Elev: Giurgia Eduard-Cristian Prof.

coordonator: Guzu Simona

Portofoliu despre elementul chimic Magneziu

Liceul Teoretic ,,Dunarea”

Clasa a XII-a A
 Am ales elementul chimic Magneziu deoarece este un element important, fiind intalnit in aliaje,
in constructia unor masinarii, imbunatatind caracteristicile mecanice , de prelucrare si de sudare,
avand o deosebita importanta si in organismele vii.

Descriere
 Magneziul este elementul chimic din tabelul periodic al elementelor care face parte din grupa a
doua si care are simbolul Mg și numărul atomic 12. Magneziul este al optulea element și al
treilea metal după aluminiu și fier ca abundență în scoarța solidă terestră, formând aproximativ
2% din masa acesteia. Magneziul este al treilea ca și componență în sărurile dizolvate în apa
mării.
Structura anatomica: K=2e, L=8e, M=2e=> grupa a II-a perioada a 3-a

Magneziul este un metal foarte rezistent, de culoare alb-argintie, foarte ușor (cu o treime mai
ușor decât aluminiul) și care devine ușor mat în contact cu aerul. În soluție, formează ioni de
Mg++. Este ușor de aprins când este sub formă de fâșii subțiri. Odată aprins, arde cu
o flacără albă, foarte luminoasă și este greu de stins, fiind capabil să ardă la interacțiunea
cu azotul și dioxidul de carbon.
Caracteristici generale
1. Denumirea :Magneziu
2. Simbol: Mg
3. Număr atomic: 12
4. Densitate: 1738 kg/m³
5. Culoare: alb-gri metalic
6. Stare:Solidă
7. Clasificare: metal
8. Masă atomică: 24,305 u
9. Rază atomică: 150 qm
10. Rază de covalență: 130 qm
11. Configurație electronică: [Ne] 3s²
12. Electroni pe nivelul de energie : 2,8,2
13. Număr de oxidare : 2
14. Punct de topire: 649,9°C
15. Punct de fierbere : 1089,9°C
 Istoric

Denumirea este de origine greacă, Magnesia fiind numele unei regiuni din Tessalia.
Englezul Joseph Black a identificat pentru prima oară magneziul ca element în anul 1755,
Sir Humphry Davy a obținut pentru prima dată magneziu pur în 1808, dintr-un amestec de oxid
de magneziu și HgO, iar A.A.B. Bussy l-a preparat într-o formă legată in 1831. Magneziul este
un metal alcalino-pământos și de aceea nu se întâlnește decât combinat cu alte elemente. Se
găsește în zăcăminte mari de magnezit (carbonat de magneziu), dolomit și alte minerale de
exemplu talc.

Proprietati chimice
Magneziul este stabil în aer uscat. În aerul umed se acoperă cu un strat de oxid de magneziu care
împiedică ca reacția de oxidare să se desfașoare mai departe. Din aceasta cauză, magneziul are
aspect mat .
Aprins în aer, magneziul arde cu flacăra luminoasă, deoarece oxidul de magneziu devine
incandescent din cauza caldurii mari de reacție:
Mg+1/2O2=MgO H = – 145,8 K kal/mol
( Lumina dezvoltată este bogată în radiații ultraviolete )

În clorul umed se aprinde de la sine cu o reacție luminoasă și formare de clorurade

magneziu, MgCl2; cu sulful de combina la temperatura mai ridicată ; cu azotul se combină la
cald formînd nitrura de magneziu, Mg3N2.

Magneziul are acțiune reducătoare asupra substanțelor care conțin oxigen; astfel el poate
arde și în bioxid de carbon, punînd carbonul ăn libertate:
2Mg+CO2=2MgO+C

Apa atacă magneziul numai foarte încet, datorită formării stratului protector de hidroxid de
magneziu. Asupra vaporilor de apă, magneziul are însa, o acțiune puternic reducătoare:
Mg+2H2O=Mg(OH)2+H2
Amalgamul de magneziu reacționează cu apa chiar la temperatura obișnuită.

Din cauza tendinței pronuntate de a se combina cu oxigenul, magneziul poate reduce

numeroși oxizi, proprietate folosită pentru obținerea unor elemente: bor, siliciu, carbon etc.

Utilizare
 Compuși ai magneziului, în principal oxidul de magneziu, sunt utilizați ca material refractar
pentru cuptoarele din industria siderurgică – la producerea fontei și oțelului, industria metalelor
neferoase, a sticlei și a cimentului. Oxidul de magneziu și alți compuși sunt de asemenea utilizați
în agricultură (ca fertilizatori), chimie și industria construcțiilor. Aliajul magneziu-aluminiu este
utilizat în principal la conservarea băuturilor. Aliajele magneziului sunt de asemenea utilizate ca
și componente ale structurii automobilelor. O altă utilizare o reprezintă îndepărtarea sulfurilor de
pe fier și oțeluri.
Alte utilizări:
 Magneziul, ca și aluminiul, este rezistent și ușor, deci este folosit la
construcția autovehiculelor de mare volum.
 Combinat în aliaje, este esențial în construcția avioanelor și rachetelor.
 Aliat cu aluminiul, îi îmbunătățește acestuia caracteristicile mecanice, de
prelucrare și de sudare.
 Agent reducător pentru producerea uraniului pur și a altor metale din sărurile
lor.
 Hidroxidul său este folosit în „laptele de magneziu”, clorura și sulfatul de
magneziu în săruri Epsom, iar citrații săi în medicină.
 Pudra de carbonat de magneziu este folosită de sportivi – gimnaste, halterofili.
 Stearatul de magneziu este o pudră albă, cu proprietăți de ungere. În industria
farmaceutică este folosit în procesul de fabricare a tabletelor.
Este folosit de asemenea în pirotehnie și la fabricarea bombelor incendiar.

Magneziul participă, în calitate de cofactor, la peste 300 de reacţii enzimatice cunoscute,

incluse în spectrul activităţii metabolice. Producerea energiei, metabolismul glucozei, oxidarea
acizilor graşi şi activarea aminoacizilor, toate au nevoie de magneziu. Magneziul participă la
biosinteza proteinelor (formarea proteinelor organismului), dar şi la transmiterea informaţiei
genetice.Concomitent, magneziul participă la transmiterea semnalelor nervoase, sporeşte
adaptarea la frig, serveşte drept parte componentă a oaselor şi a smalţului dentar şi, de asemenea
participa la vasodilatatie.
Bibliografie:
1. http://www.e-scoala.ro/referate/chimie_magneziu.

2.http://www.referatele.com/referate/chimie/online7/Magneziul–raspandire–preparare–
proprietati-referatele-com.php

3.https://ro.wikipedia.org/wiki/Magneziu