Constantine

Dimineața a sosit cu trenul în gară,

Constantin, trăit la țară,
Într-un sat din Bărăgan,
I-a zis mama, Constantine ține seama,
In oraș sunt fete care,
Care vor sa iți ia din bani.
……………………………………………………………………

Și a zis mama, a zis mama,

Constantine ține seama,
Fetele din București,
Or fii bune or fii zâne,
In urma lor pustiu rămâne,
Ai grija sa n-o pățești.
…………………………………………………………

In pieptarul de la haina lui cea nouă,

Avea strâns vreo mie, două,
Banii lui de la început,
Cu migală din școala profesională,
Ca sa învețe o meserie,
Ca a fost un om văzut.
…………………………………………………………..
Sus la Cina, Constantin stă, bea o bere,
Banii lui ii dau putere,
Și se crede un domnișor,
Intră în vorbă,
Fără să cunoască frica,
Cu frumoasa Veronica și o invită să ia loc.
……………………………………………………………

Veronica, strângătoare ca furnica,

Vrea sa se întoarcă acasă,
Cu îmbrăcăminte aleasa.
Dacă tu, dacă tu mai ții la mine,
Și dacă tu vrei sa îmi dai un Helena Rubinstein.
Constantine, Constantine, ce a putut face din tine,
S-au dus banii si norocul,
S-a dus școală si domnie,
Vorba mamei reînvie,
Vorba mamei reînvie.