Elaborarea Magneziului

Facultatea de Construcii de Masini si

Management Industrial

Student: Gavrila Alexandra Andreea

Grupa:4108A

Prof. Coordonator:Bejinariu Costic

Cuprins
Elaborarea Magneziului...pagina 4
Generaliti..4
Propietile chimice si utilizri ale magneziului.5
Aplicaii nestructurale.5
Aplicaii structurale.....................6
Principii si tehnologii de obinere....7
Elaborarea magneziului si a aliajelor de magneziu......8
Metalurgia magneziului............2
Caracteristicile materiei prime pentru producia de magneziu12
Pregatirea materiei prime pentru electroliza13
Rafinarea magneziului.....14
Notiuni despre producerea magneziului prin metode termice......15

Bibliografie
Academia de stiine tehnice din Romania
Tratat de stiin si ingineria materialelor metalice Vol 2
Bazele Teoretice si ingineria obinerii materialelor
metalice
Editura:Agir,Bucureti 2007
Autori:-Prof ing. Rami erban
-Prof ing.- Constantin Dumitru
-Prof ing.Petru Moldovan
-Prof ing.Maria Nicolae
Tratat de tehnologia materialelor
Editura:Academiei Romane
Autori:-Gheroghe Amza
-Viorel Ovidiu Rndou
-Gabriel Marius Dumitru
-Catalin Gheorghe Amza
Tehnologia materialelor
Editura:Tehnica
Autori:-A.N.Galinin
-N.P.Dubinin,
-S.P.Jevtunov
-S.T. Nazarov
-K.P.Psn Cenko
-V.A.Popov
-L.A.Popov
-M.V.Storojev

Generaliti
Datorit raspandirii mari in natur a magneziului ,greutile specifice mici si
caracteristicilor mecanice destul de nalte in ultimii ani i s-a acordat o mare
atenie.Numele provine de la o provincie greceasc din
Tesalia,Magnezia.Magneziul a fost identificat de Josef Black in anu 1755 i a
fost produs pentru prima dat.In stare liber a fost obinut pentru prima oar de
Boussy 1829,prin metoda chimica.In 1830 Faraday a obinut pentru prima dat
magneziu prin electroliza clorurii de magneziu opite.Prin utilajul de tip
industrial a fost construit in 1883 de catre Gretzell.Industria magneziului s-a
dezvoltat pe scara forte larg in Germania si S.U.A. n timpul primului razboi
mondial.Dupa terminarea razboiului producia mondial de magneziu s-a
ntrerupt si pana in 1930 nu a depait 2000 tone pe an.
Anilor din cel de al doilea razboi mondial le este caracterizat creterea
vertiginoas a produciei de magneziu,atat prin metoda electrolitic cat si prin
cea termic.ncepnd cu anii 1960 industria chimic si cea metalurgic in special
a inceput sa fie preponderena in utilizarea magneziului.
Magneziu face parte din grupa IIa,metalelor alcalino-pmntoase,cu nr de ordine
12.
Propietile mecanico-fizice:
Culoare:alb-argintie
Greutate atomica:24,305kg/kmol
Configuraia electronic:1s2s2p(La 6)3s
Densitatea:1738kg/m
Densitatea in stare lichid:1584kg/m
Temperatura de topire:650C
Temperatura de fierbere:1090C
Caldura latent de topire:8,48kj/mol
Caldura de vaporizare:128kJ/mol
Rezistivitatea electric
Conductibilitatea termic
Coeficientul de dilatare termic
Modul Young:45GPa
Modulul de elasticitate transversal:17GPa
Duritatea Mohas:2,5
Rezistena chimic:260MPa
Izotopi instabili
Raspandirea in scoara raza atomic
Raza ionic
Sistemul cristalografic

La creterea temperaturii propietaile fizico-mecanice ale magneziului se

inrutaesc foarte mult

Porpietile chimice si utilizri ale magneziului

Magneziul pur este rezistent la acizii fluorhidric si cromic si in soluiile de
hidroxizi alcani.Ali acizi anorganici dizolva magneziul.Magneziul sub forma de
piese turnate sau semifabricate nu este inflamabil.Acesta se aprinde numai la o
temperatura apropiat de punctul de topire.Magneziul nu reacioneaz cu
oxigenul din aer la temperatur joas.Sub form de srm sau pulbere arde,cand
este aprins in aer,dnd nastere unui fum abundent de oxid de magneziu si
emind o lumin alb orbitoare.
Din cauza caldurii de formare mari oxidului sau magneziu dislocuiete multe
metale din oxizii lor,dnd oxidul de magneziul si metalul respectiv.Magneziu nu
reacioneaz cu apa rece,cu ap cald,magneziu se combin mai usor
Mg este al treilea cel mai folosit metal in aplicaii structurale ,dup aluminiu.n
prezent magneziul este folosit att ca material de rezisten ct si in aplicaiile
care se bazeaz pe propietaile sale chimice si metalurgice.

Aplicaii nestructurale

Din cauza locului naintat din seria de reactivitate,Mg este folosit ca anod
de sacrificiu pentru protejarea oelului la coroziune,aliajele folosite n
acest scop sunt produse prin turnare in forme permanente sau prin
extruziune
Sub forma de pulbere Mg este adaugat in fonta cenuie in vedere
nodularizrii,obtinndu-se fonta maleabila
Utilizarea foarte important a pulberii de Magneziu este in furnalele de
obinere a oelului prin ndepartarea sulfului,imbunatind eficacitatea
furnalului si mrind duritatea oelului
Pulbere de Mg este folosit la producerea reactivului Grignard,folosit in
farmaceutic si indsutria chimic ca materie prim
Sub form extrudat sau folii Mg este folosit la foto-gravuri
Lingourile de Mg reprezint principalul element de aliere al
aluminiu,crescandu-i acestuia rezisten mecanic si la coroziune,
Este folosit ca agent reductor a minereului de uraniu sau a altor metale
din srurile acestora
Bromura de magneziu este folosit ca sedativ uor
Bromatul si sulfatul de magneziu sunt utilizate ca dezinfectani
Fosfatul de magneziu este izolator impotriva focului pentru construciile
de lemn

 Ionul de magneziu este foarte necesar organismului uman,deci sarurile de

magneziu sunt folosite ca aditivi pentru mancare sau ca
fertilizatori(deoarece magneziul intra in compoziia clorofilei)

Aplicaii Structurale
Structurile din magneziu sunt realizate prin turnare in forme de nisip,in forme
permanente ,forme destructibile prin turnare sub presiune i prin forjare i
extrudarea foilor sau a placilor.Semifabricatele produse prin aceste metode sunt
transformate in produse finite prin aschiere,profilarea si imbinarea.Acoperirile
decorative sau pentru protecie se realizeaz prin acoperire chimica,vopsire sau
pe cale lectrolitic
Cea mai rapid metod de reproducere a pieselor structurale este prin turnare
sub presiune.Metoda este deseori si cea mai rentabil din punct de vedere
economic.Este eficient mai ales in vederea producerii pieselor cu seciuni
foarte.subiri.Creterea actual foarte accentuat a fost stimulat si de dezvoltar
ea unui aliaj de puritate ridicat si care rezista la coroziune fara a necesita
tratamente finale(AZ91D).Turnarea sub presiune se realizeaza in camere
reci,camere calde si printr-o metod recent,similar realizrii pieselor din
plastic prin injecie.Aceast metode cunoscute ca turnare Thixo presupune
folosirea unei instalaii care impinge prin inubarea aliajului
semilichid,injectand-ul in cantiti prestabilite in matrie.
Compuii magneziului in special oxidului de magneziu sunt folosii ca material
refractar pentru captueala furnalelor de fier,hotel ,metale neferoase,sticl si
ciment.Oxidul de Magneziu este folosit in agricultura ,industria chimic si in
construcii.Mg metalic este folosit ca element de aliere in aliajele de
aluminiu.Acestea sunt folosite in principal pentru cutiile de buturi
n industria auto aliajele de magneziu au fost folosite pentru pima dat n
1957cnd Corvette SS(o maina de curse) a fost fabricat cu caroseria de de
magneziu.Motoarele automobilelor sunt facute din ce in ce mai mult din aliaje
de magneziu
Din cauza folosirii crescande a aliajelor de magneziu in industria auto pentru
prima dat in istorie,in decembrie 2005 preul aliajului de magneziu pentru
automobile a scazut sub cel al aliajului A380(aliajul de aluminiu folosit in
acelas domeniu)
Al doilea mare domeniu de utilizare al magneziu este in electronic.Din cauza
densitaii mici,proietilor mecanice si electrice bune,Magneziu este larg folosit
la producerea telefoanelor mobile,laptop-urile si a altor componente electronice.
Magneziu este extras fie din carnalit fie din dolomit,fie din ap de mare.In ar
noastra se poate extrage Mg din dolomit si din apa Marii Negre.Din cauza
largii raspandiri si a depozitelor de magneziu foarte usor disponibile se poate
spune ca n termeni umani depozitele sunt inepuizabile

La obinerea oxidului din magneziu din dolomita acestea trebuie calcinata la

temperatura maxima de 800C.Dupa calcinare dolomita trebuie macinata astfel
ca minim 80% din material sa treac pintr-o sita de 150 mesi.Dolomita natural
pur,puin impurificat este una din cele mai bune tipuri de materii prime pentru
obinerea clorurii de magneziu dezhidratata.
Magneziu este obinut fie prin electroliza clorurii de magneziu topite,fie prin
reducerea termica a oxidului de magneziu.

Principii si tehnologii de obinere

Procedeele electrolicite au la baz electroliza topiturii de clorura de magneziu n
amestec cu clorurile ale matalelor alcaline sau alcalino-pamntoase.In cadrul
acestor procedee deosebim dou faze importante :obinerea clorurii de magneziu
in stare pur deshidratat si electroliza MgCl din sruri topite cu rafinarea
magneziului obinut.
Procedeele termice au la baz reducerea oxidului de magneziu cu
carbon,carbid ,aluminiu sau ferosiliciu.Fazele principale ale tehnologiei sunt
reducerea si distilarea vaporilor de magneziu si obinerea magneziului metalic
compact in stare lingou
Se obine ori prin reducere electrolitic a MgCl2 se obine din apa de
mare,saramur sau lucuri srate.MgO se obine in special din apa de mare sau
din dolomit (fig 9.50)
2

La baza procesului de obtinerea magneziului sta reacia:

MgCl2+Ca(OH)2=Mg(OH)2+CaCl2
Hidroxidul de magneziu se carbonizeaz dupa recaia:
Mg(OH)2+2CO2Mg(HCO3)2
Soluia de bicarbonat se descompune
Mg(HCO3)2+2H2)MgCO33H2O+CO2
Dupa centrifugare rezidual solid de carbon se usuc.In acest caz are loc reacia:
4(MgCO33H2))4MgO+4CO2+12H2O
La obinerea oxidului de magneziu pentru clorurare trebuie acordat o atenie
puritii si gradului de activitate al oxidului de magneziu
Clorurarea oxidului de magneziu se desfoar dupa reacia:
MgO+Cl2MgCl2+1/2O2
In urma studiilor efectuate s-a dedus ca formarea clorurii de magneziu in
intervalul de temperatur 200-300C are loc la un raport de O2:Cl2 de circa 2,3.
Totui la aceste temperaturi viteza de reacie de clorurare este foarte mica.Viteze
aceptabile de clorurare se obin la 500-700C dar la aceste temperaturi clorura de
magneziu poate exista numai la concentraie de clor in gaz de cel puin 808

90%.In legtur cu aceast clorur se face astfel ca presiunea parial a

oxigenului in faza gazoas sa fie mult mai mic dect cea de echilibru la
temperatura dat.In practic trebuie sa se foloseasc clorul care conine mari
cantiti de oxigen care deseori mresc concentraiile de echilibru la temperatur
de clorurare(800-1000C).De aceea,clorurarea are loc in prezena unui oarecare
reductor care leag oxigenul.Ca reductori la clorurarea oxidului de magneziu
se pot folosi carbunii,cocsul,turba si oxidul de carbon.La clorurarea oxidului de
magneziu in prezena carbonului i oxidului de carbon au loc urmatoarele
reacii:
MgO+C+Cl2=MgCl2=CO=34,0Kcal
2MgO+C+Cl2=2MgCl2=CO2=70,8 Kcal
MgO+CO+Cl2=MgCl2+CO2+70,8Kcal

Elaborarea magneziului si a aliajelor de magneziu

Magneziu este un metal de culoaore alb-argintie care are urmatoarele propieti:
Densitatea(la293K)-1,7410[kg/m]
Temperatura de topire-923K
Temperatur de fierbere-1370k
Are o afinitate foarte mare fat de oxigen,acoperindu-se la temperatur
ambiana cu o pelicul protectoare
In stare pur este maleabil
Cele mai raspndite forme sub care se afl n natur sunt carnalita
(MgCl2KCl6H2O) si dolomita (MgCO3CaCO3):
-ncalzirea n vederea obinerii clorurii de magneziu (MgCl2)
-extragerea electrolitic
Eliminarea apei de cristalizare din carnalit se face iniial prin ncalzire n aer si
apoi in atmosfer de acid clorhidric,care mpiedic hidroliza clorurii de
magneziu anterior obinute:
MgCl26H2OMgCl2H2)+5H2O
MgCl2H2O+HClMgCl2+H2+HCl
Electroliza clorurii de magneziu se face in baie de sruri topite care conine pe
lang clorura de magneziu si cloruri de hotel.Magneziul lichid depus la catod se
extrage prin canale de vid
Hidrometalurgic magneziul se obine din dolomit in urmatoarele etape (vezi
schema tehnologic de mai jos)

-solubilizarea(ieirea)dolomitei
-calcinarea concentratului
-clorurarea in vedere obinerii clorurii de magneziu
-extragerea electrolitic
Lesierea dolomitei se face cu ap,obinndu-se hidroxidul de magneziu:
MgCO3CaCO3+2H2OMg(OH)2+Ca(OH)2+2CO2
Prin splare si precipitare se separ hidroxidul de magneziu,care se calcineaz
obinandu-se oxidul de magneziu.
Clorurarea magneziului se face intr-un cuptor electric(fig2.116) a crui inclzire
se realizeaz prin efectul rezistiv al rondelelor din grafit 5 aflate in contact cu

10

electrozii din grafit 6.Clorul introdus prin conducta 4 va asigura reacia de

clorurare care are loc in prezena carbonului:
Schema tehnologic de obinere a magneziului
MgO+Cl2+ClMgCl2+CO
MgO+Cl+Cl+COMgCl2+CO2
Clorura de magneziu topit se evacueaz prin conducta 7 direct in cuvele de
electroliz.
Aliajele de magneziu se elaboreaz din metale primare ,prealiaje i/sau deeuri
in cuptoare cu creuzet,cu flacar sau electrice cu rezisten sau inducie)
Aliajele pe baza de magneziu trebuie protejate in timpul elaborrii mpotriva
oxidrii si dizolvrii gazelor in special a hidrogenului.Pentru aceasta,topirea
incrcturii se face sub fluxul de protecie care este format din halogenurile
MgCl2,KCl,BaCl2,CaF2)
Alierea se realizeaz astfel:
-manganul se ntroduce sub forma de prealiaj(Al+Mn) sau sub forma de clorura
de mangan(MnCl2)
-aluminiu se introduce ntodeauna dupa mangan,
-zincul se introduce la sfrsitul alierii
-beriliu i siliciul se introduc sub forma de prealiaje(Mg+Be,Mg+Si)
-zirconiul se introduce sub forma de fluoruri duble de sodiu sau potasiu i
zirconiu(k-ZrF6,NaZrF6
-ceriul i borul se introduce dup rafinarea pentru c reacioneaz cu clorul i se
pierd
Fig 2.116

11

1-instalaie de ncrcare
2-cuptor
3-aglomerat de oxid de magneziu si crbune
4-conducta de alimentare de clor
5-rondele de grafit
6-electrozi de grafit
7-conducta de evacuare a clorurii de magneziu
8-orificiu de evacuare a gazelor

12

Metalurgia Magneziului
Elaborarea magneziului prezint o serie de greuti ,deoarece la temperaturi
nalte magneziul se combin cu oxigenul si arde complet.
Magneziul se obine prin dou metode:Prin electroliza clorurii de magneziu sau
prin reducerea termic a magneziului,direct din materiile prime.n
Rusia,primele lucrri pentru obinerea magneziului prin electroliza clorurii
topite au fost efectuate in 1915,La institutul Politehnic si Electrotehnic din
Petersburg.n anii 1916-1917,producia de magneziu prin electroliz a fost
organizat pe scar mic la institutul de Stat de Chimie Aplicat.Fondatorul
teoriei si al practicii metalurgiei magneziului in uniunea Sovietica a fost
P.P.Fedotiev
In legatur cu organizarea industriei de magneziu ,in U.R.S.S. s-au creat cteva
institute de cercetri stiinifice care au studiat pe scara larg i au elaborat
procedeele de obinere a magneziului.Cercetrile stiinifice in domeniul
metalurgiei magneziului au fost conduse de
P.F.Antipin,I.V.Vaimanov,V.M.Guskov si N.G.Scerbakov.Rezultatele acestor
lucrri au permis sa se pun in funciune,in 1931,prima uzina experimental de
magneziu la Leningrad,unde in colaborare cu institutele de cercetri stiinifice
au fost elaborate metode industriale de procedere a magneziului.Primele uzine
pentru industria magneziului au fost construite in Ucraina si Ura.
In Cincinalul postbelic,producia de magneziu a crescut foarte mult

Caracteristicile materiei prime pentru producia de Magneziu

Magneziu face parte din metalele cele mai rspandite in scoara pamantului.n
natur se gasete in diferite minerale a caror compoziie chimic este dat in
tabela 15.

13

Ca materie prim pentru producia magneziului se utilizeaz magnezit,

dolomit,carnalit si bisofit,care se obin din ap marin sau a lacurilor srate.
Magnezita este un carbonat natural de magneziu MgCo3 cu 28,8%Mg i care
conine alte elemente(Si,Fe si Ca) sub form de compui.Zcmintele din
Satkino i din Halilovo sunt cele mai importante.Coninutul de oxid de
magneziu al magnezitei din zcmintele care se exploateaz ajunge pana la 4347%.
Dolomita este un carbonat dublu de magneziu si de calciu MgCO3.CaCO3 care
conine peste 13,2%Mg.Coninutul de oxid de magneziu al dolomitei variaz
intre 14 si 22%.Zcmintele importante de dolomi se gasesc la
Jiguliovsk,Nikitovsk,Scelkovsk,Podolsk etc.
Carnalita este o clorura dubl de magneziu si de potasiu MgCl2.KCl-H2O
coninnd 8,8%Mg.coninutul de clorura de magneziu al carnalitei variaz ntre
12 si 30%.Cel mai mare zacmant din lume se afl n U.R.S.S.
(verhnekamsk,Ucraina Apusean si multe altele).Soluiile naturale de srituri de
magneziu reprezint surse inepuizabile pentru producia de magneziu .astfel de
exemplu 1000t ap marin conin o ton magneziu.Principalul compus de
magneziu din ap de mare si din lacurile srate este bisofita care este o clorura
de magneziu cu ase molecule de ap si care conine 12%Mg.n Uniunea
sovietic exist numeroase lacuri sarate:La Saksk,Sivassk etc care conin n
soluie 0,83-0,89%Mg.

Pregtirea materiei prime pentru electroliz

Materia prima trebuie pregtit in prealabil,nainte de a trece in bile de
electroliz.
Magnezia se prjete la temperatura de 850-900,descompunndu-se dup
reacia:MgCO3-:MgO+CO3.Oxidul de magneziu obinut se numete
14

Magnezie(magnezia usta).Prin metodele de prelucare termic,magnezia se

reduce direct in magneziu metalic.Pentru a fi supus electrolizei,MgO se supune
clorurarii la temperatura de 800-900,in prezena carbunelui:
MgO+C+Cl2MgCl2+CO
Clorura de magneziu se supune electrolizei in stare topita,aducandu-se pentru
prelucrare si alte saruri(Kcl si NaCl)
Dolomita se prajete pentru a se descompune in MgO si CaO.La metode
termice de prelucrare,dolomita se utilizeaza imediat dupa prajire,pentru a se
obine magneziu prin metoda reducerii.3nainte de electroliza,dolomita se
clorureaza,pentru a se obine clorura de magneziu.
Carnalita poate fii utilizata direct pentru electroliza,dup purificare si
deshidratare.apa se ndeparteaz din carnalit n cuptoare tambur,la temperatura
de 480-500.Apoi carnalita se topete in cuptoare electrice unde se las sa se
depun pentru a se indeprta MgO.Dupa retopire,carnalita deshidratat,care
conine 43-50%0,3-0,7%MgO,restul KCl si NaCl se trimite la electroliz.n
practica actual se fabric carnalita sintetic din diferite materii prime.Carnalita
sintetic conine mai puine impuriti(MgO,Fe,SO3 etc)
Bisofita se deshidrateaza nainte de electroliza.Indepartarea ultimei molecule de
ap este legat de mari greutti,deoarece clorura de magneziu se poate hidroliza
in aer liber:
MgCl+H2OMgO+2HCl
Din aceast cauza deshidratarea complet se face la presiune mare de HCl sau
de CH4Cl.Bisofita deshidratata se topete in cuptoare,se lasa sa se depuna pentru
indepartarea MgO i se trimite la electroliza in stare topit.

Rafinarea Magneziului
Magneziu obtinut prin electroliz conine MgCl2,CaCl2 si NaCl,are-i nrutesc
propietile,de aceea magneziul trebuie rafinat.Pentru aceasta el se retopete n
cuptoare electrice si se cur de impuriti cu ajutorul fondanilor,turnndu-se
apoi in blocuri.In practica modern,rafinarea magneziului este efectuat adeseori
simultan cu elaborarea diferitelor aliaje de magneziu.Arderea magneziului la
rafinare ajunge pana la 5% consumul de fondani40-60% si consumul
suplimentar de energie electric 900-950 kWh pentru o ton de
magneziu,Metalul rafinat conine pan la 99,5-99,85%Mg.Calitile de
magneziu,dupa GOST,sunt date in tabelul 16.
Magneziu Primar(Tabelul 16)

15

Procesul tehnologic de obinere a magneziului prin electroliz este complicat i

necesit un consum mare de energie electric.De aceea,metodele termice mai
simple prezint un interes deosebit

Noiuni despre producerea magneziului prin metode termice

Metodele termice de obinere a magneziului au nceput s fie introduse pe scar
larg in industrie,incepand din 1940-1941.aceste metode permit s se obtina
magneziu direct din materia prima,cu ajutorul unui combustibil ieftin si al unei
aparaturi simple.Un loc important printre metoda carbido-termic.Aceste doua
metode se bazeaza pe subtituirea magneziului din compuii lui,prin alte
metale.Cercetarea acestor fenomene a fost fcut de chimistul rus
N.N.Beketov,iar rezultatele acestor cercetri au fost publicate in
1865.totusi,lucrri industriale pentru a utiliza reducerea cu carbon au fost
ncepute abia intre 1920-1930.
n U.R.S.S. primele lucrari de reducere a magneziului din magnezit cu
ajutorul aluminiului,siliciului si al aliajelor acestora au fost efectuate sub
conducerea lui P.F.Antipin.Lucrri in continoare,n domeniul metodeo termice

16

de obinere a magneziului,au fost facute de muli cercetatori sovietici i au dar

rezultate preioase pentru industrie.
Reducerea magneziului din oxid de magneziu cu ajutorul siliciului sau a
aliajelor sale are loc confrom reaciei:
2MgO+2CaO+Si2CaOSiO2+2Mg
Reducerea

se face

in retorde din oel

inoxidabil

legate cu nite

cristalizatoare.Procesul decurge n vid (0,1 at),la o temperatur de 1100-1200C.

ncalzirea retordelor se face n cuptoare speciale,ncalzite cu combustibil sau cu
electricitate.Ca reducator se utilizeaza ferosiliciul sau aliaje de siliciu de
75%.ntr-o retorda se incarca aproximativ 3,5-4 t materie prim,din care se
obine pna la 500-600kg magneziu.
Metode carbido-termica de obinere a magneziului consta n reducerea
magneziului din oxid de magneziu cu ajutorul carbidului CaC2,conform reaciri:
3MgO+CaC23Mg+CaO+2CO.
Din oxidul de magnez i carbid se fac brichete care se incarca in retorte i se
ncalzesc n vid pn la 1100-1200C.La aceasta temperatur magneziul care se
reduce se evapora i se condenseaz sub form de cristale,ntr-un cristalizator
se formeaza un inel de metal cu un continut de 99,85%Mg.

17