Opinia PATRICK IACOB, elevul ªcolii

Gimnaziale International Premium

naþionalã
School of Bucharest, reprezentant al
Centrului Nomin Jyuku, a obþinut locul
al II-lea la Olimpiada Internaþionalã de
Aritmeticã Mentalã 2023. De asemenea,
Patrick a ajuns pânã în semifinale la
categoria spelling bee.
Felicitãri!
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional » Pagina 2
Director: Mioara VERGU-IORDACHE

Anul 30, nr. 1070, 14 noiembrie 2023, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro

Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei Bucureºti

• Workshop
Etapizarea, soluþie eficientã în citirea exemplului muzical
În data de 8 noiembrie 2023, la » Pagina 3
sediul Facultãþii de Psihologie ºi
ªtiinþele Educaþiei Bucureºti din
cadrul Universitãþii „Spiru Haret”,
a avut loc evenimentul interactiv tip
workshop intitulat „Etapizarea,
soluþie eficientã în citirea exemplului
muzical”. Tema aleasã pentru tratare
reflectã interesul pentru abordarea
modernã a activitãþii didactice, potrivit
obiectivelor programului de studii de
licenþ㠄Pedagogia Învãþãmântului
Primar ºi Preºcolar”.
» Pagina 5

• Practicã
Sãptãmâna trecutã, 6-10 noiembrie, studente ale Facultãþii
de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei Bucureºti, Universitatea
specialitate la Grãdiniþa Prietenii Mei, conform protoco-
lului de colaborare dintre cele douã instituþii de învãþãmânt. Repetiþie pentru
Spiru Haret, specializarea Pedagogia învãþãmântului
primar ºi preºcolar, anii I ºi II, au desfãºurat practica de
La grupa mijlocie ºi la grupa mare, studentele au susþinut
activitãþi interesante. o viaþã viitoare?
Mioara VERGU-IORDACHE
Nu am acceptat niciodatã cenzura. Astãzi sunt obligatã
sã mã cenzurez în relaþiile cu chiar oameni apropiaþi. Mi se
impune: alb sau negru. Cu sau împotrivã. Fãrã nuanþe. Fãrã
dovezi. Apud bonum iudicem argumenta plus quam testes
valent / În faþa unui judecãtor bun, argumentele valo-
reazã mai mult decât martorii. (Cicero, De republica, I).
Dar noi nu mai suntem buni judecãtori pentru cã refuzãm
argumentele celuilalt: colegul, ºeful, prietenul, profesorul,
vecinul, mama, tata, fratele, copilul, soþul
ªtiu, revoluþiile se fac cu oameni hotãrâþi, voluntari.
Punerea în aplicare a rezultatelor revoluþiilor, atunci când
acestea sunt benefice, se face, de asemenea, cu oameni
Copiilor le-a plãcut ºi a fost o experienþã frumoasã ºi pentru viitoarele cadre didactice!
hotãrâþi, raþionali, lucizi, îndârjiþi, oameni cu memorie, care
nu uitã, chiar dacã iartã. Care transformã fiecare eºec în
„FACILITATE-AI: Ghid de bune practici învãþãturã. Care nu dezarmeazã. Care nu „palmeazã”
pentru facilitarea învãþãrii inteligenþei artificiale (IA) interesul personal în interesul general. Care-ºi fac datoria
cât pot ei mai bine. Care rãspund pentru faptele lor.
de cãtre elevii din clasele 7-12”, Însã, la noi, nimeni nu este „pus la zid” pentru legi ºi
un nou instrument de îmbunãtãþire a predãrii inteligenþei fãrãdelegi ce atenteazã la viaþa noastrã. Pentru cã noi
înºine pãrem a fi incapabili sã proptim tzunamiul ce se
artificiale în mediul preuniversitar prãvãleºte peste noi. Îl recunoaºtem, de-acum, de la
distanþã. Dar am cãpãtat o resemnare dureroasã, ne
În data de 21 noiembrie a.c., Universitatea Spiru Haret, cu sprijinul amuzãm vinovat. Umorul ( negru) încã nu ne-a pãrãsit!
USH Pro Business, va organiza Mini Conferinþa FACILITATE –AI, în calitate Apare câte o razã de speranþã. Sunt grupuri care par sã
de partener al Proiectului finanþat de UE „FACILITATE-AI: Ghid de bune practici se miºte. Ceilalþi? Cãutãm un loc în public ºi aplaudãm
pentru facilitarea învãþãrii Inteligenþei Artificiale (AI) de cãtre elevii din sau huiduim. Spectatorii unui show ai cãrui actori suntem
clasele a VII-a-12", eveniment unde participanþii vor avea ocazia sã fie informaþi noi înºine! Trãim de parcã am face repetiþie pentru o
despre obiectivele ºi rezultate proiectului. viaþã viitoare, în care sã fim mai buni, mai înþelepþi, mai
(Continuare în pagina 3) frumoºi. Ce putem face? Savantul Anghel Ruginã spunea:
„Sã ne facem viaþa frumoasã în jurul nostru. Sã lãsãm
gândurile mari, la scarã internaþionalã, cã acolo jocu-
Se apropie Târgul de carte Gaudeamus rile sunt fãcute ºi echilibrele nu trebuie rupte. Nu avem
nici informaþiile, nici competenþa, nici resursele ºi nici
Editura Fundaþiei România de Mâine vã aºteaptã sã participaþi la lansãrile ultimelor volume pe care le-a publicat: mijloacele necesare sã acþionãm la un nivel atât de
Sala Mircea Nedelciu, nivelul 7.70, Pavilionul A, Romexpo: Barattucci (Universitatea din Salerno) - vineri, 24 noiembrie înalt. Putem, în schimb, sã ne comportãm civilizat, sã ne
• Tratat de sociologie a comunitãþilor rurale, 2 volume, 2023, 13.00 - 13.45 educãm bine copiii, sã ne conservãm ºi sã ne protejãm
autor prof. univ. dr. Virgiliu Constantinescu; miercuri, • Premisele izolãrii politice a României. 1919-1940, mediul în care trãim, sã ne respectãm ºi sã ne ajutãm,
22 noiembrie, 14:00 - 14:45 ediþia a II-a, autor prof. univ. dr. Viorica Moisuc; sâmbãtã, pe scurt, sã ne trãim viaþa liniºtiþi”.
• Economia României dupã pandemie - Cum poate fi 25 noiembrie, 13:00 - 13:45. Nu înþeleg politica dâmboviþeanã. Nici pe aceea inter-
sãracã o þarã bogatã? autor prof. univ. dr. Mircea Coºea, naþionalã. Singura mea politicã este lucrul bine fãcut. La
Sala Marin Preda, nivelul 3.20, Pavilionul A, Romexpo serviciu, în familie, în societate. La limita superioarã a
joi, 23 noiembrie, 14:00 - 14:45 • Ghid de activitãþi pãrinte-preºcolar, Grãdiniþa
• Teme ºi perspective în psihologia managementului, posibilitãþilor mele intelectuale, fizice, psihice. ªi pretind
Prietenii Mei, colectiv de autori - duminicã, 26 noiembrie, celor din jurul meu sã facã la fel. Cred cã numai astfel vom
autori Stefano Amodio (Istituto Teseo) ºi Massimiliano 15:00 - 15:45 progresa. Cred cã acesta este un comportament democratic.
Cã poporul român este divizat nu cred cã este
neapãrat rãu. Cum se manifestã aceastã divizare mi se
pare dezastruos. Cauze umorale împing la gesturi necon-
trolate, letale pentru democraþie. În locul argumentelor,
forþa. Forþa datã de o poziþie efemerã. Lovituri rapide,
fãrã analizarea consecinþelor, care dãuneazã, atât celor
care le primesc, cât ºi celor care le dau, pe termen scurt,
dar mai ales pe termen mediu ºi lung, într-o lume a con-
flictelor însângerate
pag. 2 OPINIA NAÞIONALà 1070 – 14 noiembrie 2023

Premiat la Olimpiada Internaþionalã de Aritmeticã Mentalã

FELICITÃRI!
PATRICK IACOB, elevul ªcolii
Gimnaziale International Premium
School of Bucharest, reprezen-
tant al Centrului Nomin Jyuku,
a obþinut locul al II-lea la Olimpiada
Internaþionalã de Aritmeticã
Mentalã 2023, ce s-a desfãºurat în
Turcia în perioada 8-9 noiembrie.
De asemenea, Patrick a ajuns
pânã în semifinale la categoria
spelling bee.
Patrick a reprezentat cu multã
mândrie România, alãturi de alþi opt
colegi ai centrului educaþional. În
acest moment, el reuºeºte sã
adune 12 numere cu o cifrã, vitezã
0.4 secunde, ºi 10 numere cu 2 cifre,
vitezã 0.5 secunde.
Acum trei ani, Patrick a avut
prima întâlnire cu aritmetica
mentalã, în cadrul Centrului Nomin
Jyuku. Prin exerciþiu ºi multã
dedicare, el a reuºit sã obþinã patru
certificãri internaþionale, exame-
nele fiind date cu profesori din
Japonia, informeazã ªcoala
Gimnazialã International Premium
School of Bucharest, partener
British Council, centru de pregã-
tire pentru examenele Cambridge.
Acum, Patrick a fost selecþionat sã
participe la Olimpiada Interna-
þionalã de Aritmeticã Mentalã, în
cadrul cãreia concureazã cu cei mai
buni copii. ªi, cum v-am informat,
s-a situat pe locul al doilea.
Ministerul Educaþiei a publicat
Modele de subiecte pentru
Evaluarea Naþionalã ºi Bacalaureat 2024.
• http://subiecte.edu.ro/2024/bacalaureat/modeledesubiecte/
• http://subiecte.edu.ro/.../evaluarenati.../modeledesubiecte/
CALENDAR
Evaluare Naþionalã 2024
• 11-14 iunie - înscrierea la Evaluarea Naþionalã;
• 25 iunie 2024 - proba la Limba ºi literatura românã;
• 27 iunie 2024 - proba la Matematicã;
• 28 iunie 2024 - proba la Limba ºi literatura maternã;
• 3 iulie 2024 - afiºarea rezultatelor iniþiale, înainte de contestaþii;
• 3 iulie (orele 16.00 - 19.00) ºi 4 iulie (orele 08.00 - 12.00) - depunerea
contestaþiilor;
• 4 - 9 iulie - soluþionarea contestaþiilor;
• 9 iulie - afiºarea rezultatelor finale la Evaluarea Naþionalã 2024.

Bacalaureat 2024
Sesiunea iunie-iulie
• 3-7 iunie 2024 – Înscrierea candidaþilor la prima sesiune de examen
• 7 iunie 2024 – Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
• 17-19 iunie 2024 – Evaluarea competenþelor lingvistice de
comunicare oralã în limba românã - proba A
• 19-20 iunie 2024 – Evaluarea competenþelor lingvistice de
comunicare oralã în limba maternã - proba B
• 19-21 iunie 2024 – Evaluarea competenþelor digitale - proba D
• 25-27 iunie 2024 – Evaluarea competenþelor lingvistice într-o limbã
de circulaþie internaþionalã - proba C
• 1 iulie 2024 – Limba ºi literatura românã - proba E.a) - proba scrisã
• 2 iulie 2024 – Proba obligatorie a profilului - proba E.c) - proba scrisã
• 4 iulie 2024 – Proba la alegere a profilului ºi specializãrii - proba E.d)
- proba scrisã
• 5 iulie 2024 – Limba ºi literatura maternã - proba E.b) - proba scrisã
• 8 iulie 2024 – Afiºarea rezultatelor la probele scrise pânã la ora
12.00 ºi depunerea contestaþiilor în intervalul orar 12.00-18.00
• 9-11 iulie 2024 – Rezolvarea contestaþiilor
• 12 iulie 2024 – Afiºarea rezultatelor finale

Sustenabilitatea ºi inovarea în centrul atenþiei conferinþei internaþionale

„InnopRo- Sinaia 2023” / 16-17 noiembrie 2023
Summitul internaþional InnopRo 2023, eveniment
organizat de Wallachia eHub în parteneriat cu
consorþiul regional de clustere Wallachia din sudul
României, aflat la a doua ediþie, ºi-a fixat un cadru ºi
o recunoaºtere la nivel naþional ºi internaþional, prin
modul în care abordeazã inovarea, respectiv, cu
accent pe dimensiunea verde ºi digitalã, dar ºi pe
rolul clusterelor ºi a ecosistemelor industriale, de a
canaliza prin iniþiative concrete aceastã inovare spre
tranziþie economicã mai sustenabilã ºi mai rezilientã.
Din acest motiv nu vom asista doar la o conferinþã
de dezbateri pe teme generale, ci pe soluþii inovative
ale tranziþiei. Nu vor lipsi nici soluþiile oferite de
centrele de inovare digitalã ºi clustere, alãturi de cele
oferite de firme inovative.
Evenimentul, care va avea loc în perioada 16-17
noiembrie 2023, la Hotel „Internaþional” din Sinaia,
are un conþinut pronunþat interactiv ºi de
matchmaking. Alãturi de participãrile directe pe
parcursul evenimentului, existã posibilitatea
interacþiunii online prin înregistrare pe platforma
gratuitã a evenimentului, unde participanþii vor putea,
de asemenea, sã asiste la sesiunile din prima zi.
Acest eveniment este dedicat organizaþiilor care
cautã soluþii ºi servicii inovatoare ºi se angajeazã sã
gãseascã modalitãþi eficiente de a avansa cãtre
modele de afaceri ºi structuri organizaþionale durabile
ºi rezistente. Pe durata summit-ului, membrii
consorþiului, alãturi de partenerii noºtri naþionali ºi
Co-organizatori ºi sponsori ai evenimentului
internaþionali, vor prezenta soluþii inovatoare în Înregistrarea participãrii la eveniment se face prin accesarea linkului:
sectoare cheie, cum ar fi agroalimentar, energie, https://innopro-innovation-pathways-romania.b2match.io/
producþie ºi comunitãþi inteligente. Vizualizare Invitaþie ºi Agendã eveniment, prin accesare link
De asemenea, evenimentul oferã o oportunitate
unicã de a implica participanþii într-o sesiune de https://drive.google.com/file/
networking B2B exclusivã, gãzduitã de Wallachia d/1mwTIf5J5B_NF1uo3ysYJFNN99ht9Vm_Z/view
eHub ºi Enterprise Europe Network (EEN).
„Cãile tranziþiei - industrial pathways, care ne-
au inspirat în conceptul de „InnopRo”, reprezintã
un subiect larg dezbãtut peste tot în lume. Provocarea
majorã este legatã de ce iniþiative se înscriu pe aceste
cãi ºi cum sunt sprijinite, prioritizate, pentru a permite
atenuarea riscurilor pe care actualele modele de
dezvoltare economico-socialã le-au generat.
Evenimentul nostru doreºte sã stimuleze aceste noi
cãi de tranziþiei prin contribuþia adusã de inovarea
digitalã ºi verde, în special în regiunile unde
ecosistemele noastre sunt active. Vorbim de
ecosisteme pentru c㠄InnopRo” ºi organizatorii sãi
reprezintã, la rândul lor, o mare varietate de entitãþi
concentrate fiecare pe una sau mai multe zone
economice, tehnologice ºi de inovare distincte. USH Pro Business - Evenimente, Comunicare ºi Internaþionalizare
Cei care vor sã beneficieze de serviciile acestor www.ushprobusiness.ro
ecosisteme, pentru a gãsi împreunã calea de tranziþie https://www.facebook.com/www.ushprobusiness.ro
digitalã ºi verde cea mai avantajoasã, se pot alãtura. https://www.linkedin.com/in/ush-pro-business/
Prin prezenþa partenerilor strãini, dar ºi a progra- https://www.instagram.com/ushprobusiness/
melor noastre putem sprijini dezvoltarea afacerilor Wallachia eHub
în exterior pentru beneficiari” a declarat Costin Lianu, https://wallachiaehub.ro/; weh@spiruharet.ro
coordonator Wallachia eHub. https://www.facebook.com/wallachiaehub
https://www.linkedin.com/company/wallachia-ehub/

ISSN 1221-4019 TEHNOREDACTARE: Vasilichia Dinu

Opinia ISSN 1841-4265 (online) REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ
naþionalã www.opinianationala.ro este editatã de Rãspunderea
www. facebook.com/opinianationala Stimaþi cititori, FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE pentru conþinutul
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei
Telefon/fax: 021 316 97 91 Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, Tiparul executat de textelor publicate
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87, informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI aparþine autorilor.
interioare 168 ºi 143 viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.
e-mail: opinia@spiruharet.ro ROMÂNIA DE MÂINE
1070 – 14 noiembrie 2023 OPINIA NAÞIONALà pag. 3

• Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei • Facultatea de ªtiinþe Juridice

Workshop
Etapizarea, soluþie eficientã
în citirea exemplului muzical
Evenimentul tip atelier Etapizarea, soluþie
eficientã în citirea exemplului muzical - organizat în
format fizic - a fost adresat în special celor preocupaþi
de perfecþionare în domeniul ªtiinþelor Educaþiei prin
abordarea unor metode moderne ºi eficiente de lucru
în etapa învãþãmântului primar (studenþi de la
programul licenþã P.I.P.P. ºi cadre didactice).
Prezentarea aplicativã interactivã aflã utilitate ºi la
persoanele care activeazã în diferite alte domenii, dar
care sunt interesate de descifrarea autodidactã ºi
utilizarea limbajului muzical.
Cântul ºi dansul sunt activitãþi specifice vârstei
preºcolare ºi primare. În aceastã etapã copiii se bucurã
de jocuri care implicã miºcarea ºi muzica, independent
de ocazia, cadrul ºi contextul respectiv (familial sau
instituþionalizat). Metodicieni reprezentativi pentru
ºcoala activã, precum Maria Montesori, au susþinut
eficienþa formãrii ºi dezvoltãrii abilitãþilor artistice prin
apelul la componenta senzorialã. Deºi copiii rãspund
cu entuziasm tuturor provocãrilor specifice domeniului
„Artã ºi tehnologie”, în special solicitãrilor disciplinei
„Muzicã ºi miºcare”, odatã ajunºi în etapa însuºirii
limbajului muzical, respectiv, a notaþiei, apelul la
senzorial nu mai este suficient. În aceastã perioadã
existã riscul ca unii dintre subiecþi sã piardã din
motivaþie ºi sã se îndepãrteze de practica muzicalã, unde
ºi ªtiinþe Economice Constanþa
Workshop
Orizonturi ºi perspective profesionale
programa impune însuºirea rapidã a terminologiei
specifice ºi a simbolurilor muzicale. Doar condiþionat
Îþi doreºti o carierã de economist
de asimilarea tuturor acestor elemente de limbaj, cadrul
didactic va putea dirija învãþarea în scopul dobândirii
ºi nu ºtii ce oportunitãþi de carierã ai?
competenþelor de intonare corectã ºi expresivã. Facultatea de ªtiinþe Juridice ºi Invitatul special, domnul
Spre deosebire de însuºirea limbajului literar, unde ªtiinþe Economice Constanþa te Cristian Piecu, formator, consultant
alfabetizarea implicã prezentarea sunetului invitã sã participi la seria de ºi project manager cu o vastã
(pronunþiei) ºi literei respective (simbolului grafic), în Workshop-uri Orizonturi ºi experienþã în domeniu, le va vorbi
deprinderea limbajului muzical se solicitã subiectului perspective profesionale, pe care studenþilor de la programul de
înþelegerea ºi asimilarea datelor legate de sunet le organizeazã în coordonarea: studii universitare de licenþã Mana-
(intonaþie), notã (reprezentare graficã) ºi totodatã conf.univ.dr. Octav Neguriþã, gement despre ce înseamnã o carierã
termen (denumirea, accepþiunea simbolului). conf.univ.dr. Iulia Pârvu, conf.univ.dr. de Consultant în Management,
Totodatã, realizarea aplicaþiilor de scris-citit muzical, Laura Iacob, lect.univ.dr. Claudia despre domeniile de activitate
adicã a solfegierii propriu-zise, se desfãºoarã pe trei Guni. în care se pot angaja ºi despre
coordonate: melodicã, ritmicã ºi dinamicã, potrivit Prima temã de dezbatere aptitudinile de care au nevoie
programei ºcolare, dar ºi a firescului cântãrii (sunetul „Oportunitãþi de dezvoltare pentru a-ºi asigura succesul în
muzical fiind definit de patru coordonate). profesionalã în consultanþã acest domeniu.
În aceste condiþii, descifrarea exemplelor muzicale managerial㔠se referã la o carierã Întâlnirea are loc
din manuale ºi din repertoriu, constituie uneori o de Consultant în Management. luni, 20 noiembrie, ora 12.
provocare chiar pentru cadrele didactice. Practic, citirea
limbajului muzical implicã gândirea simultanã (analiza
ºi identificarea simbolurilor) pe minimum trei paliere de
lucru. Dupã procesarea informaþiei analitice complexe
este necesarã realizarea rapidã a comenzii de emitere
vocalã corectã a sunetului (pe traseul de procesare din
cortex cãtre coarda vocalã). Întrucât viteza de cântare
reflectã caracterul piesei, cu interpretarea vocalã se
vor asocia tactarea mãsurii ºi a timpului, aºadar
distributivitatea miºcãrii, deci, în final, interpretarea
fidelã a exemplului (nu neapãrat ºi expresivã) va implica
o activitatea cognitivã intensã ºi complexã.
Pentru a veni în sprijinul studenþilor de la programul
P.I.P.P., a cadrelor didactice din învãþãmântul primar
(active sau în devenire), dar ºi - în general - pentru
persoanele ce se formeazã autodidact fiind interesate
de deprinderea „tainelor” alfabetizãrii muzicale, am
propus ºi demonstrat o metodã de lucru prin etapizarea
fireascã a operaþiilor specifice, astfel încât, priceperile
ºi deprinderile sã se dobândeascã gradat, pornind de
la câte o coordonatã a sunetului, urmatã de realizarea
simultanã a câte douã sau mai multe operaþii, pentru a
se ajunge în final la actul complex de îmbinare a tuturor Facultatea de Medicinã
activitãþilor, demers realizat corect ºi conºtientizat.
Veterinarã din cadrul Uni-
Evenimentul s-a bucurat de succes în rândul
versitãþii Spiru Haret a fost
participanþilor ºi sperãm ca propunerile prezentate sã
prezentã, prin voluntari stu-
dobândeascã o largã aplicabilitate.
denþi ºi participanþi, medici
Conf. univ. dr. Crinuþa POPESCU absolvenþi, cadre didactice, în
perioada 9-11 noiembrie 2023,
la cel de-al 15-lea Congres al
Asociaþiei medicilor veterinari
pentru animale de companie
- AMVAC/RoSAVA. „Un eveni-
ment spectaculos: peste 60 de
expozanþi, aproape 900 de parti-
cipanþi entuziaºti ºi o echipã
remarcabilã de peste 250 de
reprezentanþi ai expozanþilor.
Congresul AMVAC 2023 de la
Sinaia a fost punctul culminant
al anului pentru comunitatea
de medici veterinari pentru
animale de companie”.

„FACILITATE-AI: Ghid de bune practici pentru facilitarea învãþãrii inteligenþei artificiale (IA)
un nou instrument de îmbunãtãþire a predãrii inteligenþei artificiale în mediul preuniversitar
(Urmare din pag. 1)
Conferinþa este dedicatã fami-
liarizãrii pãrþilor interesate cu scopurile
ºi obiectivele cheie ale proiectului ºi
prezentãrii rezul-tatelor proiectului:
Ghid de predare AI pentru profesori
care faciliteazã învãþarea elevilor din
clasele 7-12; Planuri de învãþare ºi
creativitate pentru AI; Curs de for-
mare pentru profesori Facilitatori de
învãþare în educaþia AI-STEAME+;
Mediu dinamic de învãþare online
cu OER pe AI în discipline ºcolare
interdisciplinare SEAME+; Obser-
vatorul AI-Education.
La eveniment sunt invitaþi sã
participe profesori, formatori de
profesori, factori de decizie în
domeniul educaþiei, pãrinþi, tineri
cursanþi, manageri de ºcoli, personal
ºcolar, cadre universitare, funcþio-
nari ai autoritãþilor publice ºi alþi
asociaþi din domeniul educaþiei
ºcolare ºi tehnologiei.
de cãtre elevii din clasele 7-12”,
Agenda evenimentului va cuprinde:
• Prezentarea proiectului FACILITATE-AI
• Prezentarea rezultatelor proiectului
• Lecþii învãþate din dezvoltãri ºi implementãri
• Prezentãri ale celor mai bune practici de
utilizare de cãtre educatorii ºcolari
• Demonstrarea ºi familiarizarea participan-
þilor cu mediul de învãþare online, prezentând
instrumentele/OER-urile/modulele care fac
parte din acesta
• Prezentare generalã a programului de formare
ºi a Observatorului
• Recomandãri de politici ºi feedback din partea
participanþilor
• Discuþii, concluzii ºi reflecþii
Proiectul FACILITATE AI este un proiect
Erasmus+, cofinanþat de Comisia Europeanã,
în cadrul programului Erasmus+ KA220-SCH,
având scopul de a sprijini profesorii din
ºcoli în dezvoltarea unei baze de cunoºtinþe
ºi a unei înþelegeri bazate pe dovezi a com-
plexitãþilor ºi principiilor IA ºi, de asemenea,
stimularea gândirii creative care urmeazã sã
fie implementatã în programa de învãþare a
elevilor din clasele 7-12. În plus, rezultatele îmbunãtãþite continuu cu elemente de
vor fi aplicate folosind STEAME în scopul de inteligenþã artificialã. Contribuþia noastrã
a dezvolta AI-STEAME pentru a fi utilizate de în proiect a vizat în special modulele legate
cãtre profesori. Obiectivul final al proiectului de pregãtirea tinerei generaþii pentru a
este de a ajuta generaþiile viitoare sã-ºi dez- deveni antreprenori avizaþi ºi competenþi
volte competenþele ºi disponibilitatea pentru în utilizarea inteligenþei artificiale în
transformarea digitalã, cu accent pe utilizarea modelele de afaceri ale viitorului. Astfel,
ºi aplicaþiile IA. tinerii vor putea înþelege cum îºi valo-
„Evoluþia educaþiei IA în ºcolile moderne rificã potenþialul creativ pentru a inova
va ajuta generaþiile actuale ºi viitoare înþelegând în acelaºi timp ºi aspectele
sã înlocuiascã sistemele tradiþionale de eticã extrem de importante în acest
de învãþare ºi sã intre în noua generaþie de domeniu”, a declarat Costin Lianu, Prorector
sisteme de învãþare digitalã, care sunt al Universitãþii Spiru Haret.
Mai multe informaþii sunt disponibile pe www.facilitate-ai.eu
USH Pro Business - Evenimente, Comunicare ºi Internaþionalizare
www.ushprobusiness.ro
https://www.facebook.com/www.ushprobusiness.ro
https://www.linkedin.com/in/ush-pro-business/
https://www.instagram.com/ushprobusiness/
pag. 4
Adevãruri crude scrise de Mircea Coºea
într-o carte de economie despre noi ºi lumea în care trãim
•Aºa cum a fost deja semnalat într-un numãr anterior al publicaþiei
O p i n i a N a þ i o n a l ã , Editura Fundaþiei R o m â n i a d e M â i n e aduce în faþa
cititorilor o nouã carte de economie a consacratului profesor Mircea Coºea:
Economia României dupã pandemie. Cum se poate ca o þarã bogatã sã fie sãracã?
Despre structura cãrþii
În Partea întâi sunt incluse douã analize
de mare profunzime: „De ce o þarã atât de
bogatã este atât de sãracã?” respectiv „De
ce nu reuºeºte România sã-ºi valorifice
potenþialul de resurse?”. Studiile sunt, aºa
cum se vede în titlul lor, rãspunsuri la
întrebãri patetice pe care ni le punem mulþi
dintre noi. De multe ori formulãm expres
aceste întrebãri existenþiale pentru România.
Sunt ºi situaþii când nu mai avem curajul sã
le punem ºi aºteptãm resemnaþi o soluþie
miraculoasã. Mircea Coºea are curajul, dar
ºi priceperea, sã înþeleagã ºi sã explice, cu
foarte solide argumente, rãspunsul la aceste
întrebãri complexe.
Partea a doua cuprinde urmãtoarele
studii: „O imagine a situaþiei prezente ºi de
perspectivã a economiei globale”, „Eco-
nomia româneascã, parte a pieþei unice
europene”, „Valorificarea resurselor
naþionale, principiul de bazã al politicilor
anticrizã. Cazul industriei de procesare a
resurselor agricole”. Prin partea a doua,
Mircea Coºea ne introduce în problematica
naþionalã ºi globalã a economiei, inclusiv o
prezentare realistã a situaþiei actuale ºi a
perspectivelor previzibile.
Partea a treia cuprinde o selecþie a
articolelor ºi eseurilor publicate de autor în
perioada 30 septembrie 2020-30 septembrie
2023, deci în perioada în care viaþa ºi
economia au fost marcate de pandemie
urmatã de rãzboiul din Ucraina. În partea a
treia gãsim eseuri pentru toate treptele de
cunoaºtere a economiei, aspecte teoretice
ºi practice, probele naþionale ºi interna-
þionale, teme noi ºi teme consacrate reluate
conform noilor realitãþi.
Printre eseurile cu amplã deschidere
teoreticã se numãrã: „ªi-a dovedit ºtiinþa
economicã utilitatea în combaterea
crizei?”, „Ne protejeazã creºterea econo-
micã de efectele crizei?” sau „ªi rãzboiul
are economia sa”.
Din categoria temelor internaþionale se
numãrã: „Rusia: un partener special al
Uniunii Europene”, „Rusia: Sancþiunile
lovesc o economie deja fragilã”, „Eficienþa
sancþiunilor: între mãrire ºi decãdere.
Cazul Uniunii Europene”, „Uniunea Euro-
peanã mai poate spune: «Nu avem petrol
dar avem idei»?”, „Este China un pericol
real pentru SUA, ameninþându-i poziþia de
lider mondial?”, „Efecte ºi oportunitãþi ale
conflictului Ruso-Ucrainian”, „China
între dorinþa ºi putinþa de a schimba
ordinea mondialã”, „Criza energeticã
europeanã. Cazul Germaniei”, „Viitorul
agriculturii globale în 2023", „În ce lume
vom trãi?”.
O serie de analize comparative între
România ºi tendinþele de pe plan inter-
naþional, global sau punctual, întãresc
argumentaþia din partea I privind cauzele
sãrãciei României în condiþiile în care suntem
bogaþi în resurse naturale. Din aceastã
categorie de studii fac parte: „România:
unicul caz european de canibalism
OPINIA NAÞIONALÃ
Târgul de Carte Gaudeamus - ediþia Bucureºti 2023
• Program de vizitare: zilnic, între orele 10:00 ºi 20:00.
Ca în fiecare an, Editura Fundaþiei România de Mâine
vã va aºtepta la standul propriu cu apariþii noi ºi interesante.
economic”, „România nu este Polonia”,
„Facturile româneºti în context european”,
„Lumea se schimbã. România ce face?”.
O serie de eseuri privesc implicaþiile
directe ale economiei în viaþa noastrã de
zi cu zi: „Povestea neromanþatã ºi nema-
nipulatã a crizei uleiului”, „O mãsurã doar
aparent beneficã”, „Încã o oportunitate
pierdutã”.
Mircea Coºea rãmâne consecvent cu
probleme majore ale României, menþionând
soluþii aplicabile, concrete. Din categoria
permanenþelor gândirii economice a lui
Mircea Coºea sunt de menþionat eseurile:
„Program anticrizã în condiþiile eco-
nomiei de rãzboi”, „Somnul strategiei
naºte monºtri”, „Cât ne costã inflaþia?
Cine câºtigã ºi cine pierde”, „Bugetul
României: o relicvã a trecutului”, „Deficite
ºi... deficite”, „Programul Tomata sau
Mãgarul lui Buridan”.
Din categoria problemelor specifice
ale României meritã sã fie consemnate
urmãtoarele eseuri: „Poate România evita
o crizã alimentarã?”, „Patriotism ºi
patriotism economic”, „O altã problemã a
României: incapacitatea valorificãrii
oportunitãþilor”, „Chiar ºi în crizã, munca
nu este o valoare pe cale de dispariþie”,
„Sã nu ne îmbãtãm cu patriotism eco-
nomic”, „De la F16 la Alro Slatina”.
Gãsim în cartea profesorului Mircea
Coºea ºi câteva eseuri referitoare la teme
mai noi, de actualitate: „Cum se adapteazã
România economiei de rãzboi”, „Cine
va câºtiga rãzboiul valutar?”, „Inteli-
genþa artificialã, prietenul sau duºmanul
românilor?”.
O serie de alte eseuri au caracter complex,
putând fi mai greu clasificate.
Câteva comentarii despre
conþinutul de idei din carte
Orice comentariu despre o carte nu
poate fi decât subiectiv. Eu am avantajul de
a fi citit mult din ceea ce a scris Mircea Coºea,
l-am ascultat la televizor, am fost atent la
intervenþiile domniei sale la cercul de
economie din facultate. Cred cã sunt totuºi
ºi câteva elemente uºor de stabilit pentru
orice cititor. Mircea Coºea scrie frumos despre
economie, inteligibil, cu argumente solide,
bine documentat teoretic dar ºi cu date rele-
vante. Chiar dacã nu eºti de acord cu toate
soluþiile sau concluziile sale, citeºti cu plãcere
orice text prezentat de Mircea Coºea.
Mircea Coºea are capacitatea sã sur-
prindã realitatea economicã pe baza unor
indicatori care exprimã atât starea actualã,
cât ºi dinamismul unor procese în derulare.
De exemplu, în ceea ce priveºte investiþiile
de capital strãin în România foloseºte
indicatorul numãr firme nou-înfiinþate
comparativ cu perioada anterioarã.
Corelaþiile utilizate, unele consacrate dar
altele specifice metodei de cercetare a
profesorului Coºea, au o mare capacitate
explicativã. De exemplu, este interesantã
conexiunea dintre eficienþã ºi balanþa
• 22 – 26 noiembrie
• Pavilionul Central (A) Romexpo
Accesul publicului va fi gratuit.
comercialã, mai exact deficitul cronic al
acesteia în cazul României.
Ideile din carte sunt însoþite de grafice ºi
tabele edificatoare. Gãsim argumente solide
în favoarea tuturor consemnãrilor profe-
sorului Mircea Coºea. Raþionamentele
economice sunt toate bazate pe acel bagaj
minimal de cunoºtinþe economice necesare
omului civilizat.
Un element important al cãrþii îl reprezintã
limbajul accesibil. Mircea Coºea foloseºte o
terminologie pe înþelesul publicului, chiar
dacã uneori conþinutul este complex. Întâlnim
în mai multe locuri parabole frumos descrise
ºi sugestive, cum ar fi cea a mãgarului lui
Buridan. Frumuseþea limbajului ne dã
plãcerea de a citi ºi înþelege textul prezentat.
Mircea Coºea considerã cã economia
trebuie apreciatã în funcþie de gradul de
satisfacere a nevoilor oamenilor. În secþiunea
„Sã vedem partea plinã a paharului” din
partea I prezintã paradoxul economiei
româneºti: creºterea ºi modernizarea nu au
efect asupra condiþiilor de viaþã ale populaþiei,
cetãþenii nu simt beneficiile dezvoltãrii ºi
progresului economiei. Aduce în discuþie ca
argument suplimentar ponderea cetãþenilor
români expuºi riscului de sãrãcie ºi excluziune
socialã, inclusiv problema sãrãciei în cazul
copiilor. Tot din categoria indicatorilor
relevanþi, cu mare putere informaþionalã,
utilizaþi în aceastã secþiune sunt accesul la
educaþie de calitate ºi la servicii de sãnãtate
sau adâncirea inegalitãþilor existente. Trebuie
menþionat cã metoda prezentãrii sub forma
paradoxului a unor probleme economice este
utilizatã cu mãiestrie de Mircea Coºea în
aceastã carte.
Titlul unei secþiuni tot din partea I este
el însuºi o sintezã de mare expresivitate:
„Deficitul comercial - dovadã a ineficienþei
valorificãrii resurselor”. De la deficitul
comercial se trece într-un flux logic bine
închegat la alte teme majore de interes
general: deficitul de cont curent ºi mai ales
datoria publicã. Pentru a da maximã expre-
sivitate problemei îndatorãrii României,
Mircea Coºea ne prezintã datoria pe cap de
locuitor, de 2.500 euro, ca ºi dimensiunea
serviciului datoriei externe actualizat. Cifrele
trec astfel din zona de înþelegere a specia-
liºtilor în cea a publicului interesat de soarta
þãrii ºi de viitorul ei.
Pe lângã descrierea situaþiei economice
concrete în care ne aflãm, neretuºatã ºi
nefardatã, gãsim ºi cauze care au condus la
aceasta. În secþiunea „Comportamentul
clasei politice ºi al decidenþilor politici”
din Partea I aratã cã avem instituþii
ineficiente pentru cã la conducere sunt
oameni care nu au nici un fel de înþelegere a
domeniului, numiþi politic. M-a bucurat sã
citesc argumentaþia profesorului Mircea
Coºea împotriva aserþiunii eronate potrivit
cãreia românii nu au abilitãþi antrepre-
noriale sau manageriale. În realitate avem
astfel de calitãþi. Se înregistreazã însã
ceva grav, descris fãrã menajamente în
carte: ruptura dintre interesele clasei politice
ºi cele ale cetãþenilor.
1070 – 14 noiembrie 2023
Partea a II-a începe cu o fotografiere de
mare fineþe a situaþiei prezente ºi de
perspectivã a economiei globale. Este adusã
în discuþie o ipotezã de lucru interesantã a
profesorului Mircea Coºea: efectul crizelor
suprapuse: cea pandemicã, a energiei ºi
inflaþia. În baza ipotezei respective ºocurile
provocate de aceste crize se consolideazã
reciproc. În plus acþioneazã acum impactul
conflictului din Ucraina. Avem astfel un
referenþial valoros pentru ceea ce este acum
economia în lume ºi în Uniunea Europeanã.
Partea a III-a începe cu un eseu de tip
parabolã. În lupta cu problemele reale sunt
necesare mereu idei valoroase. Þãrile
europene au reuºit de mai multe ori sã
gãseascã idei/soluþii la probleme apãrute.
Criza petrolului din 1973, cunoscutã de
generaþiile mature, mai puþin abordatã în
literatura economicã recentã, este adusã în
discuþie de Mircea Coºea pentru a pune
câteva jaloane contextului economic actual.
În eseul „ªi-a dovedit ºtiinþa economicã
utilitatea în combaterea crizei?” reia o temã
vastã, deja consacratã. Înþelegem ce trebuie
sã ne aºteptãm de la economie, ce este bine
sã reþinem, noi ºi mai ales conducãtorii þãrii.
În ultimul eseu al pãrþii a III-a Mircea
Coºea revine la o iniþiativã economicã
anterioarã la care a fost printre iniþiatori ºi
asupra cãreia ºi-a spus pãrerea: organizarea
ºi funcþionarea Casei Unirea. Pornind de la
acest eseu îmi permit sã sugerez un mod de
abordare mai general: trebuie sã separãm
mereu calitatea ideilor de calitatea modului
în care acestea sunt implementate. De altfel
prin mãiestria autorului trecem uºor de la o
problemã standard de mcro-economie la teme
majore macro-economice.
Concluzii
Pentru cititorii interesaþi de problemele
economice existã o întrebare simplã: vor sã
cunoascã adevãrul, chiar dacã acesta este
crud ºi cu multe riscuri viitoare, sau vor sã li
se promitã lucruri pe care este foarte puþin
probabil sã le vadã realizate? Dacã vor sã
ºtie adevãrul trebuie sã citeascã atent cartea
Economia României dupã pandemie. Cum
se poate ca o þarã bogatã sã fie sãracã?
scrisã de domnul profesor Mircea Coºea.
Lecturã plãcutã!
Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BÃLUÞÃ
Membru al Consiliului ªtiinþific al Editurii
Fundaþiei România de Mâine
1070 – 14 noiembrie 2023 OPINIA NAÞIONALà pag. 5

EVENIMENTUL ANUAL
Zilele Bibliotecii Universitãþii „Spiru Haret”
20 – 22 noiembrie 2023
Dupã cum se ºtie, deja este al celor din primul an de studiu, de activitatea ºi serviciile puse la
tradiþie, în perioada octombrie - precum ºi al masteranzilor ºi al dispoziþia celor interesaþi de Departa-
noiembrie a fiecãrui an universitar, cadrelor didactice. Prin aceastã mentul Bibliotecã. Anul acesta, cum
timp de trei zile, se organizeazã acþiune, studenþii primesc informaþii v-am informat, Zilele Bibliotecii
Zilele Bibliotecii Universitãþii referitoare la utilizarea bazelor de Universitãþii „Spiru Haret” se des-
„Spiru Haret”, manifestare care date ºtiinþifice naþionale ºi interna- fãºoarã în perioada 20 - 22 noiembrie,
vine în sprijinul studenþilor, mai ales þionale, precum ºi informaþii legate având ca temã principalã:

Dezvoltarea competenþelor educaþionale

prin îmbunãtãþirea continuã a bibliotecii digitale
în vederea pregãtirii absolvenþilor
pentru noile profesii ale viitorului
De asemenea, în cadrul evenimentului vor fi abordate
subiecte despre:
• Bibliotecile universitare - parte integrantã
în sistemul cunoaºterii.
• Biblioteca digital㠖 Realitãþi ºi perspective.
• Impactul bibliotecii digitale asupra formãrii
competenþelor educaþionale ºi profesionale.
•Biblioteca ºi cultura informaþiei folosind spaþiul
informaþional global.
• Biblioteca universitarã spaþiu pentru educaþie
ºi dezvoltarea competenþelor digitale.
• Rolul bibliotecii în procesul de învãþare continuã.
• Noua realitate socialã ºi efectele acesteia cu privire
la activitatea bibliotecilor.
• Cãrþile care v-au marcat viaþa.
•Criza lecturii clasice versus criza lecturii digitale
în era tehnologicã.
Înainte de a vã prezenta programul
evenimentului la fiecare facultate din cadrul
Universitãþii „Spiru Haret”, se cuvine
sã adresãm felicitãrile ºi mulþumirile
beneficiarilor pentru implicarea ºi munca
desfãºuratã de doamnele bibliotecare,
partener cotidian al celor care calcã pragul
bibliotecilor. Mulþumim! Sã fiþi sãnãtoase
ºi inspirate, doamnelor bibliotecare!
> Facultatea de Medicinã Veterinarã - Bucureºti
&
Tema: Biblioteca universitarã spaþiu pentru educaþie ºi dezvoltarea
competenþelor digitale.
Bibliotecar: Viorica STOIAN
Data: 20.11.2023, ora: 12,30
Adresa: Bucureºti, Sector 3, B-dul. Basarabia nr. 256, etajul 1, sala 102 b.

> Facultatea
&
de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe
Administrative – Bucureºti
Tema: ,,Criza lecturii clasice versus criza lecturii digitale în era
tehnologicã”
Bibliotecari: Magda MIHÃILESCU, Denisa NEGOIÞÃ
Data: 20.11.2023, ora: 14,00
Adresa: Bucureºti, Sector 4, ªos. Berceni nr. 24, sala 112.

> Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport – Bucureºti

> Facultatea
&
de Inginerie
ºi Informatic㠖 Bucureºti
Tema: Studiul în bibliotecã; cãrþi & periodice ºi
bazele de date stiinþifice internaþionale disponibile
prin proiectul „AnelisPlus”.
În cadrul Zilelor Bibliotecii Universitare, vor fi
prezentate bazele de date ºtiinþifice internaþionale:
Proquest, Scopus, Jstore, EBSCO Academic Search
Complete, Clarivate Analytics, la care universitatea
are abonamente ºi o prezentare a bibliotecii facultãþii.
Vor participa studenþi ºi profesori.
Studenþii îºi vor putea deschide un cont individual
(mobil), prin care vor putea accesa aceste baze de date
în vederea documentãrii, folosind emailul instituþional.
Link: https://www.jstor.org/register?redirectUri=/
sau
https://www.youtube.com/watch?v=B5MaXgbhOTw
http://www.anelisplus.ro/
Pentru orientare, pot folosi GHIDUL DE ACCES
LA BIBLIOTECILE UNIVERSITÃÞII SPIRU HARET,
folosind link-ul: https://www.spiruharet.ro/data/
ghiduri/ghid_acces_la_bibliotecile_online_ush-
2017.pdf
Bibliotecar: Codruþa DRAGOTESCU
Data: 22.11.2023, ora: 14,00-16,00
Adresa: Bucureºti, Sector 6, str. Fabricii nr 46 G,
corp C, etaj 2, sala nr. 205.
> Facultatea
& Bucureºti
de ªtiinþe Economice –
Tema: Biblioteca ºi cultura informaþiei folosind
spaþiul informaþional global.
În perioada 20-22 noiembrie 2023 vor fi prezentate
bazele de date ºtiinþifice internaþionale: Proquest,
Scopus, Jstore, EBSCO Academic Search Complete,
Clarivate Analytics, la care universitatea are
abonamente, ºi o expoziþie de cãrþi ºi periodice cu
profil economic. Studenþii îºi vor putea deschide un
cont individual (mobil) prin care vor putea accesa
aceste baze de date în vederea documentãrii, folosind
emailul instituþional.
Link: https://www.jstor.org/register?redirectUri=/
sau
https://www.youtube.com/watch?v=B5MaXgbhOTw
http://www.anelisplus.ro/
Pentru orientare, folosiþi GHIDUL DE ACCES LA
BIBLIOTECILE UNIVERSITÃÞII SPIRU HARET
folosind link-ul: https://www.spiruharet.ro/data/
ghiduri/ghid_acces_la_bibliotecile_online_ush-
2017.pdf
Bibliotecar: Manon GRASU
Data: 22.11.2023, ora: 13,00
Adresa: Bucureºti, Sector 6, str. Fabricii nr 46 G,
corp C, etaj 2, sala nr. 204.
&
Tema: Rolul bibliotecii în procesul de învãþare continuã. Noua
realitate socialã ºi efectele acesteia cu privire la activitatea
bibliotecilor.Adaptare la era digitalã sau normalitate?
Specificul colecþiilor ºi nevoile utilizatorilor acestora.
- vizitarea bibliotecii ºi a sãlilor de lecturã;
- prezentarea bazelor de date ºtiinþifice internaþionale - ANELIS Plus
SPIRU HARET
- Expoziþie de carte.
Bibliotecar: Elena Beatrice CONSTANTINESCU
Data: 21.11.2023, ora 14.00
Adresa: Bucureºti, Sector 4, ªoseaua Berceni nr. 24, sala 206.
> Facultatea de ªtiinþe Economice – Câmpulung
&
Tema: Cãrþile care v-au marcat viaþa
Bibliotecar: Monica TOLEA
Data: 21.11.2023, ora: 12.00
Adresa: Câmpulung, jud. Argeº, str. Traian nr. 223, etaj 1.
> Facultatea
& Braºov
de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe Economice –
Tema: Baze de date ºtiinþifice ºi biblioteca în era digitalã
Bibliotecar: Gabriela VIªAN
Data: 20.11.2023, ora 10,00
Adresa: Braºov, str. Turnului nr. 7, sala 41.
> Facultatea
& Constanþa
de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe Economice –
Tema: Biblioteca digital㠖 Realitãþi ºi perspective
Data: 22.11.2023, ora 13,00
Bibliotecar: Mihaela POSTOLACHE
Adresa: Constanþa, str. Unirii nr. 32-34.

> Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei – Bucureºti > Facultatea

&
de ªtiinþe Juridice, Economice
ºi Administrative – Craiova
& Tema: Biblioteca în era internetului.
Tema: Impactul bibliotecii digitale asupra formãrii competenþelor educaþionale ºi profesionale
EXPOZIÞIE DE CARTE UNIVERSITARÃ cu profil psihologic ºi educaþional. - vizitarea bibliotecii ºi a sãlilor de lecturã
GHIDUL DE ACCES LA BIBLIOTECILE UNIVERSITÃÞII SPIRU HARET, https://www.spiruharet.ro/data/ - prezentarea bazelor de date ºtiinþifice internaþionale - ANELIS Plus
ghiduri/ghid_acces_la_bibliotecile_online_ush-2017.pdf SPIRU HARET
BAZE DE DATE ªTIINÞIFICE (Acces gratuit), http://biblioteca.spiruharet.ro/baze-de-date-stiintifice - Expoziþie de carte.
Bibliotecar: Liliana NEG POPESCU Data: 22.11.2023, ora 13,00
Data:.20.11.2023, ora: 12.00 Bibliotecar: Camelia RADU
Adresa: Bucureºti, Sector 6, str. Fabricii nr 46 G, corp C, etaj 2, sala nr. 206. Adresa: Craiova, str. Brazda lui Novac nr.4.
pag. 6 OPINIA NAÞIONALà 1070 – 14 noiembrie 2023

Fãrã cash Casa de târgoveþ

VITRALII
la gurã
Nu e nicio conspiraþie ºi nici o ma-
nevrã a ocultei. Poate doar o strategie
ºchioapã ºi, ca de obicei, insuficient
VITRALII documentatã, fãcutã pe genunchi
conform principiului strãmoºesc
„Trãdare, trãdare dar s-o ºtim doar noi!”. Deranj mare printre deontologi
ºi experþi: ne-au luat cash-ul de la gurã ºi din buzunare, vom fi urmãriþi,
spionaþi non-stop pânã ºi la toaleta din mall, guvernul vrea sã ºtie ce,
de ce ºi cu cât cumpãrãm, va sta cu ochii zgâiþi în sacoºele noastre, se
vor introduce din nou raþiile, cartelele, fãrã card nu se va mai putea trãi,
Orwell a fost mic copil etc. De fapt, ne aflãm în faþa unei tradiþionale
poticneli în faþa adevãrului: pe de-o parte, evaziunea fiscalã, realã ºi
uriaºã, iar pe de alta, eterna favorizare a sistemului bancar prin sprijinirea
celei mai importante funcþii a acestuia, aceea de aspirator de bani. Trebuie
luate în considerare câteva aspecte, din pãcate, ignorate de executiv: cea
mai mare evaziune fiscalã se înregistreazã la companiile de stat ºi la
multinaþionale. Primele au datorii istorice cu multe zerouri, în mare parte
la TVA ºi la CAS, ºi nu plãtesc pentru cã dacã ar face-o nu ar mai avea din
ce sã dea salarii sau sã finanþeze investiþii, iar personalul angajat este
oricum insuficient. Datoriile multinaþionalelor provin din neplata
impozitului pe profit, deoarece acesta din urmã nu exist㠖 de exemplu,
un operator de telecomunicaþii sau un actor major în extracþia de gaze
naturale are o cifrã de afaceri de, sã zicem, cincisprezece miliarde de euro,
dar nu are profit. Ca urmare, ordonanþa (care între timp, într-un acces de
luciditate, a fost modificatã) se va aplica vânzãtorilor de pãtrunjel pe ziar
ºi micilor firme private româneºti. Rãþoiala politicienilor la sistemul bancar,
la aflarea veºtii cã acesta s-a repezit sã majoreze comisioanele existente
sau sã introducã unele noi pentru operaþiunile cu numerar, a fost doar un
puseu de moment, deºi, se pare, a avut cât de cât succes.
Argumentul suprem pentru introducerea unui control asupra
operaþiunilor cu numerar este cel cu care ne-am obiºnuit: aºa a spus UE.
Posibil, dar nu poþi lua o mãsurã fiscalã de asemenea anvergurã fãrã un
studiu de impact, fãrã consultãri cu mediul de afaceri, fãrã o dezbatere
publicã temeinicã. Existã, într-adevãr, state europene care au decis
eliminarea operaþiunilor cu bani-gheaþã, dar o vor face pe etape, în timp,
cu o lungã perioadã de adaptare, nu de pe o zi pe alta. Procedând pe
fugã, pe furiº aproape, nu faci decât sã dai apã la moarã euroscepticilor
sau contestatarilor de profesie. Democraþia româneascã, aºa originalã
ºi zdruncinatã cum este, nu reuºeºte sã-ºi ºteargã caºul de la gurã, nici
acum, dupã ºaisprezece ani de epopee europeanã începutã dupã alþi
cincisprezece de stat la uºã cu cãciula în mânã, însã se grãbeºte sã-ºi
arunce pe foc cash-ul din buzunar înainte ca alte state, cu economii
consolidate, sã o facã. Totuºi, þãrile membre ale Uniunii au, încã, dreptul
suveran de a aplica în funcþie de condiþiile specifice fiecãreia dintre ele
mãsurile luate la nivel comunitar. Existã o Românie ruralã, aºa cum
existã ultra-urbanizare în Germania, asistenþialism social în þãrile nordice
sau naþionalism de brand în Franþa. Cum sã le armonizezi plasându-le
sub aceeaºi pãlãrie legislativã? Europa a creat, în cele douã milenii de
existenþã, trei utopii majore, care au generat prosperitate, interminabile
frãmântãri sociale, dar ºi conflicte sau chiar crime: instituþionalizarea
creºtinismului prin bisericã, capitalismul bazat pe consum nelimitat de
resurse ºi comunismul. Niciuna dintre acestea nu ºi-a dovedit fiabilitatea
sau superioritatea. Drept pentru care a inventat-o pe a patra – calea de
mijloc, bazatã pe cumpãtare, care, la rândul ei, nu poate fi asiguratã
decât prin controlul libertãþilor individuale al cãror mijloc de manifestare
este reprezentat de puterea de cumpãrare. Banul te face liber, deci nu
trebuie scãpat din ochi. Economia de repartiþie în locul celei de consum,
pentru cã altfel nu se mai poate. ªi totuºi, nu vã speriaþi, nu ne va cãuta
nimeni prin buzunare, nu e o conspiraþie, ci o încercare cam stângace
de a face faþã provocãrilor. Adaptarea va veni de la sine, într-o generaþie
sau douã, dacã cineva se va învrednici sã facã totul cu cap, þinând
cont de realitatea din teren ºi de perspective.
Dragoº CIOCÃZAN
De curând au început lucrãrile de restaurare a
uneia dintre celei mai vechi, mai frumoase ºi mai
reprezentative clãdiri din Capitalã, „Casa de
târgoveþ”, situatã pe Calea ªerban Vodã nr.33
(cunoscutã ºi sub numele de „Casa Voina”,
dupã numele ultimului proprietar înainte de
naþionalizare). Este un monument istoric care a
trecut prin foarte multe transformãri de-a lungul
timpului. Pentru a valoriza cu adevãrat acest imobil,
de anul viitor aici va fi „Centrul de informare ºi
promovare a patrimoniului cultural”. Investiþia,
în valoare de 438.000 de euro, este finanþatã
de Institutul Naþional al Patrimoniului prin
Programul Naþional de Restaurare. Specialiºtii
institutului vor urmãri ca procedurile de restaurare
ºi punere în valoare a monumentului istoric sã se
deruleze conform calendarului stabilit. Capitala va
beneficia de un centru de informare ºi promovare a
patrimoniului cultural ce va permite, totodatã,
organizarea unor expoziþii tematice, a unor
evenimente culturale, concerte ºi conferinþe.
Strada pe care se afl㠄Casa de Târgoveþ” se
numea în epoc㠄Podul Beilicului”, de la cuvântul
„bey”, titlu acordat în Imperiul Otoman oficialilor
de rang înalt. Asta ne spune ceva despre importanþa
acestei artere, pe vremuri, întrucât pe aici treceau,
în drumul lor spre Curtea Domneascã, domnitorii
Þãrii Româneºti numiþi de la Istanbul. Denumirea
de „Casa de Târgoveþ” ne indicã un proprietar
ce aparþinea clasei în formare a micii burghezii,
asemeni majoritãþii locuitorilor din Mahalale
Bucureºtiului: orãºeni mobili ºi întreprinzãtori. De
altfel, detaliile casei vorbesc ºi ele despre o perioadã
de schimbãri importante, inclusiv în ceea ce priveºte
standardul de viaþã al bucureºtenilor ºi aspiraþiile
Surse: patrimoniu.ro; infocentrum.ro; b365.ro; laviitor.patrimoniu.ro; e-zeppelin.ro; bercenidepoveste.ro;
bucuresti-centenar.ro; tarancutaurbana.ro, agerpres.ro; evenimentemuzeale.ro
devine
Centrul
de informare
ºi promovare
a patrimoniului
cultural
lor. Influenþele balcanice sunt vizibile în prispa cu
arcade în acoladã, stâlpi de lemn ºi capiteluri
sculptate. Fiind ridicatã pe terenul mlãºtinos din
lunca inundabilã a Dâmboviþei, construcþia are
beciul foarte înalt, cu grinzi masive din stejar. Vizibila
diferenþã de aspect dintre faþadã ºi restul casei
este, de exemplu, un astfel de efect al transformãrii
oraºului ºi gusturilor. Faþada a fost modificatã de
mai multe ori, ºi chiar împinsã cu aproximativ doi
metri, micºorând astfel casa, pentru a face loc
lãrgirii ºi modernizãrii strãzii. În timp ce faþada s-a
înscris în linia neoclasicã datã de clãdirile mai noi
de pe stradã, restul casei, cu structurã asemãnãtoare
caselor þãrãneºti cu foiºor ºi cu arcade de lemn în
acoladã, a rãmas neschimbatã din 1790.
De-a lungul secolului XX, casa a îndeplinit mai
multe funcþii, de la atelier de tapiþerie, la sediu de
instituþie publicã, ºi a trecut prin mai multe etape
de restaurare. Deceniul al doilea al secolului XXI
i-a adus o nouã viaþã, ca spaþiu de întâlnire, de
inspiraþie ºi de explorare a patrimoniului cultural,
prin iniþiativa mai multor asociaþii ºi grupuri de
artiºti, arhitecþi sau entuziaºti de istorie ºi culturã,
care au organizat aici diferite evenimente. Începând
cu anul 2021, casa, în noua sa calitate de sediu al
Centrului Naþional de Informare ºi Promovare a
Patrimoniului Cultural, a devenit un punct de
conexiune pentru toþi cei interesaþi de valoarea
culturalã a ceea ce ne înconjoarã, un spaþiu în care
sã descoperi, sã înveþi ºi sã acþionezi. Cu „noile
haine”, pe care le va primi odatã cu aceastã
restaurare, „Casa de Târgoveþ” din Calea ªerban
Vodã 33, sector 4, Bucureºti, va fi o adevãratã
bijuterie muzealã ºi nu numai.
George V. GRIGORE

Invitaþii în lumea artelor plastice

- Felicitãri, cum a fost anul artistic 2022? Dar 2023?
În anul 2022 am expus în Câmpeni alãturi de d-na Sabina
Doamne, ce lucrãri Duºa. Am fost primitã în Asociaþia Artiºtilor Plastici Mureº,
lucrãrile mele au fost expuse în cadrul expoziþiilor organizate
frumoase are de asociaþie. În 2023 au urmat alte expoziþii în cadrul asociaþiei.
Chiar în aceastã perioadã lucrãrile mele sunt expuse în cadrul
Petruþa Mariana! a douã expoziþii în Tg. Mureº. Tot anul acesta am avut o
colaborare frumoasã cu Dana Junc, autoarea cãrþii „Pãmântul
care m-o fãcut”; am fãcut ilustraþiile la text ºi douã dintre
picturile mele sunt pe coperþi. Pe lângã picturã îmi place sã
Prima datã când am vãzut lucrãrile semnate de cos, aºa am realizat bijuterii cusute cu motive tradiþionale ºi
doamna Petruþa Mariana, am exclamat: Doamne, ce sã þes brâuri, brãþãri ºi zgãrdiþe din mãrgele.
lucrãri frumoase! Asta nu pentru cã sunt icoane la mijloc, - Minunat! Felicitãri din inimã. Ultima întrebare. Cum
ci cu adevãrat te cuceresc încã de la primele secunde. doriþi sã fie lumea artei în general ºi lumea artei dumnea-
Tot aºa ºi pentru tablourile sale de picturã naivã. Avem voastrã în special?
marea bucurie sã vã putem arãta câteva dintre ele. Pentru artã, aº vrea ca lumea sã aprecieze mai mult ceea
- Pentru început, vã rog frumos sã vã prezentaþi. ce este fãcut de mânã, ceea ce este unicat. Sã avem pace ºi
Locuiesc în Capitala Þãrii Moþilor (Câmpeni, jud. Alba). sãnãtate în lume. Pentru mine o expoziþie personalã.
Am crescut în comuna Sohodol, la 6 km distanþã de - Vã dorim sã o realizaþi cât mai rapid! Sã vedem acum
Câmpeni. De micã am fost atrasã de desen ºi tot ceea ce ºi niºte lucrãri încântãtoare.
înseamnã lucru manual (cusut, þesut, tricotat). Am urmat Concluzia?
liceul la Câmpeni, perioadã în care am început sã desenez Am rãmas cu adevãrat profund impresionat La icoane
ºi sã pictez tot mai mult – portrete, flori în creion ºi tempera, te închini, la tablouri te minunezi minute în ºir ºi abia
apoi a urmat icoanã pe sticlã. Am lucrat 17 ani într-o fabricã apoi mai poþi trece la o altã lucrare a sa. Îi adresãm multe
de mobilã. Câþiva ani nu am pictat, apoi, încurajatã de felicitãri pentru tot ce face. Totodatã, se cuvin felicitãri
soþul meu, am reînceput. În 2019 am terminat cursul de soþului, care permanent o susþine ºi o încurajeazã.
picturã în cadrul ªcolii de arte ºi meserii al Centrului de Aºteptãm cu nerãbdare expoziþia! O sã fie, cu siguranþã,
Culturã Augustin Bena din Alba Iulia. Pictez peisaje ºi un mare succes !
flori în ulei pe pânzã, icoane în acrilic pe pânzã, icoane în Aristotel BUNESCU
acrilic pe sticlã ºi pe lemn. https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com
1070 – 14 noiembrie 2023
Ioan N. ROªCA
Din punct de vedere religios, centrul
oricãrei mãnãstiri sau al oricãrui schit îl
constituie, desigur, biserica. În interior,
bisericile athonite se disting, atât prin
podoabele lor, prin alãmurile ºi argintãriile
candelabrelor sau altor obiecte de cult, cât
ºi, mai ales, prin unele icoane fãcãtoare de
minuni sau de mare vechime ºi valoare
artisticã ºi prin moaºtele unor sfinþi, despre
care pãrintele Andrei ne oferea amãnunte.
Arhitectural, multe dintre ele se
deosebesc ºi prin faptul cã includ în una
ºi aceeaºi clãdire douã sau chiar mai
multe paraclise. Spiritual, ele sunt cele care,
prin slujbele þinute, cu repetiþiile ºi incan-
taþiile specifice ortodoxiei, înfrumuseþate
ºi de corurile cãlugãrilor, oferã cele mai
propice prilejuri ale înãlþãrii sufleteºti spre
Divinitate. În genere, regulile vieþuirii în
mãnãstiri îi conduc pe cei ce se nevoiesc
în ele spre o conduitã moralã, iar pe cei puþini,
cred cã pe cei mai elevaþi cultural sau,
poate, pe cei aleºi, ºi spre revelaþii ºi cãtre
o vedere ºi cunoaºtere nu numai prin simþuri,
ci ºi prin duh.
Ctitorul Schitului românesc Prodromu
(pictat de Iremonahul Matei)
Armonia interioarã, sufleteascã din
viaþa cãlugãrilor athoniþi se rãsfrânge ºi în
exterior, în ordinea, curãþenia, îngrijirea ºi
frumuseþea din incinta mãnãstirilor ºi din
grãdinile din preajmã, unele, mai mici, pline
de flori, altele, mai întinse, cu ºiruri drepte
de legume, sau de mãslini, sau de viþã de
vie înãlþatã pe stâlpi de lemn ori beton. În
unele locuri se avântã spre cer ºi chiparoºi
Broderii de piatrã
OPINIA NAÞIONALÃ pag. 7
PELERINI
PE MUNTELE
ATHOS (II)
zvelþi ºi semeþi, precum brazii înalþi ºi plopii,
fãrã a fi câtuºi de puþin contorsionaþi ca în
picturile lui Van Gogh. Existã ºi chiparoºi
mai puþin înalþi, cu o coroanã bogatã ºi
triunghiularã, precum cel al Sfântului
Athanasie, cu o vechime, zice-se, de peste
1000 de ani, care vegheazã în faþa bise-
ricii din mijlocul Marii Lavre, pe care am
vizitat-o în prima zi de pelerinaj.
Aceeaºi grijã pentru amenajarea
spaþiului domneºte ºi în cadrul schiturilor,
chiliilor ºi chiar al peºterilor, unde s-au
nevoit cândva nume care au devenit sfinte.
În capitala Kareya, unde am fost de douã
ori, am întâlnit ceva mai multe clãdiri decât
la o mãnãstire, dar nu mai impozante. Existã
hotelul la care ne-am cazat la prima sosire în
oraº ºi restaurantul aceluiaºi hotel, adicã o
salã cu câteva mese, mãrginite de o vitrinã
cu douã-trei feluri de mâncare, din care am
avut de ales, ºi niºte etajere cu sticle de
Intrare la Schitul românesc Prodromu (Înainte Mergãtorul)
alcool, de la autohtonul uzo la câteva sorturi
de bere ºi vin. Aici am avut ocazia sã mai Cu cãlugãrii de la cele douã schituri ºi rece ºi bucãþi proaspete de rahat. S-a arãtat
stãm de vorbã la un pahar, spre deosebire cele douã chilii româneºti am vorbit ºi mai îngrijorat de soarta ortodoxiei pe Muntele
de cina ºi de micul dejun de la schituri, care puþin. Aceºtia au programul lor prestabilit Athos, în condiþiile intruziunii tot mai
se desfãºoarã în tãcere. La cea de-a doua ºi nu prea au timp de vizitatori, dar, acolo ofensive a laicitãþii ºi în care statul grec
sosire la Kareya, am constatat cã mai existã unde am fãcut popas, ne-au acordat toatã deja doreºte o cotã parte din veniturile
un restaurant, la fel de modest, unde am luat atenþia pentru cazare ºi cinã. Ne-am fãcut obþinute din pelerinajele închinãtorilor la
masa. Cele mai importante edificii sunt, însã, chiar ºi unele cunoºtinþe. La Prodromu, Sfântul Munte.
biserica Protaton ºi clãdirea Parlamentului, gazda primei nopþi mãnãstireºti, micul Gândind la temerile stareþului, am privit
adicã sediul unde se întâlnesc stareþii nostru grup a avut prilejul ºi privilegiul peste balustrada terasei la grãdina nu prea
mãnãstirilor pentru a hotãrî cele necesare sã-l cunoascã, a doua zi, pe Pãrintele întinsã, dar cu straturile de felurite legume
administrãrii acestora. În rest, câteva mici Ieromonah Matei Andriucã. Pictor religios, atât de frumos rânduite ºi îngrijite. Oare
clãdiri ºi mici magazine, dintre care unul Ieromonahul Matei fusese cunoscut din cât vor mai dura liniºtea ºi viaþa paºnicã a
alimentar ºi altul, desigur, religios. misia sa la „Muzeul Satului” din Bucureºti celor care vieþuiesc aici în armonie cu
În ce priveºte magazinele cu icoane, în cãutarea unui restaurator de icoane de natura ºi cu Divinitatea? Deocamdatã,
cãrþi religioase, sticluþe cu mir ºi alte suve- cãtre poeta Iuliana Paloda Popescu, de la Sfântul Munte, cu lungimea sa de vreo 60
niruri, acestea existã ºi în cadrul mãnãstirilor secþia de restaurãri a muzeului, nimeni de km. ºi o lãþime de trei ori mai micã, un
ºi schiturilor, fiecare dispunând de un altcineva decât soþia scriitorului Florentin þinut locuit de aproximativ o mie opt sute
asemenea magazin. Ele au constituit ºi unul Popescu. Aºa se face cã, la mesajul pe care de cãlugãri ºi peste o mie de muncitori
dintre punctele noastre de atracþie. Astfel, i l-a transmis Florentin, Pãrintele Matei angajaþi, este guvernat de stareþii celor
dupã ce intram în biserica unei mãnãstiri sau ne-a primit ca pe niºte cunoºtinþe, fie ºi douãzeci de mãnãstiri, care se întrunesc
a unui schit ºi aflam de la pãrintele Andrei indirecte, atât într-un mic paraclis împodobit bisãptãmânal la Kareya.
cele necesare despre istoricul aºezãmântului, de el cu picturi murale în stil bizantin, la Ortodoxia de pe Athos a rezistat peste
despre icoanele fãcãtoare de minuni sau /ºi care pictorul nostru Liviu, iar apoi, ºi noi o mie de ani, fãcând faþã, dupã cãderea
despre sfintele moaºte, la care ne închinam, am remarcat blândeþea din ochii sfinþilor, Bizanþului, ºi Imperiului Otoman, cãruia,
la plecare vizitam ºi magazinul respectiv cât ºi în vechiul ºi în noul sãu atelier de totuºi, a trebuit sã îi plãteascã tribut.
pentru eventuale cumpãrãturi. Fiecare picturã, unde, cu talentul sãu, picteazã Dupã cele patru zile ºi patru nopþi trãite
ne-am procurat cel puþin o carte cu Muntele icoane ºi pentru alte biserici athonite. în ºi printre mãnãstirile Sfântului Munte,
Athos, iar Florentin, care întârzia mereu O altã întâlnire deosebit de prietenoasã ne-am încheiat pelerinajul îmbogãþiþi nu
în cãutare de alte scrieri, trei cãrþi diferite am avut-o la Chilia Sfântul Ipatie, unde, numai cu imagini de neuitat ale unui loc
despre Sfântul Munte, cu intenþia unui încã de la sosire, pãrintele profesor Theodor tainic, ci ºi cu reflecþii asupra unui alt fel
serial în revista pe care o conduce ºi,
Damian a fost recunoscut de un tânãr de a trãi, în acord cu natura ºi cu Divinitatea
probabil, a unei noi cãrþi.
cãlugãr care ne-a întâmpinat, spunându-i ºi care nãzuieºte la mai multã liniºte, pace
De discutat între noi ºi de schimbat idei
cã l-a audiat la o conferinþã, pe când era ºi smerenie într-o lume atât de tensionatã
mai profunde, teologico-filosofice, nu prea
elev la Seminarul teologic de la Mãnãstirea ºi de bulversatã valoric.
am avut timp, deºi aº fi dorit, ca filosof, sã
Neamþ. Dupã cum am aflat de la stareþul Personal, m-am despãrþit de centrul
împãrtãºesc cu Doru Damian mai multe idei
despre raporturile dintre filosofie ºi Ignaþie, în chilia pãstoritã de el locuiesc ortodoxiei bimilenare care este Muntele
teologie ºi despre semnificaþia Unului zece cãlugãri ºi, temporar, cinci lucrãtori Athos cu speranþa cã povestea sa ade-
Divin în trei ipostasuri. Frânturi de angajaþi pentru renovarea unei construcþii. vãratã va mai continua încã mult timp,
conversaþie am avut mai mult în maºina Stareþul ne-a primit pe terasa reºedinþei pentru cã face parte dintre valorile pe care
cu care ne deplasam de la o mãnãstire la propriu-zise, unde am fost trataþi cu uzo cugetul ºi sentimentul uman al Divinitãþii
alta, unde, pentru a ne mai destinde de fãcut din mai multe feluri de fructe, cu apã le considerã veºnice.
încordarea drumului, ne-am îngãduit ºi
unele remarci aluzive. Maeºtri în a tachina
au fost Liviu, foarte subtil ºi aplicat la
o situaþie sau alta, ºi Florentin, care,
imaginativ, vedea chiar ºi sirene ieºind din
mare, sau un cap de vulpe, deºi pe lângã
mãnãstiri, în afarã de nelipsitele pisici,
adversare ale celor patrusprezece specii de
reptile din teritoriu, nu cresc gãini sau alte
orãtãnii. Se înþelege cã nici ceilalþi nu
rãmâneau mai prejos, Doru, cel puþin,
întorcând pe dos orice cuvânt piezis ºi
conferindu-i, prieteneºte, alt înþeles. Totuºi,
în seara de la Kareya, la o bere de dupã
cinã, într-unul din apartamentele hotelului,
am convenit, bunãoarã, cã, în textul
rugãciunii „Tatãl nostru”, sintagma
„cel rãu” este mai cuprinzãtoare decât
expresia „cel viclean”, sau cã slujbele
ortodoxe, deºi dureazã prea mult, au totuºi
darul, prin repetiþii ºi pasajele incantatorii,
ca ºi prin intervenþia corului, sã inducã o
anumitã stare de spirit favorabilã desprin-
derii de cotidian ºi înãlþãrii spre Divinitate. Cu Iremonahul Matei la paraclisul pe care l-a pictat
pag. 8 OPINIA NAÞIONALà 1070 – 14 noiembrie 2023

Aparat telegrafic Morse Telefon cu inductor Standard Centralã telefonicã Ericsson Aparat telegrafic Siemens

Muzeul Comunicaþiilor ºi Informaticii

• La instituþia din Otopeni puteþi vedea celebra maºinã germanã de criptat „Enigma”, folositã în Al Doilea Rãzboi Mondial
14 iunie a fost data la care, în anul „Muzeul unitãþii” în acelaºi spaþiu (sala din numismaticã º.a. (reconstituirea „Bãtãliei
George V. GRIGORE

1873, principele Carol a semnat Înaltul
Decret nr. 1303, prin care s-a aprobat
înfiinþarea unei secþii de telegrafiºti
militari în cadrul Batalionului de geniu
al Armatei României, marcând astfel
apariþia transmisiunilor militare. De
„Ziua transmisioniºtilor militari”, pe
14 iunie, am aflat de existenþa
„Muzeului Comunicaþiilor ºi Informaticii”
din Otopeni, ca filialã a Muzeului Militar
Naþional „Regele Ferdinand I. Muzeul este
situat pe centura Bucureºtiului, în sediul
Centrului 48 Comunicaþii (pe ºoseaua
Bucureºti-Ploieºti, la km 12,5, pod CF) ºi este
singurul loc public din România unde poþi
vedea obiecte istorice folosite în comunicaþii
ºi transmisiuni, printre care ºi „Enigma”,
celebra maºinã germanã de criptat folositã
în Al Doilea Rãzboi Mondial.
Cum de nu am aflat pânã acum de acest
Muzeu al Comunicaþiilor ºi Informaticii din
Otopeni? Am trecut de nenumãrate ori pe
lângã Cazarma U.M.01668, de la marginea
Otopeniului, fãrã sã ºtim exact ce se întâmplã
în interiorul zidurilor acoperite de sârmã
ghimpatã. Vechea cazarmã istoric㠄Fort 3
Otopeni”, cunoscutã de noi sub titulatura
genericã de Unitatea militarã de transmi-
siuni, ascunde o istorie de 142 de ani de la
înfiinþarea primei secþii de telegrafiºti militari
din armata României. Actualul muzeu are ca
precursor istoric „Expoziþia temporarã de
tehnicã de transmisiuni veche” (folositã în
cele douã rãzboaie mondiale) organizatã
în cazarma - Fort 3 Otopeni - cu ocazia
sãrbãtoririi Centenarului armei transmisiuni
în anul 1973. O parte din tehnica de
transmisiuni veche, accesoriile de uniformã,
regulamentele, instrucþiunile, colecþiile de
publicaþii, armele albe ºi de foc etc. au fost
selecþionate, preluate în custodie de la
M.M.N. ºi folosite pentru organizarea, în anul
1975 a „Muzeului regimentului” (muzeu de
unitate) conform prevederilor regulamentare
din acea perioadã. Muzeul a fost afectat grav,
practic distrus, la cutremurul din 4 martie
1977. Cu ce s-a putut recupera s-a reorganizat
spatele scenei sãlii de festivitãþi (12/7,5 m)
cu un spaþiu tridimensional de expunere de
aproximativ 200 mp, cu acces de pe terasa
exterioarã a pavilionului comandament).
Aceastã situaþie, la o dimensiune mai redusã,
s-a repetat la cutremurele din anii 1986 ºi 1990
ºi a culminat cu perioada 1990-1997, când, ca
urmare a unei îndelungi perioade de
degradare a obiectelor de patrimoniu ºi a
lipsei de preocupare pentru organizarea unui
nou muzeu / salã de tradiþie, Muzeul Militar
Naþional a decis retragerea întregului
patrimoniu aflat în custodie la regiment ºi
C.I.Trs. În perioada 1998-2000, un colectiv
de cadre, coordonat nemijlocit de noul
comandant al unitãþii, au desfãºurat acti-
vitãþile de cercetare a fondului arhivistic
militar, de recuperare ºi restaurare a tehnicii
ºi materialelor de transmisiuni scoase din
funcþiune, declasate ºi casate (timp de peste
20 de ani) ºi de identificare a patrimoniului
specific armei aflat în evidenþa M.M.N. (apro-
ximativ 40-50 de repere, conform Buletinului
M.M.N./2001). Aceastã acþiune s-a finalizat
prin organizarea „Muzeului R.48 Trs.” în
pavilionul „comandament”, la etaj, în opt
încãperi distincte, cu un spaþiu expozitiv mult
mai generos, organizat pe secþiuni ºi colecþii.
Muzeul, realizat într-o concepþie modernã ºi
în condiþiile muzeografice deosebite, a fost
inaugurat la 14 iulie 2000 cu prilejul sãrbã-
toririi „Zilei transmisioniºtilor militari”. În
anul 2008, ministrul Apãrãrii Naþionale a
aprobat constituirea Muzeului Comuni-
caþiilor ºi Informaticii ca filialã a Muzeului
Militar Naþional. În perioada 2008-2013,
muzeul a funcþionat în spaþiile iniþiale, dar ºi-a
extins mult aria preocupãrilor ºi activitãþilor
specifice, în special în colaborare cu Muzeul
Militar Naþional „Ferdinand I”. Dintre acestea,
cele mai importante au fost: executarea
cercetãrii fondului documentar ºi arhivistic;
publicarea unui mare numãr de articole ºi
lucrãri privind istoricul armei; continuarea
completãrii colecþiilor de regulamente,
instrucþiuni, manuale, tehnicã, echipamente
ºi materiale de transmisiuni, medalisticã,
pentru Bucureºti” la Bateria 1-2 Mogoºoaia
de cãtre grupuri de reconstituire din România,
Bulgaria, Franþa ºi C.48 C.I.S. în luna sep-
tembrie, 2006); organizarea „Zilelor M.C.I.”
la sediul M.M.N. prin organizarea de expoziþie
de tehnicã, grupuri ºi ateliere de reconstituiri
istorice, standuri de carte ºi expoziþii fotodo-
cumentare permanente ºi temporare privind
istoricul armei transmisiuni. La 12 iulie 2013
a avut loc inaugurarea „Muzeului Comuni-
caþiilor ºi Informaticii” (M.C.I.) transformat,
reorganizat ºi reamenajat într-un nou local
(un pavilion distinct cu P+2+S ºi un spaþiu
exterior (platou betonat ºi spaþiu verde) cu
acces pentru public direct din stradã (vechea
linie de centurã).
Pavilionul în care este amenajat muzeul
oferã condiþii excelente de expunere, într-un
spaþiu arhitectural deosebit, ce se distinge
prin frumuseþea arcadelor ºi boltelor, prin
ambientarea ºi multifuncþionalitatea spaþiilor
interioare ºi exterioare care permit desfã-
ºurarea unei game diverse de activitãþi, de la Maºina Enigma
expunere ºi vizitare, reparaþii ºi întreþinere,
restaurãri ºi conservãri, studierea ºi cercetarea Aici, la margine de Bucureºti, ne întâlnim
fondului documentar, pânã la activitãþi de cu istoria la fiecare pas. Pe la 1884, boierul
prezentare ºi reconstituire a unor momente / latifundiar Otopeneanu a primit de la stat
evenimente istorice, dar ºi sesiuni de comuni- despãgubiri pentru 47 ha de teren pe care s-a
cãri ºtiinþifice, vernisaje cu caracter aniversar construit Fortul 3 Otopeni. În 1895, Cetatea
/ evocator / tematic, muzeul dispunând de o Bucureºti cuprindea 18 forturi ºi 18 baterii
salã de festivitãþi de 80-100 locuri. intermediare legate între ele printr-o cale
Funcþionând ca filialã specializatã a Mu- feratã ºi o linie de centurã rutierã (cu mult
zeului Militar Naþional„Regele Ferdinand I”, înainte ca edilii sã stabileascã necesitatea
Muzeul Comunicaþiilor ºi Informaticii este acestor elemente de infrastructurã pentru o
dislocat la „periferia” Capitalei, dar nu ºi la metropolã de dimensiunile Bucureºtilor). De
„periferia” culturii ºi civilizaþiei noastre, atunci, istoria a consemnat nenumãrate acte
pentru cã aici, în Otopeni, în ultimele douã ºi fapte de sacrificiu ºi eroism, mai cu seamã
decenii au loc manifestãri ºtiinþifice, culturale, în timpul ultimului rãzboi mondial. De peste
educaþionale ºi sportive de înaltã þinutã 130 de ani, cetãþenii din Otopeni trãiesc
ºtiinþificã, artisticã ºi chiar academicã; pentru alãturi de garnizoana din cazarma Fortului 3
cã aici, în Otopeni, niºte oameni vizionari au al Cetãþii, ulterior ºi alãturi de alte comunitãþi
pus bazele tuturor aºezãmintelor necesare militare dislocate în aceastã zonã de mare
unei urbe moderne în care cetãþeanul se interes strategic pentru apãrarea Capitalei.
regãseºte cu toate nevoile sale materiale,
spirituale ºi religioase; aici, în Otopeni, sunt Surse: mapn.ro; infootopeni.ro; arhiva.gov.ro;
principalele porþi de intrare în Capitalã - defense.ro; presamil.ro; muzeulmilitar.ro;
aerianã ºi rutierã, internã ºi internaþionalã. vlad.dulea.ro; facebook/Asociaþia Pro-Muzeum

Telefon de campanie Aparat telegrafic Hughes Telefon cu magnetou

Regretatul general-maior
Ion CERÃCEANU este fonda-
torul Muzeului Comunicaþiilor
º i I n f o r m a t i c i i . În cadrul
acestei instituþii a organizat
ºi desfãºurat nenumãrate
simpozioane, conferinþe,
lansãri de carte, vizite ale
grupurilor de elevi sau
studenþi precum ºi multe
alte activitãþi educative de
promovare a istoriei armei
comunicaþii ºi informaticã. Între acestea se evidenþiazã
„Zilele Muzeului Comunicaþiilor ºi Informaticii”,
desfãºurate an de an în preajma Zilei Transmisioniºtilor
militari. Evocarea trecutului istoric al armei, comemorãrile
eroilor transmisioniºti, depuneri de coroane de flori la
Troiþa Eroilor Transmisioniºti, expoziþiile de tehnicã,
demonstraþiile grupurilor de reconstituiri istorice, standurile
colecþionarilor de numismaticã, medalisticã, accesorii de
uniforme, insigne, arme ºi tehnicã, standurile de carte ale unor
edituri, ofertele educaþionale ºi de instrucþie, atelierele de
lucru ale micilor cercetaºi, concursurile ,,Trãgãtor de elitã”,
,,Transmisionist pentru o zi”, ,,Micul informatician” ºi
multe altele au fost de naturã sã confere o altfel de imagine
instituþiei militare ºi domeniului comunicaþiilor militare, sã
atragã, prin alte metode, mai accesibile vârstei lor, tinerii ºi
în special copiii spre cunoaºterea valorilor militare,
materiale ºi spirituale, al trecutului istoric al armatei noastre.
General-maior Ion CERÃCEANU a fost Membru
al ,,Societãþii de ªtiinþe Istorice din România”, membru al
comitetului director al A.C.M.R.R,A.T.I.R.E. – Gl. Leandru
Panait, membru de onoare al A.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ion
Cuza” ºi al ,,Asociaþiei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi
din România” ºi preºedinte al ,,Asociaþiei Pro – Muzeum”.
A fost coordonator ºtiinþific al „Revistei Comunicaþiilor ºi
Informaticii” în perioada 2007-2013. Nu în ultimul rând, este
fondatorul revistei ,,Transmisiuni” - revistã de istorie ºi
culturã militarã. Pentru activitatea sa deosebitã a primit
numeroase ordine ºi medalii: Ordinul naþional ,, Virtutea
României,, în grad de ,,Cavaler”, Ordinul naþional „Virtutea
României” în grad de ,,Ofiþer”, Semnul Onorific „În serviciul
armatei”, pentru 25 de ani de activitate; Medalia ,,Meritul
Militar” clasa a-III-a ºi a-II-a; Medalia ,, Meritul Militar,,
clasa a-II- ºi a-I-a etc.
Din data de 2 martie a anului 2021, general-maior
Ion Cerãceanu ne-a lãsat pe noi sã avem în grijã muzeul
pe care l-a iubit atât de mult: „Muzeul Comunicaþiilor
º i I n f o r m a t i c i i ” din Otopeni (jud. Ilfov). Mulþumim
pentru tot ºi promitem sã ducem mai departe „zestrea”
comunicaþiilor ºi informaticii din România!