Contabilitatea stocurilor de mărfuri şi

materiale
 Componenţa, caracteristica, clasificarea,
constatarea şi evaluarea stocurilor de mărfuri
şi materiale
 Contabilitatea materialelor
 Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată şi a uzurii acestora
 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi
a produselor
 Contabilitatea mărfurilor
 Definiţia stocurilor de mărfuri şi
materiale

Stocurile de mărfuri şi materiale

cuprind categoriile de bunuri
economice aflate la dispoziţia
întreprinderii destinate:

pentru a fi vândute în
pentru a fi înregistrate
pentru a fi consumate aceeaşi stare sau după
ca producţie în curs de
la prima lor utilizare; prelucrarea lor în
execuţie;
procesul de producţie.
Stocurile de mărfuri şi materiale
cuprind:
Produse
(216)
Obiecte de mică Animale la
valoare şi scurtă creştere şi
durată (213) îngrăşat (212)

Materiale Mărfuri
(211) (217)
Producţie în
curs de
execuţie (215)
 Evaluarea iniţială
Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor este evaluarea la
valoarea de intrare (istorică), care poate fi:

pentru bunurile
• - valoarea de cumpărare plus cheltuielile
aprovizionate de la aferente aprovizionărilor
terţi

• costul efectiv, care cuprinde cheltuielile

pentru bunurile şi
materiale directe, cheltuielile directe privind
serviciile obţinute din
retribuirea muncii, precum şi cheltuielile
producţia proprie
indirecte de producţie

în cazul schimbului
stocurilor în procesul • valoarea venală
operaţiilor comerciale
între părţile independente
 Definiţii
• – suma mijloacelor băneşti achitate sau a
echivalentelor acestora sau valoarea venală
Valoarea de sub altă formă de compensare acordată la
intrare achiziţionarea stocurilor de mărfuri şi
(valoarea
iniţială) sau materiale.
valoarea istorică

• - suma cu care un activ poate fi schimbat

în procesul operaţiei comerciale între părţile
independente.
Valoarea venală
 Exemplu (evaluarea iniţială)
 Date iniţiale privind procurarea materialului:
cantitatea – 1 000 unităţi; preţul – 18 lei,
inclusiv TVA; servicii prestate de organizaţia de
transport – 1 000 lei, fără TVA; retribuţia
muncitorilor ocupaţi cu descărcarea şi
depozitarea materialelor – 500 lei; contribuţiile
pentru asigurarea socială si medicala, aferente
retribuţiei de mai sus - ? De determinat
valoarea de intrare a materialelor şi de
contabilizat operaţiile privind procurarea
acestora.
 Exemplu (evaluarea iniţială)
 Înregistrarea materialelor procurate la valoarea de procurare
Dt 211 “Materiale” - 15 000 lei
Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 15000 lei
 Reflectarea TVA
Dt 534 “Datorii faţă de buget” - 3000 lei
Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -3000 lei
 Reflectarea cheltuielilor de transport:
Dt 211 “Materiale” – 1000 lei
Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” – 1000 lei;
 Reflectarea TVA:
Dt 534 “Datorii faţă de buget” - 200 lei
Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” – 200 lei
 Reflectarea cheltuielilor privind retribuirea muncii:
Dt 211 “Materiale” - 500 lei
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - 500 lei;
Reflectarea cheltuielilor privind asigurarea socială şi medicală:
Dt 211 “Materiale” – 132,5 lei
Ct 533 “Datorii privind asigurările” – 132,5 lei
 Exemplu (evaluarea iniţială)
211 “Materiale”
 15 000
 1 000
 500
 132,5
Rulaj debitor: 16 632, 5 - care
va fi şi valoarea de intrare
 Evaluarea curentă
 Evaluarea curentă a stocurilor privind existenţa şi ieşirea din
patrimoniu se face la valoarea de intrare determinată prin
metode specifice:
 metoda costului normativ - pentru evaluarea curentă şi
controlul operativ al existenţei şi circulaţiei produselor finite şi
producţiei în curs de execuţie;
 metoda vânzărilor cu amânuntul - pentru evaluarea unei
cantităţi mari de mărfuri care au un profit relativ egal în preţul
vânzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid;
 metoda identificării specifice - pentru stocurile produse şi
destinate unor proiecte speciale, precum şi pentru cele ce nu
sunt reciproc substituibile;
 metoda costului mediu ponderat sau
 metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire) - pentru
stocurile cu un sortiment variat şi reciproc substituibile.
 Exemplu (pentru sortimentele reciproc substituibile)
 Pentru exemplificarea fiecărei variante se presupun
următoarele informaţii:
1. Stocul mărfii “A” la 01.05 alcătuia 400 bucăţi a
câte 120 lei bucata.
2. În perioada raportată intrările se caracterizează
prin:
 pe 04.05 - 3000 bucăţi a câte 172 lei
 pe 12.05 - 180 bucăţi a câte 140 lei
 pe 27.05 - 150 bucăţi a câte 160 lei
3. Ieşirile din stoc:
 pe 08.05 - 600 bucăţi
 pe 14.05 - 400 bucăţi
4. Stocul final alcătuieşte 2730 bucăţi.
 Aplicarea costului mediu ponderat
Data Expli- Intrări Ieşiri Stoc
caţii
cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare

01.05 Stoc
iniţial 400 120 48 000 400 120,00 48 000
04.05 Intrări 3 000 172 516 000 3 400 165,88 564 000

08.05 Ieşiri 600 165,88 99 528 2 800 165,88 464 472

12.05 Intrări 180 140 25 200 2 980 164,32 489 672

14.05 Ieşiri 400 164,32 65 728 2 580 164,32 423 944

27.05 Intrări 150 160 24 000 2 730 164,08 447 944

Total 3 730 164,4 613 200 1000 165,26 165 256

31.05 Stoc
final 2 730 164,08 447 944
 Aplicarea metodei FIFO
Data Expli- Intrări Ieşiri Stoc
caţii
cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare

01.05 Stoc 400 120 48 000 400 120,00 48 000

iniţial
04.05 Intrări 3 000 172 516 000 400 120 48 000
3 000 172 516 000
08.05 Ieşiri 400 120 48 000
200 172 34 400 2 800 172 481 600
12.05 Intrări 180 140 25 200 2 800 172 481 600
180 140 25 200
14.05 Ieşiri 400 172 68 800 2 400 172 412 800
180 140 25 200
27.05 Intrări 150 160 24 000 2 400 172 412 800
180 140 25 200
150 160 24 000
Total 3 730 613 200 1 000 151 200

31.05 Stoc
final 2 730 462 000
 Evaluarea ulterioară
S.N.C. 2, prevede că stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă în
rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost (valoarea de
intrare) şi valoarea realizabilă netă (V.R.N.).
 Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vânzare a
stocurilor în procesul activităţii economice ordinare, diminuată cu cheltuielile
accesorii pentru comercializarea lor, cum sunt cheltuieli de transport,
comisioane cedate, cheltuieli în perioada de garanţie, alte cheltuieli de
desfacere.
Evaluarea stocurilor la valoarea realizabilă netă se face atunci când
aceasta este sub cost, adică în următoarele cazuri:
 reducerii preţului de vânzare a stocurilor (preţul pieţei la vânzare este mai
mic);
 deteriorării parţiale;
 uzurii parţiale sau integrale;
 creşterii cheltuielilor rămase de efectuat pentru comercializarea stocurilor.
Stocurile trebuie să fie evaluate la V.R.N., articol cu articol, sau pe
grupe de articole asemănătoare, în limitele unuia şi aceluiaşi sortiment, care
au aceeaşi destinaţie sau utilitate finală, produse şi comercializate în unul şi
acelaşi sector geografic.
 Contabilitatea materialelor
 În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în
programul de aprovizionare, întreprinderile emit
comenzi către furnizori, în baza cărora încheie
contracte economice. În cadrul executării comenzii şi a
contractului de aprovizionare, întreprinderea
cumpărătoare primeşte de la furnizor factura fiscală.
Recepţia cantitativă se efectuează de către magaziner
şi rezultatele ei se consemnează în bonul de intrare
sau nota de intrare, iar recepţia calitativă se
efectuează de un specialist şi se reflectă într-un
buletin de analiză.
 Documentele folosite pentru eliberarea stocurilor de
active curente materiale pentru consum pot fi: bonul
de consum şi fişa limită de consum.
 Contabilitatea materialelor
 Contul 211 “Materiale” ţine evidenţa
existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime
şi materiale. Se debitează cu valoarea de
intrare a materialelor procurate şi fabricate la
întreprindere prin creditul conturilor ce indică
sursa de provenienţă şi se creditează cu
valoarea materialelor ieşite din stoc (utilizate în
procesul de producţie sau vândute).
 Contabilitatea intrărilor de materiale
Intrările de materiale se reflectă în conturile sintetice astfel:
 Pentru valoarea de cumpărare a materialelor achiziţionate, în
dependenţă de sursa de provenienţă:
Dt 211 “Materiale”
 Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale”, în cazul achitării ulterioare
 Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, în
cazul achitării documentelor de decontare ale părţilor legate
 Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, în cazul
aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, după primirea
avansului
 Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, în
cazul aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, fără primirea
avansului
 Ct 622 “Venituri din activitatea financiară”, în cazul primirii
stocurilor cu titlu gratuit
 Ct 313 “Capital nevărsat” in cazul primirii stocurilor de materiale
ca aport la capitalul statutar
 Contabilitatea cheltuielilor accesorii la
intrarea materialelor
 Pentru cheltuielile accesorii (transport, taxe vamale, asigurare,
etc.):
 Dt 211 “Materiale”
 Ct521 “Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale”, pentru transportarea materialelor până la depozitul
întreprinderii
 Ct522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, în
cazul achitării documentelor de decontare ale părţilor legate
 Ct812 “Activităţi auxiliare”, servicii de transport, încărcare-
descărcare prestate de activităţi auxiliare
 Ct539 “Alte datorii pe termen scurt”, pentru taxele vamale de
achitat, cheltuieli cu asigurarea în drum
 Ct227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, în cazul
achitării prin intermediul titularilor de avans, după primirea
avansului
 Ct532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, în
cazul achitării prin intermediul titularilor de avans, fără primirea
avansului
 Contabilitatea intrărilor de materiale
 Pentru materialele fabricate în întreprindere:
 Dt 211 “Materiale”
 Ct811 “Producţia de bază”
 Ct812 “Activităţi auxiliare”
 Pentru înregistrarea plusurilor de materiale stabilite cu ocazia
inventarierii:
 Dt 211 “Materiale”
 Ct612 “Alte venituri operaţionale”
 Pentru materialele şi deşeurile utilizabile obţinute din
 a) producţia de bază:
 Dt 211 “Materiale”
 Ct811 “Producţia de bază”
 b) producţia rebutată:
 Dt 211 “Materiale”
 Ct612 “Alte venituri operaţionale”
 c) lichidarea mijloacelor fixe:
 Dt 211 “Materiale”
 Ct 123 “ Mijloace fixe”
 Contabilitatea utilizării materialelor
 Consumul de materiale pentru activitatea de bază
Dt 811 “Producţia de bază”
Ct 211 “Materiale”
 Consumul de materiale pentru activităţile auxiliare
Dt 812 “Activităţi auxiliare”
Ct 211 “Materiale”
 Reflectarea materialelor utilizate indirect în activitatea de
bază:
Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie”
Ct 211 “Materiale”
 Reflectarea materialelor utilizate în scopuri comerciale:
Dt 712 “Cheltuieli comerciale”
Ct 211 “Materiale”
 Reflectarea materialelor utilizate în scopuri administrative:
Dt 713 “Cheltuieli generale şi comerciale”
Ct 211 “Materiale”
 Contabilitatea utilizării materialelor
 Reflectarea lipsurilor la inventariere
Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
Ct 211 “Materiale”
 Predarea cu titlul gratuit (casarea costului):

Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”

Ct 211 “Materiale”
 Predarea ca aport la capitalul statutar (casarea
costului)
Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
Ct 211 “Materiale”
 Exemplul
Întreprinderea “Adina” SRL deţinea în stoc la 01 martie materiale în
valoare de 675 000 lei. În luna dată au avut loc următoarele operaţiuni
economice aferente materialelor:
 La procurarea cu plata ulterioară a unui lot de materiale, întreprinderea a
înregistrat următoarele elemente: preţul de procurare –258000 lei, inclusiv
TVA; cheltuieli de transportare – 16800 lei , inclusiv TVA - 20 %; cheltuieli
pentru asigurarea încărcăturii – 2000 lei; cheltuieli de descărcare oferite de
secţia auxiliară – 1300 lei; rabatul comercial oferit de vânzător şi acceptat
de cumpărător – 3 %.
 S-au depistat la inventariere lipsă de unele sortimente de materiale în
valoare de 23 000 lei; şi surplusuri de altele în valoare de 4500 lei;
 S-au primit cu titlul gratuit un lot de materiale la valoarea venală 120 000
lei;
 s-au consumat: în scopuri administrative – 123 000 lei; în scopuri
comerciale – 25000 lei, direct pentru fabricarea producţiei – 420 000 lei;
pentru deservirea utilajelor secţiilor de bază – 17 000 lei.
De întocmit formulele contabile şi de calculat soldul final.
 Contabilitatea obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată
 Potrivit paragrafului 34 S.N.C. 2 obiecte de mică valoare şi
scurtă durată sunt active care
 au o valoare unitară mai mică decât limita stabilită de legislaţie,
indiferent de durata de exploatare (3000 lei);
 au o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de
valoarea unei unităţi.
 Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată se folosesc conturile:
 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care se
debitează cu valoarea obiectelor intrate şi se creditează cu
suma trecută la cheltuieli a valorii uzurabile, precum şi cu
valoarea bunurilor materiale utilizabile obţinute din lichidarea
obiectelor;
 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.
Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă a obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată inclusă în cheltuieli sau consumuri
în momentul dării lor în folosinţă, iar debitul reflectă casarea
uzurii acumulate aferentă obiectelor scoase din folosinţă.
 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se
realizează cu contul 215 “Producţia în curs
de execuţie”. Se debitează cu suma
produselor şi serviciilor în curs de execuţie la
finele perioadei de gestiune şi se creditează cu
casarea valorii de bilanţ a producţiei în curs de
execuţie la începutul perioadei de gestiune.
 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
 La sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza lucrărilor de
inventariere, se stabileşte costul efectiv (valoarea de
bilanţ) al producţiei în curs de execuţie, care se
înregistrează în evidenţa financiară prin formula
contabilă:
Dt 215 “Producţia în curs de execuţie”
Ct 811 “Producţia de bază” sau
Ct 812 “Activităţi auxiliare”
 La începutul perioadei următoare se scoate din
evidenţa financiară producţia în curs de execuţie, şi se
înregistrează la consumuri pentru a calcula costul ei,
Dt 812 “Activităţi auxiliare” sau
Dt 811 “Producţia de bază”
Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”
 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
 Pentru plusurile de producţie în curs de execuţie constatate cu
ocazia inventarierii:
 Dt 215 “Producţia în curs de execuţie”
 Ct 612 “Alte venituri operaţionale”
 Pentru lipsurile de producţie în curs de execuţie constatate cu
ocazia inventarierii:
 Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
 Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”
 Pentru valoarea de bilanţ a producţiei în curs de execuţie
vândute:
 Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
 Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”
 Pentru producţia în curs de execuţie distrusă în urma
evenimentelor excepţionale:
 Dt 723 “Reflectarea valorii de bilanţ ”
 Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”
 Contabilitatea produselor
 Contabilitatea stocurilor de produse finite, semifabricatelor,
produselor reziduale şi a lucrărilor executate destinate
vânzării se ţine cu ajutorul contului 216 “Produse”, cu
funcţie contabilă de activ. În debit se înregistrează costul
efectiv al produselor finite, semifabricatelor şi produselor
reziduale intrate în gestiune, realizate din producţia proprie.
prin creditul conturilor 811 “Producţia de bază” şi
812 “Activităţi auxiliare”.
 Se creditează cu valoarea de bilanţ a produselor finite ieşite
din gestiune prin vânzare, în corespondenţă cu debitul
contului 711 “Costul vânzărilor”; cu produsele returnate
pentru remedierea rebuturilor, în corespondenţă cu debitul
conturilor 811 “Producţia de bază” şi 812 “Activităţi
auxiliare”; cu lipsurile la inventar, în corespondenţă cu
debitul contului 714 “Alte cheltuieli operaţionale”; cu
cele distruse în urma calamităţilor naturale prin debitul
contului 723 “Pierderi excepţionale”.
 Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de produse finite,
semifabricate, produse reziduale şi feluri de lucrări.
 Contabilitatea mărfurilor
o Contul 217 “Mărfuri” ţine evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor aflate
în depozite, precum şi în unităţile cu amănuntul sau de alimentaţie
publică. Este un cont de activ şi se debitează cu valoarea de intrare
a mărfurilor intrate în gestiunea întreprinderii astfel:
 achiziţionate cu plată de la furnizori, în corespondenţă cu creditul
conturilor 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, cu
preţul de achiziţie fără T.V.A;
 cu cheltuielile aferente procurării materialelor prin creditul conturilor
521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522
“Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 812 “Activităţi
auxiliare”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”, 533 “Datorii privind
asigurările”, 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii” etc.;
 aduse ca aport în natură la capitalul statutar, prin creditul contului
311 “Capital statutar”;
 primite prin donaţie sau cu titlu gratuit prin creditul contului 622
“Venituri din activitatea financiară”;
 constatate plusuri la inventar în corespondenţă cu creditul contului
612 “Alte venituri operaţionale”;
 cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate, cuprins în preţul de vânzare,
dacă înregistrarea mărfurilor intrate se face la preţul de vânzare prin
creditul contului 821 “Adaos comercial”;
 cu valoarea mărfurilor returnate la preţuri de utilizare posibilă în
corespondenţă cu creditul contului 822 “Returnarea şi reducerea
preţurilor la mărfurile vândute”.
 Contabilitatea mărfurilor
 Creditul acestui cont reflectă valoarea de bilanţ a
mărfurilor ieşite din gestiune prin diverse căi:
 prin vânzare în corespondenţă cu contul 711 “Costul
vânzărilor”;
 ca lipsuri constatate la inventariere şi perisabilităţi prin debitul
contului 714 “Alte cheltuieli operaţionale”;
 valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute, când
evidenţa se ţine la preţul de vânzare cu amănuntul prin debitul
contului 821 “Adaos comercial”;
 pierderi din calamităţi prin debitul contului 723 “Pierderi
excepţionale”;
 diferenţa dintre costul efectiv şi valoarea realizabilă netă în
corespondenţă cu debitul contului 714 “Alte cheltuieli
operaţionale”.
 Soldul debitor reprezintă valoarea mărfurilor existente în stoc la
preţul de înregistrare.