Științe ale naturii între învățarea experiențială și învățarea online

Neagu Marieta, Doctorandă UPS „Ion Creangă”, Chișinău,

Profesor învățământ primar, Școala Gimnazială Rachieri - structură

Dă-mi Doamne, Calmul,

Degajarea de a accepta ceea ce nu pot schimba
Curajul să schimb ceea ce pot schimba
Și Înțelepciunea de a putea face diferența dintre ele
(Reinhold Niebuhr)
Vârsta preșcolară si școlară mică este o perioadă cheie pentru formarea
comportamentului viitorului individ, conturându-se procesele psihice de bază. Persoanele
implicate în procesul pedagogic (elevi, părinți și cadre didactice) trebuie să se informeze, să
conlucreze și să ia cea mai bună decizie legată de activitățile desfășurate de micuți în vederea
dezvoltării lor armonioase.
Fenomenul de consum media este unul dintre cele mai stringente probleme
psihopedagogice actuale.
Pandemia a impus noi reguli, a scos la iveală situații în care unii profesori și-au depășit
limitele pentru a putea să le predea în continuare elevilor lor la standarde înalte, chiar dacă
sistemul de învățământ românesc nu va fi cu adevărat pregătit pentru educația online, trebuie
urmărit binele suprem al elevului. Trebuie să gândim cu adevărat în paradigma acesta pentru a
găsi și soluții.

Specialiștii recomandau, ca un copil cu vârsta de peste 6 ani poate folosi calculatorul

pentru a aprofunda cunoștințele dobândite la școala până la o oră pe zi, iar acum avem patru
ore, cel puțin, predate on-line plus aprofundarea materiei predate, nu mă mai gândesc la
jocurile de pe diverse dispozitive. Era digitală și pandemia actuală de coronavirus ne obligă pe
noi și copiii noștri să petrecem tot mai mult timp în fața computerului. De aceea se recomandă
predarea asincron, învățarea experiențială, să îmbinăm ce ne oferă natura cu ceea ce am
învățat în această perioadă - digitalizarea educației.
 La orele de Științe ale naturii să mergem în curtea școlii, prin împrejurimi să observăm
mediul înconjurător, să experimentăm noi situații, să culegem material didactic și nu în
ultimul rând de a le integra în orele de curs. Dacă îmi spui - o să uit, dacă îmi arăți - o să țin
minte,
dar dacă mă implici - o să înțeleg. (Anonim)
Competența generală: Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și
procedee specifice, care urmărește ca elevul să fie capabil să: elaboreze și să aplice un plan
pentru realizarea unei investigații; să reprezinte grafic rezultatele observațiilor realizate în
cadrul investigației; să formuleze concluzii pe baza rezultatelor investigației și să le poată
prezenta; este o competență integratoare specifică disciplinei Științe ale naturii în clasele
primare care este dezvoltată prin învățarea experiențială.

În demersul învățării on-line dezvoltarea competenței de investigare s-a bazat în mare

măsură pe învățarea experiențială pentru că pune accentul pe procesul de învățare individual,
se realizează prin observare și interacțiune cu mediul, se fac descoperiri și experimente cu
cunoștințe obținute direct, poate avea loc fără un profesor și are legătură doar cu procesul de
obținere a cunoștințelor din experiența directă a elevului.
Măiestria învățătorului, dragostea și creativitatea acestuia conlucrează în șlefuirea
perlei, așa cum spunea Sf. Ioan Gură de Aur Dacă cel ce pescuiește perla este un om iscusit,
pune picătura în palmă și își mișcă podul palmei, întorcând picătura până ce se rotunjește
exact și o face foarte rotundă și tare, nemaiputând fi cu putință apoi să ia altă formă.
Prezint câteva activități desfășurate cu elevii clasei a III-a, Școala Gimnazială Rachieri -
structura Școlii Gimnaziale „Ion Ionescu”, Valea Călugărească
Experimentul de la ora de Științe ale naturii integrat cu Educația Civică.
 Am observat și cu puțin talent am reprodus frumusețile naturii.

Stări de agregare, fenomene ale naturii, anotimpurile, zi/noapte și sat/oraș văzute prin
ochii elevilor.

Disciplina Arte vizuale și abilități practice valorifică materialul colectat în orele de

Științe ale naturii.

Cine ar fi putut spune că în contextul social actual, pe fondul unei agitații generale,
oboseala și stresul își spun cuvântul, lăsând părinții fără resurse pentru propriii copii, iar
cadrele didactice „forțate” să se „abdagreze” orelor on-line? Despre elevi, ce să mai zicem?
Pe umerii lor atât de fragezi apasă toate aceste schimbări, ei adulții de mâine.
„Cea mai cunoscută formă de învățare directă este… viața însăși. [3, p. 135]
 Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă,
şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii,
iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
(Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel)
Bibliografie:
1. CIASCAI, Liliana, (coordonator). Model ciclic de predare-învățare bazat pe
investigație, Cluj, : Presa Universitară Clujeană, 2017, p. 56, ISBN 798-606-37-0109-2;
2. KARDARAS, Nicholas, Copiii și ecranele luminoase, : Paralela 45, Pitești, 2016, p
340, ISBN 978-973-47-2440-6;
3. SZEKELY, Manifestul educației. Cum devenim mentori pentru copiii noștri, : ACT
și Polirom, București, 2020, p. 253, ISBN 978-606-913-576-1;
4. Efectele vizionarii excesive a TV si a jocului pe calculator. Implicații psihologice și
perspective, https://www.bibliotecamm.ro/pdf/5-efecte_tv&pc-alexandra_groza.pdf, accesat
16.04.2021.
5. Programa școlară pentru disciplina ȘTIINȚE ALE NATURII CLASELE a III-a – a
IV-a, București, 2014, http://www2.edu.ro/index.php/articles/22427 - accesat 16.04.2021.