Cap. 2 Endodontic 3. TRATAMENTUL CHEMO-MECANIC AL CANALELOR RADICULARE Prof. dr. Mihaela Tuculina - UM.E din Craiova, Prof. dr. Bogdan Dimitriu - UMF ,Carol Davila” din Bucuresti, Conf. dr. Luminita Nica - UMF,,Victor Babes” din Timisoara, Sef lucrari dr. Sanda Ileana Gimpean - UME ,luliu Hagieganu” Cluj-Napoca oo _ gitvolarea cmpului operator cu sistemul de diga - Un element foarte important in cadrul tratamentului endodontic i reprezinta izolarea Ampolui operator, realizata cel mai eficient prin utilizarea sistemulul de digi (1,2,3). Folia de | gauchic ca mijloc de izolare a fost introdusa inc din anul 1864, de catre Sanford Barnum (4). Avantajele sistemului de diga (4,5,6) 1 permite o izolare perfect’ a campulut operator: elimina riscul de contaminare a campului | pperstor ‘si. a mediculuti cu saliva si sange, reduce incarcarea cu microflor% oral a aerosolilor as: 2, impiedic’ aspirarea sau ingest 3. asigur’ acces si vizibilitate mai buna prin retractia tesuturilor mof (buze, limba, obraji), _ sxpunerea regiunil cervicale dentare si contrastul de culoare dintre folie si fesuturile dentare | 4. elimin& contactul cu diverse substange iritante sau prezentand un gust neplacut utilizate “jn cursul tratamentatul Dezavantajele sistemului de digas "1 este contraindicat3 aplicarea sistemului la pacientii pr “atacuri de panic’, alergie la latex; exist pentru aceste situatii folfi non-latex realizate din necesara alocarea unui timp suplimentar pentru aplicarea sistemului de diga in fanurile clinice dificile: molari de minte, malpozitii dentare; 3. fn situafia existentei unei distructii coronare importante, este in prealabil necesai Jizarea unei reconstructii temporare a peretilor coronari pentru a putea aplica clemele de digs. ‘Componentele sistemului de diga sunt reprezentate de (5,6.7} = folie de digi: forma rectangular, grosime de 0,15 - 6,35mm; cadru: metalic sau din material plastic; cleme: prezinta un arc sau inel plasat totdeauna distal $i brage fixatoare; leste perforator al folici, ealizand orificii de diametre diferite (tip Ainsworth) sau nu (tip pensa (cleste) port-clema care permite aplicarea clemei la nivelul dintelui © $2. Instrumentarul endodontic Instrumentarul endodontic este utilizat in toate etapele tratamentului endodontic si poate cat in functie de utilizarea sa in: Instrumentar necesar pregatirii cavititii de acces Instrumentar necesar largirii canalelui radicular (manual st rotativ) Instrumentar necesar obturdrii canalului radicular 3.2.1. instrumentele utilizate pentru prepararea cavitatii de acces Crearea accesului la camera pulpara implica abordarea dintetui fa locul de electie. Pentru allzarea cavititil de acces se utilizeaza freze de turbina si de pies contraunghi si inserturi sonice ‘Trepanarea camerei pulpare se realizeaz cu freze diamantate sferice la vitez& inalta in alt $i conventionala in dentina. Alegerea diametcului acestora se face tn functie de dimensiunea fonard a dintelui ce urmeazii a fi tratat, Frezele diamantate sunt preferate in raport cu cele din 123,Manual pentru rezidengiat-stomatologie carbura de tungsten, deoarece creeaza suprafeje mai netede si vibreazd mai putin, fiind mai bine tolerate de catre pacienti. Acestea sunt utilizate pentru largirea cavitatii de acces si penetrarea initiala in camera pulpard. Miscarile realizate cu aceast& frezi sunt de excavare, indepartind smaltul si dentina, Daca volumul camerei pulpare este mare, medicul poate resimti o senzatie de “cAdere tn goi” in momentul p3trunderii prin tavanul camerei pulpare, orientarea frezei flind in directia cornului pulpar celui mai veluminos. in cazul dintilor prezentand o coroana inalta, accesul_ 4 necesit utilizarea frezelor cu gat hing. Indepartarea complet a tavanului camerei pulpare se | realizeazi la viteza conventionala cu freze sferice, prin migcari de scoatere activa si cilindrice, prin misciri de lateralitate. Controlul eliminarii in totalitate al tavanului camerei pulpare se face prin palpare cu sonda 17, care trebuie sa alunece liber pe perefi laterali ai cavitafii fara a intalni nici g interferenta, Finisarea ulterioard a cavititii de acces se face la viteza inalt4, cu freze prezentand gat lun si varf inactiv, permitand astfel pastrarea morfologiei planseului camerei pulpare, fara riscul perforaril acestuia. Trebuie realizata o trecere lind si continua de la peretit cavitijii de acces Ia ce ai camerei pulpare, indeparténdu-se dentina ce poate bloca acest direct al instrumentelor ‘endodontice la nivelul canalelor radiculare, Sonda Rhein sau DG 16 (Hu Friedy) este utilizatd pentru localizarea orificilor de intrarefn. 4 radiculare si in determinarea angulatiel canalului radicutar. Se pot totodat utiliza anse (inserturi) ultrasonice, foarte utile pentru finisarea cavittii de acces, Indepartarea controlata a dentine’ sia calcificSrilor i detectarea (deschiderea) orificiilor de emergenta ale canalelor radiculare. canalel 3.2.2. Instramentarul utilizat pentru Lirgirea canalelor radiculare 3.2.2.1. Instrumente endodontice manuale de Jargire a canalelor radiculare Aceste instrumente au fost standardizate conform normelor [SO (International Standards - Organization) fiind clasificate fn functie de diametrul, gradul de conicizare si caracteristicile partit = active. Fiecare instrument este alcdtuit din maner, tija si parte activa, Materialele utilizate ta realizarea instrumentelor endodontice manuale pot fi aliaje din otel inoxidabil sau din nichel titan. : Caracteristicile dimensionale ale instrumentarului endodontic thanual utilizat pentra | prepararea canalelor radiculare sunt reprezentate de iungime, diametru la varf si conicitate Lungimea total a ansamblului ti si parte activa prezinta valori de 21 mm pentru situatile abordarii dintilor laterali in contextul unei deschideri limitate a cavitasii orale, 25 mm pent majoritatea cazurilor si 31mm pentru instrumentarea canalelor radiculare lungi. Indiferent de lungimea instrumentului, partea activa este intotdeauna de 16 face dup’ estimarea hugimil de lucru pe o radiografie pre-operatorie. Diametrul la varf al instrumentarului endodontic manual este stand: valori cuprinse intre 6 $i 140 de sutimi de milimetru, Diferenta dintre diametrui la varfsi resp! ta baza paryi active are o valoare constant’ de 0,32mm pentru toate instrumentele Cresterea diametralui prtii active dinspre varful instrum; ptarulut endodontic manual conventional utilizat ani pe caracteristicile parfii a 5 8-16 spire in functie de diam triunghiulard in situatia acelor Kerr burghiu (reamer), respectiv 24-36 spire si o form patrat situatia acelo Kerr pila (file). Forma pe sectiune patrat’ asigurdi rezistenfa la torsiune siflexiune a acului, stilitatea in negocierea initia alelor radiculare, iar forma triunghiulara le in indepartarea dentinei radiculare. Aceste instrumente manuale produc o largire excentricl canalelor radiculare curbe, avand tendinta de a fi active fn» mod diferentiat, reducand mai mult di face 124Cap. 2 Endodontie _goumisi pereji ai canalului si mai putin sau chiar deloc din ceilaly, in funcyie de anatomia interna a _ ganalului respectiv si de flexibilitatea instrumentului, Pot astfel si apara o serie de accidente ecuin praguri, fenestrare, transportarea canalului = “Andicatiile utilizarii acelor Kerr sunt reprezentate de reperarea orificiilor de intrare tn ‘gaualele radiculare, permeabilizarea canalelor radiculare, largirea acestora, realizarea stopulvi ical, a odontometriei, pistonarea unor soluii medicamentoase sau a unor paste (hidroxid de ‘aicia, sealer) in canalul radicular, rol de electrod pentru ionoforeza si diatermie, dezobturarea ~~ gnalelor radiculare. Existé in prezent mai multe variante de ace Kerr, realizate in scopuj contracardrii "eficientelor si riscurilor specifice acelor Kerr clasice. ‘Acele Flexofile constituie o versiune mai flexibili a acului Kerr, prezentand o reducere a Srii foramenwilui apical in cazul prepararii canalelor ‘aarbe. Sectiunea transversala este de forma triunghiular’, jar varful este rotunjit, inactiv, ceea ce {eindica in tehnica forfelor compensate. ‘Acele K-Flex sunt similare acelor Kerr, avand pe sectiune o forméa de romb ceea ce le asigura |g flexibilitate sporita la diametre mari, o crestere a rezistentei la fractura si 0 memorie elastic’ tedusi in canalele curbe. Succesiunea lamelor asimetrice favorizeaza eliminarea detritusurilor $i gpacitatea de tAiere. Sunt utilizate pentru cateterismul si lirgirea canalelor radiculare. ‘Acele Hedstrom sunt fabricate pornind de la o tija de otel inoxidabil cu secfiune circular prelucrat’ prin tAiere, rezultand un numar de 14-30 de conuri suprapuse, Cu acest instrument se ealizeaz raclarea dentinara prin miscari axiale de ducte vino fp canalul radicular. Indicatille de = wailizare sunt reprezentate de completarea largirii canalelor radicular, odontometrie radiologic’ = fndepirtarea unor corpi straini din canal, dezobturarea canalelor radiculare. Migcarea de rotatie | Au este permisa, existdnd riscul de blocare si fracturd al instrumentulul. O varianta a acelor Hedstrém o constituie acele S-file si Uni-file, prezentand un numar de ‘Jame dublu pe aceeasi lungime de lucru, Forma pe sectiune transversali este cea a unei litere "S” gate opune doua lame active (elice dubla) in rotatie orard, fiind inactive in sens antiorar. += Multiplicarea numéarului de lame creste rezistenta mecanica a instrumentuluia, Cele doud lame ‘opus inlsturd efectul de insurubare cunoscut pentru acele Hedstrém si permit eliminarea _neregularitatilor canalului radicular, realizeazand simultan cateterismul si largirea canabulul, alta variant aacelor Hedstrém o reprezinta Acele Helifile, prezintand trei lame tiletoare “ppozante (elice tripla) care lucreaz prin rotatie in sens orar. Instrumentul este foarte activ, cu 0 _fapacitate de centrare superioara in canalele neregulate, $22.2, Instrumente endodontice rotative de largire a canalelor radiculare -$2.2.2.1 Instrumentarul endodontic rotativ conventional © Frezele de tip Gates-Glidden sunt realizate din ofel inoxidabi 1 montate la piesa ‘@atraunghi, Prezintd un gat lung si o parte activa scurt’, avand 3 lame helicoidate cu o hung! — Salabila de la 2,5 la 4,5 mm in functie de diametrul instrumentului. Diametrul par Marcat printr-unul sau mai multe inele ce se afla inscripionate pe maner | __Aceste instrumente se utilizeazd in treimea coronar’ a capalului radicular, © © Fealizarii unei preevazari care s8 permit’ astfel un acces al instrumentelor endodontice dire cu frezele de tip Gates- _ Aliajul de nichel-titan a fost propus pentru realizarea de instrumentar endodontic de catre Walia si Brantley (8) in anul 1988, Acest aliaj prezinta o compazitie de circa 55% in greutate nichel 45% titan, avand flexibilitate, elasticitate, rezistenta a coreziune si biocompatibilitate erioare ofelului inoxidabil, permifind astfel realizarea unei instrumentiri endodontice H€nte si predictibile (6,9). Sistemele rotative utilizand instrumentar realizat din nichel-titan au ie si diversificare. ExistManual pentru rezidensiat-stomatologie prezent o mare varietate de sisteme, cuprinzind un numir de instrumente si o secventi dg utilizare a acestora diferite, prezentand caracteristici tehnice, viteze de rotatie si cuplu (torgy specifice (10). Miscarea de rotatie a instrumentulul este transmis4 prin utilizarea de motoare g piese de endodontie, existand si din aceasta perspectiva diferente date de tipul de rotatic la tura Constant si respectiv de reciprocitate, Fiecare nowd generajie de sisteme rotative prezing Instrumente realizate din diferite variante de aliaj de nichel titan, cu proprietafi fizice modificate scopul obtinerii unei calitti superioare, in principal din perspectiva elasticitafii si a rezistengey mecanice (11,12,13,14,15,16). Un instrument rotativ din aliaj de nichel titan este definit de o sere = de particularitéti proprii, printre care se numard cele reprezentate de dimensiuni, conicitaty aspectul si detaliile tehnice ale partii active, caracterul activ sau inactiv al varfului si particutaritatile tipului de aliaj din nichel titan din care este realizat. Caracteristicile principale ale instrumentelor de nichel titan ~ Flexibilitatea, Instrumentele de nichel-titan sunt ce 4 ori mai flexibile decat cele din of Aceasta este Influentati de compozitia materialului, tratamentul termomecanic, geomet instrumentului, incluzand diametrul si forma pe sectiune transyersalé a_instrumentulgi, Jexibilitatea crescut’ permite respectarea traseului canalului radicular, diminuand riscul da: producere a pragurilor si cailor false. - Elasticitatea. Aceasta mai mare in raport cu aliajele din ofel inoxidabil. Super-elasticitateg permite revenirea faradeformare la forma initial’. + Modificarea conicitatii instramentelor. Instrumentele de N cuprinse intre 2% si 12-19% . Aceasta conicitate poate fi constant sau variabild di lungimii parti active, permitand reducerea numérului de instramente necesare modelarii forme canalului radicular si implicit diminuarea timpului de lucru. = - Memoria formei, Instrumentele de nichel-titan prezintd o memorie a formel, revenind la forma initial’, fard sa sufere nici o deformare, consecutiv curbarii : - Instrumentele sunt utilizate In rotatie continua sau reciproca cu ajutorul urrui motor endodontic prezentand anumite caracteristici tehnice specifice fiecarui instrument rotativ privind : a de rotafie si cuplul transmis. Fiecare sistem rotativ prezinta utilizarea sa. Exist totodat’ si anumite regull generale care trebuie respectate - respectarea vitezei de rotatie implica utilizarea de motoare de endodonsie capabile ft general sd determine viteze de 100-1000 rotatii/min, cu selectarea sistemului i implicit vitezel recomandate pentru fiecare instrument, de obicei cuprinsa intre 250 si G00 rotatii/min; ~ presitinea exercitati pe instrument trebuie s8 fie minima, fara a forta instrumental ft canai, in scopul reducerii riscului de fractura; ~ jnstrumentele de Ni-Ti se utilizeaa’ dupa verificarea prealabil’ a permeabilitigii acestila cu unac Kerr de 08 sau 10; - migcarea in canal a instrumentului rotativ trebuie sa fie continua, de du-te-vino in direct corono-apicati, cu 0 amplitudine de aproximativ 2 mm. impul de hucra la o introducere a instrumentului in canal nu trebuie si depiiseascd 10 secunde sau 3 miscari de introducere - extragere; - instrumentare trebuie s& fie realizati in prezenta hipoctoritulut 4 cu irigared abundenté a canalului radicular; pentru potentarea lubrifierii si indepartarea detritusului denting se utilizeazé geluri continand EDTA; = consecutiv fiecdrei utilizdri trebuie curdgati partea activa a instrumental de res dentinare prezente si verificata integritatea sa Aliajul de nichel-titan se prezint In dou’ faze distincte tn functie de temperatura mediulule la temperatur’ joasa se gaseste in forma martensitic, iar la cea inalta in forma itica. In forma de martensitica, aliajul este ductil si foarte elastic, pe cand in faza de austenitica este rezistent stabil Trasformarea reversibila dintre austenit $1 martensit determina supraelesticitatea aliajulih in forma martensitica acesta adaptindu-se mai bine la solicitarea mecanica far’ cresterea tensituill interne, Pentru ca instrumentul sa prezinte supraclasticitate este necesar ca aliajul sa contin’ ® 1268Cap. 2 Exdodontie sitate mare de Ni-Ti in faza martensitic’, ceea,ce impune supunerea aliajului la un tratament jc. Astfel s-a ajuns la noile generajii de instrumente endodontice realizate din: : + aliaj de nichel-titan M-Wire, introdus in anut 2007, cu flexibilitate imbunatitita si o ] o a rezistentei la oboseala ciclica (17); aliaj de nichel-titan R-Phase, introdus in anul 2008, care a permis realizarea unor strumente endodontice prin rasucirea s4rmei de Ni-Ti, prezentand o rezistent crescuta la feesia ciclicS comparativ cu sistemele obtinute prin tire (18); astfel a fost creat sistemul d File; + CM-wire, introdus in anul 2010, este realizat printr-un proces termic special, “gwacteristicile sale permitand realizarea unor instrumente extrem de flexibile, cu memorie - eats CM (12,13); acestea prezinta rezistenta superioara la oboseala ciclicd i actioneaza la speratura mediului oral in faza martensitica. Riscul de fractur’ al instrumentelor de nichel-titan Desi sunt caracterizate de flexibilitate si elasticitate deosebite, instrumentele din aliaj de je] titan ee totusi riscul de fractura, determinat de consecintele utilizarii lor intr-o prelungite a iastrumentului Hntr-un canal cur sau datorti mai multor utlizan repetate, find Me cenrats de sradul de flexiune (Incovoiere); este detrminatd de numrul de rotafii pe care un opuse. Acest parametru. depinde de jul de curbue’ canalului, de raza curburii acestuia (anatomia canabul lui} si de viteza de rotatie. Gicht gradut de curbura al canalului este mai mare si raza de curbura mai mica, cu at&t riscul de | racturd al instrumentelor este mai mare. Acumularea oboselii ciclice fn masa aliajului duce si la _ seaderea rezistentei acestuia la solicitarea prin torsiune. : + Stresul determinat de torsiune este influentat de: presiunea exercitatd asupra _ Dostrumentulu, suprafata de contact dintre lamelele taietoare ale pari active si pereti canalului “yadiculor, diametral instrumentului la varf raportat la diametrul canalului, biocarea __etFumentulul In cursul rotasiei determinat de conicitate (In special In situajia existentei unei tive). .2.3. Instrumentarul utilizat pentre obturarea canalelor radiculare .3.1. Instrumente manuale utilizate pentru obturarea canalelor radiculare ‘Spreaderele sunt instrumente manuale utilizate pentru condensarea laterala a conurilor de malaperci, Exist doua tipuri de spreadere: - Finger spreadere, formate dintr-um maner scurt similar instrumentarului manual. de = . a canalelor radiculare si o parte activa conic, efilatd si neteda. Lungimea acestor festiumente poate fi de 21 sau 25 mm, cele standardizate ISO respectand seria de culorl specifica _ Hstrumentarului endodontic, Prezinta in raport cu hand spreaderete anumite avantaje: confer o Mei mare sensibilitate tactils, permit rotirea usoara tn ambele sensuri si indepartarea lor din Jovarea gutapercii ~ Hand spreadere, prezent&nd un maner lung similar celui al unel sonde dentare Spreaderele pot fi confectionate din el Inoxtdabil sau al el titan, Pe parc “@btirarii canalutui radicular m Aaterala si de rotatie. Instrumente manuale utilizate pentru condensarea v tapercti. Exista doua tipuri de pluggere: + finger pluggere, cu maner scurt, similar cu cel al finger spreaderelo hand pliggere, cu maner lung, similar cu cel al hand spreaderelor. Partea activa a pluggerelor este cilindri ful plat, aceasta caracteristica p Feitarea unei presiuni verticale asupra gutapercii incdlzite, Exist pluggere cu ambele parti joar prin diametru sau pluggere cu o singura parte activa, 137Manual pentru rezidentiat-stomatologie .2.3.2. Instrumente retative utilizate pentru obturarea canalelor radiculare . Acul Lentullo este instrumentul utitizat pentra introducerea in canalul radicular a pastelgy diferite tipuri de sealer, hidroxid de calciu, etc. Este format dintr-an maner si o parte actiyg spiralata, Pe maner este inscriptionat un inel a cirui culoare indica diametrul partii active. Exig conventional, depunand pasta la nivelul canalului radicular simuttan cu retragerea sa progres) 3.3. Instrumentarea endodontica 3.3.1, Realizarea cavitatii de acces endodontic reprezentate de: 3 1. Bliminarea in totalitate a fesuturilor dure dentare infectate, nesustinute, a continutul camerei pulpare sau.a materialelor de obturatie care acopera plafomul acestela 2. Obtinerea unei cavitati cu pereti usor divergenfi spre ocluzal care devine rezervor pent solutia de rigare si suport pentru materialul de obturatie provizori : 3, Vizualizarea directa si identificarea tuturor orificiilor canalelor radiculare; 4, Asigurarea anul acces rectiliniu al instrumentelor endodontice pana la apex satt pan’ fy prima curburd a canalului radicular; 5. Pastrarea unui echilibruintre conservarea fesuturilor dentareintegre i prepararea ined cavitati de acces corecte, fri a compromite restaurarea ulterioar’d sau a fracturd a dintelui tratat endodontic. Anterior realizarii cavitagii de acces este necesar’ efectuarea unei atente evaluat clinice sf realizat un sondaj parodontal, care evidensiaza furcafiei si a joncfiunii smal{-cement, permitand astfel localizarea corecta a pozitici camerel pulpare, precum si identificarea existentei unor radacini suplimentare. Analiza radiologicd informeaz asupra volumului si a pozitiei camerei pulpare si a prezentei unor obstacole coronare. reprezentate de eventuale caleificari sau materiale de obturasie preexistente, precum si @ numirului de rdacini, canale radiculare, curburile acestora si lungimea lor aproximativa Cu ajutorul instrumentelor utilizate pentru prepararea cavitatii de acces descr se parcurg etapele de realizare ale acesteia: conturul cavitatit de acces, trepanarea smalgului sid dentinei (cu indepartarea eventualelor jesuturi dure afectate), trepanarea si apoi indepartarea complet a plafonului camerei pulpare, finisarea cavitdtii 9i identificarea orificislor de emergent ale canalelor radicutare. Reperele anatomice pentru realizarea cavitatii de acces sunt specifice fiecarui grup de dingt Dintii frontali Punctul initial de frezaj: cu Sreza sferica de turbind, pe fata oralé, ugor incizal fagi de cingulum, in central dintelui, la intersectia treimii medit in sens mezio-distal cu cea medie in sens cervico-incizal. Pentru axa initial de trepanare, freza va fi orientata perpendicular pe fata oval@ pana Ia perforarea plafonului camerei pulpare in cazul unel camere pulpare largi sau la°o ‘ofunzime de 1-2 mm in dentina (11). in acest moment, pentru pana plafonul puipare sia evita totodatd riscul de perforatie la nivelul peretilor laterati sau ia nivel vestibular, trebuie modificats orientarea frezei, aceasta devenind paraleld cu axul longitudinal al dintelul Acest aspect este important mai ales tn cazul unei camere pulpare cu un volum diminuat, retrase spre apical (calcificate). Dupa trepanarea tavanului, acesta este indep: intregime cu ajutorul unei frezei sferice cu gat lung, Ia ples contraunghi, cu migcari de retragere din interior spre exterior, pentru o mai bund vizibilitate, punand in evident 2 triunghiurt dentinare: unul incizal 128Gap. 2 Endodonse _ tvestibular si altul cervical, situat palatinal. Cele dowd triunghiuri trebuie eliminate, deoarece Sapiedica accesul rectiliniu al instrumentelor in canalul radicular, indepartarea lor relizandu- ig frezA sferica, prin miscSri de retragere activa din camera pulpard. Pentru eliminarea iuiuicervical pot fi utilizate si frezele Gates-Gildden in ordine crescatoare de la 2-6, Pentru {producerea unei perforatii, mai ales in situatia unei camere pulpare retrase, este utilé sninarea pe o radiografie preoperatorie a distantei dintre marginea incizala si tavanul ei pulpare, distanta apoi transpusa pe freza initial cu care realizeaza trepanarea. in cazul ‘camere pulpare complet calcificate, senzatia de “cadere in gol” la deschiderea acesteia este th ‘Caracteristici ale cavitStii de acces pentru dintii frontali maxilari - incisivii centrali maxilari: cavitate de acces de forma triunghiulard rotunjit’, cu peretii ergenti spre palatinal, localizaté la jumatatea distansei dintre marginea Incizald si cingulum, in “eines medie a coroanes; < incisivii laterali $i canini: cavitatea este ovoldald, alungita fn sens cervico-incizal si mai 4 in sens mezio-distal, fiind uneori necesar’ o extensle incizala mai mare pentru a permite ial in-linie dreapta al instrumentelor de preparare in canalul radicular, fir’ a exista . ~ cavitatea de acces are o form’ triunghiulara sau ovalar, cu peretii divergenti spre incizal, “$pealizatd la jumditatea distantei dintre marginea incizala si cingulum, in central fetei linguale; = ceste necesar’i in majoritatea situatiilor extensia in sens incizal a cavit3tit, deoarece acesti | dint prozinta frecvent fatete de uzur’ la nivel incizal si o cavitate corect extinsa permite accesar “gmnbielor canale radiculare (vestibular si lingual), atunci cand acestea existé. “= Premolarii Premolarii maxilari pot fi monoradiculari (premolarul doi) sau multiiradiculari( | prezentand o camera pulpara alungitd in sens vestibulo-oral ____. Punctul initial de frezaj este reprezentat de centrul santului mezio-distal. fn situatia Y etistentei a 2 canale radiculare, acestea sunt situate de o parte si de alta a acestui sant, in directie "© vestibulo-orala, Canalul palatinal se afl in proximitatea santului, iar canalul vestibular este sit ‘spre vestibular. Pentru trepanare freza va fi orientata perpendicular pe fay ocluzal, pana la = perforarea plafonuiui camerei pulpare, existand uneori senzatia de cAdere in gol, Ulterio filizind o frez cu varful inactiv, de tip Endo-Z | Wanslatie vestibulo-orale, tavamul camerei pulpare. Se verificd indepartarea in totalitate a acestuia © svesonda 17, prin introducerea varfului acesteia in camera pulpara in contact cu peretii laterali “fi tractionare spre fata ocluzala a dintelui. Se identifica apoi orificiile de emergenta ale canalelor fediculare, cu ajutorul sondei 16 sau a acelor Kerr gi se verificd accesul rectiliniu ai isstrumentelor endodentice Ia nivelul canalelor radiculare. Caracteristici ale cavitatii de acces pentru premolarii maxilasi: = cavitatea de acces are forma ovalardi, cu axul lung vestibulo-palatinal, mai ~ Mezio-distal, datoriti localizarii si formei camerei pulpare precum si a aplatizarii mezio-distale a “Fadicinii; = cavitatea are peretil laterali divergengi spre ocluzal Caracteristici ale cavitatii de acces pentru premolarii mandibulari + cavitatea de acces are forma ovalar’, cu axul lung vestibulo-lingual, fa m lwzale, usor vestibularizat za diferentei de angulatie intre axul coronar si cel radic gual); = perefiilaterali divergent spre ochuzal ~ deoarece la primul premolar inferior cuspizii sunt asimetrici, cel vestibular fiind mult mai Soliminos fata de cuspidul lingual, si camera pulpara, care este ovoidala si cu o directie vestibulo- = nguals, este localizata aproape in intregime sub cuspidul vestibularManual pentru rezidensiat-stomatologie = Molarii Punctul initial de frezaj: perpendicular pe fad ocluzali in foseta central cu o fread sferigg diamantata sau din carburd de tungsten, la viteza Inalt. Avansarea spre camera pulpard s ealizeaza in directia axului lung al dintelui, pastrand paralelismul frezei cu peretele mezial dintelui pentru a se evita producerea unei perforatii (23). in cazul molarilor inferior! directia de achiune a frezei trebuie si tind seama de axul de inclinare al dintelut fn sens vestibulo- lingual (inspre lingual) si in sens mezio-distal. Indepartarea complet’ a tavanului camerei pulpare se face = quo freza cilindro-conica, cu varf inactiv de tip EndoZ, evitindu-se perforarea planseulut came pulpare. Cu o sonda 17 se verifici acuratefea indepartarii interferenelor dentinare. Peretit ax prezinta o orientare divergent’ spre ocluzal. Finisarea acestora se face cu freza Endo Acces sattqy = anse ultrasonice. ; Forma cavitatii de acces este dictat’ de forma camerel pulpare, numarul rédacinifog | numérul $i pozitia canalelor radiculare. 3 Caracteristici ale cavit8tii de acces pentra molarli maxilari vtavitatea de acces are o forma de triunghi cu varful rotunjitsau de romb, in cazul prezenga celui do- al Ti-lea canal mezio-vestibular, acesta fiind situat cx 1-2 mm mai spre palatinal fafa de primul canal; acesta are in general orificul de emergent mascat de o punte incompleta de dentin” te trebuie indepartata, eventual prin utilizarea anselor ultrasonice; deoarece pe sectiune transversalé la nivel coronar cervical camera pulpara a primula molar maxilar are forma unui patrulater cu laturt ineg este prezent foarte frecvent, cavitatea de acces endodontica molarulsi unu superior va av de patrulater cu unghiurile rotunjte: latura cea mai scurta este cea palatinala, urmand in ordi cea vestibulara (usor inclinatd spre palatinal datorité pozifionarii spre palatinal a canalutui dist vestibular), cea distal’ si cea mezial’, cea mai lunga (4): - Toealizarea canalelor radiculare incepe in general cu cel palatinal, mai larg, mai drept deci cel mai ugor de reperat. ~ camera pulpara a molarului il este turtiti fn sens meziodistal, pozitia orificiulul canaluli disto-vestibular fiind situat mult mai spre palatinal, uneori chiar pe linia ce uneste canabul mezie: vistibulay cu cel patatinal; daca se traseazi linil imaginare care si uneasci orifcile de emergent vo canalelor radiculare, pe podeaua camerei pulpare ar rezulta un triunghi cu un unghi bt at cele trei canale suit = corespunzator canalului distovestibular de angulatie atat de mare, inca situate practic pe o singura linie (aspect si mai evident a molarul IH) Caracteristici ale cavitatii de acces pentru molarii mandibular: : o cavitatea de acces este situatd mai inspre partea meziala a fetei ocluzate (mai ales pent © ‘molarul f) siare o forma de trapez. cu baza mare situat8 mezial, = - exist dou’ radacini (meziald si distala), putind exista trei canale radiculare, situate dows mezial (mezio-vestibular si mezio-lingual) si unul distal, patru canale radiculare, atunci cdi radacina distala prezinta doua canale, {orientate disto-vestibular si disto-limgwal) sau chiar Wal | multe, in situatia existentei simultane a dou’ canale distale si trei meziale: 3 conturului trapezulul reprezentand {in situatia existentei adoua canale distale, baza mii conturul ocluzal al cavitatii de acces se va mari in functie de distanta dintre cele dowd canale distal 3.3.2. Tratamentul chemo-mecanic (mecanico-antiseptic) al canalelor radiculare Tratamentul mecanico-antiseptic (curdtarea si prepararea) al canalului radiculat reprezinta etapa cea mai importanti a (ratamentulul endodontic, deoarece 0 obturatié endodontica nu poate fi realizata corect daca canalul nu a fost instrumentat si eur gat adecvat (4h vAceasti etapa cuprinde pe de o parte indepSrtarea din canalul radicular a resturilel organice si anorganice precum si a microorganismelor, iar pe de alts parte urméreste obtinerea 4 tunel forme specifice a canalului radicular care urmeaziia fi obturat tridimensional