DEPARTAMENTUL DE ELECTROTEHNICĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Sistem Fotovoltaic Dedicat unei Structuri

de Casă Pasivă

Conducător ştiinţific, Candidat,

Ş. l. dr. ing. Alin Argeşeanu Darius Vesa

2014
 CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................................................ 2
INTRODUCERE ................................................................................................................................ 3
1.1 Generalități............................................................................................................................... 3
1.2 Standarde................................................................................................................................. 3
1.2.1 Justificarea sistemului de criterii al caselor pasive .................................................... 3
1.2.1 Costuri de exploatare scăzute ....................................................................................... 5
1.2.1 Confort termic ridicat şi aer mereu proaspăt ............................................................... 5
1.3 Soluţiile be bază pentru casele pasive ................................................................................ 5
1.3.1 Superizolaţia sau Izolaţia ............................................................................................... 5
1.3.2 Tehnologii avansate pentru ferestre ............................................................................. 6
1.3.3 Ventilaţia ........................................................................................................................... 7
1.3.4 Incălzirea spaţiilor ............................................................................................................ 7
1.4 Ilumintaul și dizpozitivele electrice ....................................................................................... 8
1.4.1 Iluminatul........................................................................................................................... 8
1.5 Energiile regenerabile ............................................................................................................ 9
1.5.1 Energia solară .................................................................................................................. 9
1.5.2 Aplicații tehnice ale energiei solare ............................................................................ 10
1.5.3 Panourile fotovoltaice (PV) .......................................................................................... 10
1.5.4 Clasificarea celuleor solare.......................................................................................... 11
1.5.5 Eficiența de conversie a energiei ................................................................................ 13
1.6 Programul ”PVsyst” .............................................................................................................. 14
1.7 Concluzii ................................................................................................................................. 15
CONFORTUL TERMIC .................................................................................................................. 16
2.1 Necesarul termic ................................................................................................................... 16
2.1 Valoarea ”U” .......................................................................................................................... 17
2.2 Calculele................................................................................................................................. 18
2.2.1 Dormitor poziționat N-E ................................................................................................ 18
2.2.2 Dormitor poziționat S-E ................................................................................................ 19
2.2.3 Camera de baie ............................................................................................................. 19
2.2.4 Bucătărie împreună cu camera de zi ......................................................................... 20
2.3 Estimarea rezistențelor de încălzire .................................................................................. 21
2.4 Concluzii ................................................................................................................................. 23
DIMENSIONAREA PANOURILOR SOLARE ............................................................................. 24
3.1 Construcția modului solar .................................................................................................... 24
3.2 Puterea unui modul solar .................................................................................................... 25
3.3 Orientarea panourilor solare ............................................................................................... 25
3.4 Alegerea panourilor solare pentru casa pasivă ............................................................... 31
3.5 Concluzii ................................................................................................................................. 32
MATERIALELE UTILIZATE ÎN CONSTRUCȚIA INSTALAȚIILOR ELECTROTERMICE ... 33
4.1 Materialele refractare ........................................................................................................... 33
4.2 Cărămida refractare silico-aluminoase.............................................................................. 34
MONITORIZAREA TEMPERATURII ........................................................................................... 36
5.1 Organigrama desfășurării procesului de monitorizare .................................................... 36
5.2 Releele programabile EASY .............................................................................................. 37
5.3 Concluzii ................................................................................................................................. 42
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................ 43

2
 Capitolul 1

INTRODUCERE
1.1 Generalități

Prima casă pasiva a fost construită la începutul anilor 1990 în Darmstadt , Germania ,
urmând principiile elaborate de cercetătorul german dr. Wolfgang Feist. Scopul său primordial a
fost scăderea la minim a necesarului de energie pentru încălzirea clădirii. Dr. Feist şi-a atins scopul
prin aplicarea câtorva principii simple combinate în mod judicios.

Pierderea de căldura a anvelopei cladirii scade la nivel minim datorită termoizolaţiei groase
de 20-30 de centimetri. Pentru a evita pierderea căldurii captivate în interiorul anvelopei termice
etanşe a clădirii prin aerisirea necontrolată (prin ferestre ) , o instalaţie performantă de ventilaţie cu
recuperarea de căldură (având randament de peste 75% ) transferă energia termică a aerilui uzat
eliminat din spaţiile interioare aerului proaspăt intrus în clădire. Casa pasivă reprezintă un standard
de confort superior: ferestrele – care reprezintă punctul cel mai vulnerabil al anvelopei termice a
oricărei case , deci şi celor pasive – ne oferă condiţii extrem de confortabile : putem să stăm în
vecinătatea lor fără senzaţie de frig chiar şi în zilele cele mai geroase de iarnă. Casa pasivă este deci
pasivă datorită calitaţii sale de a putea fi încălzită cu un consum minim de energie , practic prin
energie solară , iar vara temperatura interioară poate fi ţinută sub 25°C fără a utiliza sistem de
climatizare , doar prin sistemul de umbrire.

1.2 Standarde

1.2.1 Justificarea sistemului de criterii al caselor pasive

Ne întâlnim frecvent cu ”case pasive” care sunt departe de a îdeplini setul de criterii al
caselor pasive , aşa cum a fost definit de dr. Feist. Astfel , nu toate casele bine izolate , echipate cu
colectoare solare şi pompe de căldura pot fi considerate case pasive în adevăratul sens al cuvântului :
doar realizarea unor calcule inginereşti teminice (bilanţ energetic prin PHPP- Passivhaus
Projektierungs Paket ) , un proces de proiectare laborios şi o execuţie pe măsură pot să asigure casei
această calitate.
Criteriile exclusive ale caselor pasive sunt următoarele:

 necesarul specific de energie pentru încălzire ≤15kWh/m2 pe an ;

 necesarul specific maxim de energie pentru încălzire≤10W/m2 ;

 necesarul specific de energie primară ≤120kWh/m2 pe an

Bilanţul energetic al caselor pasive se calculează cu programul de calcul PHPP.

3
 Fig. 1.2.1.1 Necesările energetice pentru casele pasive
Conform practicii curente proiectantul prevede aspectele care vor influenţa consumul de
energie al căldurii (amplasare faţă de punctele cardinale , termoizolţii , detalii ) bazându-se pe
anumite reguli sau instictiv , iar beneficiarul va trebui să aştepte primul sezon de încălzire ca să afle
din facutra pentru încălzire eficienţa energetică a construcţiei. Faţă de această practică , prin
folosirea bilanţului PHPP la proiectarea caselor pasive şi nu numai , luăm în considerare toate
detaliile importante – termoizolaţiile , etanşietatea , toate tipurile de punţi termice (soclu , lângă
ferestre , etc.) , amplasare faţă de punctele cardinale , umbrire (a clădirii , a spaleţiilor , a parţiilor
clădirii ) , sisteme de ventilaţie etc. Bilanţul energetic se recomandă a se face în cazul tutror
construcţiilor pentru a nu avea surprize la achitarea facturilor.

Fig. 1.2.1.2 Perfromanțele energetie pentru diferite clădiri

4
1.2.1 Costuri de exploatare scăzute
Cel mai important atuu al caselor pasive este fără doar şi poate necesarul specific de energie
pentru încălzire care, conform sistemului de criterii al caselor pasive, nu poate să depăşească
10kWh/m2. Această valoare trebuie dovedită în mod obligatoriu prin calcule de către proiectant.

Conform standardelor româneşti actuale, această valoare nu trebuie să depăşească 140

kWh/m2: casele pasive economisesc deci mai mult de 90% de energie pentru încălzire. Astfel că
factura anuală pe încălzirea cu gaz a unei case pasive cu suprafaţa de 150 m2 va fi de 340 lei, iar
cea a unei case construite conform standardelor în vigoare, cu aceeaşi suprafaţă, va fi de 3000 de lei.
Diferenţa dintre cele două are tendinţă de creştere dacă luăm în considerare creşterea preţului
energiei: în urma liberalizării pieţei energetice preţul gazului spre exemplu creşte cu 10-12% pe an,
urmând ca până în 2018 creşterea să însumeze în jur de 80%. Nu este deci nefondată presupunerea
că peste zece ani vom cheltui dublu pe încălzire faţă de situaţia actuală. Revenind la comparaţia
anterioară: în 2018 vom plăti 600 lei pentru încălzirea unei case pasive şi peste 5500 lei pentru
încălzirea unei case "tradiţionale".

1.2.1 Confort termic ridicat şi aer mereu proaspăt

Pe lângă costurile de întreţinere semnificativ reduse, gradul ridicat de confort este cealaltă
calitate atractivă a caselor pasive. Contrar celor vehiculate în legătură cu casele pasive, acestea au
sistem de încălzire dar nu de tipul celor cu radiatoare amplasate sub ferestre. Există două motive:
chiar şi la temperaturi exterioare foarte scăzute energia termică necesară pentru încălzire este atât de
redusă încât poate fi introdusă cu ajutorul aerului care intră prin sistemul de ventilaţie. Celălalt
motiv pentru care radiatoarele de sub ferestre pot fi eliminate este calitatea superioară a tâmplăriilor
cu trei straturi de geam: suprafaţa interioară a acestora este caldă (min. 16°C) astfel crescând şi
suprafaţa utilă a camerei. Calitatea termoizolantă a acestor tâmplării este atât de bună încât nici în
cele mai cumplite zile geroase nu simţim că ferestrele "trag". Această calitate o au şi pereţii ai căror
temperatură niciodată nu scade cu mai mult de 0,5-1°C faţă de temperatura interioară, chiar şi dacă
afară sunt -20°C. Confortul termic ridicat al caselor pasive îl demonstrează următoarea întâmplare:
o echipă internaţională de cercetători a ajuns la descoperirea că iarna, într-o casă pasivă,
temperatura interioară într-o noapte de iarnă nu scade sub 16°C nici dacă ferestrele sunt lăsate
întredeschise.

1.3 Soluţiile be bază pentru casele pasive

1.3.1 Superizolaţia sau Izolaţia
Învelişul termal al unei case pasive este cel mai important criteriu necesar. Superizolaţia
precum şi maximizarea etanşietăţii aerului minimizează pierderile termice prin înveliş. Valorile
izolaţiei aplicate sunt prezentate într-un interval cuprins între 0,09-0,15 W/( K).

Soluţiile privind casele pasive , respectând învelişul termic , pentru diferite ţări difera şi se pot
observa anumite diversităţi datorită :

- tipului constructiv : lemn sau piatră

5
 - masa termală : mică sau mare
- tipul de finisare : tencuială sau cărămidă/piatră

Această diversitate arată că indiferent de constrângerile care pot să apară ( tradiţia clădirii ,
materialele pe stock sau anumite reglementări ) soluţile privind casele pasive sunt posibile.

Fig. 1.3.1.1 Energiea pierdută datorită izolării necorespunzătoare

1.3.2 Tehnologii avansate pentru ferestre

Pentru a corespude cerinţelor unei case pasive , ferestrele sunt fabricate cu valori foarte mari
de rezistivitate termică (R-value) , ceea ce înseamnă că pierderea termică este mică 0,85-0,70
W/( K) pentru fereastra întreagă inclusiv rama ei. In mod obişnuit este un geam termopan
combinat având 3 straturi bine sigilate umplute între ele cu gas pentru o cât mai mare rezistivitate
termică.

În Europa Centrală , chiar şi în America datorită poziţionării ferestrelor spre sud , căldura primită de
la soare este mai mare decât pierderea de căldură chiar şi în mijlocul anotimpului friguros.

Fig. 1.3.2.1 Tipuri de ferestre

6
1.3.3 Ventilaţia

Ventilaţia pasivă sau ventilaţia naturală cum mai este numită este o componentă integrală
din casa pasivă unde temperatura ambiantă care favorizează fie printr-o simplă deschidere fie printr-
o traversare completă a aerului prin clădire.

Când clima nu favorizează ventilaţia naturală , sistemele de ventilaţie cu recuperare de

căldură , cu un randament de peste 80% sunt asigurate pentru a menţine calitatea aerului si pentru a
recupera suficientă caldură pentru a distribui ca şi un sistem convenţial de încălzire.Deoarece casele
pasive sunt proiectate cu nivel mare de etanşietate , raportul de schimb de aer poate fi controlat cu
uşurinţă şi optimizat astfel încât sa fie 0,4 schimbări per oră. Toate conductele de ventilaţie sunt
sigilate si verificate pentru prevenirea scurgerilor.

Unele proiecte de case pasive promovează folosirea tuburilor pentru pamânt ( cu un

diametru de 200mm si o lungime de 40 m ) , acestea sunt ingropate în pamânt şi funcţionează pe
principiul schimbului de căldură dintre pământ –aer şi încălzesc aerul absorbit de sistemul de
ventilaţie . Iarna aerul cald previne formarea ghetii în acest sistem de schimb de aer. Această
tehnica nu e valabilă pe tot globul datorită climatului diferit care poate duce la formarea
condensului şi de mucegai. Ca o alternativă a schimbului de căldură dintre sol-aer se poate folosi un
circuit pe bază de lichid in schimbul circuitului de aer.

1.3.4 Incălzirea spaţiilor

În plus faţă de energia solară pe care o folosesc casele pasive mai folosesc şi căldura
intrisecă provenite din sursele interne a casei pasive cum ar fi ; energia provenită de la iluminat ,
caldura provenită de la frigider , căldura provenită mai ales de la aragaul electric şi de la alte
dizpozitive electrice. Un altfel tip de sursă internă a casei pasive care dă un surplus de căldură este
căldura debitată de corpul uman care se află în incinta casei pasive cât şi de la animalele domestice
pe care proprietarul casei le deţine. Acest lucru este posibil deoarece , în general , căldura emanată
de către aceste fiinţe care se află în interiorul casei pasive este echivalentul a 100W/corp de energie
termică radiantă.

Fig. 1.3.4.1 Căldura provenită din sursele interne

7
 Împreună cu conceptul de conservare a energiei şi măsurile luate în privinţa acestui lucru ,
va rezulta că un sistem conveţional de încălzire nu este necesar , cu toate că el este câteodată
instalat la cerea unui client datorită scepticismului pe care clientul îl denotă.

Câteodată casele pasive îndeplinesc un scop dublu de încălzire şi/sau răcire a elementelor
integrate cu ajutorul aerului aprovizionat din conductele de ventilaţie , pentru a putea fi folosit în
cele mai răcoroase zile . Este fundamental proiectului ca toată căldura necesara să poată fi
transportată de volumul mic necesar pentru ventilaţie. Un maximă de temperatură a aerului de 50°C
(122°F) este aplicată pentru a preveni mirosul de praf ars care trece de filtre în sistemul de ventilaţie.

Elementele de încălzire-aer pot fi puse în funcţiune cu ajutorul unei pompe de căldură,

încălzite direct de energie soarelui care este transformată apoi în energie termică ,sau mai simplu
utilizănd sisteme pe gaz . În unele cazuri o pompă micro de căldură este folosită pentru a extrage
căldura adițională din sistemul de evacuare a ventilației , acestă căldură adițională folosindu-se
penrtu a încălzi fie aerul care intră sau boilerul pentru apă caldă. Pentru boilere se pot folosi sobe
mici care funtionează pe lemn pentru a încălzi apa din boiler. Atentie , este necesară prudență în
camera în care se află soba , să nu se supraîncălzească.

Dincolo de sistemul de recuperare a călduri , o casă pasivă bine proiectată la standarde

privind climatul European nu are nevoie de nici un fel de sistem suplimentar de încălzire dacă
sarcina termică este mai mică de 10W/ .

Deoarece capacitatea de încălzire și energia termică necesară de o casă pasivă sunt foarte
mici , sursele de energie proiectate în amănunt au costuri mult mai mici decat o clădire proiectată
tradițional , deci sursele regenerabile sunt perfect potrivite pentru aceste tipuri de case pasive cu
sarcini mici.

1.4 Ilumintaul și dizpozitivele electrice

1.4.1 Iluminatul

Pentru a minimza consumul total primar de energie , mulțimea de tehnici pasive și active de
iluminat pe timp de zi sunt principalele soluții practicate. Pentru nivelele mici de iluminare pe timp
de zi sau deloc iluminte și pe timp de noapte ; folosirea unei soluții creative durabile de iluminat
este necesară menținându-se un consum de energie cât mai mic cum ar fi ; lămpi fluorescente
compacte , SSL (solid-state lighting) cu lămpi LED , OLED și PLED cât și becuri de ”joasă
tensiune” ; becuri cu incandescență , Xenon sau lămpi cu halogen.

Pentru grădini sau spațile din aer liber pot fi folosite sisteme de iluminat cu panouri
fotovoltaice independente sau conectate la reteaua principale de panouri a casei. Și în acest caz sunt
folosite sisteme cu un consum cât mai mic de energie pentru iluminat iar controlerele de stingere și
aprindere oferind un randament cât mai mare posibil. Timerele , senzorii de mișcare și seinzori
pentru detectare a luminii naturale oferă o reducere substațială a consumului de energie pentru
aceste spații.

8
1.5 Energiile regenerabile
1.5.1 Energia solară

Energia regenerabilă reprezintă energia electromagnetică transimă de soare generată prin

fuziune nucleară. Ea stă la baza întregii vieți de pe pământ și reprezintă aproximativ 420 trilioane de
kWh. Această cantitate de energie generată de soare este de câteva mii de ori mai mare decât
cantitatea totală de energie utilizată de toți oamenii. Lumina și căldura radiate de soare au fost
utilizate de oameni încă din antichitate cu ajutorul unei serii de tehnologii îmbunătățite permanent.
Radiația solara , împreună cu celelalte surse secundare de energie în afară de energia solară , cum ar
fi energia vântului și energia valurilor , electricitatea hidro și biomasa , reprezintă cea mai mare
parte din energia provenită din sursele regenerabile disponibile pe pământ. Din energia solară se
utilizează numai o foarte mică parte.

Producerea de energie electrică din energie solară se bazează pe instalații termice și pe

panourile fotovoltaice. Modalitățile în care se utilizează energia solară sunt limitate numai de
imaginația omului. O listă parțială a aplicaților energiei solare cuprinde încălzirea și răcirea
spațiului cu ajutorul arhitecturii solare , furnizarea de apă potabilă prin distilare și dezinfecție ,
iluminatul , producerea de apă caldă , gătitul cu ajutorul energiei solare și căldura de proces de
înaltă temperatură utilizată în scopuri industriale. Pentru a utiliza energia solară , se folosesc de
obicei panourile solare. Tehnologiile solare pot fi , în genral , pasive sau active în funcție de modul
în care energia solară este captată , convertită și distribuită. Thenicile solare active includ utilizarea
panourilor fotovoltaice și a colectoarelor termice pentru captarea energiei. Tehnicile solare pasive
includ orientarea unei clădiri spre soare , selectarea materialelor cu o masă termică favorabilă sau cu
proprietăți de dispersie a luminii , precum și proiectarea spațiilor în așa fel încât aerul să circule în
mod natural.

Fig. 1.5.1 Concentrarea luminii solare pe diferite regiuni

Concentrarea luminii solare pe discuri închise la culoare ar putea furniza energia lumii
întregi: dacă se instalează în zonele marcate cu cele șase puncte de pe hartă , celulele solare cu o
eficiență de conversie de numai 8% ar putea produce în medie , 18 TW energie electrică. Aceasta
este mai mult decât puterea instalată actuală a tuturor centralelor electrice care utilizează toate

9
celelalte surse de energie primară: cărbune , petrol , gaz , energie nucleară și hidro. Culorile indică
media pe trei ani a radiației solare, inclusiv în timpul nopții și pe vreme noroasă.

1.5.2 Aplicații tehnice ale energiei solare

Cu ajutorul tehnologiilor se poate beneficia de energia solară în mai multe moduri:

 Celulele solare care produc direct curent electric (fotovoltaic)

 Panourile solare care generează căldură (solar termic)
 Centralele solar-termice care produc electricitate prin utilizarea căldurii și aburului
 Sobele solare sau cuptoarele solare sunt utilizate la încălzirea hranei sau la sterilizarea
produselor medicale

1.5.3 Panourile fotovoltaice (PV)

Panourile fotovoltaice realizează conversia directă în energie electrică la nivel atomic. Unele
materiale au proprietatea de a abosrbi fotoni de lumina și a elibera electroni. Acest efect poartă
numele de efect fotoelectric. Atunci când acești electroni sunt captați rezultă un curent electric care
poate fi utilizat ca electricitate.

Efectul fotoelectric a fost observat pentru prima dată în anul 1839 de către fizicianul fracenz
Edmund Bequerel . El a descoperit că anumite materiale pot produce cantități mici de curent electric
când sunt expuse la lumină. În 1905, Albert Einstein a descirs natura luminii și efectul fotoelectric
pe care se bazează tehnologia fotovoltaică , lucru pentru care a primit mai târziu premiul Nobel
pentru fizică. Primul modul fotovoltaic a fost realizat în laboratoarele Bell în 1954. A fost
înregistrat ca baterie solară și a fost considerat doar o curiozitate , prea scump pentru a fi utilizat pe
scară largă. În anii 1960, industria spatială a fost prima care a început să utilizeze în mod serios
tehnologia pentru a furniza energia electrică la bordul navelor spațiale. Prin intermediul
programelor spațiale , tehnologia a avansat , fiabiliatatea ei s-a îmbunătățit , iar costul a început să
scadă. În timpul crizei energetice din anii 1970, tehnologia fotovoltaică a fost recunoscută ca o
sursă de energie electrică și în alte scopuri decât cele spațiale.

Fig. 1.5.3.1 Celula solară conectată la o bec

10
 Imaginea de mai sus ilustrează modul în care funcționează o celulă fotovoltaică simplă ,
denumită și celulă solară. Celulele solare sunt realizate din materiale semiconductoare , cum ar fi
siliciul , utilizate în industria microelectronicii. Pentru celulele solare , un strat subțire
semiconductor este tratat special pentru a forma un câmp electric , pozitiv pe o parte și negativ pe
cealaltă. Atunci când energia luminoasă ajunge la celula solară , electronii se eliberează din atomi în
materialul semiconductor. Dacă se atașează conductori electrici pe părțile pozitive și negative ,
formând un circuit electric , electronii pot fi captați sub formă de curent electric – adică energie
electrică. Această electricitate poate fi utilizată în diferite scopuri ( iluminat , alimentare
echipamente ).

Un număr de celule solare conectate electric unele cu altele și montate pe un suport sau un
cadru formează un modul fotovoltaic. Modulele sunt proiectate să furnizeze energie electrică la o
anumită tensiune , ca un sistem obișnuit de 12 volți. Curentul produs depinde direct de modul în
care lumina ajunge la modul.

Fig. 1.5.3.2 Celulă-modul-rețea fotovoltaică

Se poate conecta un număr mare de module pentru a forma o rețea. În general , cu cât este
mai mare suprafața unui modul sau a unei rețele , cu atât va produce mai multa electricitate.
Modulele fotovoltaice și rețelele produc energie electrică în curent continuu (cc). Ele pot fi
conectate atât în serie , cât și în paralel , pentru a produce tensiunea/curentul care sunt necesare.

1.5.4 Clasificarea celuleor solare

Celulele solare pot fi clasificate după numeroase criterii. Cel mai cunoscut criteriu este
grosimea materialului. Se face distincție între celule cu strat gros și celule cu strat subțire ca o
peliculă. Un alt criteriu este materialul: materialele semiconductoare care se pot utiliza pot fi CdTe,
GaAs, sau compuși ai cuprului-indiului-seleniului, dar cel mai bine cunoscut în lumea întreagă este
siliciul. Structura cristalelor este cristalină (mono-/policristalină), sau amorfă.

În plus față de materialele semiconductoare , există și abordări de noi materiale , cum ar fi

substanțe organice și pigmenți organici. În funcție de tipul cristalului puteam distinge trei tipuri de
celule pe bază de siliciu:

11
-Celulă din siliciu monocristalină. Pentru a produce acest tip este necesar un material
semiconductor absolut pur. Fibrele monocristaline sunt extrase din topitura de siliciu și apoi țesute
astefel încât să formeze plăci fine. Acest proces de producție garantează un nivel de eficiență relativ
mare.

Fig. 1.5.4.1 Celulă siliciu monocristalină

-Celule policristaline sunt mai eficiente din punctul de vedere al costului. La producerea lor , siliciul
lichid se toarnă în blocuri care apoi formează plăci. În timpul solidificării materialului , se formează
structuri de mărimi diferite la marginile cărora apar defecte. Ca urmare a acestui defect al
cristalelor , celula solară este mai putin eficientă

Fig. 1.5.4.2 Celulă policristalină

-Celulele amorfe sau cu strat subțire se obțin prin depunerea unei pelicule de siliciu pe sticlă sau pe
alt material folosit ca substrat. Grosimea stratului este mai mică de 1µm (grosimea firului de păr
uman este de 50-100 µm). Costurile de producție sunt mai mici din cauză că materialul costă mai
puțin . Totuși , eficiența celuleor amorfe este mai mică decât cea a celorlalte două tipuri de celule.
Din acest motiv s-au utilizat în primul rând la echipamentele de joasă putere (ceasuri , calculatoare
de buzunar), sau ca elemente de fațadă. În prezent ele sunt utilizate și în fermele solare de mare
putere (MW).

12
 Fig. 1.5.4.3 Celulele amorfe

1.5.5 Eficiența de conversie a energiei

Eficiența de conversie a energiei în cazul unui modul solar (sau numai eficiența) este
raportul dintre puterea electrică maximă produsă și puterea lumiii utilizate în condiții de
testare ”standard”. Radiația solară ”standard” (cunosută și ca ”spectrul masei de aer AM 1.5”) are o
densitate de putere de 1000W/ . Eficiența tipică a unui modul pentru celulele solare
multicristaline cu ecran imprimat disponibile pe piață este de aproximativ 12%. Astfel un panou
solar obișnuit de 1 m2 aflat în bătaia directă a razelor soarelui va produce aproximativ 120 W putere
de vârf.

Fig. 1.5.5.1 Eficiența modulelor PV

13
1.6 Programul ”PVsyst”

Programul folosit de mine pentru proiectarea sistemului electric de panouri solare se

numește PVsyst și este folosit în special de inginerii proiectanți pentru a calcula necesarul de
energie , numărul de panouri cât si elementele adiționale necesare ( regulator , convertor , baterii ,
etc ). Deschizând programul avem acces la 4 părți importante ale accestuia:

Fig. 1.6.1 Fereastra principală a programului

”Preliminary design” furnizează o evaluare rapidă a unor potențiale constrângeri a unui proiect
privind o situație dată. Aceasta este foarte folositoare pentru pre-dimensionarea unor sisteme
individuale sau care pompează. Pentru sisteme care sunt conectate împreună cu rețeua de distribuția,
este doar un instrument care ajută la o evaluare rapidă a potențialului PV-urilor pentru o anumită
clădire.

”Project design” este partea cea mai importantă a acestui software și este folosită pentru un studiu
complet a unui proiect. Ea conține date meteorologice pentru aproape orice regiune din lume ,
proiectarea sistemului , studierea zonelor cu umbră , determinarea pierderilor cât și evaluările
economic. Simulările sunt realizate pentru un an întreg , pentru fiecare oră , astfel oferind un raport
complet și multe informații aditionale.

”Databases” include datele climatice care consistă informații colectate lunar sau în fiecare oră. Aici
mai puteam găsi informațiile și definițiile pentru toate componentele implicate în instalarea
modulelor PV. ( invertoare, baterii , etc)

”Tools” furnizează informații adiționale pentru estimări rapide , putându-se vizualiza

comportamentul unei instalații de panouri solare fotovoltaice.

14
1.7 Concluzii

În concluzie casele pasive asigură un climat interior confortabil și vara și iarna, fără însă a fi
nevoie de o sursă convențională de încălzire deoarece energia pasivă a radiațiilor solare captată din
exterior și furnizată apoi ca energie termică de unele dispozitive și de ocupanții casei sunt suficiente
pentru a păstra casa la o temperatură de interior confortabilă în anotimpul rece. O componentă a
conceptului de case pasive sunt tehnologiile eficiente care minimizează consumul de energie din
alte surse (în special energia electrică pentru aparatele din gospodărie). Obiectivul este de a păstra
un consum total de căldură, apă caldă și energie electrică sub 42 kWh / m² * an.

În ceea ce privește panourile solare, lucrurile sunt destul de simple. Cărbunele se va termina,
la fel și gazul și petrolul. În aceste condiții, ce va face omenirea? Nu este cazul să luăm atitudine?
Ba da. Iar instalarea unui sistem de energie ecologic este un prim pas. Da, poate investitia inițiala va
fi mare, însă a nu se uita celebrul proverb:” suntem prea săraci ca să ne permitem lucruri ieftine.”

15
 Capitolul 2

CONFORTUL TERMIC

2.1 Necesarul termic

Fig. 2.1.1 Modelul 2D al casei pasive proiectat în autocad

În acest capitol se calculează ncesesarul termic pentru o clădire mică. Modelul ales de mine este o
cabană construită sub forma unei case pasive cu o suprafață totală de 76.5m2 având o înălțime de
2.7m cu un volum total de 206.55m3 . Cabana este formată din două dormitoare , bucătăria
împreună cu camera de zi plus o baie. Atfel se poate determina de câte radiatoare sau echipamente
de încălzit avem nevoie pentru a menține o temperatură constantă pe timp de iarnă în absența
locatarilor. Sistemul energetic al cabanei va fi alcătuit din panouri solare fără acumulatori care vor
funcționa doar pe timp de zi. Temperatura interioară se alege de 9°C , se presupune că temperatura
exterioară este de 0°C (temperatura cea mai favorabilă pe timp de iarnă în special pe timp de zi).

Fig. 2.1.2 Modelul 3D al unei camere

16
 Fig. 2.1.2 Elementele componente folosite la construirea caselor pasive în diferite țări din
Europa

2.1 Valoarea ”U”

Valoarea ”U” reprezintă pierderea de căldură dint-un element cum ar fi peretele , podeaua
sau tavnul. Mai poate fi utilizată și ca un coeficient de transfer al căldurii dintre două sau mai multe
elemente utilizate în construcție ale unei clădiri. Aceasta înseamnă că , cu cât valoarea ”U” este mai
mare cu atâta performanța termica a izolației sau a elementelor componente este mai rea. De obicei
o valoare ”U” mai mică reprezintă un bun tip de izolație.

Valoarea ”U” este importantă deoarece ea formează bazele reducerii emisilor de carbon sau
reducerea energiei necesare folosite pentru încălzirea unui anumit spațiu.

17
Pierderea termică (PT) este produsul dintre suprafața pe care o ocupă elementul de construcție
folosit și valoarea ”U” a acestuia , se măsoară în [W/K].

Necesarul termic (HL) pentru diferitele spații din interiorul unei clădiri se calculează în felul
următor: HL=S*”U”*QT

- QT reprezintă diferența de temperatură dintre interior și exterior: QT= Qinterior-Qexterior

- S reprezintă suprafața pe care o ocupă elementele de construcție. [m2]

În continuare se calculează necesarul termic pe rând pentru fiecare cameră .

2.2 Calculele
2.2.1 Dormitor poziționat N-E

Tabel 2.2.1 Elementele de construcție și coeficienții acestora pentru dormitor N-E

Tip Suprafata Suprafata [ U-value Pierdere T. [W/K]

Podea 10.5 0.23 2.41

Pereti Ext. 15.63 0.18 2.81

Ferestre 1.92 1.2 2.30

Acoperis 14.7 0.08 1.17

Pereti Int. - - -

TOTAL 8.69

*Pereții interiori nu sunt luați în considerare doarece toate camerele din cabană sunt încălzite

PT-podea=10.5*0.28=2.94 [W/K]

PT-pereti ext=15.63*0.21=3.28 [W/K]

PT-ferestre=1.92*1.4=2.68 [W/K]

PT-acoperis=14.7*0.12=1.76 [W/K]

PT-total=2.41+2.81+2.30+1.17=8.69 [W/K]

HL=8.69*9=78.21 W

Qdormitor1=78.21 W

18
2.2.2 Dormitor poziționat S-E

Tabel 2.2.2 Elementele de construcție și coeficienții acestora pentru dormitor S-E

Tip Suprafata Suprafata [ U-value Pierdere T. [W/K]

Podea 10.5 0.23 2.41

Pereti Ext. 15.63 0.18 2.81

Ferestre 1.92 1.2 2.30

Acoperis 14.7 0.08 1.17

Pereti Int. - - -

TOTAL 8.69

*Pereții interiori nu sunt luați în considerare doarece toate camerele din cabană sunt încălzite

PT-podea=10.5*0.28=2.94 [W/K]

PT-pereti ext=15.63*0.21=3.28 [W/K]

PT-ferestre=1.92*1.4=2.68 [W/K]

PT-acoperis=14.7*0.12=1.76 [W/K]

PT-total=2.41+2.81+2.30+1.17=8.69 [W/K]

HL=8.69*9=78.21 W

Qdormitor1=78.21 W
2.2.3 Camera de baie

Tabel 2.2.3 Elementele de construcție și coeficienții acestora camera de baie

Tip Suprafata Suprafata [ U-value Pierdere T. [W/K]

Podea 4.4 0.23 1.01

Pereti Ext. 4.91 0.18 0.88

Ferestre 0.49 1.2 0.58

Acoperis 6.16 0.08 0.48

Pereti Int. - - -

19
 TOTAL 2.95

*Pereții interiori nu sunt luați în considerare doarece toate camerele din cabană sunt încălzite

PT-podea=4.4*0.23=1.01 [W/K]

PT-pereti ext=4.91*0.18=0.88 [W/K]

PT-ferestre=0.49*1.2=0.58 [W/K]

PT-acoperis=6.16*0.08=0.48 [W/K]

PT-total=1.01+0.88+0.58+0.48=2.95 [W/K]

HL=2.95*9=26.55 W

Qbaie=26.55 W
2.2.4 Bucătărie împreună cu camera de zi

Tabel 2.2.4 Elementele de construcție și coeficienții acestora pentru bucătărie și camera de zi

Tip Suprafata Suprafata [ U-value Pierdere T. [W/K]

Podea 51.1 0.23 11.75

Pereti Ext. 40.84 0.18 7.35

Ferestre 7.04 1.2 8.44

Acoperis 71.54 0.08 5.72

Pereti Int. - - -

TOTAL 33.26

*Pereții interiori nu sunt luați în considerare doarece toate camerele din cabană sunt încălzite

PT-podea=51.1*0.23=11.75 [W/K]

PT-pereti ext=40.84*0.18=7.35 [W/K]

PT-ferestre=11.04*1.2=8.44 [W/K]

PT-acoperis=71.54*0.08=5.72 [W/K]

PT-total=11.57+7.35+8.44+5.72=33.26 [W/K]

HL=33.26*9=299.34 W

20
 Qlivingbucatarie=299.34 W

Rezultă necesarul termic pentru casa pasivă :

QTOTAL=299.34+26.55+78.21+78.21=482.31 W

2.3 Estimarea rezistențelor de încălzire

Deoarece necesarul termic pentru toată casa este de 482,31W , iar panourile solare pe timp
de iarnă au capacitatea de a furniza energie pe o durată de maxim 8 ore pe zi , s-a constatat faptul
că , să se indeplinească cerința termică de 482,31W pe o durată de 24 de ore avem nevoie ca
panourile solare să furnizeze o energie de 1,5kW/oră. Deoarece panourile solare nu au posibilitatea
de a funcționa 24 ore , ci doar 8 ore pe zi , se observă ca puterea totală a panourilor s-a triplat.
Astfel și puterea necesară fiecărei camere este mărită dupa cum se observă în tabelul următor:

Tabel 2.3.1 Necesarul nou de putere pentru fiecare cameră

Cameră Putere [W]

Dormitor N-E 350

Dormitor S-E 350

Baie 200

Living -Bucătărie 600

TOTAL 1500

Cunoscăndu-se tensiunea furnizată de panouri ca fiind de 173 V valoarea rezistențelor pentru

fiecare cameră se poate calcula folosindu-se formula P=U2/R .

RDormitor1=U2/P=1732/350=85,51Ω

RDormitor12=U2/P=1732/600=85,51Ω

RBaie=U2/P=1732/200=149,64Ω

RBucatarieLiving=U2/P=1732/600=49,88Ω

Tabel 2.3.2 Valoarea rezistențelor pentru fiecare cameră

Cameră Valoarea R [Ω]

Dormitor N-E 85.51

Dormitor S-E 85.51

Baie 149.64

21
 Living -Bucătărie 49.88

Rezistențele folosite pentru încălzirea teracotelor electrice sunt rezistențe electrice lineare produse
de firma alloy wire international. Cu ajutorul unui program al acestei firme s-a calculat de câți metri
de rezistență lineară e nevoie pentru a avea necesarul de putere din fiecare cameră. Ca aliaj s-a ales
RW80 cu un diametru de 1,5mm.

Fig. 2.3.1 Programul folosit petnru estimarea rezistențelor

Din aceste calcule , pentru rezistețele lineare va rezulta faptul că pentru un metru de rezistență vom
avem 0,611Ω , cu o greutate de 68,1 metri per kilogram. Cunoscându-se acesti coeficienți se poate
calcula lungimea rezistențelor din teracotele electirce , rezultatele fiind prezentate în tabelul 2.3.3.

Tabel 2.3.3 Valoarea rezistențelor pentru fiecare cameră

Cameră Lungime R [m] Greutate [kg]

Dormitor N-E 139,95 2,05

Dormitor S-E 139,95 2,05

22
 Baie 244,9 3,59

Living -Bucătărie 81,63 1,19

2.4 Concluzii

Se observă ca datorită alegerii corespunzătoare a meterialelor necesare construirii unei case

pasive putem avea un necesar redus pentru încălzirea suprafeței acesteia. Din acest fapt va
rezulta un confort termic pe timp de iarnă , putând astfel ca în absența locatorilor locuința să fie
încălzită la o temperatură convenabilă fără costuri adiționale decât cele de producție a
sistemului termic de încălzire.

23
 Capitolul 3
DIMENSIONAREA PANOURILOR SOLARE

3.1 Construcția modului solar

Se realizează tehnologic , cu orientarea feței active optice (stratul celulelor solare) spre sud
și cuprinde următoarele etape:

-suprafața de protecție, din sticlă securit, se curăță și se plachează cu un strat de material plastic
EVA (Etilenvinilacetat) sau gumă siliconică.

-în acest strat de material plastic sunt fixate celulele solare mono- sau policristalin și sunt legate
între ele electric prin sudură.

-pe partea opusă suprafeței active se fixează o folie de legătură din material plasti, ( de exemplu
din Tedlar (Polivinfluroid) și poliester

-se fixează conexiunile terminale exterioare de legătură cu alte module

-acest dizpozitiv se introduce într-o ramă cu profil și se fixează mecanic astfel încăt modulul să
îndeplinească condițiile standard de transport, manipulare, montare și fixare în monturi stabile.

-ultima operațiune constă în efectuarea măsurătorilor electrice pentru întocmirea certificatului

parametrilor de funcționare. Mărimile electrice care caracterizează un modul solar sunt identice
cu cele date pentru o celulă solară în condiții standard de test , cu următoarele abreviații: SC-
Short Circuit (Scurt circuit ); OC-Open (Circuit deschis ); MPP- Maxim Power Point (Punct de
lucru corespunzător puterii maxime). Mărimile caracteristice date pentru un modul solar sunt
următoarele:

-tensiunea la funcționarea în gol (fară sarcină ) UCC

-curentul de scurt-circuit Isc

-tensiunea corespunzătoare punctului de funcționare optim UMPP

-curentul corespunzător punctului de funcționare optim IMpp

-puterea corespunzătoare punctului de funcționare optim PMPP

-factor de umplere FF

-randamentul modulului ƞ

24
3.2 Puterea unui modul solar

Puterea unui modul solar se definește prin parametrul – putere nominală – sau putere de vârf
exprimată în Wp (Wattpeak). Valoarea acestui parametru , deși este dată în foaia de caracteristici a
modulului , poate fi atinsă numai în următoarele condiții de laborator:

-putere specifică de radiație 1000 W/m2

-temperatura celulelor solare 25°C

-unghiul de incidență al radiației 90°

-compoziția spectrală a radiației AM 1,5g

Aceste condiții normative se găsesc în practică numai foarte rar. În condiții normale de
funcționare , soarele își schimbă poziția , intensitatea radiației se modifică dupa anotimp și după
condițiile meteorologice , astfel că doua module fabricate tehnologic identic vor avea caracteristici
reale de funcționare diferite. Ca valori reale de funcționare pot fi considerate în timpul lunilor de
iarnă (cu zile cețoase și scurte 0,5 ore cu randament maxim , iar în timpul verii (cu zile însorite ,
clare și lungi ) 7 ore cu randament maxim. În aceste condiții , dacă se consideră un modul
caracterizat cu valoarea puterii nominale de 100W , acesta va produce 50Wh (în zile de iarnă) și
700Wh în zile de vară.

3.3 Orientarea panourilor solare

Pentru construirea acestui proiect am ales ca locație Romania , deoarece România prezintă o
climă cât și un relief favorabil pentru construirea acestori tipuri de case pasive. Dacă considerăm
valoarea medie de radiație pe teritoriul României de 185 W/m2 (sau 4,44 kWh/m2, zi) aceasta este
cu 35% mai mare decât valoarea medie a puterii specifice incidente pe toată suprafața pământului.

Fig. 3.3.1 Harta radiației solare în România

25
Această valoare de energie specifică primită gratuit de la soare trebuie să impulsioneze utilizarea
energiei solare pentru producerea energiei electrice pe teritoriul țării. Valoarea energiei solare
incidente este dependentă de poziția soarelui , de orientarea și înclinarea modulelor solare , conform
schemei prezentate în figura 3.3.2

Fig. 3.3.2 Orientarea panourilor solare pentru diferite sezoane

Valoarea energiei radiante solare incidente pe suprafața României este dependentă în fiecare
moment de:

Poziția globului pământesc pe orbita de revoluție în jurul soarelui. Datorită înclinării axei
pământului , rezultă diferite valori ale energiei solare de iradiație a Terrei în cele 4 anotimpuri. În
figura 3.3.2 unde este prezentată dependența valorii radiației incidente de orientarea modulelor
solare și respectiv înclinarea acestora față de azimut , din care rezultă următoarele:

-orientarea optimă a modulelor solare este între 0° și +/-50° în raport cu direcția axei Nord-Sud și
cu înclinare de 30°față de orizontala locului. Această orientare a modulelor solare asigură o pierdere
de iradiere mai mică de 5%.

-pentru orientarea modulelor cu +/- 60° față de axa Nord-Sud și la o înclinare de 50° față de zenit va
rezulta o pierdere de energie de10%.

Concluzia: fiecare acoperiș sau suprafață poate fi utilizata ca purtătoare de module solare pentru
construcția unei centrale electrice solare , însă cu randamente diferite.

26
 Fig. 3.3.3 Linia orizontului pentru Timișoara
Sistemul ideal de urmărire pentru panourile solare fotovoltaice este cel care ne permite urmărirea
energie radiante solare pe două axe , printr-un mecanism simplu , care se poate realiza de obicei
prin componente industriale obișnuite ( mecanice sau electrice ) , acest mecanism neavând nevoie
de o întreținere constantă. Prin controlul cu ajutorul senzorilor; poziția soarelui este specificată
folosindu-se două coordonate iar poziția optimă a panourilor solare este estimată cu ajutorul a două
semnale emise de photo-senzori. Astfel valorile optime pentru energia radianta solară poate fi
estimată pentru fiecare moment al zilei , pe tot parcursul anului . În fig. 3.3.4 se pot observa
diferențele energetice pentru panourile solare convenționale care nu folosesc sisteme de urmărire a
energiei radiante și pentru panourile care folosesc aceste sisteme simple de urmărire.

Fig. 3.3.4 Diferențele energetice

Se poate observa din figură că datorită acestui sistem de urmărire în sezonul de iarnă avem o
crestere a energiei furnizate de panourile solare de peste 1kWh/m2. Datorită randamentrului scăzut
pe timp de iarnă , acest sistem de urmărire aduce o creștere semnificativă , a producției de energie
cu un cost de producție a sistemului de urmărire relativ mic.

27
 Fig. 3.3.5 Diferite tipuri de senzori solari

Lumina solară are două componente , ”raza directă” care transportă până la 90% din energia solară ,
și ”lumina solară difuză” care transprtă eneregia solară rămasă , de 10%. Lumina solară difuză
reprezintă cerul albastru într-o zi fără nori care crește proporțional cu formarea norilor pe cer.
Fiindcă majoritatea energiei solare se află în raza directă , pentru maximizarea colectării de energie
cu ajutorul panourilor solare fotovoltaice avem nevoie ca soarele să fie vizibil cât mai mult timp cu
putință.

Energia obținută din raza directă este dependentă de cosinusul unghiului dintre lumina care sosește
și panoul solar. În următorul tabel se poate observa energia pierdută datorită poziționării incorecte a
panourilor solare fotovoltaice.

Tabel 3.3.1 Pierderea de energie datorită poziționării incorecte a PV-urilor (unghiul ”i”)

i Pierdere =1-cos(i) i ore Pierdere

0° 0% 15° 1 3,4%

1° 0,015% 30° 2 13,4%

3° 0,14% 45° 3 30%

8° 1% 60° 4 >50%

23,4° 8,3% 75° 5 >75%

Soarele traversează 360° pe zi de la est la vest , dar din persepectiva oricărei locații fixe
unde sunt instalate panouri solare fotovoltaice porțiunea vizibilă a soarelui este de 180° la o medie
de 12 ore pe zi , caz favorabil vara și primăvara, mai puțin iarna datorită micșorării zilei (8 ore pe
zi). Deoarece și efectele locale ale orizontului influențează traversarea soarelui , porțiunea vizibilă
va fi redusă la 150°. În concluzie un panou solar fix , instalat între răsărit și apus va vedea o mișcare
a soarelui de 75° , și astfel conform tabelului 3.3.1 va avea o pierdere de 75% dimineața și seara.

28
Prin rotirea panourilor solare fotovoltaice de la est la vest este posibilă recuperarea energiei pierdute.
Un sistem de urmărire care se rotește de la est spre vest este cunoscut sub numele de sistem de
urmărire pe o singură axă.

Fig. 3.3.6 Graficul pierderii de energie datorită poziționării incorecte a PV-urilor (unghiul ”i”)

Soarele se mișcă de asemenea , 46° de la nord la sud pe durata unui an. Același set de
panouri fotovoltaice fixate la punctul de mijloc dintre două extreme locale vor vedea soarele
miscându-se 23° , cauzând astfel o pierdere de 8,3%. Un sistem de urmărire care ține evidența
miscării atât pentru cea de zi cât și pentru cea de an este cunsocută ca sistemul de urmărire pe două
axe. General vorbind , pierderile datorită schimbării unghiului o dată cu schimbarea sezoanelor este
puțin complicată deoarece intervine schimbarea numărului orelor pe timp de zi , mărindu-se astfel
capacitatea de colectare a energiei solare în timpul verii pentru latitudinile nordice și sudice.

Pentru proiectul meu la sistemul electric al panourilor solare fotovoltaice se vor folosi
senzori de lumină pentru un randament mai mare a sistemului. Astfel impulsurile date de senzorii
de lumină vor fi preluați de un circuit electronic care le transformă în semnale digitale.

Fig. 3.3.7 Senzori de lumină

29
 Aceste semnale la rândul lor sunt preluate de un microprocesor compaându-le. Voi integra
în ansamblul de comandă al captatorului solar elementele de acționare și reorientare dinamică a
sistemului:

-Pentru direcția de N-S se folosește un actoator linear de tipul UAL 4, greutate dinamică maximă de
ridicare și de coborăre de 8500 N, greutate statică maximă de ridicare și de coborăre 12000 N,
viteza lineară maximă de 480mm/s, lungimea maximă 800mm, diametrul țevi de 40mm, diametrul
tubului protector de 60mm, Un=12Vcc, gradul de protecție Ip54F.

Fig. 3.3.7 Schema motorului electric de curent continuu de tip MCM

Unghiurile optime a panourilor solare pentru fiecare lună sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 3.3.2 Unghiurile optime specifice fiecărei luni

Jan Feb Mar Apr May Jun

28° 36° 44° 52° 60° 68°

Jul Aug Sep Oct Nov Dec

60° 52° 44° 36° 28° 20°

Fig. 3.3.8 Unghiurile pentru diferite sezoane

30
3.4 Alegerea panourilor solare pentru casa pasivă

Deoarece este un studiu de caz se consideră că pentru casa pasivă descrisă în acestă lucrare
se dorește încălzirea ei pe timp de iarnă (octombrie-martie) mai ales în abesnța locatarilor cu un
sistem de panouri solare conectat direct la teracotele electrice aflate în fiecare camera a casei,
încercând astfel să se mentină o temperatură constantă de 9°C în interiorul locuinței. Sistemul
electric de panouri solare dimensionat de mine nu folosește acumulatori pentru stocarea energiei ,
energia fiind direct disipată pe teracotele electrice.

În acest caz teracotele electrice sunt considerate ”bateriile termice” ale acestui sistem
electric ele putând astfel să mentină temperatura din interiorul locuinței și pe durata zilei (8 ore în
sezonul de iarnă) când avem ceață sau condițiile de radiație solară necesare panourilor solare pentru
producerea de enerie sunt insuficiente. Având o suprafață de peste 76 m2 s-a calculat ca pentru
menținerea temperaturii de 9°C în interiorul locuinței avem nevoie 12000 Wh/zi sau 360 kWh/lună.

Deoarece iarna ziua este de 8 ore, s-a calculat că pentru menținerea confortului termic de
9°C în interiorul locuinței avem nevoie ca panourile solare să furnizeze o energie de 1,5kW/oră. Ca
panouri solare s-au ales 5 module de la producătorul ”TOPSUN 300 Wp 34V Si-poly TS-M300”

Fig. 3.4.1 Modelul panourilor

Panourile solare împreună cu sistemul de urmărire a soarelui pentru o singură axă, cea de N-
S vor fi poziționate în apropierea casei cu fața spre sud , după cum este reprezentat în figura 3.4.2

Fig. 3.4.2 Poziționarea panourilor solare

31
3.5 Concluzii

Prin dimensionarea și instalarea panourilor solare se poate astfel asigura necesarul de căldură pentru
casa pasivă iar prin folosirea sistemului de tracking pe o singură axă N-S (pe sezon) va crește
randamentul panourilor putîndu-se astfel cu o investiție minimă să se asigure o producție de energie
a panourilor solae mult mai mare.

Totodată pe lăngă sporirea confortului din locuinţe se are în vedere tendinţele actuale şi anune
faptul că se doreşte o independenţă termică şi electrică toate aceste ducând la o economie dar şi
faptul că folosind energii nepoluante protejăm mediul înconjurator lucru din ce în ce mai dorit
deoarece poluarea reprezintă o problemă mondială având în vedere faptul ca resursele tradiţionale
se vor epuiza şi care de altfel sunt foarte poluante.

32
 Capitolul 4
MATERIALELE UTILIZATE ÎN CONSTRUCȚIA INSTALAȚIILOR
ELECTROTERMICE

4.1 Materialele refractare

Materialele refractare sunt materiale ”nemetalice” cu proprietăți chimice și fizice , făcându-

le astfel adecvate structuri sau parte componentă a unor sisteme expuse la medii cu temperaturi de
peste 1000 °F (811 K ; 538°C). Materialele refractare sunt folosite pentru placarea cuptoarelor ,
camere de tip Klin , incineratoare , reactoare și creuzete.

Materialele refractare trebuie să fie stabile din punct de vedere chimic și fizic la
temperaturile necesare mediului de încălzit. În funcție de acest mediu , ele trebuie să fie rezistente la
șocul termic , să fie inerte din punct de vedere chimical , și/sau să aibă o gamă specifică pentru
conductiviatea termică cât și coeficientul al expansiunii termice.

Cele mai importante materiale folosite sunt oxizi de aluminiu (alumina) , silicon (silica) și
magneziu (magnesia) . Un alt oxid care se află de obicei în componentele refractare este calciu
(lime). Componetele din lut sunt și ele folosite pentru construirea sistemelor refactare.

Tabel 4.2.2 Caracteristici materiale refractare

Nr.crt Caracteristică UM Sortiment

40A 28AS 28A 65SA

1 Trioxid de aluminiu (Al203) ,min % 40 28 28 --

2 Trioxid de fier (Fe203) ,max % 3,0 -- -- --

3 Rezistența la compresiune , min N/mm2 30 25 20 20

4 Densitatea g/cm3 2,1 2,1 2,1 2,1

5 Porozitatea ,max % 22 22 22 22

6 Temperatura de lucru , max °C 1300 1280 1250 1250

Materialele refractare trebuiesc alese în funcție de condițile la care vor face față. Unele
aplicații au nevoie de materiale rafractare speciale. Zirconia este folosit atunci când materialul
trebuie să facă față la temeraturi extrem de înalte. Silicon carbid și carbonul (graphite) sunt alte

33
două materiale refractare folosite atunci când avem condiții de temperatură severe , dar aceastea nu
pot fi folosite atunci când în contact intră și oxigenul , deoarece ele se vor oxida și vor arde.

Compuși binari cum ar fi tungsten carbid sau boron carbid pot avea proprietăți refractare
mari. Hanfium carbide este cel mai cunoscut compus cu proprietăți refractare mari , având un punct
de topire la 3890°C.

4.2 Cărămida refractare silico-aluminoase

Pentru construirea teracotelor electrice am ales ca material cărămida de șamotă fiind un bloc
ceramic cu proprietăți refractare foarte bune. Cărămida de șamotă are în compoziție următoarele
componente :

- oxid de aluminiu sau alumina 30-40 %

- dioxid de siliciu sau silica 30-50%
- oxidul feric 1-3%
- alți componenți 7%

Este folosită la inzidirea instalațiilor de cazane stabile (de abur , apă caldă și supraîncălzită) a
cubilourilor , a cuptoarelor pentru ceramică fină , refractare și de construcții , a cuptoarelor pentru
prăjirea minereurilor , a cuptoarelor de calcinare pentru industria sodei , a cuptoarelor de încălzire
din industria alimentară , la canalele și cosuri de fum , pentru griluri de grădină , pentru seminee și
sobe de teracotă sau metalice etc.

Cărămizile refractare silico-aluminoase se fabrică sub diverse forme și dimensiuni în funcție de

cerințele clienților , dar cele mai utilizate repere sunt cele de serie și anume:

Tabel 4.2.1 Tipuri de cărămizi

Tipul Dimensiuni Kg/buc Buc/palet

R 230x114x64 3,6 280

R32 230x114x32 1,8 525

2R 230x124x64 4,2 253

2R32 230x124x32 2,1 486

Cea mai importantă caracteristică tehnică a acestor produse este capacitatea acestora de a
rezista la temperaturi de lucru cât mai mari (>1200°C). Din acest punct de vedere , cărămizile

34
refractare se fabrică sub diverse sortimente în funcție de solicitarea termică la care vor fi supuse ,
respectic la diverse compoziții chimice .

Tabel 4.2.2 Caracteristici materiale refractare

Nr.crt Caracteristică UM Sortiment

40A 28AS 28A 65SA

1 Trioxid de aluminiu (Al203) ,min % 40 28 28 --

2 Trioxid de fier (Fe203) ,max % 3,0 -- -- --

3 Rezistența la compresiune , min N/mm2 30 25 20 20

4 Densitatea g/cm3 2,1 2,1 2,1 2,1

5 Porozitatea ,max % 22 22 22 22

6 Temperatura de lucru , max °C 1300 1280 1250 1250

35
 Capitolul 5
MONITORIZAREA TEMPERATURII

5.1 Organigrama desfășurării procesului de monitorizare

În vederea ralizării programului am întocmit organigrama procesului prezentată în continuare:

36
5.2 Releele programabile EASY

Fig. 5.2.1 Relee programabile EASY

Sunt tot mai numeroase aplicaţiile din domeniul automatizărilor în industrie sau în clădiri,
ale căror cerinţe pentru automatizarea instalaţiilor, mașinilor și utilajelor sunt satisfăcute de
aparatele din gama de relee de control easy sau MFD-Titan.

37
 Pentru soluţionarea aplicaţiilor individuale stau la dispoziţie mai multe variante cu diferite
funcţionalităţi, cu posibilităţi de extensie și diferite grade de protecţie (de la IP20 până la IP65, de
ex. pentru afișorul MFD-80xx). Din gama MFD-Titan face parte și afișorul grafic MFD-80xx cu
ecran iluminabil, care poate fi utilizat și pentru afișare „de la distanţă” împreuna cu releele easy.

Pe ecran pot fi afișate elemente grafice, texte de comandă și de semnalizare, data, ora, etc.
MFD-Titan poate dispune în plus și de toate facilităţile oferite de releele easy. Prin intermediul
meniului și cu ajutorul numai al butoanelor de pe aparat, se poate introduce schema de comandă
direct ca o schemă de conexiuni cu contacte și bobine de releu.

Introducerea se poate face alternativ utilizând EASY-SOFT și un PC. Pe ecranul MFD sau
pe PC se pot observa imediat stările active din schema de comandă și astfel se economiseste timp
preţios. Meniul este în mai multe limbi atât pentru aparate cat și pentru software.

Easy500 și easy700 au aceeași funcţionalitate.Easy700 oferă mai multe intrări și ieșiri, este
extensibil și se poate conecta la sistemele de magistrală standard. Conexiunea în serie și în paralel a
contactelor și bobinelor are loc pe 128 căi de curent. Trei contacte și o bobină în serie. Se pot utiliza
până la 16 ecrane cu afișare de text și valori pe un display intern sau extern.

Funcţiile principale sunt:

• Relee multifuncţionale,

• Relee de timp,

• Contoare

– Înainte și Înapoi,

– Contoare rapide,

– Contoare de frecvenţă,

– Contoare pentru orele de funcţionare,

• Comparatoare de valori analogice,

• Ceasuri de comutare săptămânale și anuale,

• Comutare automată la ora de vară,

• Valori actuale remanente ale markerilor, contoarelor și releelor de timp.

Este posibilă inscripţionarea individuală a easy500 și easy700.

38
 MFD(-AC)-CPxx și easy800 au aceeași funcţionalitate. MFD-80xx cu tip de protecţie IP65
înlesnește folosirea și în mediu nefavorabil. În plus, datorită capacităţii de extensie și conectare la
sistemele de magistrale standard, se pot conecta la reţea opt easy800 sau MFD-Titan prin easyNet.
Conexiunea în serie și în paralel a contactelor și bobinelor are loc pe 256 căi de curent. Patru
contacte și o bobină în serie. Se pot utiliza până la 32 ecrane cu afișare de text și valori pe un
display intern sau extern.

În completare faţă de funcţiile easy700, easy800 și MFD-Titan oferă următoarele:

• Regulator PID,

• Module aritmetice,

• Scalarea valorilor,

•Și multe altele.

Este posibilă inscripționarea individuală a MFD-80... și a EASY800

Fig. 5.2.2. Afișaj la distanță cu grad de protecție

Pe „afișajul la distanţă“ MFD-8xx este configurat ecranul easyRelay respectiv al

easyControl. Cu MFD-80-B se pot comanda și easyRelay și easyControl. Pentru folosirea
„afișajului la distanţă“ nu este necesar niciun software suplimentar și nicio programare. Cablul de
legătură MFD-CP4-..-CAB5 se poate scurta.

39
 Fig. 5.2.3 Legături de comunicație

Fig. 5.2.4 Tipuri de conexiuni

40
 Fig. 5.2.5. Schema electrică de alimentare pentru încălzirea casei pasive

Programarea releului EASY se poate face in 2 metode:

 Manual, direct de pe consola programatorului.

 Cu ajutorul programului EASY-SOFT 6 Pro

S-a setat programatorul cu ajutorul programului EASY-SOFT 6 Pro. Acest lucru se face in felul
urmator: se realizeaza programul, dupa care se introduce in programator cu ajutorul unui cablu de
date.

Fig. 5.2.6. Fereastra principală a programului EASY-SOFT 6 Pro

41
 Fig. 5.2.7. Programarea

5.3 Concluzii

În acest capitol este prezentată una dintre aplicaţile ce se pot realiza cu ajutorul releelor
programabile. Maşinile, aparatele, echipamentele şi instalaţile electrice, din motive competiţionale
devin din ce în ce mai complexe, cantitatea de informaţii solicitate de la senzori şi de la
dispozitivele de acţionare este într-o continuă expansiune. Aceste lucruri duc la creşterea în
dificultate a implementări acestor sisteme precum şi la creşterea costurilor atribuite instalaţilor
electrice. Aceste probleme se pot rezolva cu ajutorul automatelor programabile.

De asemenea dorinţa oamenilor de a-şi spori confortul din locuinţe pentru a crea o ambianţă
mai plăcută şi mai sigură implică realizarea unor sisteme de monitorizare, în care pentru o
implementare uşoara se pot folosi releele programabile.

Releele programabile sunt soluţia şi pentru necesitatea automatizării proceselor de fabricaţie.

Sistemul de programare al releeului programabil este uşor de utilizat.

42
 BIBLIOGRAFIE

”Passive Solar Design for New Zealand Homes”

Matthew B.Hogan , Alison G.Kwok ”Passive House and Passive Solar : A Comparison of two
aproaches to low-energy heating”
Anton Kraer ”Passive House Principles”
”Passive Design Toolkit”
”The Passivhouse Standard”
”Robust Solar Position Senzor for Tracking Systems”
Radu Munteanu , Dan Necșulescu ”Energii Regenerabile”
”PvSyst User Manual”
R.L Russel , M.J. Schweiger , J.H. Westik ,Jr, P.R.Hrma,D.E Smith ”Low Temperature Waste
Immobilization Testing”
”Specific heat capacity”

http://en.wikipedia.org/wiki/Refractory
http://en.wikipedia.org/wiki/Passive_house
http://en.wikipedia.org/wiki/Solar_panel
http://en.wikipedia.org/wiki/Solar_tracker
http://www.efficientenergysaving.co.uk/solar-irradiance-calculator.html
http://www.alloywire.com/resistance-calculator.html

43