, economia socială,
progresul tehnic, creativitatea arhitecturală, reglementările
administrative, stilul de viață și obiceiurile cotidiene ale locuitorilor,
posibilitățile de loisir etc.
3. Analiza sistemică vede oraşul (i) ca un sistem deschis care nu
poate fi perceput în afara fluxurilor de materie, energie şi informaţii,
dar și (ii) ca o organizare menită să maximizeze interacţiunea
socială.
!!!
!!!

Procese și fenomene urbane

• Gentrificare
• Shrinkage - depopulare
• Suburbanizare
• Segregare urbană
• Sustenabilitate
• Reziliență
• Periferii urbane interne
!!! Gentrificarea
• din eng. “gentrification”, de la
gentry = mica nobilime
• Concept cu accentuată conotaţie
de clasă socială introdus pentru
prima oară de Ruth Glass (1964 )

Dintr-o viziune integratoare gentrificarea este un proces fizic,

economic, social şi cultural care presupune ocuparea de către
populaţia înstărită, cu status social ridicat a zonelor
supraglomerate, locuite de populaţie defavorizată social sau a
cartierelor muncitoreşti cu dislocarea vechilor rezidenţi (Chris
Hammet, 1984)
!!!

Procesul prin care cartierele sărace din interiorul oraşelor sunt

afectate de afluxul de capital privat venit prin intermediul noii
clase sociale locale: cumpărătorii de terenuri şi case şi
proprietarii care închiriază (Neil Smith,1996 )

Procesul de reabilitare şi transformare a zonelor urbane bine

amplasate, locuite de familii cu venituri scăzute, în zone
ocupate de o clasă mijlocie, mai puternică financiar (Liviu
Chelcea, 2000)
 !!!
Implicații pozitive:
• reabilitarea clădirilor cu
valoare arhitecturală ridicată
• transformarea acestor spaţii
în zone urbane capabile să
susţină anumite servicii
• creşterea taxelor ca urmare
a sporirii valorii bunurilor
imobiliare (și implicit a
bugetului local)
• rezolvarea problemelor de
securitate publică
Implicații negative: !!!

• segregarea geografică a claselor sociale în getouri şi în “paradisuri

rezidenţiale” (Sassen, în Chelcea, 2000)
• ruperea legăturilor comunitare din zonele gentrificate
• costurile economice ale dislocărilor de populaţie
 !!!
Gentrificarea în România - factori determinanți:
a). transformarea drepturilor de proprietate asupra clădirilor -
locuinţele proprietate de stat au fost vândute celor care le
ocupau;
b). lansarea acestor proprietăţi pe piaţă - achiziţionate la preţuri
mult mai mici decât valoarea lor de piaţă, au devenit atractive
pentru diverse proiecte imobiliare;
c). schimbarea profilului economic al orașelor;
d). suburbanizarea.
!!!

Urban SHRINKAGE
• etapă de descreștere în evoluția unui oraș;
• principalul indicator = depopularea
• cauze multiple: emigrarea, suburbanizarea, declinul economic etc
• consecințe multiple: locuințe vacante, subutilizarea funcțiunilor
urbane, scăderea bugetului local, probleme de securitate socială
• universal (UK 1960-1970, USA 1980, ex-RDG Europa de Est anii 1990,
China&Japonia)
• în prezent sunt afectate orașele mici din EU
!!!
Depopulare urbana
În evoluţia oricărui oraş există şi La nivelul Europei oraşele care se
etape de declin mai mult sau mai confruntă cu un declin demografic
puţin accentuat, reprezentate de au ajuns să le depăşească în
manifestarea simultană a mai intervalul 1995-2000 pe cele aflate
multor procese: în creştere.
declin economic,
creşterea şomajului,
reducerea bugetului local,
scăderea populaţiei,
perforarea gridului urban etc.
 !!!
Fenomenul de depopulare poate fi conceptualizat în mai
multe moduri:
(1/3) descreşterea populaţiei din cadrul unui oraş poate fi
interpretată ca o parte a unui proces mai amplu de schimbare
a întregii regiuni urbane, cum ar fi spre exemplu
suburbanizarea sau extinderea oraşului dincolo de graniţele
sale. Deşi în general acesta este considerat un proces de
dezvoltare urbane, abordări mai recente evidenţiază o
redimensionare a raportului centru-periferie prin care mediul
construit existent în zona centrală se devalorizează şi se
uzează moral.
 !!!
Fenomenul de depopulare poate fi conceptualizat în mai
multe moduri:

• (2/3) fenomenul de depopulare este considerat şi un

rezultat inevitabil al dezvoltării economice inegale în urma
căreia regiunile cu o calitate superioară a vieţii devin poli de
atracţie pentru populaţia din regiunile mai puţin dezvoltate.
 !!!
Fenomenul de depopulare poate fi conceptualizat în mai multe
moduri:

• (3/3) un al treilea grup de teorii discută fenomenul de

depopulare din perspectiva schimbărilor demografice interne,
schimbări generate de un spor natural negativ (atunci când
numărul deceselor este mai mare decât numărul naşterilor), de
îmbătrânirea populaţiei, de controlul avorturilor, precum şi de
procesul de emigrare (părăsirea localităţii).
!!!
Provocări specifice în regiunile urbane afectate de depopulare
➢ locuinţele vacante determină apariţia
Locuința unor probleme fizice, sociale şi
economice în cartierele respective;
➢ scăderea cererii de locuinţe determină
iniţierea unor procese de demolare
finanţate public şi care trebuie foarte
bine fundamentate în planificarea
urbană a zonei.
➢ schimbările sociale, demografice şi
economice ale locuitorilor determină
derularea de noi investiţii pentru
reconfigurarea funcţiunilor urbane din
cartierele depopulate.
!!! Provocări specifice în regiunile urbane afectate de depopulare
Infrastructura tehnică • supradimensionarea infrastructurii prin scăderea
cererii specifice;
• ajustări costisitoare ale infrastructurii şi în general
dificil de realizat;
• interdepenţa cu piaţa imobiliară.
Performanţa economică ➢ adaptarea la noile cerinţe, restructurări
şi piaţa forţei de muncă fundamentale în profilul economic al locuitorilor,
nepotriviri cerere-ofertă în activităţile
economice.
➢ scăderea forţei de muncă disponibilă şi calificată;
➢ dificultăţile fiscale generate de scăderea
bugetului municipal;
➢ scăderea atractivităţii pentru investitori;
➢ necesitatea de a găsi resurse interne şi activarea
potenţialului economic local
!!!
Provocări specifice în regiunile urbane afectate de depopulare
Utilizarea terenului • reciclarea loturilor vacante;
(aspecte privind • prevenirea procesului de împrăştiere şi
ecologia urbană) prevenirea perforării gridului urban;
• cheltuieli suplimentare cu întreţinerea
noilor spaţii verzi apărute în interiorul
oraşului.
• restaurarea ecologică a fostele zone
industriale
!!! Provocări specifice în regiunile urbane afectate de depopulare
Servicii sociale ➢ apariţia unor nevoi suplimentare
pentru vârstnici (mai ales servicii
de sănătate);

➢ subutilizarea facilităţilor de
educare şi îngrijire a copiilor;
!!! Provocări specifice în regiunile urbane afectate de depopulare

Incluziune si coeziune • polarizarea structurii sociale a populaţiei

rezidente;
sociala • şomaj, calificare inadecvată/insuficientă,
migrarea forţei de muncă înalt calificată
• înrăutăţirea condiţiilor de locuire
determină o concentrare a problemelor
sociale;
• dificultăţi în a genera job-uri noi în
condiţiile unei pieţe a forţei de muncă în
scădere.
!!! Provocări specifice în regiunile urbane afectate de depopulare
Abilitati si expertize locale
de reconfigurare urbana
➢ dezvoltarea de abilităţi şi experțe noi
pentru a putea guverna oraşul în
condiţii de depopulare.
➢ strategii pentru crearea de
oportunităţi în vederea contracarării
migratiei.
➢ planificarea urbană – necesitatea
regândirii stratgiei de dezvoltare a
oraşului în noile condiţii.
➢ crearea de noi mecanisme pentru
implicarea şi participarea civică.
!!! Ghetoizarea
Procesul prin care se ajunge la formarea unui spaţiul fizic şi social
închis, marginal, foarte adesea urban, unde trăiesc într-o concentraţie
ridicată minorităţi etnice, rasiale, sexuale etc., constrânse de sărăcie şi
restricţii sociale se numeşte ghetoizare (P. Gyöngyi şi P. Lászlό, 2007, în
C. Zamfir şi S. Stănescu, p. 279).
Se observă, totodată, că acest termen este definit aproape identic şi de
către Peter Marcuse (2001) care afirmă faptul că ghetoul este arealul
geografic de concentrare spaţială, utilizat forţat până când societatea
dominantă separă sau limitează un grup de persoane, definit ca rasial,
etnic sau străin, şi care este tratat drept inferior de către societatea
dominantă.
Originea termenului –provine din Europa,
dar a fost consacrat în Statele Unite, în
secolul trecut. În Europa Occidentală
medievală, ghetoul făcea referire la acea
parte a oraşului unde locuiau evreii,
separaţi de restul creştin al populaţiei.
Cel mai celebru ghetou a fost cel al
evreilor din Veneţia, unde a funcţionat
iniţial un atelier în care muncitorii răceau
fierul proaspăt turnat, numindu-se în
perioada de început campo ghetto (în
traducere aproximativă însemnă locul de
îngheţare a fierului).
Segregare urbană
Literatura sociologică americană atribuie
ghetoizării mai mult o conotaţie rasială,
deoarece studiile întreprinse se
concentrau adesea asupra problematicii
cartierelor locuite de afro-americani,
formate prin sporirea numărului de
imigranţi negri dinspre sud spre oraşele
industriale din nord. Deplasarea de la sud
către nord fiind generată de politica de
discriminare impusă de populaţia albă.
Cu alte cuvinte, ghetoul se referă
la cartiere segregate şi populate în
majoritate cu minorităţi etnice, de regulă
foarte sărace.
!!!

Schimbările economice survenite, cu precădere după 1950 şi fluxurile

de imigranţi au reînviat termenul de ghetoizare. De data aceasta
termenul era utilizat pentru a defini noile realităţi ale etnicilor săraci:
maghrebieni în Franţa, turci în Germania, greci în Suedia, iar mai nou,
rromi de origine română în Italia şi Franţa.
Etapele procesului de ghetoizare:
• 1. discriminarea pe piaţa forţei de muncă;
• 2. devalorizarea economică a zonei;
• 3. discriminarea pe piaţa imobiliară;
• 4. discriminarea în privinţa accesului la servicii;
• 5. degradarea spaţiului arhitectural;
• 6. izolarea şi autoizolarea.
Regenerarea spațiilor urbane pauperese poate realiza controat, printr-
un proiect ambiţios de infrastructură edilitară, prin ceea ce se
numeşte urbanism social.
«Arhitectura transmite un mesaj politic important» «Atunci când te
duci în cel mai sărac cartier şi construieşti cea mai frumoasă clădire din
oraş, acest lucru dă un sentiment de demnitate» (primarul orașului
columbian Madellin)
Congregarea sau coeziunea internă a grupurilor
Când oamenii – în mod deosebit imigranţii, dar nu numai – se simt
ameninţaţi, adesea au tendinţa de a se coaliza/grupa, generând forme
puternice de coeziune internă, astfel încât, coerenţa socială şi culturală a
grupului să poată fi păstrată.
➢Cele mai multe grupuri minoritare şi-au dezvoltat sisteme informale de
întrajutorare şi organizaţii de binefacere cu scopul explicit de a susţine
membrii grupului, atât din punct de vedere material, cât şi social.
➢Conştiinţa grupului minoritar ia naştere adesea în urma presiunii
exterioare.
➢Concentrarea spaţială a membrilor unui grup reprezintă o forţă electorală
considerabilă, care dă posibilitatea comunităţii minoritare să obţină
reprezentare instituţională cu impact asupra politicilor urbane.
!!! Reziliența urbană

“Capacitatea de recuperare rapidă după o dificultate;

rezistență” (Oxford English Dictionary)

Capacitatea de a răspunde la incertitudine.. sau la o

schimbare viitoare semnificativă. (Hunt 2017)
 Metoda scenariilor urbane

• Selectarea unei intervenții

• Identificarea rezultatelor pozitive ale politicii publice
analizate (beneficii)
• Identificarea „condițiilor necesare” pentru
atingererea obținerea acestor beneficii
• Metoda scenariilor urbane: analizarea condițiilor
necesare pentru fiecare scenariu in parte
Scenariul Noii În noua paradigmă pentru sustenabilitate,
Sustenabilități etosul despre “o planetă vie" facilitează o
viziune comună pentru un trai mai sustenabil și
(New o calitate mult îmbunătățită a vieții. Noile
Sustainability configurații socio-economice au ca rezultat
Scenario - schimbări ale caracterului civilizației industriale
NSP) urbane. Localul este valoros, dar legăturile
globale dețin și ele un rol important. Un viitor
sustenabil și mai echitabil decurge din noile
valori, ca un model revizuit de dezvoltare bazat
pe angajamentul activ al societății civile.

O lume în care apar noi valori umane și noi abordări ale dezvoltării
Scenariul Reforma politicilor publice depinde de acțiunea
Reformei guvernanților de a căuta un viitor sustenabil.
Politiciilor Sunt inițiate acțiuni guvernamentale
Publice cuprinzătoare și coordonate pentru reducerea
sărăciei și pentru sustenabilitatea mediului, în
(Policy paralel cu contracararea tendințelor spre
inechitate socială accentuată. Valorile
Reform - PR)
consumerismului și individualismului persistă,
creând o tensiune cu aceste politici publice care
prioritizează importanța mediului și a bunăstării
sociale pe termen lung.

O lume care este influențată să devină sustenabilă de către o puternică forță politică.
Scenariul
Scenariul Forțelor Pieței se bazează pe logica
Forțelor auto-reglării impusă de competitivitatea proprie
Pieței pieței libere. Evoluțiile actuale demografice,
economice, de mediu și tehnologice sunt relativ
(Market stabile, se desfășoară previzibil, fără să ne
Forces - MF) rezerve mari surprize. Piețele competitive,
deschise și integrate asigură dezvoltarea la nivel
global, în timp ce preocupările pentru
dimensiunile socială și de mediu rămân
secundare.

O lume care evoluează treptat, configurată de forțele motrice dominante

Scenariul Persoanele, grupurile și organizațiile puternice
Lumii dezvoltă un răspuns autoritar la amenințările
Fortăreață legate de lipsa resurselor și de crizele sociale,
formând alianțe pentru a-și proteja propriile
(Fortress interese. Securitatea și protejarea resurselor sunt
World - FW) esențiale pentru această elită bogată privilegiată.
O majoritate sărăcită trăiește în afara cetății.
Există politici publice și reglementări, dar
aplicarea lor poate fi limitată. „Forțele armate”
acționează pentru a impune ordinea, a proteja
mediul și pentru a preveni colapsul societății.

O lume care cedează fragmentării, deteriorăii mediului și eșecului instituțional

Timisoara – population lose
Causes Policies Response

➢ out-migration -economical facilities for investors;

- support for newcomers (to attract
working force and/or for students
to remain in the city after
graduate)
➢ negative birth rate - national financial support for new
born child
➢ urban sprawl - Metropolitan Development Plan
(2000)
 B0.
B2. Local B3. Social
Populati B1. Synergy
values services
on 

B10. New B4. Housing

community METROPOLITANISATION
centres
B5. Urban
B6. Work
B8. functions in
opportun
B9. Routes Transpor- suburbs
ities
infra- tation
structure system
B7. Investors
NC0. NC1. Linking of the NC2. Strengthening NC3. Expand and
Increasing development local values, diversification of
the strategies to social services,
generate synergies construction of an education and
population at the integrative spirit
health facilities
volume metropolitan area and a metropolitan
mentality
NC10. Developing NC4. Developing
community housing policies
centres, cultural
centres and leisure METROPOLITANISATION
centres/ NC5. The
entertainment NC6. A transfer of
NC8. Improving and some urban
diversifying the more functions to
public diversified periphery (of
NC9. Developing transportation
routes infrastructure system (e.g. new work the
(fast routes, routes for public opportuniti metropolitan
expanding the bicycle transportation, es area)
tracks, metropo-litan diversifying
train, commissioning alternative NC7. Attracting new
the Bega navigable transportation, economic agents into
channel) developing car metropolitan area (in the
sharing services) suburbs)
 Necessary Condition NC0. Increasing the population volume
New Policy reform Market Fortress world
sustainability Forces
paradigm
YES– Increasing YES – because this MAYBE – NO – this
the population scenario aims to depending scenario
volume would be reduce poverty and on the promote a
facilitated by this social inequality, market minority with
scenario aiming a promoting welfare forces access to the
better quality of (although such dynamics, resources and
life and active living conditions population drives away
civic participation may reduce the may grow or the poor
of citizens birth rate) decreases majority
Necessary condition
NC1. Linking of the development strategies to generate synergies at the metropolitan area
New sustainability Policy reform Market Forces Fortress world
paradigm
YES - raising YES - the only way MAYBE – depending NO – in this scenario
awareness of public to gather/focus on the interest of resources are
sphere and prioritizes the resources and actors (playing on available only for a
achieve social
solving common the free market), privileged rich elite.
integrated
issues/social problems development on could appear This elite will
into an integrative all levels so that divergent promote only its
approach. The the entire mechanisms agenda,
correlation of the metropolitan favourable for independent by the
Timisoara’s and population to can speculation which common policies
benefits of a
nearest villages’ contravene common and
better life
strategies generate a strategies regulations/social
sustainable urban development.
ecosystem.
Necessary condition
NC2. Strengthening local values, construction of an integrative spirit and a metropolitan mentality
New sustainability paradigm Policy reform Market Forces Fortress world
YES – Timișoara has a green identity, MAYBE – depends on MAYBE –if the YES – The focus on
being called „The City of Roses” (has many the development of newcomers and preserving local identity,
green identity places: Roses Park, Green Forest, Botanical
Park, Central Park etc. which were founded since 1875 by
civil society and on the the new Timisoara’s values and habits,
the florist Wilhelm Mühle and then by his son, Árpád collaboration between economic will highlight the
Mühle, who remain emblematic personalities for the
Timișoara’s identity) and a cosmopolitan and multicultural
the public institutions, agents will use differences/gaps at the
identity(since the founding of the modern city of Timișoara, political actors at the and promote metropolitan area’s borders,
in 1744, in the Maria Theresa Queen’s time, when its
position was at the border of the Empire and gathered
central level, local the local and could increase the
many different national groups; until the present time, administration and brands, local enclavisation/isolation of the
when there are around 20 ethnic groups living together;
„celebrating diversity” places, like Union Square, Avram
local/regional ONG”s. specificity. metropolitan area. This
Iancu, Fabric Square and so on, where are build 2-3 The reform of the Market forces phenomenon can be present
churches of different confessions in the same square). public policies can be could increase at two level: (i) the isolation
Timișoara’s cosmopolitan identity should oriented even at micro the local of the Timisoara’s community
be preserved and transformed into a level (with promoting entrepreneursh and/or suburban villages
more inclusive, metropolitan identity.
of the Timisoara’s ip communities against the
All these elements are favourable for an
spirit) or at macro competitively metropolitan area and (ii) the
sustainable harmony
level (with promoting or the isolation of the entire
cohabitation/conviviality with an active
civic society and an increasing quality of
European values) multinational metropolitan community
life. corporations. against the whole region.
Necessary condition
NC3. Expand and diversification of social services, education and health facilities
New sustainability paradigm
YES – poverty reduction,
increasing the quality of life
and environmental
sustainability could be
achieved by coherent social
strategies and policy offering
diversification of social
services, education, health
facilities, social economy
offer (depending on the
community needs and
problems, e.g. social services
for elderly, better
educational facilities,
kindergarten and schools for
each neighbourhood in
suburbs).
Policy reform Market Forces Fortress
world
YES– a shared vision of MAYBE – if the social services NO – the
a more sustainable private providers will get a profit by privileged
environment and diversifying these services. elite have
improved quality of life * The two universalist pillars of no interest
will respond to the Romanian welfare system – in expanding
need and education and health– should be social
diversification of social granted, provided entirely free for services, or
services. The dynamics all the citizens. But the social to diversify
of metropolitan services, health and educational social
realities will claim a services are not very well connected resources
permanent adaptation to the social insurance system, so and social
of the social services to that some of these services are services for
improve the quality of provided for free (by the state or by the fortress
life and to ensure a the private operators or NGO’s who outsiders
sustainable are authorized by the state), others
environment. have hidden costs or are available
only by paying for them.
Necessary condition NC4. Developing housing policies
New sustainability Policy reform Market Forces Fortress
paradigm world
YES – the active YES – the metropolitan YES – the land NO –the
engagement of area will continuously need owners and the real powerful
civil society will a housing policy reform, estate developers groups will
continuously with focus on better living will compete for not be
remind and conditions to reduce building houses interested
prioritizes on poverty and well- with increased living to support
the public integrated regulation to conditions and the costs of
agenda the need ensure environmental residential areas a housing
of a coherent sustainability. well equipped policy
housing policy The housing policy is (playing grounds,
aiming an directly associated with the recreational
equitable future. development, mobility, facilities,
environment youth, transportation and
education policies. so on)
Necessary condition
NC5. The transfer of some urban functions to periphery (of the metropolitan area)
New sustainability Policy reform Market Forces Fortress world
paradigm
YES – a sustainable YES –there is a need MAYBE –uncontrolled NO - the
solution of development for the stakeholders investments could privileged group
consist in the availability consensus towards a produce irreversible will tend to
of urban functions (would master plan centred effects on the oppose the
be less time consuming on the urban community life. Urban transfer of the
and will reduce the functions needed by functions at the urban functions
pollution and the the metropolitan peripheries can have at/outside the
transportation costs). areas or not have a potential fortress borders
Also, the suburbs will competitively
develop real social life comparable with those
and would be of the city centre
transformed from the
„residential dormitory”
into a „living/vivid social
community”.
Necessary condition
NC6. A more diversified work opportunities
New Policy reform Market Forces Fortress world
sustainability
paradigm
NO – caring for a MAYBE–work opportunities may YES– a powerful NO – the
sustainable living diversify in social services area, in labour market powerful group
and effort for education and health care, but creates a more tend to be more
improving the also new domains that can diversified work conservative and
quality of life facilitate the work integration for opportunities, oppose to any
assume rejection vulnerable categories of encourages start- diversity/diversific
of specific work population (social ups, and increases ation for
domains and entrepreneurship, social economy the competition outsiders.
limit the diversity organisations for unqualified on the labour
of work workers, but also encouraging IT market.
opportunities industry and other high qualified
that are not eco- jobs in sustainable, and eco-
friendy. friendly domains).
Necessary condition
NC7. Attracting new economic agents into metropolitan area (in the suburbs)
New Policy reform Market Forces Fortress
sustainability world
paradigm
MAYBE – YES – a well-planned and YES –stimulating MAYBE –if
welcomes the integrated strategy for the the dynamics of the
eco-friendly development of the labour market - dominant
investors and metropolitan area will ensures new jobs, group will
economic increase the trust of the available land and need more
agents and economic agents to invest attract work force workers or
reject the and the active measures for from the region other
others. maintaining the environment (within a 200-250 economic
sustainability (the km radius, near agents to
development of industrial the metropolitan control
parks adequate equiped). area). resources.
Necessary conditions
NC8. Improving and diversifying the public transportation system (e.g. new routes for
public transportation, diversifying alternative transportation, developing car sharing
services)
New sustainability Policy reform Market Forces Fortress world
paradigm
YES –facilitate and promote YES – an integrated MAYBE – if NO – a better
a health lifestyle, a cheaper development strategy stimulating connectivity links
and sustainable for the metropolitan public-private different
ways/alternatives for the area should stimulate sustainable communities, but
present public transport public investments in partnerships, or could not divide.
services. The new alternatives for the if economic
geographical configuration public transport agents will
of the metropolitan area services, to ensure the develop (new)
allows changing and connectivity between transport
improving of the different residential facilities for their
transportation system. areas. own employees.
Necessary condition
NC9. Developing routes infrastructure (fast routes, expanding the bicycle
tracks,metropolitan train, commissioning the Bega navigable channel)
New sustainability Policy reform Market Forces Fortress
paradigm world
MAYBE– reduces YES –increases the MAYBE –limited NO –is not
transport costs, connectivity between possibility to co-opt in the
increases residential areas, private investors for interest of
connectivity in the industrial facilities and developing routes the
metropolitan area; urban facilities (saving infrastructure (the dominant
but is questionable time currently spent in legislation states group to
if will improve the traffic gems and reduce thatthe routes develop
quality of life for transportation costs); infrastructure should routes
the inhabitants and considerable be in the exclusive infrastructu
if will ensure the investments for administration of the re outside
environment developing routes public authorities). of fortress.
sustainability. infrastructure.
Necessary condition
NC10. Developing community centres, cultural centres and leisure
centres/entertainment
New Policy reform Market Forces Fortress
sustainability world
paradigm
YES – it will YES – stimulates cultural YES –increasing NO –
ensure the policies, cultural NGO’s, investments into limited
„community life”, and cultural entertainment access to
increases the projects/events accessible facilities, cultural culture
role of the civil for the large public (e.g. centres (as a profit facilities
society and represents one of the opportunity, for a
stimulates an pillars of programme entrepreneurship small
active Timișoara - European development in elite.
citizenship. Cultural Capital 2021). the cultural field)
 SUBURBANIZATION: necessary condition against scenery NSP PR MF FW

NC0. Increasing the population volume YES YES MAYBE NO

NC1. Linking of the development strategies to generate synergies at the YES YES MAYBE NO
metropolitan area
NC2. Strengthening local values, construction of an integrative spirit and a YES MAYBE MAYBE YES
metropolitan mentality
NC3. Expand and diversification of social services, education and health YES YES MAYBE NO
facilities
NC4. Developing housing policies YES YES YES NO
NC5. The transfer of some urban functions to periphery (of the YES YES MAYBE NO
metropolitan area)
NC6. A more diversified work opportunities NO MAYBE YES NO

NC7. Attracting new economic agents into metropolitan area (in the MAYBE YES YES MAYB
suburbs) E
NC8. Improving and diversifying the public transportation system (e.g. new YES YES MAYBE NO
routes for public transportation, diversifying alternative transportation,
developing car sharing services)
NC9. Developing routes infrastructure (fast routes, expanding the bicycle MAYBE YES MAYBE NO
tracks,metropolitan train, commissioning the Bega navigable channel)

NC10. Developing community centres, cultural centres and leisure YES YES YES NO
centres/entertainment
C1. Introducere în sociologie
urbană

Sociologie – Arhitectură 3
2022-2023

conf.univ.dr. Bogdan NADOLU

bogdan.nadolu@e-uvt.ro
 oameni și
interacțiuni
modele
urbane - comunicare
„orașul , socializare
fericit”
SOCIOLOGIE
URBANĂ
procese,
structuri, simboluri,
funcțiuni și valori,
servicii cultură
urbane
habitus
comunitar
 Conţinut CURS Lecturi recomandate
1. Sociologia ca ştiinţă (2 ore) Dumitru Constantin Dulcan (2009),
 Obiectul de studiu al sociologiei. Concepte, probleme şi Inteligenţa materiei, Cluj-Napoca:
specializări. Eikon
Desmond Morris (2010) Zoomenirea,
 Premisele vieţii sociale – sociabilitatea şi socialitatea
Bucuresti: Art
 Caracteristicile proceselor asociative. Iluţ, Petru (1997) Abordarea calitativă
 Metode și tehnici de cercetare în sociologie a socioumanului. Iaşi: Polirom.

2. Socializarea (2 ore) Yuval Harari (2018), Sapiens,

 Definire şi caracteristici. Polirom
 Condiţionări socio-culturale şi biologice.
 Agenţii socializării. Socializarea şi ciclul vieţii.

3. Comunicarea (2 ore) Sartori, Giovani (2005) Homo Videns

 Particularităţii comunicării – definire, caracteristici, – Imbecilizarea prin televiziune și
tipologii; post-gândirea, Humanitas
B. Nadolu (2014) Despre comunicare
 Dimensiunile comunicării, axiome
– Editura de Vest, Timișoara
 Implicaţiile asociative ale comunicării
 Conţinut CURS Lecturi recomandate
4-5. Structuri asociative: comunitate, mulţime, grup (4 ore) Gustave Le Bon (1991)
 Delimitări conceptuale: societate şi comunitate; mulţime Psihologia maselor,
şi grupare. Bucureşti: Ed.Ştiinţifică
 Trăsăturile comportamentului colectiv.
 Psiho-sociologia comunităţilor urbane. Achim Mihu (1970) Sociologia
 Definirea şi caracteristicile grupului. Tipologii. americană a grupurilor
 Substructurile grupului mic. Statusul şi rolul social. mici, Bucureşti: Ed. Politică
Dinamica status-rol.
 Metode de cunoaştere şi activare a grupului. Testul
sociometric.
6. Cultura (2 ore) Ritzer, George (2003)
 Perspective teoretice asupra culturii. Dimensiunea McDonaldizarea Societăţii.
socială a culturii. Bucureşti: Comunicare.
 Analiza dinamicii culturii. Relativitatea culturală.
Multiculturalitatea.
 Perspective sociologice asupra post-modernităţii.
Cultura digitală. Consumul cultural. Dimensiunea
culturală a globalizării: McDonaldizarea
7-8. Comunităţile urbane (4 ore) Mihăilescu, Vintilă (2009) Etnografii
 Particularităţile şi dimensiunile mediului social urban. Relaţii şi urbane, Iaşi: Polirom
interacţiuni sociale în mediul urban. Liviu Chelcea (2008) Bucureştiul
postindustrial: memorie,
 Segregarea socială în comunităţile urbane. dezindustrializare şi regenerare
 Suburbanizarea. Gentrificarea urbană, Iaşi: Polirom
 Conţinut CURS
9. Fenomenul de shrinkage (2 ore)
 Definire și caracteristici
 Cauze şi implicaţii. Modele de intervenţie
10. Reziliența urbană (2 ore)
 definire, particularități;
 Modele de bune practici
11-12. Dezvoltarea durabilă a orașelor (4 ore)
 Axele dezvoltării durabile
 Modele de dezvoltare urbană
 Cercurile sustenabilitatii
13. Urban Futures Methodology (2 ore)
 Prezentarea scenariilor arhetipale
 Etapele metodologice
 Studiu de caz: Timișoara
14. Orașul secolului viitor
 smart-cities
 aglomerările urbane și problemele de mediu
 tendințe macro-economice globale
 colonizarea planetei Marte
Lecturi recomandate
Lectura recomandată: site-ul proiectul FP7
„ShrinkSmart”
https://www.ufz.de/shrinksmart/index.php?e
n=18509
Jon Coaffee, Peter Lee (2016) Urban Resilience,
Palgrave MacMillan
Dezvoltare regională și urbană în Europa
https://ec.europa.eu/info/eu-regional-and-urban-
development_ro
Circles of Sustainability
https://www.circlesofsustainability.org/
Mallach Alan (2000) The Divided City, Island
Press, London
Chris Roger et all (2011) The Urban Futures
Methodology applied to urban
regeneration, Engineering Sustainability
165/ES1
Montgomery Charles (2020) Orașul fericit.
Transformându-ne viețile prin design urban,
Igloo Media, București
*** Global Liveability Index
https://www.eiu.com/n/campaigns/global-
liveability-index-2022
!!!
Din punct de vedere sociologic…
SOCIETATEA (in general) = un ansamblu de indivizi
care interactioneaza in baza unui sistem de
comunicare simbolica, impartasind un limbaj si
un set de reprezentari simbolice comune,
asumandu-si un set de norme si valori specifice,
adoptand o paleta de comportamente
dezirabile, orientate spre atingerea unor scopuri
si interese convergente, circumscrise unui
deziderat implicit de supravietuire
transgenerationala.
 OMUL reprezintă un univers complex alcătuit
!!! din patru dimensiuni interconectate:
SOCIOLOGISM

FANATISM
SOCIO-CULTURAL SPIRITUAL

PSIHOLOGIC
BIOLOGIC
PSIHOLOGISM

ETOLOGISM
O societate apare atunci cand…

RESURSE
SOCIALE
Omenirea = societatea globală, care în
28.09.2022, ora 15.00 cuantifica un
volum de 7.977.443.491 locuitori
(worldometers.info)
…grupati in 206 state suverane,
…imprastiati neuniform pe 7 continente cu o
distributie medie de 47 persoane/km2
(4.5 pers/km2 in Oceania pana la 96.4 pers./km2 in Asia)
 …cu o
speranță
medie de
viață de 72,6
de ani (de la 85
ani în Hong Kong și
Japonia până la
54.3 ani în
Republica Central
Africană)
…cu o distributie inegala a bunastarii
… vorbind în prezent 6.909 limbi distincte
(conform Ethnologue, publicat de SIL International,
ethnologue.com/world)
Total Speakers
Rank Language Primary Country Countries (millions)
1 Chinese [zho] China 33 1,197
2 Spanish [spa] Spain 31 414
3 English [eng] United Kingdom 99 335
4 Hindi [hin] India 4 260
5 Arabic [ara] Saudi Arabia 60 237
6 Portuguese [por] Portugal 12 203
7 Bengali [ben] Bangladesh 4 193
8 Russian [rus] Russian Federation 16 167
9 Japanese [jpn] Japan 3 122
10 Javanese [jav] Indonesia 3 84.3
 !!!
La baza spaţiului social se află...

INTERACŢIUNEA SOCIALĂ reprezintă o formă

specifică de acţiune socială şi poate fi definită
ca o rezultantă a interferenţei acţiunilor
iniţiate de persoane, grupuri sau comunităţi.

Caracteristici:
• concept relaţional;
• se desfăşoară într-un context social şi poartă
amprenta unei experienţe asociative formată
în cadrul unor grupuri şi comunităţi;
• determină o serie de reacţii (feed-back-uri).
 !!!

RELAŢIA SOCIALĂ (din latinescul relatio = “ducere

repetată”) reprezintă o legătură, conexiune sau
raport între două sau mai multe entităţi sociale,
indiferent de structura acestora (Zamfir,
Vlăsceanu, 1993). Noţiunea a fost formulată de
către E. de Roberty în 1876 (“La Sociologie”) în
cadrul ipotezei biosociale bazate pe ideea că
fenomenele sociale reprezintă manifestarea unor
interacţiuni intercerebrale.

Astfel, relaţiile sociale reciproce între mentaluri

individuale generează forme sociale de gândire,
reprezentare şi acţiune care devin independente
de indivizii propriu-zişi.
!!!

• SOCIABILITATEA – capacitatea unui INDIVID de

a socializa, de a interacționa cu alte persoane

• SOCIALITATEA – trăsătura unei structuri

sociale (GRUP, COMUNITATE, ORGANIZAȚIE)
de a integra persoane noi
 Gapminder.org
Hans Rosling FACTFULNESS

• https://upgrader.gapminder.org
• https://www.gapminder.org/dollar-street/matrix
• https://www.gapminder.org/tools/?from=world#
$state$time$value=2018;;&chart-type=bubbles
 SOCIALIZAREA
Conf.univ.dr. Bogdan NADOLU
!!!
Definire
Socializarea este procesul psiho-social de
transmitere - asimilare a atitudinilor,
valorilor, concepţiilor şi modelelor de
comportament specifice unui grup sau
unei comunităţi în vederea formării,
adaptării şi integrării sociale a unei
persoane.
!!!

UNIVERSUL SIMBOLIC AL
SOCIETĂȚII
limbaj, scheme mentale, valori, norme,
comportamente, abilități, gusturi,
deprinderi, recompense, scopuri...
 !!!
Caracteristici: socializarea...
• este un proces interactiv de comunicare;

• se fundamentează prin învăţare socială;

• se finalizează prin integrarea indivizilor în

grupuri.
!!!

Înțelegerea conceptului se bazează pe următoarele

dimensiuni:
i). caracteristici individuale - vârstă, sex, grad de
maturizare, structuri de personalitate, sisteme
valorice personale, modele de conduită însuşite
etc;
ii). agenţi ai socializării - familie, grupuri de
apartenenţă, modele culturale etc;
iii). modele comunicaţionale - limbaje, forme de
imitaţie, mecanisme de control;
iv). atitudini, acţiuni şi comportamente - roluri,
statusuri, performanţe, conformare, integrare,
dinamică socială etc;
Socializarea, ca formă de exercitare a
influenţei mediului asupra indivizilor
generează următoarele consecinţe:
• participarea la viaţa socială;
• însuşirea comportamentelor
dezirabile;
• asimilarea valorilor culturale specific
spațiului social respectiv.
!!!
 PREMISE 1/5
!!!

Programarea ereditară a omului - permite

dezvoltarea unor caracteristici specifice,
indispensabile pentru implicarea activă în
viaţa socială: dezvoltarea limbajului,
posibilitatea de abstractizare, capacitatea
de muncă, ş.a.
 PREMISE 2/5
!!!

Controlarea socio-culturală a instinctelor

- satisfacerea trebuinţelor (primare) se
realizează prin adoptarea unor modele
de conduită dezirabile, resursele şi
procesele cognitiv-raţionale permiţând
controlarea (şi implicit diminuarea)
pornirilor instinctive.
 PREMISE 3/5
!!!

Nevoia de interacţiune - sociabilitatea ca

dimensiune fundamentală a omului,
reprezintă o premisă sine-qua-non pentru
formarea personalităţii; cercetările
experimentale au evidenţiat importanţa
deosebită a convieţuirii încă de la nivelul
primatelor superioare.
 PREMISE 4/5
!!!

Capacitatea de a învăţa - permite însuşirea,

interiorizarea şi respectarea conştientă a
unor sisteme de norme şi valori
promovate social, asigurând astfel
integrarea individului în diferite forme de
organizare societală (comunităţi, grupări,
grupuri).
 PREMISE 5/5
!!!

Însuşirea comunicării verbale - asigură o

interacţiune simbolică deosebit de
complexă între indivizi, realizându-se
astfel un transfer de cunoştinţe între
generaţii şi în acelaşi timp o accentuare a
gradului de fiabilitate al relaţionărilor.
 Premisele socializării...
• Programarea ereditară a omului
• Controlarea socio-culturală a instinctelor
• Nevoia de interacţiune
• Capacitatea de a învăţa
• Însuşirea comunicării verbale

DEVENIREA FIINȚEI SOCIALE

Abraham Maslow
 Absența socializării sau o socializare
precară produce efecte ireversibile
asupra ființei umane!

• https://www.youtube.com https://www.youtube.com/watch?v
/watch?v=6H2POnmvbPo =nv3ocntSSUU
!!! Tipuri de socializare (în funcţie de...):
momentul socializării:
• i). SOCIALIZARE PRIMARĂ - rol primordial în formarea
personalităţii deoarece se realizează din primele momente
de viaţă, generând astfel personalitatea de bază.
• ii). SOCIALIZARE SECUNDARĂ - se realizează în structuri
instituţionale (şcoală, armată, instituţii religioase,
organizaţii politice etc.) şi presupune o desocializare
(destructurarea parţială a unor modele de conduită şi
sisteme valorice anterior asimilate) şi o resocializare
(însuşirea unor noi sisteme de norme şi valori în
completarea celor existente).
• iii). SOCIALIZAREA ANTICIPATIVĂ - (Merton, 1968) cu un
caracter preponderent informal, pregăteşte individul uman
pentru asumarea de noi statusuri şi roluri asociate unei
poziţii sociale dezirabile.
 Tipuri de socializare (în funcţie de...):
modalitatea realizării:
• i). socializare planificată - se realizează în mod conştient,
în cadrul instituţiilor educative, reuşita sa fiind direct
dependentă de existenţa unei compatibilităţi între
sistemele de norme şi valori transmise planificat şi cele
transmise spontan.
• ii). socializarea spontană - se realizează nestructurat, de
către diverşi agenţi de socializare, putând determina
uneori însuşirea unor pseudo-valori, modele de conduită
antisocială sau inducerea unor stări de disonanţă
cognitivă.
• iii). socializarea participativă - realizată prin implicarea
conştientă a subiectului socializării;
• iv). socializarea represivă - realizată coercitiv, prin
utilizarea unor mijloace de control social.
 Tipuri de socializare (în funcţie de...):
scop:
• i). socializarea societală - pregăteşte individul
pentru viaţa de grup;
• ii). socializarea naţională - asigură continuitatea
unui specific naţional;
• iii). socializarea politică - determină implicarea
conştientă în structuri administrative și
instituţionale;
• iv). socializarea ideologic-partizană – pregăteşte
asumarea unei doctrine.
 Socializarea şi ciclul vieţii:
• copilărie - socializarea este realizată în principal de către părinţi, în
această etapă formându-se personalitatea de bază; relaţionarea copii-
părinţi este reciprocă, faţă de normele impuse de părinţi, copilul
putându-le accepta, respinge sau modifica.

• adolescenţă - acţionează preponderent socializarea anticipativă, în

această etapă manifestându-se o serie de conflicte de personalitate;
impactul familiei ca agent socializator este mult diminuat, fiind treptat
înlocuit cu grupul de covârstnici.

• adulţii - parcurg un complex de socializare continuă, preponderent

secundară, care determină o transferare a intereselor pe următoarele
dimensiuni: 1). de la valori şi motive spre comportament deschis; 2).
de la actualizarea şi achiziţionarea de noi elemente spre sintetizarea
lor; 3). de la idealism spre realism; 4). de la simple aşteptări spre
medierea conflictelor dintre acestea; 5). de la cerinţele generale ale
societăţii spre aşteptările specifice rolului îndeplinit
!!!
Agenţii socializării
1. familia - rol major în formarea personalităţii de
bază;
2. şcoala - cadru instituţional pentru socializarea
secundară şi anticipativă;
3. grupul de covârstnici - acţionează continuu prin
socializare spontană;
4. colectivul de muncă - cu rol major în socializarea
adulţilor
5. organizaţii cu caracter politic / de masă -
importanţă crescută în societatea contemporană
6. opinia publică – determină formarea unor opinii
şi atitudini personale.
 Impactul mediului construit asupra
personalității

• Configurația spațială a unei comunități poate

acționa ca un factor de socializare? Dacă da,
cum?
• Există vreo legătură între mediul construit și
bunăstarea subiectivă (starea de fericire)?
6. CULTURA
 Cultura – perspective sociologice
!!!

• Cultura = totalitatea creațiilor umane orientate spre universul

simbolic (valori, norme, artă, științe, tradiții, convenții, religii
etc)
• Civilizația = totalitatea creațiilor umane orientate spre
ajustarea mediului natural (unelte, locuințe, infrastructură,
vehicule, facilități industriale, computere etc).

Orice structură social (grup, grupare, comunitate) deține un

anumit model cultural specific și trăiește la un anumit nivel de
civilizație.
 Cultura…
• valori, norme și comportamente dezirabile într-un spațiu social;
• mentalități, credințe, reprezentări ale realității;
• tradiții, obiceiuri, cutume, ritualuri, rituri;
• limbă, identitate, educație, relații sociale,
• modalități de trăire laolaltă, comportamente colective, acțiuni comune
• relația cu mediul fizic
• impact direct asupra mediului construit, asupra modelului de viață și a
gestionării activităților cotidiene
• impact direct asupra personalității (CULTURĂ – NATURĂ – PERSONALITATE)
• impact direct asupra corpului biologic
Geert Hofstede
https://geerthof
sede.com
Geert Hofstede – dimensiunile culturii !!!

1. DISTANȚA FAȚĂ DE PUTERE = gradul în care oamenii din cultura

respectivă percep inegalitatea socială
2. EVITAREA INCERTITUDINII = acceptarea noutății (redusă = grad mare
de acceptare a riscurilor și a noutății / scăzută = grad mic de acceptare a riscurilor)
3. INDIVIDUALISM vs. COLECTIVISM = centrarea pe propriile interese,
egoism / centrarea pe interesele grupului, altruism. O cultură poate încuraja
independența individuală sau dimpotrivă, asocierea și colectivismul.
4. MASCULINITATE vs. FEMINITATE = valorile asociate cu masculinitatea
sunt competiția, ambiția, materialismul, valorile asociate cu feminitatea sunt cooperarea,
armonia, calitatea vieții.
5. ORIENTARE PE TERMEN LUNG vs SCURT = perioada de timp pentru
care oamenii își fac planuri
6. INDULGENȚĂ vs. CONSTRÂNGERE = măsura în care o societate acceptă
un anumit grad de libertate pentru îndeplinirea plăcerilor vieții (hedonism)
Civilizația analfabetismului –
Mihai Nadin
(https://www.nadin.ws/archives/429)
• În centrul cărții Civilizația analfabetismului stau fenomenele legate
de tranziția de la o civilizație dominată de alfabetizare la una
caracterizată de o varietate de mijloace de expresie și comunicare.
Căderea regimurilor totalitare, dificultățile structurale actuale ale
Uniunii Europene, povara aparatului birocratic statal, efortul mondial
de retehnologizare și economia globală reprezintă o parte a tabloului
mai amplu al unui progres necesar.
• Lumea noastră nu mai este lumea a două culturi – știință și discipline
umaniste – pe care o analiza C.P. Snow. Este o lume a unei dinamici
fără precedent până acum în istorie. În această lume, numeroase
alfabetizări noi, supuse uzurii morale ca orice altceva în epoca
noastră, depășesc necesitatea și posibilitatea unei alfabetizări
atotcuprinzătoare. Ele asigură interacțiunii umane mijloacele
adecvate atingerii a probabil celor mai radicale forme de
individualism, ca și mijloacele cele mai uluitoare de
intercondiționare socială.
• Progresul științific și inovația tehnologică îl preocupă pe Mihai Nadin
din perspectiva influenței pe care acestea o au asupra existenței și
creativității umane. Civilizația Analfabetismului reprezintă dovada
acestei afirmații.
INT3RNETiCUS
HOM@

new form of human evolution based on

their state of communication abilities
(Michael H. Goldhaber, 2004)
 HOM@ INT3RNETiCUS

➢ conectat la Internet 24/7

➢ +2 ore de activități on-line
zilnice
➢ device-uri multiple
➢ +200 „prieteni” virtuali
➢ +2 adrese de @
➢ activ zilnic pe mai multe
aplicații de Social Media:
Facebook, Twitter, Instagram,
WhatsApp, LinkedIn,
Youtube, Viber…
HOM@ INT3RNETiCUS

➢ hiperconectat
➢ multitasking
➢ portabil
➢ acces liber la Infosfera
➢ trecerea de la gândirea
liniară la cea asociativă
➢ lipsă de concentrare
➢ diminuarea abilităților
de socializare F2F
➢ scăderea capacității de
memorare
➢ alienare
 We use technology to define ourselves by
sharing our thoughts and feelings even as
we're having them.
So before it was: I have a feeling, I want to
make a call.

Now it's: I want to have a feeling, I need to send a text. The

problem with this new regime of "I share therefore I am" is that, if
we don't have connection, we don't feel like ourselves. We almost
don't feel ourselves. So what do we do?
We connect more and more. But in the process, we set ourselves
up to be isolated.
(Sherry Turkle, psiholog MIT, conferință TED „Connected, but alone?”)
Efecte ale tehnologiei digitate...

• hiper-tele-sociabilitate <= Computer Mediated Social

Interactions
• hiper-comunicativitate <= accesibilitatea CMC
• alienare = îndepărtarea de grupul de apartenenta
• hiperkinetism <= hiperlink si non-liniaritate? (modificari
structurale in biochimia creierului)
• imbecilizare <= excesul de televiziune? (Giovani Sartori)
 HOM@ new form of human evolution based on their state of
communication abilities (Michael H. Goldhaber, 2004)
INT3RNETiCUS
 Forme de comportament asociativ:
societate, comunitate, mulțime, grup

Sociologie urbana – sem1 / 2022-2023

 Sistemul social (Niklas Luhmann)...
• este auto-referențial, contingent (întâmplător) și
întotdeauna mai puțin complex decât mediul în care
se manifestă;
• este auto-poietic: își produce propriile elemente de
bază, își organizează granițele și relațiile dintre
elementele componente;
• în societatea modernă, sistemele sociale tinde tot mai
mult să se diferențieze pentru a se adapta la un mediu
extern tot mai complex;
• Luhmann identifică 4 tipuri de diferențiere a sistemelor sociale:
(i). segmentare – descompunerea în părți componente, relativ autonome;
(ii). stratificare – ierarhizarea componentelor (diferențiere pe verticală);
(iii). centru-periferie <= (i)+(ii)
(iv). funcționalitate – diferențiere pe funcțiuni: „Functional differentiation causes at
least one central problem for modern society. What is necessary for society as a whole
may not be dealt with by any functional system. For instance, the economic system
cannot adequately represent ecological problems, since much pollution looks
economically rational. The legal system may have laws aimed at restricting air pollution,
but those laws are interpreted within the economic system of the polluters.”
!!!
Forme de asociere
• Societatea

INDIVIZI
NUMAR
• Comunitatea
• Mulțimea
• Gruparea
•

TRASATURI
Grupul mic

COMUNE
• Diada
• Individul
SOCIETATEA (in general) = un ansamblu de indivizi
care interactioneaza in baza unui sistem de
comunicare simbolica, impartasind un limbaj si
un set de reprezentari simbolice comune,
asumandu-si un set de norme si valori specifice,
adoptand o paleta de comportamente dezirabile,
orientate spre atingerea unor scopuri si interese
convergente, circumscrise unui deziderat implicit
de supravietuire transgenerationala.

!!!
!!!

Comunitatea reprezintă o entitate social-

umană, ai cărei membri sunt legaţi
împreună prin locuirea aceluiaşi
teritoriu sau prin împărtășirea unor
conținuturi simbolice comune,
dezvoltând în timp relaţii sociale
constante, consolidate prin tradiţii.
• Comunitatea se caracterizează printr-o relativă
autarhie, fiind practic un sistem social cu tendinţe de
independenţă şi auto-suficienţă.
• Ferdinand Tonnies - distincţia între comunitate
(rurală) Gemeinschaft şi societate (urbană)
Gesellschaft din perspectiva caracterului natural sau
respectiv artificial al genezei acestora.
• Astfel, ruralul reprezintă un context verificat istoric
pentru formarea şi perpetuarea unor comunităţii
autentice, cu o structuralitate şi o funcţionalitate
valabile, în timp ce urbanul având o tradiţie relativ
recentă se constituie într-un factor artificial
generator de social pe o bază convenţională.
 !!!
Emile Durkheim face distincţia între
solidaritatea solidaritatea
mecanică specifică organică specifică
mediului rural. mediului urban

Fiecare gospodărie este relativ Fiecare locuitor este dependent

autonomă față de celelalte, de activitatea celorlalți și
asigurându-și singură o mare parte din contribuie și el prin tot ce face la
resursele materiale (hrană, adăpost, bunul mers al întregului oraș.
bunuri etc) și simbolice (educație,
Dacă se oprește un serviciu urban
îngrijire medicală, protecție, etc)
necesare supraviețuirii familiei extinse. (transport, electricitate,
Dacă o gospodărie „dispare” ansamblul salubrizare etc) este afectat tot
nu este afectat. ansamblul
Reperele comunitatii: !!!

• oameni implicaţi în interacţiuni sociale - orice comunitate se

întemeiază pe oameni; nu orice număr de indivizi oarecare
formează însă o comunitate; pentru a atinge statutul
comunitar oamenii componenţi trebuie să fie capabili să
dezvolte o serie de interacţiuni sociale reciproce;
• areal geografic sau simbolic - comunitatea are o existenţă
efectivă, membrii săi trăiesc şi con-vieţuiesc într-un spaţiu
social real foarte bine determinat; în absenţa arealului
geografic de convieţuire, membrii unei comunităţi nu pot
practic interacţiona între ei;
• legături şi interese comune - reprezentând practic sistemul
de norme şi valori precum şi modelele de comportament
dezirabile; fără atributul comun oricât de mult ar interacţiona
între ei într-un spaţiu real concret determinat, oamenii
respectivi nu ar avea practic în comun decât elemente
exterioare şi conjuncturale, elementele sociale generative
pentru statusul comunitar fiind absente.
 !!!
Joseph Gusfield (Community: A Critical Response,
1975) identifică două utilizări ale conceptului de
comunitate în sociologie (pe linia indusă de Tonnies):
• comunitatea fizică
teritorială
delimitabilă geografic
- introducând astfel
un nou reper al
arealului teritorial:
limita (graniţa)
geografică. Exemplu:
comunitatea unei
localități.
• comunitatea relaţională - bazată pe convergenţa
şi calitatea relaţionării umane fără nici o referire la
locaţia geografică; o astfel de comunitate este
!!!
bazată pe relaţii sociale primare, implicând
ataşament emoţional. Exemplu: comunitatea
profesională, comunitatea de status (tinerii,
pensionari), comunitatea politică etc.
!!!
Mulţimea poate fi definită ca o
grupare temporară de indivizi, aflaţi
în apropiere fizică, fie din
întâmplare, fie deliberat, în virtutea
unui obiectiv sau interes comun.
!!!
Mulţimea se caracterizează prin
nediferenţiere, lipsă de coeziune şi
organizare, sensibilitate emoţională la mediu
şi caracter temporar.
Alăturarea întâmplătoare a participanţilor nu
creează condiţii suficiente pentru realizarea
unor legături şi relaţii sociale solide între
aceştia.
Absenţa unei relaționări solide determină o
volatilitate ridicată a mulţimii (aceasta se
dizolvă de la sine în câteva ore / zile).
Se pot delimita mai multe tipuri de mulţimi sociale:
• mulţime întâmplătoare – grad redus de
interacţiune emoţională şi organizatorică,
existenţa unui interes pasager (mulţimea
călătorilor care aşteaptă un mijloc de transport în
comun) sau mulţime convenţională – se bazează
pe o reglementare tradiţională sau contractuală
(publicul unui eveniment).
• mulţime pasivă / mulţime activă – o mulţime
întâmplătoare, pasivă poate deveni activă prin
adoptarea unui comportament colectiv pe baza
unor trăiri emoţionale intense.
În funcţie de interesele vizate,
mulţimea se poate constitui
într-o forță socială
consistentă, putând genera
mişcări şi reacţii sociale
ample, de multe ori cu
implicarea unor
comportamente violente.
O adunare de mineri sau una
de academicieni când se
transformă în mulțime adoptă
același gen de comportamente
distructive și aberante!
La baza mulţimilor active şi expresive se află o serie
de elemente psiho-sociale specifice: !!!

➢contagiunea emoţională,
➢anonimatul,
➢defularea tensiunilor şi frustrărilor,
➢sentimentul forţei colective
➢comportamentul irațional

Mulțimea devine agresivă și incoerentă, adoptă

comportamente violente și nonraționale, nu poate fi
controlată ci doar influențată. În principiu, o
mulțime în desfășurare trebuie evitată cu orice preț.
!!!
Din punct de vedere sociologic, GRUPUL MIC reprezintă…

• un ansamblu restrâns de persoane (3 până la 30-40)

• orientate spre realizarea unei sarcini comune
(impusă sau adoptată prin consens),
• interacţionând direct, potrivit unor norme
comportamentale acceptate de toţi membrii
• aceştia fiind diferenţiaţi după funcţii sau sarcini,
• având CONŞTIINŢA APARTENENŢEI la grup şi
• o VIAŢĂ AFECTIVĂ COMUNĂ manifestate printr-o
• unitate de opinii şi atitudini, printr-un stil propriu.
Grupul mic se delimitează de alte forme
de asociere umană, prin configurarea și
dezvoltarea unei structuri complexe…
…rezultată prin indivizi, relaţii
activarea interpersonale, norme şi
valori, scopuri şi motivaţii,
anumitor
activităţi
componente
implicate în
dezvoltarea de stratificare, conducere,
comunicare, competiţie,
procese de grup.
cooperare
 Structurile grupului mic
1. Funcțională
2. Status-rol
3. Preferențial-afectivă
4. Comunicațională
5. Cognitivă
6. Spațială
1. Structura funcţională desemnează totalitatea
acțiunilor, interacțiunilor și relaţiilor sociale
inițiate și derulate pentru atingerea scopurilor
grupului. Cuprinde regulamente interne,
acorduri mutuale, planuri de lucru și alte
conținuturi simbolice destinate atingerii
SCOPURILOR, obiectivelor și finalităților grupului.
2. Structura status-rol este configurată în raport cu
funcţiile grupului şi reprezintă distribuţia poziţiilor
sociale ocupate de membrii, cu specificarea
drepturilor și obligațiilor acestora.

STATUS = ansamblul obligaţiilor,

responsabilităţilor şi drepturilor
asociate unei anumite poziţii sociale
(„fișa postului”).

ROL = ansamblul de comportamente pe

care în mod legitim îl aşteaptă ceilalţi
de la individul care ocupă un status
social determinat (comportamentul
propriu-zis).
3. Structura preferenţial-afectivă cuprinde
totalitatea relaţiilor interpersonale
manifestate în dinamica grupului,
reprezentând distribuția afectivității în grup.
Eficienţa oricărui grup este strict dependentă de
compatibilitatea între structura funcţională,
cea de status-rol şi cea preferenţial-afectivă.
4. Structura comunicaţională reprezintă
totalitatea proceselor de comunicare
desfăşurate în grup precum și formele
(pattern-urile) specifice de realizare.
Comunicarea reprezintă „poarta de intrare” în
orice grup social.
5. Structura cognitivă reflectă gradul de cunoaştere
între membrii grupului Procesele de intercunoaştere
în cadrul grupului prezintă două dimensiuni:
• transparenţa (nivelul la care este cunoscut un
membru al grupului de către ceilalţi);
• transpătrunderea (gradul în care un membru al
grupului reuşeşte să cunoască caracteristicile şi
relaţiile interpersonale ale celorlalţi).
6. Structura spaţială vizează distribuția
membrilor în spațiu în cadrul activităţii de
grup, modul în care ocupă spațiul fizic atunci
când se reunesc în cadrul grupului.
Funcționare -- SCOP drepturi și îndatoriri

COMUNICARE

GRUP SpaTialitate

AFECTIVITATE INTERCUNOAȘTERE
!!!

Afilierea la grup – funcțiile grupului

➢ Nevoia de securitate
➢ Realizarea de sarcini complexe
➢ Nevoia de afiliere și de apartenență
➢ Dezvoltarea identității sociale
 Ch.Cooley (1909) distinge între

• Gr. PRIMARE – satisfac în primul rând funcțiile

de securitate, socializare și afiliere ale
membrilor (ex. familia, grupul de prieteni).
• Gr. SECUNDARE – constituite pt a atinge un
scop specific sau pt a realiza o sarcină.
Principala funcție este aceea de realizare a
unei sarcini comune complexe.
!!!
Ch.Cooley (1909) distinge între
Grup primar Grup secundar
dimensiune redusă extinsă
relaţionarea personală impersonală
comunicare faţă în faţă indirectă
durată permanent temporar
coeziune sens puternic al bazat pe interese
loialităţii personale
decizie bazată pe tradiţie şi bazată pe
sentimente personale raţionalitate şi reguli
structură informală formală
socială
 R.K.Merton distinge după gradul de
aderare între:
(i). grup de referinţă - la care se raportează o
persoană chiar înainte de a face parte din el
(cu rol important în socializarea anticipativă);

(ii). grup de apartenenţă – prin care se identifică

la un moment dat un membru.
 După tipul de normativitate
...formale instituţionalizate, funcţionează în
conformitate cu norme statuate în
regulamente sau legi juridice şi aparţin
de regulă unor organizaţii;
...nonformale constituite pentru realizarea unor
grupuri

obiective imediate (după care se

dizolvă), flexibile, puţin normativizate
...informale se constituie în afara cadrelor
instituţionalizate sau ca alternativă a
acestora (în cadrul grupurilor formale);
sunt neoficiale şi răspund unor nevoi de
exprimare liberă a indivizilor
 În funcţie de principiul de constituire
se delimitează:
• Grup NATURAL – constituit spontan, pe
termen nedeterminat, dependent de un
mediu favorabil;

• Grup ARTIFICIAL – de laborator, planificate,

organizate, cu obiective clare și durată
prestabilită.
 Formarea grupurilor

Etape, caracteristici, condiţii

Metode si tehnici de activare a grupurilor
 SITUAȚII ASOCIATIVE
(ACTIVITĂȚI COMUNE)
COMUNICARE (non-
verbală, verbală)

INTERCUNOAȘTERE

Structura preferential-
afectiva

Experiențe comune, stil propriu

Norme si valori comune

CONȘTIINȚA DE NOI
Grupul mic
 Etapele formarii grupului - Tuckmarn

1). testarea
si formarea 2). conflictul 3). 4).
dependentei intragrup dezvoltare construirea
(,,furtuna”) coeziunii de rolurilor
grup functionale
(aparitia (performarea)
normarii)
 Coeziunea de grup
Nimeni nu va putea fi un mare lider
dacă va face totul singur sau dacă își
va asuma întregul succes. (Andrew
Carnegie)

Coeziunea - unui grup - este asociată

constant cu o comunicare mai intensă
între membrii grupului (McQuail,
1999, p. 108)
Coeziunea de grup
 Caracteristile unui grup coeziv - Douglas McGregor
1). atmosfera tinde sa fie informala, confortabila, relaxata;
2). au loc multe discutii in care fiecare persoana se implica;
3). obiectivele sarcinii sunt inlelese si acceptate de catre
membrii grupului;
4). membrii grupului se asculta unul pe altul;
5). cele mai multe decizii sunt luate prin consens;
6). criticismul este frecvent, deschis si relativ confortabil;
7). oamenii sunt Iiberi sa-si exprime sentimentele si ideile;
8). conducatorul grupului nu il domina pe acesta, problema nu
este cine detine controlul, ci indeplinirea responsabilitatilor;
9). grupul isi cunoaste propriile actiunii - frecvent, acesta se
opreste pentru a examina ce se intampla sau pentru a observa ce a mai
intervenit in activitate.
 Metode si tehnici de cunoastere si
activare a grupului
• Testul Sociometric
• Autobiografia de grup
• Focus-Group
• Tehnici de Ice-Breaking
• Exercitii de team-building
• Metoda palariilor ganditoare – Edward de
Bono
4. COMUNICAREA

Conf.univ.dr. Bogdan NADOLU

bogdan.nadolu@e-uvt.ro
!!!

Afirmarea personalităţii umane

se bazează în mod explicit pe
derularea unor interferenţe
simbolice integrate în procese
de COMUNICARE.
etimologie

comunicare <= Din sec. al XVI-

lat. communis / lea, o dată cu
communicatio dezvoltarea
= „a pune în ? poştei şi a
comun”, „a fi în drumurilor,
relaţie” sau „a termenului i se
stabili o adaugă un
comunitate cu înţeles nou: „a
cineva”. transmite”.
 Conținut
împărtășit

feed-back

decodificare
codificare
Emițător mesaj Receptor

bruiaj semantic
bruiaj tehnic

Referent
 La începutul anilor ’70, în plin avânt al
Definire. televiziunii dar cu 2 decenii înainte de
popularizarea Internetului, au fost delimitate
un număr de 126 de definiţii, acoperind 15
clase distincte (Dance&Larson)…

(1). simboluri, (6). Procesualitate (8). comuniune

verbalizări, vorbire (amplificarea
(7). transfer,
(2). înţelegere, receptare; transmitere; compatibilităţii)

(3). interacţiune, (10). memorie, (9). canal, transport, mijloc, rută;

relaţie
stocare;
(11). răspuns discriminatoriu;
(4). reducerea
incertitudinii (12).
Stimulare; (13). Intenţionalitate;
(5). legătură, uniune
(conector) 14). timp, situaţie; (15). Putere
!!! Dintr-o perspectiva sociologica integratoare…
COMUNICAREA este un proces multi-level care
(i). pornește de la vehicularea mecanică de
conținuturi de diferite complexități, verbale sau non-
verbale între două terminale interconectate printr-
un canal și utilizând un sistem de codificare
compatibil,
(ii) se dezvoltă prin împărtășirea de sensuri, cogniții și
emoții asociate explicit sau implicit cu mesajele
vehiculate, și
(iii) ajunge să se desăvârșească prin generarea de
experiențe sociale comune, bazate tocmai pe aceste
alăturări, cu efecte socializatoare pentru cei implicați
caracteristici !!!

➢ relaţie între cel puţin două entităţi sociale;

➢ capacitatea de a emite semnale;
➢ capacitatea de a recepta semnale;
➢ construirea mesajelor prin utilizarea de
semnale, semne şi simboluri;
➢ accesul la un canal (mijloc sau suport al
comunicării);
➢ asigurarea unui izomorfism al
semnificaţiilor necesar pentru recepţionarea
corectă a mesajelor (compatibilitatea
codurilor).
Dimensiunile comunicarii (T. Luckmann)
• ➢ SOCIALITATEA reglarea !!!

comportamentului. Comunicarea este o

manifestare eminamente asociativă.
• ➢ RECIPROCITATEA alternanţa reacţiilor.
• ➢ ABSTRACŢIA capacitatea de a implica
elemente abstracte, simbolice,
transcendente, elaborate fără o raportare
directă la realitatea înconjurătoare;
• ➢ INTENŢIONALITATEA angajarea motivată,
conştientă, pe baza unei decizii personale
privind mai multe variabile.
Axiomele comunicarii – Scoala de la Palo Alto (Paul
Watzlawick, J.Helmick Beavin şi Don D. Jackson)

Axioma 1: NON-COMUNICAREA
ESTE IMPOSIBILĂ.
Axiomele comunicarii – Scoala de la Palo Alto (Paul
Watzlawick, J.Helmick Beavin şi Don D. Jackson)

Axioma 2: COMUNICAREA SE
DESFĂŞOARĂ LA DOUĂ
NIVELURI: INFORMAŢIONAL
ŞI RELAŢIONAL
 Axiomele comunicarii – Scoala de la Palo Alto (Paul
Watzlawick, J.Helmick Beavin şi Don D. Jackson)

Axioma 3: COMUNICAREA ESTE

UN PROCES CONTINUU CE NU
POATE FI TRATAT ÎN TERMENI
DE CAUZĂ-EFECT SAU STIMUL-
RĂSPUNS.
Axiomele comunicarii – Scoala de la Palo Alto (Paul
Watzlawick, J.Helmick Beavin şi Don D. Jackson)

Axioma 4: COMUNICAREA
ÎMBRACĂ FIE O FORMĂ
DIGITALĂ, FIE UNA
ANALOGICĂ.
Axiomele comunicarii – Scoala de la Palo Alto (Paul
Watzlawick, J.Helmick Beavin şi Don D. Jackson)

Axioma 5: COMUNICAREA
ESTE IREVERSIBILĂ.
Axiomele comunicarii – Scoala de la Palo Alto (Paul
Watzlawick, J.Helmick Beavin şi Don D. Jackson)

Axioma 6: COMUNICAREA
PRESUPUNE RAPORTURI
DE FORŢĂ ŞI IMPLICĂ
TRANZACŢII SIMETRICE
SAU COMPLEMENTARE.
Axiomele comunicarii – Scoala de la Palo Alto (Paul
Watzlawick, J.Helmick Beavin şi Don D. Jackson)

Axioma 7: COMUNICAREA
PRESUPUNE PROCESE DE
AJUSTARE ŞI ACOMODARE.
 Axiomele comunicarii – Scoala de la Palo Alto (Paul
Watzlawick, J.Helmick Beavin şi Don D. Jackson)

Axioma 1: NON-COMUNICAREA ESTE IMPOSIBILĂ.

Axioma 2: COMUNICAREA SE DESFĂŞOARĂ LA DOUĂ NIVELURI:
INFORMAŢIONAL ŞI RELAŢIONAL
Axioma 3: COMUNICAREA ESTE UN PROCES CONTINUU CE NU POATE FI
TRATAT ÎN TERMENI DE CAUZĂ-EFECT SAU STIMUL-RĂSPUNS.
Axioma 4: COMUNICAREA ÎMBRACĂ FIE O FORMĂ DIGITALĂ, FIE UNA
ANALOGICĂ.
Axioma 5: COMUNICAREA ESTE IREVERSIBILĂ.
Axioma 6: COMUNICAREA PRESUPUNE RAPORTURI DE FORŢĂ ŞI
IMPLICĂ TRANZACŢII SIMETRICE SAU COMPLEMENTARE.
Axioma 7: COMUNICAREA PRESUPUNE PROCESE DE AJUSTARE ŞI
ACOMODARE.
tipologii !!!

În funcţie de numărul celor implicaţi:

1.1. intra-personală
1.2. interpersonală
1.3. de grup
1.4. de masă
tipologii !!!

În funcţie de contextul interacţiunii:

2.1. directă – față în față
2.2. indirectă – mediată de alte
persoane sau de tehnologie
tipologii !!!

În funcţie de natura mesajului:

3.1. verbală
3.2. para-verbală
3.3. non-verbală
tipologii !!!

În funcţie de feed-back:
4.1. sincronică
4.2. asincronică
tipologii !!!

În funcţie de rigurozitate:
5.1. formală
5.2. informală
tipologii
• în funcţie de numărul celor implicaţi: 1.1.
intrapersonală 1.2. interpersonală 1.3. de grup
1.4. de masă
• în funcţie de contextul interacţiunii: 2.1. directă
2.2. indirectă
• în funcţie de natura mesajului: 3.1. verbală 3.2.
paraverbală 3.3. non-verbală
• în funcţie de feed-back: 4.1. sincronică 4.2.
asincronică
• în funcţie de rigurozitate: 5.1. formală 5.2.
informală
comunicare si informatie – Umberto Eco
Informaţia ca o proprietate statistică a sursei (=)
cantitatea de noutate (informaţii) ce poate fi transmisă
într-un proces de comunicare.

În cadrul unui proces de comunicare informația se poate

regăsi la următoarele paliere:

1. conținutul mesajului – [0-100)

2. modul de codificare - [0-100)
3. apariția mesajului – (0-100)
De retinut….
➢ COMUNICAREA in deplinatatea sa (mesaje,
emotii, experiente sociale comune) se
regaseste doar la specia umana!
➢ Orice comunicare presupune o emitere dar
nu orice emitere este comunicare!
➢ Orice comunicare conține un mesaj!
➢ Nu orice mesaj este o informație!
 !!! Comunicarea verbală
… este comunicarea care folosește limbajul articulat
(vorbit sau scris)

➢ Apariția limbajului articulat se asociază cu apariția

speciei umane.
➢Limbajul este aptitudinea specifică umanității de a
construi sisteme de semne care permit exprimarea
sau comunicarea (Denis McQuail).
➢ Limbajul este și un instrument pentru dezvoltarea
gândirii, pentru înțelegerea mediului în care trăim
și a stimulilor primiți dinspre acesta.
 !!!
Comunicarea non-verbală
➢prezintă mai multă încredere
➢este principalul mijloc de transmitere a emoției
➢ realizează meta-comunicarea
➢ este imposibil de evitat în spațiul social

Disfuncții:
• Parazitarea mesajului verbal – gesturile, expresia
facială, atitudinile sunt percepute înaintea
mesajului verbal (care trece astfel pe un loc
secund).
• Întreruperea comunicării – există o serie de gesturi
(ridicarea privirii spre tavan, mimică, postura de
închidere) care marchează ruptura comunicării.
!!! Comunicarea mediată de computer
• desfășurată în mediul digital (în cadrul
Internetului), utilizând un suport tehnologic
conectat la rețea
!!! Comunicarea mediată de computer
• simularea proximității spațiale (virtual = care pare
real);
!!! Comunicarea mediată de computer
• absența resurselor de putere;
!!! Comunicarea mediată de computer
• reducerea distanței sociale (dezinvoltură);
!!! Comunicarea mediată de computer
• efecte sociale echivalente cu interacțiunile
nemediate;
• urme digitale (postări, replici, comentarii,
fotografii etc.)
• documentar Dilema socială (2020)