FUNDAȚIA PENTRU EDUCAȚIE, ȘTIINȚE ȘI ARTE

CONCURSUL ȘCOLAR NAȚIONAL DE COMPETENȚĂ ȘI PERFORMANȚĂ COMPER

EDIȚIA 2022-2023 / ETAPA NAȚIONALĂ – 26 mai 2023
COMPER – LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA a VIII-a

Numele: .........................................................................................................................................................
Prenumele: .....................................................................................................................................................
Școala: .................................................................................................................. / Clasa: ............................
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al elevului: ..........................................................................
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al profesorului mentor:.....................................................

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 120 de minute.

Citește cu atenție textul pentru a putea rezolva cerințele legate de acesta, apoi bifează în
grilă răspunsurile corecte.

A. Unul dintre cei mai apreciați și mai traduși scriitori români contemporani, Dan Lungu își
amintește și azi amenințările rudelor privind sfârșitul libertății „fără granițe“ din copilărie, odată
cu începerea școlii.
Botoșaniul poate părea o metropolă, dacă ai stat toată vara pe malul Prutului, la cățărat prin
copaci, jucat fotbal pe imaș, alergat, prinsa ori ascunsa. [...]
Dan Lungu datorează mult din substanța cărților sale, dar și „accentul moldovenesc rural”,
copilăriei și verilor de o libertate deplină petrecute la țară, la bunici. A făcut Sociologia din
pasiune, dar și „ca să-nțeleagă ceva” din ce se întâmpla cu societatea românească după căderea
comunismului. [...]
„Weekend Adevărul”: Povestiți-mi copilăria la Botoșani – o zonă frumoasă din nordul
Moldovei, dar care poate părea, pentru cineva care locuiește într-unul din marile orașe ale acestei
țări, un loc destul de izolat.
Dan Lungu: Eu nu am avut niciodată sentimentul acesta de izolare, deși părinții mei aveau
casa la marginea orașului, deci nici măcar în centru, ci într-o periferie a orașului, lângă gară... Am
în schimb imaginea unei copilării foarte libere și foarte fericite. Botoșani mi se părea un oraș
mare, pentru că, până aproape de vârsta liceului, făceam fiecare vară la bunici, la țară, la Coțușca,
undeva pe malul Prutului...
Stăteam câte o vară întreagă acolo, și când trebuia să venim la Botoșani, mi se părea enorm.
Și acolo, la țară, era fantastic, toată ziua eram prin copaci, la stână, cu animale... Venea mama să
mă ia din copac, să mă spele, și încerca după aceea vreo lună să-mi scoată accentul moldovenesc
rural, ceea ce nu a reușit nici până în ziua de astăzi. Eram o mică sălbăticiune după două luni de
stat la țară, și când veneam în oraș, Botoșaniul mi se părea o adevărată metropolă. Mă uitam spre
centrul orașului ca spre o zonă greu de explorat, mi se părea că nu puteam ajunge așa departe.
Ba mai mult decât atât, stând la casă, îi invidiam pe cei care stăteau la bloc, mai ales la
blocurile de zece etaje, pentru că aveau lift. Și făceam câte o expediție sâmbăta și duminica mai
mulți copii de pe stradă: mergeam în oraș ca să ne plimbăm cu liftul! (râde) Era simpatic! De fapt
acest oraș era o combinație foarte ciudată, cum numai în comunism puteai găsi. Într-o parte era
orașul, cu blocuri construite; alături erau blocurile în construcție, unde ne jucam prin toate
săpăturile, prin fundații de bloc, prin conducte, printre buldozere, toate șantierele devenind uriașe
locuri de joacă...

ComPer – Limba și literatura română, Etapa națională – 2022-2023, Clasa a VIII-a

1
 FUNDAȚIA PENTRU EDUCAȚIE, ȘTIINȚE ȘI ARTE

Apoi mai era gara, în aceeași parte, alături de o zonă industrială, unde se aduceau fierul
vechi și maculatura și tot ce se încărca în vagoane, iar pe cealaltă parte a străzii era câmpul. În
capătul străzii ajungeam în lanurile de porumb, de sfeclă, la un iaz cu imaș, cu vaci... Era strada
între sat și oraș, o combinație absolut originală.
(Dan Lungu scriitor: „În prima zi de școală eram pierit”,
fragment preluat de pe site-ul adevarul.ro)

B. Era duminică și era luna iulie și peste doar cinci zile avea să se țină serbarea de sfârșit de
an. Matei termina grădinița. „De la anul e gata cu copilăria”, îi tot spunea Bunicu’. „Te întorci
acasă la ai tăi și începi școala, o să fii băiat mare.” Matei intuia ce însemna asta, însemna în
primul rând că nu va mai sta tot timpul cu bunicii lui, că nu se va mai putea juca pe strada lor
înfundată, că se va despărți de prietenele lui bune, de Iulia și Adina, de Daniela și Emilia, de
Christine și Renate, desigur, mai ales de Renate, cea mai mică dintre surorile nemțoaice de peste
drum, Renate cu care Matei se juca cel mai mult, însemna că nu-l va mai avea camarad pe cățelul
Lăbuș, să-l cheme dimineața sub plapuma sa și să-i dea mâncare pe ascuns la masă, însemna, în
definitiv, că nu va mai avea toată libertatea cu care se obișnuise și pe care nicio clipă nu se gândise
că o va putea pierde. „O să vii la noi în vacanțe, Matei dragă”, îl asigura Bunica, „și o te așteptăm
cu prăjitură Fantezie, preferata ta. Noi tot aici o să fim, eu și Moșulică.” De asta Matei nu se
îndoia. Crina, mai mare cu doi ani decât el, plecase la școală de tot atâta timp, iar Matei asistase și
chiar luase parte la forfota și la emoția așteptării ei în vacanțe. Când știau că se apropia ora
sosirii, ieșeau toți trei în fața casei și nu se clinteau de acolo până când Dacia albă nu apărea de
după colțul străzii, în dreptul abatorului. Crina venea parcă dintr-o altă lume, aducea cu ea o
recuzită străină, haine și gesturi și mirosuri și povești de pe un tărâm care trezea în Matei
deopotrivă curiozitate și invidie. Curând însă Crina se lepăda de toate acestea și-n nici o
săptămână cobora cu totul pe pământul unde Matei rămăsese stăpân. O făcea cu atâta încântare,
încât, fără să-și dea seama, Matei pierdea, la rândul lui, orice curiozitate și mai ales invidie pentru
o lume cu aer și reguli și întâmplări străine și stranii. Terminarea grădiniței însemna, de aceea,
strămutarea sa în acea lume. Era o așteptare înfrigurată, otrăvită de certitudinea ruperii de tot ce
cunoștea și stăpânea și-i plăcea cu toată inima.
(Mircea Pricăjan, Murmur)

C. Învățătoarea Emanuela le-a explicat copiilor cum arată un urs, cum respiră peștii și ce sunete
scoate hiena noaptea. A atârnat pe pereții clasei imagini cu animale și puii lor. Unii copii râdeau
de ea, de vreme ce nu văzuseră niciodată în viața lor vreun animal. Cei mai mulți dintre ei nu o
prea credeau atunci când le povestea că în lume există tot felul de creaturi. Cu siguranță nu era
niciuna prin apropiere. [...]
Numai Nimi cel micuț a început, ca urmare a lecțiilor Învățătoarei Emanuela, să viseze
noaptea animale. Aproape toată clasa a râs de el când a venit într-o dimineață la școală și, înainte
de orice, a început să povestească despre pantofii lui maro, care în mod obișnuit stăteau în timpul
nopții în fața patului și care se transformaseră pe întuneric în doi arici, târându-se și cercetând
toată camera, noaptea întreagă, pentru ca dimineața, când a deschis ochii, să-și reia înfățișarea
unei simple perechi de pantofi, odihnindu-se sub pat. Altă dată, în mijlocul nopții, a fost vizitat de
mai mulți lilieci negri, care l-au luat pe aripile lor și au zburat împreună peste zidurile casei, pe
deasupra întregului sat, peste munți și păduri, până când au ajuns la un palat fermecat. [...]
Maia, fiica Liliei Brutărița, care stătea în banca din spatele lui, i-a șoptit de câteva ori: Nimi.
Ascultă, Visează tot ce vrei tu, despre animale, despre fete, dar taci din gură. Nu mai povesti. Pur și
simplu nu merită.
Mati i-a spus Maiei: Tu nu înțelegi. Oare nu cumva Nimi visează toate aceste lucruri tocmai
pentru a le povesti? Și, în general, visele lui continuă chiar și dimineața, după ce se trezește din
somn.

ComPer – Limba și literatura română, Etapa națională – 2022-2023, Clasa a VIII-a

2
 FUNDAȚIA PENTRU EDUCAȚIE, ȘTIINȚE ȘI ARTE

Nimi se amuza din orice și toate îi stârneau bucuria: cana crăpată din bucătărie și luna plină
de pe cer, colierul Învățătoarei Emanuela și dinții mult ieșiți în afară din gura lui, nasturii pe care
uita să-i încheie, mugetele vânturilor prin pădure, tot ceea ce există și tot ceea ce se întâmplă i se
părea lui Nimi extraordinar. În orice lucru vedea un motiv suficient de bun pentru a izbucni în râs.
(Amos Oz, Deodată în adâncul pădurii)

STANDARD

1. După cum reiese din textul A, casa părinților lui Dan Lungu se află:
a. pe malul Prutului;
b. în centrul orașului Botoșani;
c. lângă gara din Botoșani;
d. la Coțușca.

2. Dan Lungu îi invidiază pe unii dintre copiii care locuiesc la bloc deoarece:
a. au, în apropiere, șantiere de construcții;
b. în spațiile respective sunt amenajate locuri de joacă;
c. au lift;
d. locuiesc aproape de centrul orașului.

3. În textul B, Matei este asigurat că va mai veni, în timpul vacanțelor, în locul unde și-a
petrecut copilăria, de către:
a. bunică; b. bunic; c. Crina; d. Renate.

4. În textul C, Nimi ajunge la palatul fermecat cu ajutorul:

a. aricilor; b. liliecilor; c. pantofilor; d. învățătoarei.

5. Cuvintele subliniate în secvențele: De la anul e gata cu copilăria (1); nu se va mai putea

juca pe strada lor înfundată (2); de Christine și Renate, desigur (3) s-au format, în ordine,
prin:
a. derivare (1), derivare (2), compunere prin coordonare (3);
b. derivare (1), conversiune (2), compunere prin subordonare (3);
c. conversiune (1), conversiune (2), compunere prin coordonare (3);
d. derivare (1), conversiune (2), compunere prin coordonare (3).

6. Sinonimul adecvat pentru sensul din text al cuvântului subliniat în secvența: Și acolo, la
țară, era fantastic, toată ziua eram prin copaci, la stână, cu animale... este:
a. imaginar; b. plăsmuit; c. legendar; d. extraordinar.

7. Apare omonimul cuvântului subliniat în secvența: Matei pierdea, la rândul lui, orice
curiozitate și mai ales invidie pentru o lume cu aer și reguli și întâmplări străine și stranii. în
varianta de răspuns:
a. Afișează un aer superior, enervant pentru toți.
b. Se simte ceva în aer, de când s-a făcut anunțul.
c. Planul nostru a rămas în aer după ce ei au renunțat.
d. Serviciile civile măsoară constant presiunea aerului, în zilele călduroase.

ComPer – Limba și literatura română, Etapa națională – 2022-2023, Clasa a VIII-a

3
 FUNDAȚIA PENTRU EDUCAȚIE, ȘTIINȚE ȘI ARTE

8. Cuvintele subliniate în secvența: Unii copii râdeau de ea (1), de vreme ce nu văzuseră

niciodată (2) în viața lor (3) vreun animal. au, în ordine, funcția sintactică și valoarea
morfologică:
a. complement prepozițional, pronume personal (1); circumstanțial de timp, adverb de timp
(2); atribut pronominal genitival, pronume personal (3);
b. complement prepozițional, pronume personal (1); circumstanțial de timp, adverb de timp
(2); atribut pronominal genitival, pronume posesiv (3);
c. complement de agent, pronume personal (1); circumstanțial de timp, adverb de timp (2);
atribut pronominal genitival, pronume personal (3);
d. complement prepozițional, pronume personal (1); circumstanțial de mod, adverb de timp
(2); atribut pronominal genitival, pronume personal (3).

9. În fraza: Când știau că se apropia ora sosirii, ieșeau toți trei în fața casei și nu se clinteau de
acolo până când Dacia albă nu apărea de după colțul străzii, în dreptul abatorului.,
propozițiile sunt, în ordine:
a. circumstanțială de timp, completivă directă, principală, principală, circumstanțială de mod;
b. circumstanțială de timp, completivă prepozițională, principală, principală, circumstanțială
de timp;
c. circumstanțială de timp, completivă directă, principală, principală, circumstanțială de timp;
d. circumstanțială de timp, completivă directă, circumstanțială de timp, principală, circum-
stanțială de timp.

10. Prin contragerea ultimei propoziții subordonate din secvența: Aproape toată clasa a râs
de el când a venit într-o dimineață la școală și, înainte de orice, a început să povestească
despre pantofii lui maro... se obține un:
a. complement prepozițional;
b. complement direct;
c. circumstanțial de timp;
d. atribut.

11. Pronumele relativ din secvența: Ba mai mult decât atât, stând la casă, îi invidiam pe cei
care stăteau la bloc... are funcția sintactică și cazul:
a. complement direct, acuzativ;
b. subiect, nominativ;
c. atribut, acuzativ;
d. complement prepozițional, acuzativ.

12. Cuvântul subliniat în secvența: Numai Nimi cel micuț a început, ca urmare a lecțiilor
Învățătoarei Emanuela, să viseze noaptea animale. are funcția sintactică de atribut
substantival prepozițional în varianta de răspuns:
a. Vorbim despre animale.
b. Câinii mergeau pe urmele de animale.
c. Cușca animalelor este curată.
d. Copilul se joacă printre animale.

ComPer – Limba și literatura română, Etapa națională – 2022-2023, Clasa a VIII-a

4
 FUNDAȚIA PENTRU EDUCAȚIE, ȘTIINȚE ȘI ARTE

13. Secvența: însemna că nu-l va mai avea camarad pe cățelul Lăbuș... este completată cu o
structură în care apare forma corectă de genitiv a pronumelui relativ care în varianta de
răspuns:
a. însemna că nu-l va mai avea camarad pe cățelul Lăbuș a cărui companie o prețuia;
b. însemna că nu-l va mai avea camarad pe cățelul Lăbuș al cărui companie o prețuia;
c. însemna că nu-l va mai avea camarad pe cățelul Lăbuș a cărei companie o prețuia;
d. însemna că nu-l va mai avea camarad pe cățelul Lăbuș ale cărui companie o prețuia.

14. Ultimele două propoziții din secvența: Era o așteptare înfrigurată, otrăvită de certitudinea
ruperii de tot ce cunoștea și stăpânea și-i plăcea cu toată inima. se află în raport sintactic de:
a. coordonare prin juxtapunere;
b. coordonare copulativă;
c. coordonare disjunctivă;
d. subordonare.

15. În secvența: Matei intuia ce însemna asta, însemna în primul rând că nu va mai sta tot timpul
cu bunicii lui, că nu se va mai putea juca pe strada lor înfundată, că se va despărți de
prietenele lui bune, de Iulia și Adina, de Daniela și Emilia, de Christine și Renate... apar, ca
figuri de stil:
a. repetiția, comparația;
b. repetiția, enumerația;
c. enumerația, metafora;
d. metafora, epitetul.

16. Din al doilea paragraf al textului C, prin caracterizare indirectă, reiese că Nimi este:
a. creativ;
b. supărăcios;
c. obraznic;
d. zăpăcit.

EXCELENȚĂ

17. Atât în textul A, cât și în textul B, se face referire la:

a. pierderea libertății pe care un copil o are în copilărie;
b. mutarea într-un loc necunoscut;
c. puterea imaginației unui copil;
d. regretul pentru trecerea timpului.

18. Următoarea afirmație este corectă:

a. În textele A, B și C apar personaje interesate de prieteni.
b. Textele B și C fac referire la atitudinea unor personaje în raport cu aspecte din viața lor
personală.
c. Textul A menționează sursele de inspirație ale scriitorului Dan Lungu.
d. Textele A și C evidențiază creativitatea copiilor.

Itemii 1-16 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 17-18 se notează cu câte 10 puncte fiecare.
Total: 100 de puncte.

ComPer – Limba și literatura română, Etapa națională – 2022-2023, Clasa a VIII-a

5