Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
urbane imbatranite intr-un cartier pentru populatie mai potenta financiar, cu un anumit
modelelor de consum, pe cand in spatiul fostelor tari socialiste gentrificarea este mai
comunitati este necesar a se inteleg relatia lor cu teritoriul, rolul important ce revine
adecvata lor.
muncitori din Londra care sunt „invadate” de populatie apartinand clasei mijlocii si, de
In aceeasi directie, dar intr-o viziune mai integratoare, gentrificarea este descrisa ca
fiind miza pe care o acorda atat noii veniti cat si vechii rezidenti cresterii pretului
Intr-o viziune marxista, gentrificarea este procesul prin care cartierele sarace din
interiorul oraselor sunt afectate de afluxul de capital privat venit prin intermediul noii
2
Astfel se poate evidentia un acord intre teoreticieni atunci cand, foarte frecvent,
subliniaza diferite procesele de schimbare sociala urbana, unicul lucru care reuneste
respective, cei vechi fiind inlocuiti de cei noi, adica de indivizi mai educati si cu venituri
mai mari. Discursul teoretic devine neutru, atunci cand se apreciaza ca, prin procesul
atractiv pe piata din punct de vedere economic si devine depozitarul unui nou model
un anumit statut social. Noile zone devin mai atractive pentru o mare diversitate de
medicale, centre de sanatate etc.). Dar in acelasi timp, la fel de vizibile par a fi si
cererii de locuinte.
3
Aceasta este una dintre multele schimbari demografice care au determinat
clasa si gen din mediul urban, cel putin pentru spatiul occidental.
acumularea de capital.
pentru multe comunitati urbane a fost reamenajarea unor foste zone rezidentiale, in
refacere a proprietatii private sau chiar precede acest proces. O alta particularitate
este ca gentrificarea, in multe situatii este un fenomen care are ca initiator statul,
schimburilor de pe piata.
4
In extenso, gentrificarea presupune o modificare a compozitiei cartierelor
urbane, insa interesant este ca, in spatiul cultural-istoric, aceasta se face oarecum
In primul rand, gentrificatorii apartin unei clase sociale care detine, mai degraba,
capital social, adica o bogata retea de relatii cu institutiile statului care gestioneaza
fondul locativ, decat capital economic, financiar. Este vorba de o noua clasa
lipseste capitalul.
proprietate sunt alocate preferential de catre stat, sau cand locuintele si terenurile
durata mai multor ani, iar restituirile care s-au facut au fost reglementate, in sensul ca
5
proprietarul unui teren sau al unei cladiri. Acesta a fost si motivul numeroaselor
inselatorii care s-au facut in primii ani de dupa ’89, prin vanzarea unei proprietati de
proprietate de stat, dar si nationalizate. Datele obtinute in urma cercetarii conduc, catre
observatie, precum:
vechilor rezidenti;
zonele sarace cu zonele gentrificate, oarecum izolate fizic si social de vecinii lor,
6
reprezentand un fel de insule la marginea cartierelor gentrificabile. In ciuda
dezechilibrata, care atrage costuri suportate de intregul oras. Exemplul cel mai
elocvent in acest caz il reprezinta zona Vitan. Aparitia primului mall din Bucuresti in
din zona. Astfel, daca la data lansarii centrului comercial se putea achizitiona un
mai mari, fortand vechii locatarii sa se indrepte spre cartierele periferice, mai ieftine
Euro/mp in 2002 pana la 500-1.500 Euro/mp in prezent, intreaga zona Vitan fiind
aspectului zonei, vizeaza arii extinse din Bucuresti precum perimetrul cuprins intre
Calea Calarasi si Bd. Unirii, Dacia-Calea Mosilor-Stefan cel Mare, Mantuleasa, Vatra
Luminoasa, sau Lacul Tei. Casele brancovenesti, stil vagon, cu un singur nivel,
ridicate intre 1880 si 1910 au fost intr-o mica masura extinse si renovate, si intr-o mai
mare parte daramate pentru a face loc unor noi constructii rezidentiale sau unor
7
proiecte de birouri pentru companii mici si medii. In timp ce o casa noua in astfel de
zone bine cotate se vinde la aproximativ 1 milion de Euro sau mai mult, in cazul
caselor vechi, pretul este mentinut relativ scazut, nu numai datorita standardului de
confort oferit.
unor fabrici si platform industriale (Semanatoarea, Spicul, Timpuri noi, etc.) in afara
respective.
Gentrificarea urbana are, insa, cum era si firesc, dezavantajele ei: segregarea
ocupate de clasa medie, iar atunci cand masa critica a imobilelor noi sau renovate va
8
atige un prag de circa 10-20% se va putea observa o crestere si mai rapida a valorii
demografic. In plan local, lipsa tot mai acuta din ultimii ani a ofertelor de terenuri
zone ale Bucurestiului. Astfel cea mai dinamica directie a gentrificarii urbane se
In ultimii trei ani, pe plan local, cifrele s-au dublat, datorita oportunitatilor
oferite de catre banci si totusi dezechilibrul dintre cerere si oferta ramane inca la
cote destul de inalte, iar numarul locuintelor date in folosinta si al celor care se vor
finaliza plata este insuficient, mai ales pe segmentul celor destinate clasei mijlocii.
destinatie a celor mai profitabile investitii pe termen lung. Acest lucru se datoreaza
si unei serii de alti factori, precum: ritmul rapid de crestere economica al tarii si al
situeaza pe locul al saselea in topul celor mai populate orase europene, fiind
9
si durabilitatea proiectelor. Aceste proiecte constau din locuinte individuale, centre de
spatii verzi special construite. Locuintele din acest segment au insa cateva avantaje
Ansamblul rezidential este un nou concept dezvoltat in ultimii patru ani, mai
intai in cazul vilelor, iar apoi in cazul blocurilor de apartamente. Aceasta abordare
Noile locuinte sunt achizitionate „off plan” (in faza de proiect), ceea ce
mai multe etape, in asa fel incat achizitionarea noii case nu trebuie sa fie un efort
financiar restrictiv.
suprafete ce variaza intre 60 si 350 de metri patrati, terase mari si finisaje de foarte
buna calitate.
10
BIBLIOGRAFIE
1. Anderson, E., Streetwise: Race, Class and Change in an Urban Community, Chicago, University of
2. Bourne, L., The demise of gentrification? A commentary and prospective view, Urban Geography 14
(1). 1993.
3. Caulfield, J., Gentrification and desire, Canadian Review of Sociology and Anthropology 26 (4). 1989.
4. Chelcea, L., Grupuri marginale in zone centrale: gentrificare, drepturi de proprietate si acumulare
5. Glass, R., Aspects of Change, in Centre for Urban Studies (ed) London: Aspects of Change
6. (http://parole.aporee.org/work/print.php?words_id=190.
7. Hamnett, C., Gentrification and residential location theory: a review and assessment, in D. Herbert and
R.J.Johnston (eds) Geography and the Urban Environment: Progress in Research and Applications (Wiley
8. Rughinis, C., Interventii sociale si excluziune morala in comunitati dependente in Romania in tranzitie,
Teza de doctorat, Conducator stiintific Acad. prof. univ. dr. C. Zamfir, Universitatea din Bucuresti,
9. Smith, N., The New Urban Frontier: Gentrification and the Revanchist City, Routledge, London and New
York, 1996.
10. Smith, N., Gentrification, the frontier and the restructuring of urban space, in N. Smith and P. Williams
(eds) Gentrification of the City, Unwin Hyman, London 1986, pp. 15–34.
11. Williams, P., Class constitution through spatial reconstruction? A re-evaluation of gentrification in
Australia, Britain and the United States, in N. Smith and P. Williams (eds), Gentrification of the City, Unwin
12. Zukin, S., Loft Living: Culture and Capital in Urban Change, Baltimore, Johns Hopkins University
Press, 1982.
11
Apart. noi
(Euro/mp
Apart. vechi Transport ( A / Parcuri/zone
12
Herastrau, Dorobanti,
high-street
Gradina Bricostore
Shopping
Center,
Unirii-Alba Carrefour,
Unirii
Shopping
Center,
Carrefour,
street retail,
Shopping
Center,
13
Carrefour
La Fourmi,
Angst,
Victoriei high
street retail,
magazinul
Nick, Stefan
Obor,
Kaufland,
Carrefour
Magazinul
Bricostore
14
Metro,
Praktiker,
Plaza Mall,
Cora
Plaza Mall,
Metro Militari,
Cora, Plaza
Selgros,
Hornbach,
2002 2007
15
16