- Definițiile

- Argoul vs Jargonul

Vorbind despre diferența dintre jargon și argou , primul prsupune în general un

nivel mai ridicat de educație , iar cel din urmă reprezintă un susbsistem lingvistic
mai degrabă inventat , iar intenția vorbitorului este să se facă înțeles doar de cei
din grupul lui , nicidecum de alți necunoscuți , exact precum un limbaj secret .
- Jargonul

Analizând un VLOG de Marius Luican: sub denumirea de” Jargon de

marketing. Cum am ajuns sa ,,macelarim" limba romana?”
Am observat că autorul vb din propria experiență - fiind un reprezenant care activează în domeniul de
marketing . Pretextul sub care a apărut un vlog sub această denumire este că multe persoane ( ce nu
activează în domeniul de marketing) îi scriau în comentarii faptul că nu înțeleg anumiți termeni și mai
este în unele cazuri acuzat că își bate joc de limba română . Sub acest context , am înțeles că unii oameni
se tem de ceea ce e nou , de termeni pe care nu iau mai auzit . Marius Lucian a declarat însăși el când a
pășit pe treptele sferei de marketing – s-a simțit cum abuzează limba română cu cuvinte în limba engleză
. Iar în același timp el nu are încotro - întrcât toată terminologia de marketing este în limba enleză . Intr-
un anumit moment el a încercat să traducă un raport de cercetare în engleză în română , a realizat că
unele cuvinte care sună relativ similar , în momentul în care le traduci , nu își păstrează cu adevărat
același sens . Evident că putem spune cercetător în loc de researcher sau cercetare calitativă în loc de
qual - însă atunci când începem să traducem fraze întregi e foarte dificil.

Jargoane utilizate de generațiile mai vechi și cum au evoluat acestea

- Zugrav - lucrător specializat în zugrăvit - astăzi a căpătat denumirea de – designer de interior

- Fermier – termenul era utilizat pentru a descrie pe cineva care se ocupă de agricultură și
creșterea animalelor , acesta rămâne în uz însă deja întâlnim mai des termenii de agricultor sau
producător agricol .
- Director de resurse umane – manager

ARGOUL

Conform „Personalitatea limbii române” (Mihai Dinu), ponderea cuvintelor de origine necunoscută este în
argou cu mult mai mare decât în limba literară (20,84% faţă de numai 5,98%). Deşi o mare parte dintre
cuvintele argotice cu etimologie necunoscută sunt înregistrate în dicţionarele româneşti explicative,
având, bineînţeles, alte sensuri, poziţionarea pe primul loc a cuvintelor cu origine necunoscută nu poate fi
o simplă coincidenţă, luând în considerare faptul că argoul se doreşte a fi un limbaj criptic, uneori greu de
înţeles.

Dintre sursele cunoscute, elementul latin moştenit rămâne majoritar şi în argou (17,80%). Acesta poate
căpăta valori şi mai mari, dacă adăugăm termenii cu etimologie franceză (572), latină literară (40) şi
italiană (39). Ar rezulta un număr total de 1558 cuvinte de origine romanică, ceea ce reprezintă 41,2% din
totalul de cuvinte argotice.

Un termen argotic interesant împrumutat din limba franceză este „bonjur”. Salutul franțuzesc „bonjour” ia
forma de substantiv în argoul românesc, însemnând în limbajul interlopilor „buzunarul din spate al
pantalonilor”, de aici și expresia „a servi (pe cineva) la bonjur” cu explicaţia „a fura portofelul din
buzunarul de la spate”. Această interjecţie franţuzească a pătruns în limba română cu acelaşi sens ca în
limba de origine „cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua” (DEX’98), dar şi cu
sensul de „haină la modă la mijlocul sec. XIX”. Probabil din cel de-al doilea sens s-a dezvoltat şi
semnificaţia argotică actuală, creându-se o sinecdocă.

De exemplu, „smochină” (om sfrijit, firav) şi „a şopti” cu derivatul „şopteală” (denunţ, trădare, delaţiune)
au pătruns în limba română fie direct din slavă, fie din bulgară; „zmetie” (lovitură puternică de pumn sau
de palmă) – din limbile slavă şi rusă;

Diferența dintre argourile utilizate în ziua de astăzi și cele ale generațiilor trecute este, în
principal, influențată de schimbările sociale, tehnologice și culturale care au avut loc de-a lungul
timpului.
Argourile utilizate în trecut au fost puternic influențate de tehnologia disponibilă în acea
perioadă. De exemplu, generațiile mai în vârstă ar putea folosi termeni specifici pentru
echipamente sau tehnologii care acum sunt depășite sau învechite, precum "radioul cu lampă,"
"telefon cu disc," sau "televizor alb-negru." În contrast, argourile actuale se referă la dispozitive
și tehnologii moderne, cum ar fi "smartphone," "selfie" sau "streaming."
Tehnicile de comunicare și limbajul utilizat în online au introdus o nouă serie de argouri și
expresii specifice generațiilor recente. Termeni precum "meme," "emoji," "troll," sau "hashtag"
au devenit parte a limbajului comun în era digitală.

Este bine sa ne lasam sedusi de astfel de limbaj ? Nu neagă nimeni utilitatea acestuia in diferite
domenii ale vietii. Exista si unele avantaje ale unor cuvinte împrumutate , acestea nu au distrus
limba romana , ci , dimpotriva , unele cuvinte au contribuit la o permanenta înoire și
reconstrucție , la nuanțarea ei semantică și stilistică și la modernizarea lexicului . Atâta timp cât
nu punem pe locul 2 limba de bază , limba română , și păstrăm o limită decentă , putem fi niște
vorbitoti mai buni .