Domenii de integrare

•Exemplu: Tema integratoare: Păsări din România Ciocănitoarea•

Domenii posibil a fi integrate: Științe, Tehnologie,
Reading(Înțelegerea textului), Inginerie, Arte, Matematică
(STREAM)

•Aspecte de interes cu referire la fiecare domeniu:

a)problematici posibil a fi abordate;
b)întrebări și sarcini de lucru posibil a fi adresate elevilor
–acestea fiind puse în relație cu nivelurile taxonomiei Bloom revizuite;
c)abilități specifice fiecărui domeniu
CIOCĂNITOAREA
•Picidelesau ciocănitorile (Picidae) sunt o familie de păsări din ordinul
piciforme(Piciformes), care cuprinde: ciocănitoarea, ghionoaia,
capîntortura.
•Genul este Dendrocopos, denumire care provine din cuvintele grecești
dendron-arbore și koptein-a lovi.
•200 specii de ciocănitori răspândite pe toată suprafața planetei,
exceptând Australia, Noua Guinee, Noua Zeelandă, Madagascarul şi
Antarctica.
•trăiesc în păduri sau habitate cu copaci, dar unele specii s-au adaptat
traiului în zone lipsite de arbori precum deşerturileşistâncăriile.
•cea mai mică ciocănitoare din lume este ciocănitoare cu pieptul vărgat
(Picumnusaurifrons) din America de Sud;
•cea mai mare ciocănitoare este/a fost ciocănitoarea imperială
(Campephilusimperialis) din Mexic, asupra căreia ornitologii au încă
dezbateri cu privire la extincţia sa completă.

Domeniul Științe
•talie mică și mijlocie, puțin mai mare ca vrabia (ciocănitoarea pestriță
mică), până la dimensiunile unei ciori (ciocănitoarea neagră);
•sedentară;
•agățătoare;
•se deplasează vertical, se cațără sau face salturi pe trunchiul copacilor;
•slab zburătoare (vezi comparaţii între Ciocănitoarea de grădină,
Cocoşar şi Strigă);
•trăiesc aproape tot timpul în arbori, coborând rar pe pământ;
•nu migrează;
•în România este răspândită îndeosebi în ținuturile joase;
•supranumită: toboșarul pădurilor sau doctorul copacilor.
•Ciocănitoarea de grădini : Lungimea corpului este de 23-25 cm şi
are o greutate de 66-79 g.
Anvergura aripilor este de circa 34-39 c
•Cocoşar: Lungimea corpului este de 22-27 cm, anvergura aripilor de
39-42 cm și greutatea corpului de 100 g.
•Strigă: Lungimea corpului este de 33-39 cm, anvergura aripilor de 80
-95 cm și greutatea corpului de 300g

Domeniul Științe: alcătuirea corpului

•capul mare cu creastă roșie;
•cioc puternic, drept, conic, ascuțit care are muchii în lungul său,
reprezentând un fel de daltă adaptată pentru cioplit lemnul arborilor;
•gât scurt, gros și puternic;
•limbă lungă, de formă cilindrică, cleioasă, protractilă (poate fi scoasă
mult înafară), prevăzută cu peri. Cu ajutorul ei, ciocănitoarea extrage
larvele sau insectele din galeriile trunchiului/de sub scoarța trunchiului.
•aripile: sunt mai scurte decât corpul; sunt rotunjite;
•coada: penele cozii sunt etajate, tari și groase; coada servește sprijinirii
păsării pe trunchiul copacului și menținerii echilibrului;
•picioarele:
-sunt foarte puternice, adaptate la agățare pe copaci
--tetradigitate(excepție ciocănitoarea cu 3 degete) au
2 degete îndreptate înainte și 2 înapoi, formand un fel de clește
-ghearele sunt lungi, încovoiate și ascuțite la vârf. Cu ele se agață
de coaja trunchiului copacilor.

Domeniul Științe: alcătuirea corpului

•Penaj: negru, gri, gri pestriț, alb cu gri.
•Ciocănitorile lovesc scoarța copacilor cu ciocul cu o frecvență mare
(între 22 și peste 40 de bătăi pe secundă).
•Au craniul armat suplimentar astfel încât forțele de impact nu afectează
creierul, foarte bine căptușit în cutia craniană. Oasele craniului au
structură
poroasă, ca să atenueze șocurile.
•Penele din coada lor sunt rigide și cu ajutorul acestora se sprijină atunci
când se prind vertical de scoarța copacilor.
•Geometria ghearelor le ajută să se fixeze pe trunchiul copacilor fiind
dispuse opus două câte două în față și în spate (picioare zigodactile) și să
se cațăre (sau salte) vertical pe scoarța copacilor.
•Găuresc trunchiul copacilor în următoarele scopuri: căutarea hranei,
depozitarea hranei, cuib (își face cuibul sau cuibărește în scorburile
copacilor).

Domeniul Științe: Hrănirea

•Ciocănitoarea este o pasare insectivoră:
ociocaneșteîn scoarța copacilor până simte ca “sună a gol”;
obate până sparge scoarța și apucă cu ciocul insectele care caută să
iasă;
ope cele care nu ies afară le prinde cu limba cleioasă, prevăzută cu
niște peri ca niște cârlige îndreptate înapoi;
ounele ciocănitori găuresc mușuroaiele cu ciocul, iar apoi, cu limba,
scot afara furnicile mănâncă;
oiarna se mai hrănește și cu semințele din conurile de pin.
•ciocănitoarea curăță copacii de insecte și larvele lor

Domeniul Științe: Habitatul și reproducerea

•Ciocănitoarele trăiesc și în vecinătatea așezărilor omenești, în parcuri,
pădurici, terenuri de cultură(livezi, grădini) cu arbori și arbuști;
•Ex: Ciocănitoarea de grădină:
•femela depune în mod obișnuit 4-6 ouă albe, în luna mai.
•incubația durează în jur de 10-14 zile și este asigurată de către ambii
părinți (clocire și îngrijire);
•puii devin zburători la 22-25 de zile;
•rămân în preajma părinților pentru încă aproximativ 30 de zile;
•puii sunt alungați din cuib.

Cum abordăm la clasă domeniul Științe?

Întrebări/sarcini de adresat elevilor la începutul și pe parcursul lecției
•Cum arată ciocănitoarea?
•Cu ce se hrănește ciocănitoarea?
•Cum își procură hrana ciocănitoarea?
•Cum se înmulțește ciocănitoarea?
•Unde poate trăi ciocănitoarea?
•Cum se deplasează ciocănitoarea?
•Este ciocănitoarea o pasăre migratoare? De ce?
•Accesați baza de date
https://sor.ro/ro/familii/Picide.htmlși comparați informațiile referitoare
la două ciocănitoare
–la alegere.
Identificați alte două întrebări pertinente care se pot pune referitor la
ciocănitoare
Sursă sugerată:http://pasaridinromania.sor.ro/Ciocanitoare
-pestrita-mare

Abilități specifice domeniului Științe

•Precizarea comportamentului de hrănire al ciocănitoarelor.
•Caracterizarea corpului ciocănitoarelor.
•Descrierea habitatului ciocănitoarelor.
•Caracterizarea procesului de reproduce al ciocănitoarelor (perioada de
reproducere, număr de ouă, incubația, îngrijirea puilor).
•Identificarea posibilelor amenințări la care pot fi supuse ciocănitoarele
și a condițiilor de conservare.

Tehnologie
•https://www.natgeo.ro/articole/natura/7933-ciocanitoarea-cu-cioc-de-
fildes
•Ciocănitoarea cu cioc de fildeș -căutarea ei în adâncul pădurilor din
Rezervația Națională
pentru Viața Sălbatică, Râul White, Arkansas.
•Universitatea Cornell a dezvoltat o tehnologie “destul de sofisticata”
pentru căutarea lui cioc-de-fildes.
•aparatelor foto/video cu control de la distanță;
•aparate de înregistrare audio;
•analize audio;
•tehnologie poate conduce la rezultate pozitive,
cât și negative.

Cum abordăm la clasă domeniul Tehnologie?

Întrebări/sarcini de adresat elevilor
•În ce condiții pot fi monitorizate ciocănitorile?
•Cu ce instrumente pot fi ele supravegheate?
•Cum ați folosi un ceas, binoclu, un telefon, un aparat video sau
fotopentru monitorizarea unei familii de ciocănitori?
•Care ar fi structurat protocolului/fișei de observație/monitorizare?
•Cum v-ați echipa pe durata realizării observației? Ce modalitate de
ascundere ați folosi ca să nu deranjați ciocănitoarea?
•Cum ați proceda ca să observați ce se întâmplă în cuibul ciocănitoarei?

Abilități specifice domeniului Tehnologie

•Specificarea tehnologiei de monitorizare a ciocănitoarelor.
•Precizarea condițiilor de monitorizare corectă a ciocănitoarelor.

Citire -Înțelegerea textului

LEGENDA CIOCĂNITOAREI
•Sursa: https://atitudineamea.wordpress.com/2015/03/22/ciocanitoarea/

Cum abordăm la clasă domeniulReading?

Întrebări/sarcini de adresat elevilor
•Oare ce legătură poate fi între o femeie curioasă, un sac cu gângănii şi o
ciocănitoare?
•Compuneți un eseu despre ciocănitoare și rolul său de sanitar al
arborilor.
•Compuneți o ghicitoare despre ciocănitoare.
•Povestiți un episod dintr-o poveste în care un personaj îngrijește un
pom fructifer? Cum se numesc povestea și personajul?

Abilități specifice domeniului Reading

•Elaborarea unei fișe de observație a ciocănitoarei.
•Compunerea unui text referitor la ciocănitoare.

Inginerie
•Capul ciocănitoarei se oprește brusc (decelerare) când ciocul lovește
lemnul. Forțele de impact sunt uriașe.
•forțele de decelerare sunt de ordinul a 1200g (adică 1200 ori 9,8m/s2).
Unele ciocănitori pot chiar să tolereze forțe de impact de până la 6000g!
•o forță 300g ar ameți un om sau i-ar provoca răni serioase în creier.
•aceste lovituri cu ciocul se produc, în medie, cu o frecvență de 18-22 de
ori pe secundă, fără ca ciocănitoarea să dea semne de extenuare sau
vătămări ale creierului.
•„Mecanismul avansat de absorbție al șocurilor„ identificat prin
tomografie computerizată cu raze X (CT) al scheletului ciocănitoarei
constă în:
•Ciocul -format dintr-un corp elastic;
•Hyoid-ului -mușchilor și tendoanelor care susțin gâtul și limba, întărind
astfel capul;
•un os spongios situat în spatele ciocului;
•un os cranian special care conține lichid cefalorahidian.
Dacă una din caracteristici nu ar fi îndeplinită, atunci ciocănitoarea nu ar
mai avea nici pe departe aceeași forță.
Inginerie
Utilizând modelul de absorbție a șocurilor al ciocănitoarei inginerii au
proiectat:
•un sistem de absorbție a șocurilor pentru protejarea micro
-dispozitivelor sau pentru îmbunătățirea toleranței la impact.
•căști de protecție (în construcții, motocicletă, bicicletă, etc.) sau alte
accesorii de protecție a capului mult mai eficiente.

Cum abordăm la clasă domeniul Inginerie?

Întrebări/sarcini de adresat elevilor
•În ce constă mecanismul ciocănitoarei de absorbție a șocurilor?
•Cum se poate realiza absorbția șocurilor în viața de zi cu zi?
•Exersați lovirea unui cub de gheață pe diverse suprafețe: ciment,
parchet, covor, covorul PVC sportiv și urmăriți care din aceste suprafețe
asigură absorbția șocurilor.
•Proiectați un sistem de protecție a unui cub de gheață la impactul cu
solul.

Abilități specifice domeniului Inginerie

•Explicați rolul fiecărei componente care asigură absorbția șocurilor la
ciocănitoare.
•Explicați cum asigurați absorbția șocurilor în activitățile din gospodărie
(trei exemple).

Arte
•Woody Woodpecker, creat de unul dintre marii maeștri ai desenului
animat: Walter Lantz
.Desene animatehttps://www.youtube.com/watch?v=QPfnko3Kb5A
Poezia cu woody woodpecker

Cum abordăm la clasă domeniul Arte?

Întrebări/sarcini de adresat elevilor
•Caracterizați personajul Woody Woodpecker?
•Ascultați și învățați cântecul ciocănitoarei.
•Desenați o ciocănitoare la alegerea voastră
(https://sor.ro/ro/familii/Picide.html) și pe Woody
Woodpecker.
Comparați desenele: ce diferențe și asemănări găsiți la cele două
reprezentări? Copiați/desenați imaginea unei ciocănitoare și
confecționați un puzzle.
•Construiți o dioramă cu tema Monitorizarea unei familii de ciocănitori
de grădină.

Abilități specifice domeniului Arte

•Interpretarea cântecului ciocănitoarei.
•Realizarea de desene cu ciocănitoare respectiv cu Woody Woodpecker.
•Realizarea unui puzzle.
•Realizare unei diorame cu mediul de viață al ciocănitoarei.

Matematică
•Frecvența loviturilor cu ciocul este incertă în literatura domeniului:
•18-22 lovituri pe secundă;
•40 de lovituri pe secundă;
•o medie de 28.4 lovituri/sec, iar aceasta se repetă de 500
-600 ori/zi.
•Populația europeană de ciocănitori de grădină este relativ mare: între
350 000-1 100 000 de perechi.
•În România, populația estimată de ciocănitori de grădină este de 15
000-20 000 de perechi.
•Populații mai mari se înregistrează numai în
Rusia.

Cum abordăm la clasă domeniul Matematică?

Întrebări/sarcini de adresat elevilor
•Definiți frecvența. (reamintire)
•Calculați câte bătăi aplică ciocănitoarea într-o oră dacă frecvența
bătăilor este de 22 lovituri pe secundă? (aplicare)
•Calculați câte bătăi aplică ciocănitoarea într-o zi dacă media loviturilor
este de 28.4 lovituri/sec, iar acestea se repetă de 550 ori/zi? (aplicare)
•Ce procent din populația de ciocănitoare a Europei trăiește în țara
noastră? (aplicare)
•Câte ouă depun perechile de ciocănitoare din România într-un sezon?
(aplicare)
•Calculați la ce dată (aprox.) părăsesc definitiv cuibul puii ciocănitoarei
de grădină(aplicare)
•Compuneți o problemă având ca date de intrare caracteristici referitoare
la ciocănitoare (creație)

Abilități specifice domeniului Matematică

•Rezolvarea de probleme care implică operații matematice de împărțire
și înmulțire, calcul de procente.
•Compunerea de probleme cu operațiile mai sus menționate, care fac
referire la ciocănitoare.