Plan de interventie in cazul unui elev cu o problema educationala.

Cuprins:

1. Prezentarea elevului, scurt istoric – urmarind fisa psihopedagogica

2. Evaluarea problemei elevului
3. Stabilirea obiectivelor cu precizarea motivatiei
4. Planul de interventie
5. Argumentare teoretica

1. Prezentarea elevului, scurt istoric

Date personale
 Numele şi prenumele: Vasile Ioana
 Locul şi data naşterii: 21 septembrie 1998
 Domiciliul: Bacau, strada Alecu Rusoo, numarul 17, bl 3, Sc. C, Ap 14
 Şcoala şi clasa în care învaţă elevul: Scoala Miron Costin Bacau, clasa a VII-a B.

Date familiale

 Componenţa/structura familiei: părinţi (tutori), fraţi/surori, etc

Nr. Numele şi Poziţia Vârst Pregătirea Profesia Ocupaţia/locul

crt prenumele în structura a şcolară de muncă
familiei
1 Vasile Luminita mama 45 Scoala contabil Secretar/ S.C.
profesionala a COMPANIA
REGIONALA
DE APA
BACAU S.A
2 Vasile Gheorghe tata 46 Scoala frezor Pensionar de
profesionala boala
3 Vasile Mihaela sora 24 Masterat Profesor Profesor/Scoala
Sanduleni

Atmosfera şi climatul educativ

Ioana face parte dintr-o familie normala, formata din mama, tata si sora mai mare
Mihaela. Situatia materiala a famieliei este satisfacatoare, cei 4 bucurandu-se de un trai
decent, chiar si acum in situatii de criza. Sora Ioanei – Mihaela are 24 de ani a terminat
Facultatea de Educatie Fizica si Sport in Bacau, iar momentan este profesoara de educatie
fizica si sport la un sat de la feriferia Bacaului. Cei patru locuiesc intr-un apartament de 2
camere.
Atmosfera socia – morala in familie este una normala. Relatiile afective din cadrul
familiei (atât dintre parinti, cât si dintre elev si parinti) pot fi definite ca fiind satisfacatoare.
Relatia dintre ambele parti este una bazata, în primul rând, pe încredere si pe respect din
partea elevului. Ioana este mai apropiata de mama sa intrucat dansa reprezinta mentorul ei in
tot ceea ce intreprinde aceasta. Mama Ioanei este cea care se preocupa ca fata sa invete la
scoala, ii verifica temele o invata si o ajuta permanent sa isi insuseasca temele constient.
Tatal Ioanei este mai delasator, si nu intelege de ce fiica sa trebuie sa invete atat de mult.
Ioana nu are o camera a ei unde sa invete, motiv pentru care isi face temele in bucatarie. Tot
in bucatarie, vine si tatal Ioanei sa fumeze din cand in cand. In astfel de momente Ioana alege
sa paraseasca bucataria, si sa astepte pana cand tatal ei termina tigara. Din acest motiv se nasc
conflicte mici si trecatoare intre mama si tatal Ioanei, pe motiv ca fata nu are suficienta
libertate pentru studiu. Familia a trecut peste toate aceste conflicte pana astazi. Ioana este
ajutata la lectii si de sora sa Mihaela.

Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului

Conditiile de viata a elevului sunt bune. Ioana are tot ceea ce iti trebuie pentru a-si
desfasura cu succes activitatea la scoala.

Influenţe din afara familiei

Nu exista influente din afara familiei. Mama Ioanei are grija de ficare data la ce
prieteni isi face fiica sa, si atunci cand ea nu este deacord cu noul grup de priteneni ii
interzice Ioanei sa mai iasa cu ei.

Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

Ioana este dezvoltata armonios, în limitele specifice vârstei, are o inaltime de 1.52 cm
si o greutate de 47kg. Bine dezvoltat,fizic placuta,ordonata in tinuta vestimentara.Conform
fisei medicale si a examenului de bilant, elevul este sanatos clinic. Pana in prezent Ioana nu a
suferit imbolnaviri grave, a fost operata de apendic si amigdale, si nu are alte deficiente.

Particularităţi ale debutului ciclului şcolar

Ioana este un copil foarte perspicace care isi dorea foarte mult sa mearga la scoala,
interesul pentru scoala aparand la sfarsitul prescolaritatii. Putem afirma asadar ca Ioana avea
o conduita pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii. Era curioasa si avea o dorinta foarte mare
de a afla lucruri noi. Exista si o motivatie extrinseca – sora ei mai mare – Ioanei ii placea ca
sora sa ajunsese profesoara daca invatase si dorea si ea sa ajunga la fel. Avea o inclinatia
pentru stiintele exacte si calcula foarte repede. Memoria se relationeaza mai bine cu gandirea
decat in stadiul prescolaritatii si creste rolul memoriei logice.Particularitatile individuale ale
memoriei copilului sunt: usurinta memorarii, trainicia pastrarii si reactualizarea prompta. Din
pacate nu avea un vocabular foarte bogat si nu citea foarte putin mai spre deloc. De fiecare
data cand mama ei o punea sa invete, eleva incepea sa lucreze la matematica, intrucat o vedea
pe aceasta mult mai frumoasa decat romana.
Intrucat Ioana avea probleme de vocabular, ii venea foarte greu sa se exprime, sa
formuleze propozitii si sa vorbeasca. In plus nu putea pronunta corect anumite litere precum:
„s” si „r” si nu acorda importanta acestui lucru. Ioana nu putea face analize, nu putea
generaliza si trebuia sa i se explice de mai multe ori pana atribuia un anumit sens unei
discutii. Astfel exista usoare probleme de trecere a copilului de la gandirea preoperatorie la
gandirea operatorie.
Ioana s-a adaptat usor situatiei scolare si programului, in schimb a avut probleme cu
integrarea in colectiv. Deoarece avea anumite probleme de vorbire, ii era greu sa relationeze
cu colegii sai, iar acestia o evitau si faceau glume pe seama ei. Nici ea nu-si dorea in schimb
sa relationeze mai mult cu ei.

Date privind situatia scolara, rezultate obtinute de elev

 Disciplina Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a
Limba si literaturaromana B B S B
Limba si literatura FB FB
franceza
Matematica FB FB FB FB
Cunoasterea mediului/ FB FB FB
Stiinte ale naturii
Educatie civica FB B
Istorie B
Geografie B
Religie FB FB FB FB
Educatie muzicala FB FB FB FB
Educatie plastica FB FB FB FB
Educatie tehnologica FB FB FB FB
Literatura pentru copii B B S
Consiliere si orientare FB

Disciplina Clasa V Clasa a VI-a Media pe

materie
Limba si literaturaromana 7 6 6.5
Limba si literatura 8 8 8
franceza
Matematica 10 10 10
Fizica 8 8
Istorie 8 9 8.5
Geografie 10 10 10
Religie 10 10 10
Educatie muzicala 10 10 10
Desen 10 10 10
Educatie fizica 10 10 10
Biologie 9 9 9
Educatie civica - 10 10
Media generala 67 9,16 9,18

Cercuri frecventate de elev:

 Nu a frecventat nici un cerc in afara scolii din cauza mai multor factori ce nu tin de
elev: lipsa de bani, prejudecatile parintilor (" Daca e sa invete, invata oriunde", "Daca pe cea
mare am dato la atletism si nu a invatat, pe asta mica nu o mai dam nicaieri”)

Participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare

Ioana a participat la concursul Cangurul, Olimpiada de matematica, Olimpiada de

fizica, obtinand urmatoarele rezultate prezentate in tabelul de mai jos

Clasa IV VI VI
Concurs Cangurul Olimpiada de Matematica Olimpiada de fizica
Rezultate Mentiune Diploma de participare Diploma de participare

Activitatea independentă a elevului:

Asa cum am mentionat anterior Ioana nu citeste nimic suplimentar, nu citeste nici
ceea ce trebuie sa citeasca pentru scoala. Ii place sa rezolve probleme in plus la matematica.
Nu are alte ocupatii,iar in timpul liber sta la televizor.

Procesele cognitive şi stilul de muncă intelectuală

In cazul Ioanei predomina modalitatea vizuala de receptie a informatiei.

Eleva are un nivel de inteligenta medie spre buna, o memorie buna, o imaginatie
destul de saraca datorita lipsei lecturilor suplimentare sau a oricarei alte activitati
extrascolare, un limbaj redus si o exprimare greoaie.
Eleva este caracterizat de un stil de munca neglijent – datorita factorilor ce nu tin de
ea – nu are o camera a ei unde sa isi faca temele, mai copiaza anumite teme de la altii, iar la
romana de fiecare data asteapta ca mama sa sa-i faca temele.
Din punct de vedere al sarguintei, eleva de obicei este sarguincioasa. Ioana
procedeaza rutinier, se conformeaza modelului, si are in fiecare zi acelasi program.

Conduita elevului la lecţie şi în clasă

La lectie, eleva este de obicei pasiv, se lasa greu antrenata, asteapta sa fie solicitat, cu
exceptia orelor de matematica, unde participa activ si cu interes. In general, eleva are o
conduita cuviincioasa, corecta, este respectuasa cu profesorii, vine cu temele facute la unele
materii, la altele prefera sa le copie in pauze, alternand perioade de constiinciozitate cu
perioade de delasare.

Conduita in grup, integrarea sociala a elevului

Adaptarea la grup este si acum dificila pentru Ioana, participa la temele pe echipa
numai daca este solicitata, daca nu prefera sa lucreze singura. Putin sociabila si comunicativa,
prefera sa tina pentru ea ideile si sa nu le impartaseasca cu ceilalti colegi, integranduse atat
cat strictul necesar o cere.
De catre ceilalti colegi este vazuta ca o persoana egoista, si individualista, dar foarte
desteapta la matematica – lucru pentru care o apreciaza.

Trăsături de personalitate
 Trasaturile temperamentale indica faptul ca prezinta caracteristicile melancolicului.
Eleva are un temeperament calm, controlat, nepasator uneori, interiorizat, retras, lipsit de
energie, si instabil. Este foarte emotiva, si prefera sa nu vorbeasca cand este pusa sa expuna o
problema, balbaindu-se destul de mult, foarte pesimista si rezervata ceea ce o fac sa fie putin
sociabila.
O caracterizez pe Ioana drept o persoana mai mult trista si deprimata decat vesela, cu
toate ca fata ei nu exprima nicio o dispozitie afectiva.
Lucreaza repede sarcinile de invatare, dar evaziv – nu se concetreaza suficient de
mult.
In ceea ce priveste trasaturile de caracter in devenire, Ioana are o atitudine pozitiva
fata de munca proprie, manifesta constiinciozitate, disciplina, fata de munca altora manifesta
indiferenta atata timp cat munca altora nu ii afecteaza propria persoana, pare un bun
executant, are atitudini pozitive fata de sine, are incredere in fortele proprii, dar manifesta o
usoara aroganta, prefera sa lucreze singura, avand o atitudine negativa fata de munca in
echipa si fata de altii. Nu ii ajuta pe ceilalti din proprie initiativa.Manifesta respect fata de
persoanele superioare ca varsta
Ca trasaturi voluntare de caracter manifesta: perseverenta.

2. Evaluarea problemei elevului

Din datele prezentate la capitolul 1 reiese ca eleva Ioana Vasile se confrunta cu

urmatoarele probleme:

 Probleme cognitive
 Deprinderi scazute de citit pentru un copil in clasa a VII-a. Eleva
cunoaste alfabetul, dar nu poate citi cursiv, citind anumite cuvinte pe silabe.
 Deprinderi scazute de scris pentru un copil in clasa a VII-a. Eleva stie
sa scrie, dar o face foarte incet. Formuleaza compuneri cu dificultate, doar dupa
modele sugerate la scoala.
 Deprinderi de exprimare scazute. Exprimarea elevei este nesigura,
pronunta cu dificultate anumite litere cum sunt „s” si „r”.
 Imaginaţia lipseşte, fiind ancorată în prezent, nu face corelaţii, lipsă de
gândire logică

 Probleme noncognitive – de ordin social

 Slabe deprinderi sociale. Eleva nu povesteste, nu comunica sentimente,
pareri, nu intra in discutie cu colegii sai. Se manifestă fără reţinere doar în
familie, la şcoală este retrasă manifestanduse o inadaptare a elevei la
exigentele ambiantei scoalare, la rigorile vietii de elev. Este acceptată de
colectivul clasei, însă copiii nu o atrag în jocurile lor.
 Probleme in climatul familial. Eleva nu beneficiaza de tot sprijinul
parintilor sai. Le ascunde părinţilor faptele rele, temându-se de pedepsele
corporale. Parintii nu colaborează cu şcoala, nu se interesează de situaţia
copilului pentru a identifica problemele cu care acesta se confrunta.

3. Stabilirea obiectivelor cu precizarea motivatiei

Problema identificata Obiective pe termen Obiective pe termen Obiective pe

 scurt mediu termen lung
Deprinderi scazute Citirea a minim a 3 Citirea a minim 10 Citirea de scurte
de citit pagini pe zi cu voce pagini pe zi, dintre povestiri/balade/
tare care cel putin 5 cu Poezii/romane
voce tare
Deprinderi scazute Scrierea zilnica a unei Realizare de Realizarea de
de scris descrieri sau rezumate de text comentarii
compuneri in functie
de preferinta elevei
Deprinderi scazute Povestirea orala de Povestirea orala de Cometariu oral a
de exprimare fiecare data a ceea ce fiecare data a ceea unei poezii citite
citeste ce citeste la prima vedere
Lipsa imaginatiei Participarea la cel Vizionarea de Participarea la
putin o activitate documentarea, activitati creative
extrascolara, inscrierea la cursuri zilnic,
completarea de de innot/muzica, indrmararea
integrame, cautarea mersul la o galerie elevei spre
unui hobby si de arta, vizionarea acivitati artistice
practicarea acestuia unei piese de teatru (ex. Pictura)
Inadaptare la mediul Identificarea cauzei Gasirea unui Conştientizarea
social ( scloala) care duc la acesata prieten/prietene in de către Ioana, a
problema. care sa aiba adevăratelor
Identificarea şi analiza incredere si cu care cauze ale
situaţiilor cu impact sa poata colabora si comportamentului
major asupra discuta Participarea său şi
comportamentului la jocuri de echipă identificarea
elevei: ( la ora de educaţie principalelor căi
fizică si alte de acţiune.
activitati Colaborarea cu
extrascolare ) colegii în
rezolvarea unor
sarcini de grup in
timpul lectiilor
Probleme in climatul Discutii in familie, Discutii in familie, Sprijinirea
familial petrecerea petrecerea afectiva si
weekendului prin weekendului prin intelectuala a
activitati interesante in activitati interesante elevei pentru
afara casei (ex. Jocuri in afara casei (ex. toate activitatie
in parc, plimbari pe Jocuri in parc, intreprinse,
bicicleta) plimbari pe
bicicleta)
Dezvoltarea
abilităţilor de
relaţionare şi a
comportamentelor
emoţionale in cadrul
familiei
 Cea mai buna forma de motivatie este cea interna. Eleva este suficient de mare, si
trebuie sa constientizeze lipsuri pe care le are si necesitatea imbunatatirii lor. Apoi motivatia
parintilor in a o ajuta sa depaseasca toate aceste probleme.

4. Planul de interventie

NUME SI PRENUME:Vasile Ioana

VARSTA:14 ani
CLASA:a VII - a B
DATE DE CONTACT: Bacau
INFORMATII DESPRE STAREA DE SANATATE:fizic sanatos
INFORMATII DESPRE MEDIUL SOCIAL/FAMILIAL-se afla in familia naturala
DOMENII DE INTERVENTIE: LIMBA ROMANA-,,Literele S, R”, mediul social
DATA ELABORARII:2 decembrie 2012
PERIOADA DE INTERVENTIE: 25.11.2012 – 15.06.2013
GRUP DE SPRIJIN: profesorii si familia

 Dezvoltarea abilitatilor de citit, vorbit, scris

Scopul acestei actiuni este dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vederea

integrarii lui in activitatile de tip scolar cat si in grupul de copii, insusiri caracteristice,
actiuni, pozitii spatial, relatii, unele trairi afective.

Obiective pe termen lung

 Să arate interes susţinut permanent, iniţiativă şi motivare în învăţare şi să ridice

performanţa cititului si scrisului la nivelul clasei a VII-a
 Să atingă scopurile de învaţare formulate în planul educaţional personalizat;
 Performanţa la nivelul capacităţii de citit – scris ;
 Dezvoltarea respectului de sine, astfel încât elevul să fie în stare să facă faţă
frustrărilor asociate cu dificultăţile de învăţare şi să-şi facă temele de casă în mod
constant, fără a renunţa la el ;
 Parinţii să stabilească aşteptări realiste şi să implementeze acasă strategii eficiente
prin care să ajute copilul să facă faţă temelor de casă şi şcolii să-şi atingă
obiectivele şcolare.
 Parinţii şi profesorii să implementeze strategii educaţionale care să maximizeze
capacităţile de învăţare ale elevului şi să compenseze slăbiciunile prezente ;
 Identificarea şi îndepărtarea dificultăţilor emoţionale ale elevului;
 Sporirea laudelor şi recompenselor pozitive de către părinţi în ceea ce priveşte
rezulatele şcolare.
 Părinţii să menţină o comunicare regulată (săptămânal) cu dirigintele;
 Creşterea frecvenţei afirmaţiilor pozitive legate de şcoală şi a încrederii în
abilitatea de a avea succes la şcoală

Alegerea modalităţilor specifice

Metode: observarea Ioanei atenta atat la scoala de catre profesori cat si acasa, analiza
cazurilor, jocul de rol, jocul cu reguli, poveştile terapeutice.
Strategia de intervenţie
 Deoarece am considerat ca problema poate fi rezolvata de catre parinti si profesori nu am
propus ca obligatorie indrumarea spre un cabinet specializat. Deoarece problema este
complexă şi obiectivele propuse, corelate cu manifestările comportamentale, am conceput
strategia de intervenţie pe doua planuri: şcoală si familie.

a) La şcoală se derulează un program de intervenţie personalizat.

 Domeniul de intervenţie: cognitiv, Limba Română, citire – scriere.

 Motiv de referinţă: reducerea dificultăţilor de învăţare prin exersarea şi dezvoltarea
capacităţilor instrumentale citit – scris
 Scopul programului de intervenţie: La sfârşitul programului,eleva va fi capabila sa
citeasca cursiv, sa vorbeasca cursiv, sa sustina un comentariu al unei opere studiate oral.
Intervenţii terapeutice:
 Invăţarea diferenţiată centrată pe elev ;
 Utilizarea terapeutică a jocului reprezintă o formă de corectare a pronunţiei ;
 Formarea capacităţii de fixare a sunetelor s-r prin citire şi sriere în spaţiul grafic, (izolat şi
în cuvinte monosilabice, bisilabice) ;
 Formarea comportamentului de operare cu consoanele s-r în activităţile de citit-scris,
realizând o corelare deplină şi permanentă între ele;
Teme adecvate şi gradual abordate;
 Învăţarea prin cooperare, implicând colegii Ioanei
Criterii de evaluare maximale
- să citească povestiri scurte;
- să citească cu voce tare un text scurt la prima vedere.
Instrumente de evaluare : fişe de lucru individuale, probe curriculare, teste criteriale
cu itemi pentru fiecare obiectiv în parte.

b) Consilierea familiei pentru realizarea obiectivelor ce vizează problemele cu

determinare pe acest domeniu, constituie cea de-a doua parte a intervenţiei.
Interrvenţii terapeutice :
 Educarea parinţilor cu privire la semnele şi simptomele dizabilităţii de învăţare ;
 Încurajarea părinţilor să se implice regulat în efectuarea temelor alături de fetita (să
citească cu ea, să folosească planşe pentru îmbunătăţirea pronunţării cuvintelor) ;
 Familiarizarea lor cu metode, tehnici eficiente în vederea sprijinirii copilului;
 Încurajarea părinţilor să îşi laude copilul frecvent şi să întărească permanent eforturile
acestuia legate de învăţare.

Recomandari
Recomand stimularea pozitivă, întărirea motivaţiei şi a încrederii în propriile forţe,
precum şi reluarea unor anumite activităţi în vederea consolidării achiziţiilor dobândite

 Dezvoltarea abilitatilor de comunicare

Scopul acestei actiuni este dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vederea
integrarii lui in activitatile de tip scolar cat si in grupul de copii.

Obiective pe termen lung

 Cresterea nivelului de dezvoltare cognitiva, prin stimularea corespunzatoare a

senzatiilor si perceptiilor.
  Să arate interes susţinut discutiilor cu colegii, iniţiativă şi motivare pentru lucru in
echipa;
 Dezvoltarea respectului de sine, astfel încât elevul să fie în stare să facă faţă
frustrărilor asociate cu dificultăţile de învăţare şi să-şi facă temele de casă în mod
constant, fără a renunţa la el ;
 Parinţii să stabilească aşteptări realiste şi să implementeze acasă strategii eficiente
prin care să ajute copilul să facă faţă temelor de casă şi şcolii să-şi atingă
obiectivele şcolare.
 Parinţii şi profesorii să implementeze strategii educaţionale care să maximizeze
capacităţile de relationare ale elevului şi să compenseze slăbiciunile prezente ;
 Identificarea şi îndepărtarea dificultăţilor emoţionale ale elevului;
 Sporirea laudelor şi recompenselor pozitive de către părinţi în ceea ce priveşte
rezulatele şcolare.
 Părinţii să menţină o comunicare regulată (săptămânal) cu dirigintele;
 Creşterea frecvenţei afirmaţiilor pozitive legate de şcoală şi a încrederii în
abilitatea de a avea succes la şcoală ;
 Schimbarea atitudinii parintilor, un plus de afectivitate din partea lor si de
implicare in cadrul vietei Ioanei

Alegerea modalităţilor specifice

Metode: observarea Ioanei atenta atat la scoala de catre profesori cat si acasa, analiza
cazurilor, jocul de rol, jocul cu reguli, poveştile terapeutice.

Strategia de intervenţie
Deoarece am considerat ca problema poate fi rezolvata de catre parinti si profesori nu am
propus ca obligatorie indrumarea spre un cabinet specializat. Deoarece problema este
complexă şi obiectivele propuse, corelate cu manifestările comportamentale, am conceput
strategia de intervenţie pe doua planuri: şcoală si familie.

a) La şcoală se derulează un program de intervenţie personalizat.

 Domeniul de intervenţie: realtionarea cu colegii

 Motiv de referinţă: reducerea dificultăţilor de integrare prin jocuri interactice ce
stimuleaza participarea
 Scopul programului de intervenţie: La sfârşitul programului,eleva va fi capabila sa faca
parte dintr-o echipa si sa relationeze cu membrii echipei

Intervenţii terapeutice:
 Utilizarea terapeutică a jocului;
 Ioana este asezata in interiorul grupului de copii, preintampinandu-se o eventuala tendinta
de automarginalizare
 In cadrul orelor de dirigentie, dirigintele va apela frecvent la activitati asemanatoare
brainstormingul, in care elevii sunt motivati sa spuna ceea ce gandesc, fara a fi in pericol
ca cineva sa rada de ei. Astfel Ioana va fi stimulata sa isi expuna parerile impreuna cu
colegii sai. Pentru fiecare raspuns corect si adaptat subiectului, copii sunt recompensati si
laudati.
 Integrarea Ioanei in activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi incurajat
astfel prin atitudine pozitiva si mijlocita de diversele situatii de invatare si socializare din
grupa.
 Teme adecvate şi gradual abordate;
 Învăţarea prin cooperare, implicând colegii Ioanei

Criterii de evaluare maximale

- să realizeze proiecte scurte ce necesita munca in echipa
- testarea capacitatii ca lidei de grup
Instrumente de evaluare : fişe de lucru individuale, probe curriculare, teste criteriale
cu itemi pentru fiecare obiectiv în parte.

b) Consilierea familiei este foarte importanta, intrucat ceea ce gandesc parintii se

transmite in modul de viata al Ioanei. Ei sunt cei care ar putea sa potenteze sis a accelereze
achizitiile copilului, determinandu-I o dezvoltare cat mai apropiata de normal, sau ar putea sa
le franeze accentuand si fixand deficientele. Tatal Ioanei trebuie sa inteleaga ca prezenta lui
in bucatarie pentru fumat in timp ce fata invata, ii dauneaza acestei, si ii opreste concentrarea,
neincurajando sa fie o eleva buna.
Scopul programului părinte-copil este acela de a induce modificări în interacţiunile
părinte-copil, acestea constituind o premisă a dezvoltarii capacitatii de comunicare a elevei.
Punctele centrale ale interventiei sunt modul în care caracteristicile Ioanei, cele ale
părinţilor şi problemele familiale influenţează: comportamentul elevei, percepţia
comportamentului Ioanei de către părinţi şi reacţiile părinţilor la comportamentul Ioanei
Intervenţii terapeutice :
 Incurajarea parintililor sa fie buni ascultatori, rabdatori, flexibili si realisti cu Ioana,
capabili sa zambeasca si sa-i transmita fetitei o stare de bine, de incredere in fortele
proprii, sa colaboreze cu copilul, pentru a-i intelege problemele si a-l ajuta
corespunzator ;
 Încurajarea părinţilor să se implice regulat activitatile fetitei, sa mearga cu ea in oras, sa o
duca la teatru, opera, film, cursuri sau alte medii in care fetita ar putea interactiona cu alte
persoane.
 Familiarizarea lor cu metode, tehnici eficiente în vederea sprijinirii copilului;
 Încurajarea părinţilor să îşi laude copilul frecvent şi să întărească permanent eforturile
acestuia legate de învăţare.
 Integrarea Ionei in activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi incurajata astfel
prin atitudine pozitiva si mijlocita de diversele situatii de invatare si socializare din grupa.
 Reducerea tensiunilor in familie poate avea o importanţă majoră în stimularea Ioanei de a
socializa si de a nu fi frustrata.

5. Argumentare teoretica

Eleva analizata in prezentul plan are 14 ani. Conform etapelor stadiilor dezvoltarii
psihice, ea apartine ciclului 1 - ciclul de crestere si dezvoltare (0-25 ani) –se dezvoltă toate
capacităile fizice si psihice specifice speciei umane. La varsta de 14 ani, Ioana se incadreaza
in urmatoarele stadii de dezvoltare: perioada pubertătii sau preadolescenta si inceputul
adolescentei. Cu cât ne situăm mai aproape de începutul dezvoltării (în copilăria mică, de
exemplu), unităŃile de vârstă în care se concentrează diferenŃele psihologice sunt mai mici
si se succed rapid. Problemele Ioanei erau deosebit de grave, motiv pentru care s-a considerat
oportun planul de interventie prezentat anterior, pentru a facilita pe viitor o dezvoltare corecta
cognitiva, afectiva si socio-morala.
In cadrul dezvoltarii cognitive, Ioana nu era inca maturizata fiind imposibila trecerea
la un stadiu superior de dezvoltare, deoarece din punct de vedere genetic nu s-a parcurs
programul caracteristic stadiului precedent. Conform psihologlui elvetian Jean Piaget stadiile
de dezvoltare sunt considerate un model al dezvoltarii cognitive. Cu toate ca conform varstei,
Ioana ar fi trebuit incadrata in stadiul operatiilor formale ( dupa 11 ani), ea nu putea gandi
abstract, nu putea face un rationament ipotetico-deductiv. O putem in schimb include pe
Ioana in stadiul precedent, stadiul operatiilor concrete. Factorii sociali au fost cei care au
determinat-o pe Ioana sa nu atinga stadiile de dezvoltare intelectuala la momentul oportun.
InteracŃiunea socială are o puternică influenŃă asupra dezvoltării cognitive: dezvoltarea
intelectuală în prescolaritate este mai productivă dacă are loc în grupurile de copii decât în
mijlocul adulŃilor (exemplul dezvoltării limbajului).
In cadrul dezvoltarii afective si educative, Ioana era un copil tensionat, care nu se
bucura de sprijinul si afectivitatea familiei. Pornind de la teoria piagetiană asupra dezvoltării
afective potrivit căreia exista o corelaŃie între dezvoltarea afectivă, cognitivă si sociomorală,
psihologul Henryi Dupont identifică sase stadii în dezvoltarea afectivă a individului, iar
dintre cele 6, Ioana ar trebui incadrata la stadiul psihologic personal (14/15 ani - sfârsitul
adolescenŃei) – caracterizat acomodare la realitate si pendulare între conflict si echilibru
afectiv. Ori, Ioana era inca foarte influnetata de anturaj, nu isi incepuse discutia cu sine, nu
putea socializa cu celelalte persoane. Este important să se evite condiŃionările negative în
copilăria timpurie, acestea putând conduce la timiditate, izolare si suspiciune. Faptul ca tatal
Ioanei venea sa fumeze in bucatarie, si o oprea pe aceasta din concentrare au dus tocmai la
timiditatea si izolarea ulterioara a Ioanei. Pentru dezvoltarea afectiva este foarte importantă
diversificarea repertoriului emoŃional (copilul trebuie să lăsat să trăiască si să manifeste cât
mai multe tipuri de emoŃii) si promovate trăirile acceptabile din punct de vedere social.
Din punct de vedere psihologic, evoluŃia si educaŃia socio-morală trebuie
analizată prin raportarea la aspecte de ordin etic si social, de unde rezultă faptul ca educaŃia
morală are în vedere organizarea, planificarea si favorizarea deliberată a formării constiinŃei,
atitudinilor si comportamentelor morale. Lawrence Kohlberg (1976) a identificat trei niveluri
de evoluŃie a judecăŃilor morale, fiecare cu câte două stadii distincte. Ioana ar trebui
incadrata la nivelul moralei convenŃionale (10ani-13ani), în care conformarea la normele
exterioare si rolurile sociale ale copilului sunt condiŃionate de anturaj (în special de către
familie) iar scopul este obŃinerea unui “statut bun”. Ioana nu avea increderere in fortele ei
proprii. Faptul ca era foarte desteapta la matematica denota ca eleva era inteligenta si ar fi
putut face fata cu succes si problemelor de la limba si literatura romana, dar neincrederea in
fortele profii si lipsa de initiativa, inferioritatea fata de ceilalti copii, au determianto sa nu se
exprime si sa nu se integreze in grup. Varsta pe care o are ii determina un moment critic în
dezvoltarea sociomorală.
Asa cum s-a mentionat si anterior din punct de vedere al temeperamentului, Ioana
face parte din cel melancolic - cel mai puŃin sociabil dintre toate tipurile Temperamentale,
cu o sensibilitate deosebită, lipsă de energie si rezistenŃă scăzută la stres; introvert si instabil,
este rigid, rezervat si pesimist. Aptitudinile Ioanei crescute pentru matematica sunt niste
aptitudini speciale, ce ar trebui sa constituie o prioritate pentru profesorul de matematica in
vederea educarii lor.
Creativitatea Ioanei este blocata de mediul inchis in care locuieste, din teama de a
nu se face de ras, sau de a nu gresi.