Proiect didactic. I. România și Primiul Război Mondial . Studiu de Caz .

Data: 10.X.2023.
Clasa: a VII-a
Profesor: Balaj Crstina-Andreea.
Unitatea de învăţare: Lumea la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea
Subiectul lecţiei:România și Primul Război Mondial.( Studiu de caz)
Tipul lecţiei: predare, învățare, evaluare pe parcurs.

Scopul lecției: Prin intermediul acestei lecții curente profesorul își propune să îi facă
pe elevi să își dea seama ce urmări grave poate avea un război, ce consecințe în plan
economic, politic și social poate să aibă o asemenea catastrofă militară. Un război pune în
pericol dreptul omului la viață.
Educația pentru respectarea drepturilor omului este adusă în discuție. Consecințele
unui război pot fi grave pentru țările pierzătoare, oamenilor li se poate lua dreptul la opinie și
statele pot cădea sub tutela regimurilor totalitare.
Elevii trebuie să învețe din istorie, trebuie să realizeze că istoria se poate repeta,
trebuie să realizeze că greșelile unor oameni politici pot costa vieți.
Așadar profesorul are rolul de a pune pe listă și chestiuni care țin de educația pentru drepturile
omului și protecție socială, nu doar lecția sumară în sine.
Competențe generale:
Identificarea aspectelor trecutului ce pot contribui la înţelegerea prezentului, cunoasterea cauzelor
care au determinat izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial,
Competenţe specifice, obiective specifice.:
Elevii vor învăța
O1. Să identifice motivul intrării României în război de partea Antantei
O2.Să localizeze pe hartă modificările teritoriale din anul 1916
O3. Să enumere trei bătălii importante ale armatei române
O4. Să precizeze efectul pe care ieșirea Rusiei din Război l-a avut asupra României
O5. Să descopere o urmare a participării României în Primul Război Mondial
 Competențe Transversale: Utilizarea hărții politice a Europei, dezvoltarea unui mod de
gândire obiectiv, să învețe să nu pună etichete, să coroboreze informațiile istorice cu ceea ce
se întâmplă acum în lume, context pandemic, discuții legate de războiul ruso-ucrainean.
Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de
predicţie a schimbărilor.
Metode şi procedee: explicaţie, conversaţie euristică, învăţare prin descoperire, expunere,
învățarea prin cooperare, fişă de lucru, secvenţe video.
Mijloace de învăţământ: harta istorică, boxe, laptop, videoproiector, fișă de lucru, manual
digital.
Bibliografie. Manualul digital, respectiv studiul - C. Felezeu, Didactica istoriei, Ediţia a II-a,
Presa Universitară Clujeană , Cluj-Napoca, 2004;

Etapele lecţiei Ob. Conţinutul informaţional Metode Mijloace

op.
1.Etapa Notarea absenţelor, rezolvarea
organizatorică problemelor curente
Elevilor li se cere:
2. Reactualizarea
-să enumere cele două alianțe politico-
cunoştinţelor Harta
anterioare militare din timpul Primului Război
Mondial Conversaţie
- să enumere câteva cauze ale euristică
izbucnirii Primului Război Mondial
- să compare aspecte ale vieții
cotidiene în timpul războiului, pe front
și acasă
 1883- România a aderat la Tripla Expunere
3. Comunicarea
Alianţă
noilor cunoştinţe
O1 La 21 iulie/3 august 1914, Consiliul
de Coroana de la Sinaia, a decis
adoptarea neutralităţii României Învăţare prin Hartă
descoperire
În august 1916, România a intrat în
război de partea Antantei, pentru
Explicaţie
eliberarea teritoriile aflate sub
O2
stăpânirea Austro-Ungariei;
În vara anului 1917, trupele române au
O3 Învățare prin
obţinut victorii la Mărăşti, Mărăşeşti cooperare
şi Oituz, împotriva Puterilor Centrale;
O4
Mai 1918- România încheie o pace
O5
separată cu Puterile Centrale
În urma participării la României la
război s-a realizat Marea Unire din
1918
4. Fixarea noilor Rezolvarea unor exerciții Fișă de lucru Manual digital,
cunoştinţe –obţinerea quizz-uri
feed-back-ului

LUMEA LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX

România şi Primul Război Mondial
- schiţa lecţiei -

- în 1883, România a aderat la Tripla Alianţă, printr-un tratat secret, cu caracter defensiv;
- La 21 iulie/3 iulie 1914, Consiliul de Coroana de la Sinaia, a decis adoptarea neutralităţii
României, cu pregătirea armatei pentru intrarea în război la momentul potrivit;
- din septembrie 1914, rege al României a fost Ferdinand I (1914-1927);
- perioada neutralităţii a durat până în 1916;
- în august 1916, România a intrat în război de partea Antantei, pentru eliberarea teritoriile
aflate sub stăpânirea Austro-Ungariei;
- în toamna anului, partea de sud a ţării a fost ocupată timp de aproape doi ani de Puterile
Centrale, iar capitala, familia regală, Parlamentul, guvernul au fost mutate la Iaşi;
- în vara anului 1917, trupele române au obţinut, în sudul Moldovei, marile victorii de la
Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, împotriva Puterilor Centrale;
- în condiţiile ieşirii Rusiei din război ca urmare a revoluţiei comuniste din 1917, România a
fost obligată să încheie, în mai 1918, o pace separată cu Puterile Centrale;
- Pacea de la Bucureşti nu a fost sancţionată de regele Ferdinand I iar la 28 octombrie/10
noiembrie 1918, România a reintrat în război de partea Antantei;
- ca urmare a participării la Primul Război Mondial, s-a realizat Marea Unire din 1918.