China

▪ Relieful și hidrografia
▪ Clima
▪ Regalitatea
Dinastia Shang
Dinastia Zhou
*Perioada Primăverii și a Toamnei
*Perioada Regatelor Combatante
▪ Imperiul
Dinastia Qin
Dinastia Han
Relieful și
hidrografia
• Relieful Chinei este foarte
variat, predominând
munții foarte înalti și
podișurile intinse. Există,
de asemenea, podișuri
joase, depresiuni cu
deșerturi si câmpii netede.
• Relief înalt în Vest și jos în
Est.
• Trei mari sisteme fluviale
importante brăzdează și
traversează teritoriul de la
Vest la East:
Fluviul Galben
Fluviul Albastru
Fluviul Perlelor
Clima
Întinderea imensă a
spațiului chinez cuprinde
multe regiuni cu climă
diferită.
Vara, nordul este torid și
arid iar sudul e umed și
inundațiile sunt numeroase.
Iarna, nordul este prăfuit
iar sudul este întotdeauna
verde.
 Dinastia Shang-Yin
XVIII-XII î.Hr
• Originile dinastiei sunt incerte.
• Din punct de vedere cultural, epoca se
caracterizează prin câteva elemente
fundamentale:
• Este o civilizaţie a bronzului, piesele
caracteristice fiind cazanele şi armele
ritualice;
• Utilizarea sistematică a scrierii, textele
tipice fiind inscripţiile de pe oase de
animale, formulate ca interogaţii adresate
spiritelor strămoşilor, invocate cu scopul
de a-l îndruma pe suveran în guvernare;
• Regalitatea itinerantă, care asigură o
excepţională unitate culturală a spaţiului
Shang;
• Reguli de căsătorie şi de transmitere a
puterii menite să garanteze coeziunea
familiei regale, care funcţiona şi ca
nucleu al aparatului administrativ.
• Epoca Shang se încheie în secolul al
XII-lea, când ultimul rege al dinastiei
este înlăturat de rivalii din dinastia Zhou,
urmaşi ai unui clan periferic din regatul
Shang.
Dinastia Zhou
Zhou de Vest-(XII-VIII)
Zhou de Est (VIII-III)
• Sistemul impus de dinastia Zhou este
întemeiat pe o ierarhie de culte familiale
având în vârf domeniul regal și cultul
strămoșilor Zhou.
• Regele este Fiul Cerului, iar puterea se
credea că i-a fost încredințată de ”Stăpânul
de Sus” .
• Zhou, modifică radical sistemul de
guvernare, adoptând practica delegării
puterii către seniori ce îşi exercită
autoritatea asupra unor regiuni ale
regatului. Această metodă a condus la
autonomizarea unor provincii şi la inerente
tendinţe centrifuge.
• În secolul al VIII-lea o conspiraţie a
nobililor l-a înlăturat de la putere pe
ultimul suveran al dinastiei Zhou de vest şi
a instalat un nou rege, prin care începe
istoria dinastiei Zhou de est. Epoca astfel
inaugurată se caracterizează printr-o putere
centrală incapabilă să se impună, o
regalitate pur formală, dominată de către
marii seniori locali, care îşi arogă pe rând
titul de „hegemon” - „protector al regelui”.
Perioada Primăverii și a Toamnei
(VIII-V î.Hr.)
Regatele Combatante (V-III î.Hr.)
• Perioada secolelor VIII-V î.Hr. este
denumită a „Primăverii şi
Toamnei”, după cronică care
relatează evenimentele perioadei.
• Începând din secolul al V-lea î.Hr.,
teritoriul chinez a cunoscut
transformări economice şi sociale
foarte profunde:
• defrişări;
• tehnica topirii fierului permitea
utilizarea unui utilaj solid;
• mari lucrări colective de irigaţie,
schimbând vechile tehnici agricole;
• populaţia era în creştere;
• pământurile cultivate ajungeau să se
învecineze la graniţele
principatelor;
• schimburile s-au intensificat;
• diverse monede metalice îşi
făcuseră apariția;
• state de un tip nou se formau şi
luptau între ele pentru hegemonie;
Dinastia Qin
221-208 î.Hr.
• 221 î.Hr., principele statului occidental
Qin (actuala provincie Shanxi) reuşeşte
să unifice sub autoritatea sa aproape
întregul teritoriu chinez şi asumă pentru
prima oară titlul de „Huang di”, pe care îl
traducem prin „împărat”.
• Prinţul din Qin a început prin a anexa
teritoriile vecine de pe cursul mijlociu şi
inferior al Fluviului Galben, statele Zhao,
Wei şi Han (actualele provincii Shanxi şi
Henan), regatul central Chu (între Huang
he şi râul Huai), apoi Qi (în Shandong).
Atunci când această primă unificare a
fost realizată, el a organizat campanii în
zone mai îndepărtate, în regiuni
considerate încă barbare. La nord-est, a
ajuns până în Coreea; în nord, s-a lovit de
Xiongnu, populaţii nomade care erau pe
cale să organizeze o puternică
confederaţie; el îi va opri pe Fluviul
Galben şi, pentru a preveni o invazie, a
început construcţia faimosului Mare Zid,
pornind de la fragmente de fortificaţii
mai vechi, marcând astfel pentru mai
multe secole limita nordică a imperiului;
către sud, el trimite patru armate care
ajung până la mare, în apropierea
actualului oraş Canton şi continuă să
avanseze până în nordul actual al
Vietnamului.
 Măsuri unificatoare
• Stat după model legist;
• Marile biblioteci cu texte antice au trecut sub controlul
statului și numai cei autorizați aveau acees la ele
• 213 ”arderea cărților”;
• a suprimat toate fiefurile, toate principatele locale şi a
creat, pentru a le înlocui, treizeci şi şase prefecturi, cu
structuri identice;
• El a organizat o reţea de drumuri, care porneau din
noua capitală, Xinyang;
• A uniformizat greutăţile şi măsurile, moneda,
caracterele scrierii;
 Direcții de expansiune
Dinastia Han de Vest (206 1.Către nord-vest, cu scopul de a controla depresiunea Tarim şi zona
î.Hr-8 d.Hr) deşertului Takla Makan, regiune esenţială pentru întreţinerea
comerţului cu Asia Centrală;
2. Către nord-est, unde este ocupat nordul Coreei;
• Moartea lui Qin Shi Huangdi (210 3. În sud, în zona fluviului Yangze, regiune care nu a fost ocupată ca
î.Hr.) a fost urmată de câţiva ani de urmare a unui efort militar, ci prin măsuri administrative.
lupte interne.
• Liu Bang, proprietarul unor
importante domenii agricole, a
reuşit să îşi impună autoritatea
asupra rivalilor şi a fondat noua
dinastie, Han.
• Puterea centrală a dinastiei Han a
trebuit să elimine numeroase
obstacole şi, pentru început, pe cel
reprezentat de regionalisme.

• Cel mai important dintre suveranii

Han a fost Wu di, care, prin
personalitatea sa şi prin durata
domniei (54 de ani, din 140 în 87
î.Hr.), domină întreaga perioadă.
Odată cu domnia sa este declanşată
marea expansiune chineză.
Uzurparea lui Wang Mang (9-25)
• În anul 9 al erei noastre, unul dintre
marii demnitari ai Curţii, Wang Mang,
a uzurpat puterea şi a creat o nouă
dinastie, pe care a numit-o „Xin” (Cea
Nouă). În timpul efemerei sale domnii
(9-23 d.Hr.), el a încercat să aplice mai
multe reforme, vizând, se pare, să
încetinească, pe de o parte,
pauperizarea populaţiei rurale
(interdicţia de vânzarea a pământurilor
şi a sclavilor) şi, pe de altă parte,
întărirea puterii centrale (controlul
pieţelor şi al preţurilor, schimbarea
frecventă a monedei). Aceste tentative
au rămas fără efec.
• Revoltele țărănești pun capăt dinastiei.
Dinastia Han de Est (25-220)
• Continuă răscoalele tărănești :
armatele „Munţilor verzi”, venite de la
sud de râul Huai şi cele al
„Sprâncenelor roşii”, din Shandong,
s-au îndreptat spre Chang’an, pe care
l-au ocupat de mai multe ori (în 23 şi
25);
• Marii proprietari, cu ajutorul armatelor
proprii, reușesc să pună capăt situației
și impun pe tron un membru al familiei
Liu, inaugurând epoca Han de Răsărit.
• Confruntări și conspirații la curte
• Slăbirea puterii imperiale
• Răscoala ”turbanelor galbene”
• Invazii barbare în Nord
SURSE PENTRU STUDIEREA ETAPELOR STATULUI ÎN CHINA ANTICĂ
EPOCA
Shang (sec. XVI-XII)
Zhou de Vest (sec. XII-VIII)
Zhou de Est (Perioada
Primăvară-Toamnă-VIII-V)
Perioada Regatelor Combatante (sec.
V-221)
Qin (221-206)
Han de Apus (206-9 e.n)
Han de Est (20-220 e.n)
SURSELE EPOCA REDACTĂRII
- inscripţii pe carapace de ţestoasă şi pe - sec. XVI-XI
omoplaţi de animale – utilizate în divinaţie,
ca metodă de consultare a strămoşilor în
luarea deciziilor în guvernare;
- inscripţii pe vasele de bronz; - începând din sec. XI
- Zhou li – „Riturile Zhou” – nomenclatorul - dată incertă
funcţiilor oficiale în statul Zhou;
- Shu jing – „Analele istorice” – cronică
integrată între canoanele confucianiste; - sec. V(?)
- inscripţii pe vasele de bronz şi piatră;
- Chun Qiu – „Cronica Primăverii şi a
Toamnei” – culegere de note succinte
datorate cronicarilor oficiali ai ţării Lu;
- Sji jing – „Cartea poemelor” – culegere de sec. V-IV î. Hr.
poeme populare;
- Li ji – „Cartea riturilor”;
- Guo yu – „Discursurile ţărilor”;
- Lun yu – „Analectele” – conversaţiile lui sec. V-IV î. Hr.
Confucius cu discipolii;
- Meng zi – „Cartea lui Mencius”;
- Dao de jing – „Cartea Căii şi Virtuţii”;
- Zhuang zi – „Cartea lui Zhuang zi”;
- Hanfei zi – „Cartea lui Han fei” – text
legist;
Sima Qian – Shi ji – „Memorii istorice”; sec. II
Han shu – „Cronica dinastiei Han”; sec. I-II e.n.
Huai nan zi – „Canonul Maestrului din sec. II e.n
Huai” – opere literare şi filozofice diverse