1.3.4.

Nervii cranieni
Sunt analogi* nervilos spinali, împreună cu care formează sistemul nervos periferic.
12 perechi
nervii cranieni se pot grupa după funcții:
senzitivi
motori
micști

analóg3, ~oágă a [At: MAIORESCU, CR. II, 125 / V: -ogă / Pl: ~ogi, ~oage / E: fr analogue]
Asemănător cu ceva (cu alt lucru sau cu altă împrejurare, situație etc.)

Nervii cranieni senzitivi (I, II, VII) sunt constituiți din fibre senzitive, aferente, care conduc
axcitațiile
de la telereceptori -
mucoasa olfactivă (I)
retină (II)
organul Corti și receptorii statici din urechea internă (VII)
la centrii nervoși corespunzători din scoarța cerebrală.

Nervii cranieni motori (III, IV, VI, XI, XII) sunt constituiți din fibre motorii, axoni ai neuronilor
din nucleii motori ai trunchiului cerebral.
Determină
mobilitatea voluntară la nivelul musculaturii somatice a capului
motilitatea involuntară la nivelul musculaturii netede prin fibrele vegetative motorii
III - oculomotori
IV - trohleari
VI - abducens
XI - accesori
XII - hipogloși

TROHLÉE s.f. (Anat.) Articulație în care un os se învârtește în jurul altuia. [< fr. trochlée, cf.
lat. trochlea – scripete].
hipoglos a [At: DEX / Pl: ~oși / E: fr hypoglosse] (Îs) Nerv ~ Nerv situat dedesubtul limbii.

Nervii cranieni micști (V, VII, IX, X) sunt constituiți atât din fibre somatosenzitive și
viscerosenzitive, cât și din fibre somatomotorii și visceromotorii.
V - trigemeni:
a. ramura oftalmică
b. ramura maxilară
c. ramura mandibulară
VII - vestibulocohleari
a. ramura versibulară
b. ramura cohleară (acustică)
IX - glosofaringieni
X - vagi

Nervii cranieni prezintă o origine reală și una aparentă.

Originea reală se află
în nucleii din trunchiul cerebral pentru fibrele motorii somatice și vegetative
în ganglionii de pe traiectul lor pentru fibrele senzitive.

Originea aparentă reprezintă

zona în care fibrele nervilor motori sau micști părăsesc trunchiul cerebral
zona în care intră în trunchiul cerebral fibrele senzitive.

Nervii cranieni, tipuri și teritorii inervate

Perechea Tipul Organele inervate

I. olfactivi senzitivi epiteliul olfactiv din cavitatea
nazală

Perechea Tipul Organele inervate

II.optici senzitivi retina globului ocular

Perechea Tipul Organele inervate

III. oculomotori motori mușchii extrinseci ai globului
ocular: drept inferior, drept superior, drept intern, oblic inferior,
prin fibrele motorii somatice
muschii intrinseci ai globului ocular: mușchii circulari ai irisului și ai corpului ciliar, prin fibrele
vegetative motorii

Perechea Tipul Organele inervate

IV. trohleari motori mușchiul oblic superior al
globului ocular

Perechea Tipul Organele inervate

V. trigemeni micști tegumentul feței și dinții prin
ramurile senzitive oftalmică, maxilară și prin fibrele senzitive ale
ramurii mandibulare
mușchii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii mandibulare

Perechea Tipul Organele inervate

VI. abducens motori mușchiul drept extern al globului
ocular

Perechea Tipul Organele inervate

VII. faciali micști papilele gustative din cele 2/3 ale
mucoasei linguale, prin fibrele senzitive
mușchii mimici prin fibrele motorii
glandele salivare (sublinguale și mandibulare) și glandele lacrimale prin fibrele vegetative
motorii
Perechea Tipul Organele
inervate
VIII. vestibulo-cohleari senzitivi organul Corti din urechea
internă prin ramura acustică
receptorii statici din urechea internă prin ramura vestibulară

Perechea Tipul Organele inervate

IX. glosofaringieni micști papulele gustative din treimea de la
baza limbii prin fibrele senzitive
unii mușchi ai faringelui prin fibrele motorii
glandele salivare parotide prin fibrele vegetative motorii
mucoasa faringiană și cea de la baza limbii prin fibrele senzitive

Perechea Tipul Organele inervate

X. vagi micști unii mușchi ai laringelui
prin fibrele motorii somatice
majoritatea viscerelor toracice și abdominale prin fibrele vegetative senzitive și motorii

Perechea Tipul Organele inervate

XI. accesori motori mușchii sternocleidomastoidian
și trapez

Perechea Tipul Organele inervate

XII. hipogloși motori mușchii limbii