ASTMUL BRONȘIC

BRONȘITELE CRONICE
EMFIZEMUL PULMONAR
BOALA PULMONARĂ
OBSTRUCTIVĂ
 ASTMUL BRONȘIC

DEFINIȚIE
 Afecțiune inflamatorie cronică a căilor aeriene, asociată
unei hiperreactivități bronșice nespecifice, producând
episoade recidivante de dispnee + tuse + wheezing + raluri
sibilante care survin în special noaptea sau dimineața
devreme
 episoadele sunt, de obicei, asociate cu tulburări
ventilatorii obstructive de intensitate variabilă, reversibile
parțial sau total, spontan sau sub tratament

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC
EPIDEMIOLOGIE
 Boală respiratorie frecventă în majoritatea țărilor dezvoltate
 Prevalență în creștere – determinată, în special, de
industrializare
 Apare la toate categoriile de vârstă
 Prevalența cumulată este de 5-7%, mai mare în mediul urban
 Frecvență mai mare la sexul masculin până la 10 ani
 Debutul astmului bronșic este posibil la orice vârstă –
jumătate din cazuri apar înaintea vârstei de 10 ani

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

ETIOLOGIE
 Etiologie eterogenă, polimorfă
 Apariția astmului este condiționată de: - factori predispozanți care
conferă susceptibilitatea la boală
- Factori declanșatori - în prezența lor boala poate deveni manifestă
- De triggeri ai exacerbărilor
 Boală inflamatorie cronică – bronhospasmul este, inițial, un
epifenomen pasager, ulterior obstrucția bronșică se permanentizează
– devine organică prin remodelarea structurii peretelui bronșic
 Inflamația cronică – asociată cu o creștere a reactivității bronșice -
consecutiv anumiți factori trigger pot declanșa bronhiolo-obstrucție
prin mediatori eliberați de celulele inflamatorii activate

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

FACTORII DE RISC PENTRU APARIȚIA ASTMULUI BRONȘIC

 Apariția astmului bronșic este favorizată de factori
intrinseci organismului precum și de factorii de mediu
 Factorii intrinseci includ:
 obezitatea – incidență mai mare
 sexul – incidență mai mare la băieți în copilărie și
adolescență și mai ridicată la femeile adulte
 factorii genetici – riscul crește dacă unul (sau ambii)
părinți este astmatic

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

FACTORII DE RISC PENTRU APARIȚIA ASTMULUI BRON ȘIC

Factorii extrinseci (din mediu) includ:
 expunerea la alergeni domestici (păr de animale, acarieni, fungi, gândaci)
sau exteriori (polenuri, fungi)
 anumite infecții virale – ex. virusul sincițial respirator – generează fenomene
clinice similare astmului
 fumatul – inclusiv cel pasiv
 expuneri profesionale la factori care favorizează sensibilizarea
 poluarea din casă/mediul exterior
 expunerea în primii 2 ani de viață la antigene din mediu/infec ții repetate are
efect protector
 tipul de dietă – în special în primii doi ani de via ță: alimenta ția la sân – efect
protector, laptele de vacă sau soia – efect favorizant
30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

FACTORII TRIGGER – care declanșează crize

1. Alergici:

 praf de casă

 polen

 mucegaiuri

 dejecții sau fanere de păsări și animale

 medicamente

 conservanți

 detergenți

 vopsele

 poluanți atmosferici – ozon, SO2, NO2 30.05.2023

 ASTMUL BRONȘIC

FACTORII TRIGGER – care declanșează crize

2. Infecțioși
3. Endocrini:
 sarcină
 tulburări menstruale
 tireopatii
4. Efort fizic
5. Stres psihic

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

EXPLORĂRI PARACLINICE
Eplorarea funcțională respiratorie – Spirometria
- Loc central în investigarea bolnavului astmatic
- Se efectuează în perioadele intercritice și la pacien ții cu astm
cronic
- aparate computerizate care măsoară volumele și debitele
ventialatorii: CV, VEMS, PEF, indicele Tiffeneau, MEF 50, FEF 25-75%
- folosește la evaluarea: diagnosticului AB, severită ții AB,
hiperreactivității bronșice, reversibilității obstruc ției bron șice,
etiologiei AB (teste de provocare a bronhospasmului), evolu ției AB
și a eficacității terapiei
30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

EXPLORĂRI PARACLINICE
Examenul sputei: mucoasă, aderentă, opacă, microscopic:
numeroase eozinofile, cristale Charcot-Leyden, spirale Curshman,
corpi Creola
Examenul sângelui: leucocitoză cu eozinofile
Examenul radiologic pulmonar: - normal – în astmul acut ușor sau
mediu, - în astmul sever sau în criză: stare de hiperinfla ție,
asocierea unei inflamații interstițiale(aspergiloză, pneumopatii
interstițiale), zone de atelectazie
Starea de sensibilizare – se obiectivează prin evidențierea
prezenței IgE specifice și totale cu ajutorul testelor cutanate și a
testelor serologice 30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

TABLOU CLINIC
Se prezintă sub 3 aspecte principale:
1. AB cu accese intermitente
2. AB cronic
3. Stare de rău astmatic

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

TABLOU CLINIC
1. AB cu accese intermitente
 dispnee paroxistică, predominant expiratorie, tuse wheezing
 forma tipică de astm bronșic
 în special la copii sau tineri sub 35 de ani – componenta
alergică predominantă
 poate avea periodicitate sezonieră, crize determinate de
contactul întâmplător cu factorii alergici sau non-alergici
 crizele se produc frecvent noaptea (tonus vagal crescut),
cedează spontan sau după tratament
30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

TABLOU CLINIC
1. AB cu accese intermitente
 tusea este seacă inițial, ulterior devine umedă, cu dopuri
perlate de mucus
 bolnavul adoptă o poziție care facilitează utilizarea mușchilor
respiratori accesorii
 durata, frecvența și intensitatea crizelor, corelate cu probele
ventilatorii, stabilesc severitatea AB: ușor, mediu, sever
 triggerii induc acutizări prin agravarea inflamației sau prin
provocarea unei bronhoconstricții intense
30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

TABLOU CLINIC
2. AB cronic
 istoric vechi de crize astmatice și dezvoltarea unei obstrucții
bronșice cronice progresive
 hipereactivitatea bronșică și dipneea minimă de repaus sunt
caracteristice
 crizele repetate de AB apar la contactul cu diverși factori, în
special infecții
 apare după vârsta de 35 de ani, are tendința la
corticodependență sau corticorezistență
30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

TABLOU CLINIC
2. AB cronic
 dispnee de efort, uneori de repaus, tuse neproductivă sau cu
spută mucoasă sau muco-purulentă
 este o boală invalidantă – atât datorită disfuncției ventilatorii
cât și efectelor secundare ale corticosteroizilor

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

TABLOU CLINIC
3. Starea de rău astmatic
 acces astmatic cu o gravitate deosebită, cu durata mai mare de 24 ore
 nu răspunde la medicația bronhodilatatoare în doze adecvate

 se însoțește de tulburări cardio-circulatorii, gazometrice și neurologice

 urgență medicală, constituie principala cauză de mortalitate în astm

 istoric recent de factori declanșatori: infecții virale respiratorii,

medicamente inadecvate, poluanți, imunoterapie
 clinic – dispnee severă, polipnee cu peste 30 respirații pe minut, pacientul
este în șezut cu senzație de epuizare și asfixie iminentă, apare anxietatea,
somnolența și coma respiratorie
30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

DIAGNOSTICUL DE FORMĂ CLINICĂ

1. ASTMUL ALERGIC
- Răspuns anormal al organismului la contactul cu un alergen, determină secreție
de IgE
- inițial – caracter alergic pur

- apariție la vârste tinere – sub 45 de ani

- anamneza poate sugera alergenul cauzal

- eozinofilie > 600/mm3

- IgE crescute în sânge

- teste cutanate pozitive

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

DIAGNOSTICUL DE FORMĂ CLINICĂ

2. Bronhoconstricția indusă de efort
- Criză bronhospastică cu patogenie neclară – survine la persoanele cu
hiperactivitate bronșică, în primele minute după efort – în special la frig
- o parte dintre acești pacienți au și o formă tipică de astm, alții au doar crize la
efort (motiv pentru care termenul de astm indus de efort nu mai este utilizat)
- poate fi prevenită prin administrarea prealabilă – 15 minute înainte de efort – de
simpaticomimetice și anticolinergice
- la pacienții cu alergii se administrează și un antihistaminic

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

DIAGNOSTICUL DE FORMĂ CLINICĂ

3. Astmul cu intoleranță la Aspirină – sau alte antiinflamatoare
nesteroidiene
- Formă particulară de astm neatopic
- apare, de obicei, la bolnavi cu rinită, sinuzită, polipi nazali – triada
Fernard Widal
- survine la cca 30 minute după ingestia analgeticului
- fenomene de însoțire: rinoree, cefalee migrenoidă, eritem al
capului, edeme labiale, senzație de constricție toracică

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

DIAGNOSTICUL DE FORMĂ CLINICĂ

4. Astmul profesional
- Prodroame alergice la locul de muncă: rinoree, salve de strănuturi
- criza bronhospastică apare la locul de muncă și cedează la
scoaterea din mediu (concedii, weekenduri)
- certificarea alergenului prezumtiv la locul de muncă: prezența
alergenului prezumtiv la locul de muncă, test de provocare
bronșică

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

DIAGNOSTICUL SEVERITĂȚII
- Este obligatoriu – în funcție de acesta decurge tratamentul

TREAPTA I – ASTM UȘOR INTERMITENT

- Crize intermitente < una pe săpt., de scurtă durată
- crize nocturne rare < 2/lună
- asimptomatic și funcție respiratorie normală între crize
- PEF sau VEMS > 80 % din valoarea prezisă
- variabilitate PEF < 20%
- Medicație: b2 agoniști inhalatori cu acțiune scurtă durată
30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

DIAGNOSTICUL SEVERITĂȚII
TREAPTA II – ASTM UȘOR PERSISTENT
- Crize intermitente > una pe săpt., dar nu zilnic

- crize nocturne > 2/lună

- simptomele pot afecta activitatea fizică și somnul

- PEF sau VEMS > 80 % din valoarea prezisă

- variabilitate PEF 20-30%

- Medicație: antiinflamatoare steroidiene inhalatorii zilnic, b2 agoni ști inhalatori

cu acțiune scurtă durată în criză ± b2agoniști de lungă durată pentru simptomele
nocturne

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

DIAGNOSTICUL SEVERITĂȚII
TREAPTA III – ASTM MODERAT PERSISTENT
- Crize zilnic

- crize nocturne > odată pe săptămână

- simptomele afectează activitatea și somnul

- PEF sau VEMS 60-80 % din valoarea prezisă

- variabilitate PEF >30%

- Medicație: antiinflamatoare steroidiene inhalatorii zilnic, b2 agoni ști inhalatori

cu acțiune de scurtă durată în criză, b2agoniști de lungă durată pentru
simptomele nocturne, metilxantine retard

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

DIAGNOSTICUL SEVERITĂȚII
TREAPTA IV – ASTM SEVER
- simptome continue

- exacerbări frecvente și severe

- simptomele afectează activitatea și somnul

- PEF sau VEMS <60% din valoarea prezisă

- variabilitate PEF >30%

- Medicație: corticoid inhalator zilnic în doze înalte, b2 agoni ști inhalatori cu

acțiune de scurtă durată în criză, b2agoniști de lungă durată, corticoid sistemic

30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

EVOLUȚIE. COMPLICAȚII
- Boală cu tendința la cronicizare și evoluție capricioasă
- AB cu debut recent, la copil sau adultul tânăr, se poate vindeca
- AB profesional se poate vindeca – dacă pacientul părăsește mediul
alergizant
- de cele mai multe ori – AB evoluează cu accese intermitente
- frecvența și durata crizelor are tendința de a crește, AB
manifestându-se cu alură cronică
- stare de rău astmatic poate complica atât astmul cronic cât și AB
cu accese intermitente
30.05.2023
 ASTMUL BRONȘIC

EVOLUȚIE. COMPLICAȚII
Complicații date de corticoterapia sistemică îndelungată:
-HTA, Sindrom Cushing, cu obezitate ginoidă, diabet steroid,
osteoporoză, fracturi patologice, vergeturi, facies ”în lună plină”
- Pneumotoraxul spontan sau pneumomediastinul – date de
accesele de tuse
- Fracturi costale – tuse pe fondul osteoporozei
- Cordul pulmonar cronic – în AB infectat asociat cu bronșită cronică
- Astmul grav acut – poate evolua fatal, prin insuficiență respiratorie
sau tahiaritmii ventriculare
30.05.2023
 BRONȘITA CRONICĂ
DEFINIȚIE
- inflamație cronică nespecifică a peretelui bronșic
- alterarea structurilor mucosecretante
- manifestată clinic prin: tuse cu expectorație, cu evoluție
cronică de minim 3 luni pe an, timp de minim 2 ani
consecutiv (excluzând alte cauze ca tuberculoza,
bronșiectazia, etc)
- afectează 10-25% din populația adultă, mai frecvent sexul
masculin, după 40 de ani

30.05.2023
 BRONȘITA CRONICĂ
ETIOLOGIE
- multifactorială, importante 3 categorii de factori:

I. Factorii iritanți:
- Noxe din atmosfera casnică, industrială, agricultură –
acțiune pe mucoasă, submucoasă
- expunerea la praf organic și anorganic, din industria
maselor plastice și a bumbacului, măturătorii și fermierii –
risc crescut de bronșită cronică
- dintre noxe cel mai important este fumatul – în corelație
cu bronșita cronică
30.05.2023
 BRONȘITA CRONICĂ
ETIOLOGIE
II. Infecțiile bronșice – cu diverse organisme:
- cu diverse organisme – virusuri, bacterii (pneumococ, H.
influenza, Mycoplasma pneumoniae
- sunt, mai degrabă, factori de agravare a unei infecții
preexistente
- acționează, mai ales, prin scăderea nivelului de alfa 1-
antitripsină

30.05.2023
 BRONȘITA CRONICĂ
ETIOLOGIE
III. Factorii genetici:
- agregarea familială a bronșitei cronice a fost demonstrată
- copiii părinților fumători trec prin episoade respiratorii
mai frecvente și mai severe
- deficitul de alfa 1 antitripsină este prezent la pacienții cu
debut precoce al emfizemului pulmonar

30.05.2023
 BRONȘITA CRONICĂ
FORME CLINCO-EVOLUTIVE
 Bronșita cronică simplă: tuse și expectorații mucoase, nu este prezent
sindromul de obstrucție funcțională, nu se înso țește de dispnee de repaus
 Bronșita cronică recurent purulentă – poate adăuga sindromul obstructiv
reversibil pe fondul unor suprainfecții repetate
 Bronșita cronică obstructivă – tuse seacă și expectorații mucoase,
sindrom obstructiv;
- pacienții sunt supraponderali, cianotici, pot prezenta semne de cord
pulmonar cronic, sindrom de hiperinflație bron șică, raluri ronflante,
sibilante;
- sindromul obstructiv este fix, VEMS –ul fiind pu țin influen țat de
bronhodilatatoare

30.05.2023
 BRONȘITA CRONICĂ
FORME CLINCO-EVOLUTIVE
 Bronșita cronică astmatiformă:
- Prezintă sindromul bronșitic, sindrom obstructiv bronșic,
dar VEMS – ul are o amplă variație (>20%)
 Bronșita cronică obstructivă cu emfizem centrolobular

30.05.2023
 BRONȘITA CRONICĂ

DIAGNOSTICUL POZITIV
 Examenul clinic – normal (în forma simplă) SAU cu
hiperinflație pulmonară, raluri sibilante, ronflante, cianoză,
semne de decompensare a inimii drepte
 Radiologic – normal în 60-80% din cazuri
-SAU: desen accentuat peribronhovascular, bronhii mai
largi, cu contur radioopac neregulat, opacități liniare cu
aspect hilifug
- important pentru excluderea altor boli care au
simptomatologie asemănătoare

30.05.2023
 BRONȘITA CRONICĂ

DIAGNOSTICUL POZITIV
 Examenul citologic și bacteriologic – util în situații
speciale de diagnostic diferențial
 Explorări funcționale respiratorii
- Pentru aprecierea severității, posibilelor elemente de
reversibilitate și aprecierea prognosticului

30.05.2023
 BRONȘITA CRONICĂ

DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL
 Boli care produc în mod cronic tuse și expectorație:
-Reflux gastroesofagian cu aspirare de lichid gastric în căile
respiratorii, bronșiectazii, sinuzită cronică, fibroză chistică,
TBC, pneumonii, neoplazii
 Boli care produc dispnee:
- Astmul bronșic, insuficiența cardiacă stângă, emfizemul
pulmonar panacinar sever, fibroze extinse, pahipleurite
extinse

30.05.2023
 BRONȘITA CRONICĂ

TRATAMENT
 Măsuri de prevenție și recuperare terapeutică – legate de boală,
terapie medicamentoasă
 Oprirea fumatului – singurul mod de a opri evoluția sindroamelor
obstructive cronice ale căilor respiratorii
- De preferat în fazele incipiente ale bolii

 Program de exerciții fizice – poate duce la o creștere a

toleranței la efort
 Medicația bronhodilatatoare – metilxantine, simpatomimetice și
anti-colinergie
- Aminofilina este cea mai folosită metilxantină
30.05.2023
 EMFIZEMUL PULMONAR

- Boală respiratorie cronică caracterizată prin dilatarea permanentă a

spațiilor aeriene – distal de bronșia terminală – consecutiv distruc ției
septurilor alvelolare
- Apare ca urmare a dezechilibrului între 2 proteine – elastaza și alfa 1
antitripsina – cu distrugerea consecutivă de proteine responsabile de
elasticitatea pereților alevolari
- distrugerea septurilor alveolare și hiperinfla ția sacilor alveolari →
reducerea suprafeței de schimb alveolo-capilar și insuficien ță
respiratorie cronică
- emfizemul survine, de regulă, la vârstnici, fumători cronici
- într-un număr mic de cazuri este determinat genetic de deficitul de alfa
1 antitripsină

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

CONCEPTUL DE BPOC
- nume generic dat unui grup de afecțiuni care au în comun
sidnromul obstructiv cronic (cu scăderea VEMS), cuprinzând
bronșita cronică și emfizemul pulmonar, boli care pot evolua
și separat, dar de obicei se intrică și se condiționează
reciproc
- Debut peste 40 de ani, la bolnavi cu tuse recurentă 2-3 ani,
expectorație mucoasă și muco-purulentă și dispnee
progresivă care se agravează la noxe (fumat, poluare
atmosferică), infecții

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

DIAGNOSTICUL POZITIV
- simptomatologia clinică și elementele de examen obiectiv
diferă în funcție de tipul BPOC
- s-au descris 2 tipuri:
 tipul BB sau B – bolnavii ”blue bloaters” – forma cu
predominanța bronșitei
 tipul PP sau A – bolnavii ”pink puffers” – forma cu
predominața emfizemului
- 2/3 dintre pacienți au caracteristici mixte

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

DIAGNOSTICUL POZITIV
- frecvent mare și vechi fumător – durata intoxicației tabagice
și vârsta de debut fiind decisive
- tuse (mai ales dimineața târziu) cu expectorație mucoasă,
cu episoade de exacerbare – dispnee cu expir prelungit,
wheezing (inclusiv în perioada intercritică)
- dureri toracice difuze, senzație de opresiune toracică
- inapetență și scădere în greutate

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

DIAGNOSTICUL POZITIV
Obiectiv:
- Mărirea diametrului antero-posterior al toracelui – torace „în
butoi„
-- hipersonoritate la percuție – acoperirea matității cardiace și
hepatice, deplasarea în jos a șocului apexian
- orizontalizarea coastelor
- diminuarea MV și prelungirea expirului care se face cu
buzele protruzionate – gura „pungă„

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

PARACLINIC
Probele ventilatorii:
- reducerea VEMS și a indicelui Tiffneau
- creșterea capacității pulmonare totale
- creșterea volumului rezidual

Gazometria:
- Scăderea PaO2
- Creșterea PaCO2
- Reducerea SaO2<92%
- pH scăzut doar în exacerbări severe

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL
- astmul bronșic tip infecțios
- fibroza chistică
- emfizemul pulmonar panacinar sever
- sindroamele de cili imobili sau diskinetici
- sindromul de apnee obstructivă în somn
- tuberculoza pulmonară

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

COMPLICAȚII
- suprainfecții bronșice cu germeni greu de stăpânit
terapeutic
- episoade de acutizare a insuficienței respiratorii
- hipertensiune pulmonară de tip arterial și CPC
- tulburări de ritm cardiac în cadrul afectării cardiace,
hipoxiei, acidozei sau tratamentului
- policitemie – datorată hipoxiei cronice – cu favorizarea
trombozelor

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

TRATAMENTUL
Obiectivele tratamentului:
- prevenirea progresiei bolii
- reducerea simptomelor
- ameliorarea toleranței la efort
- ameliorarea statusului de sănătate
- prevenirea apariției complicațiilor
- prevenirea și tratamentul exacerbărilor
- prevenirea sau limitarea efectelor adverse ale tratamentului
- oprirea fumatului

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

TRATAMENTUL
Oprirea fumatului – cea mai eficientă și cost-eficiență metodă care reduce
riscul de a dezvolta BPOC și care încetinește progresia bolii
Tratamentul farmacologic
Bronhodilatatoare:
- medicația centrală pe simptome
- administrate „la nevoie„ pentru a diminua simptomele intermitente sau
accentuate
- administrate regulat pentru prevenirea și reducerea simptomelor persistente
- alegere între beta 2-agoniști, anticolinergice, metilxantine și terapie asociată

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

TRATAMENTUL
Tratamentul farmacologic
 Glucocorticoizi – tratament regulat cu corticosteroizi
inhalatori doar la pacienții cu FEV1<50% din prezis și
exacerbări repetate
- Nu este recomandat tratamentul pe termen lung cu
glucocorticoizi orali
 Vaccinul antigripal – o dată sau de ori pe an – toamna și
iarna

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

TRATAMENTUL
Tratamentul farmacologic
 Antibiotice – nerecomandate, cu excepția exacerbărilor
infecțioase bacteriene
 Mucolitice – pacienții cu spute foarte vâscoase pot
beneficia de mucolitice, dar beneficiile generale sunt foarte
mici
 Antitusive – folosirea regulată este contraindicată în BPOC
stabil

30.05.2023
 BRONHOPENUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

TRATAMENTUL
Tratamentul nefarmacologic
 Reabilitarea – programele includ: antrenament fizic, consiliere
nutrițională, educație cu scopul de a reduce simptomele,
îmbunătăți calitatea vieții și creșterea participării în activitățile de
zi cu zi
 Oxigenoterapia de lungă durată (>15 ore/zi) – la pacienții cu
insuficiență respiratorie cronică, crește durata de supraviețuire și
are un impact benefic asupra HTP, asupra policitemiei, capacității
de efort, mecanicii pulmonare și statusului mental
 Tratamente chirurgicale – bulectomia sau transplantul pulmonar

30.05.2023