1.
Introducere
o Populație caracterizată de omogenitate culturală și etnică, precum și unitate politică.
o Unitate și unicitate asigurate de caracterul distinct al limbii coreene; nu poate fi
asemănată niciunei alte limbi; este similară cu japoneza și limbile altaice din Asia
Centrală (mongolă, limbile turcice și tunisiene) prin structura gramaticală (limbi
aglutinative), dar este, cu toate acestea, diferită și reprezintă o sursă de mândrie.
o Secolul al XIX-lea în Coreea se caracterizează prin stabilitate teritoriala și
instituțională, continuitate istorică și unitate etnică, dar și izolare față de alte țări
asiatice (”The hermit kingdom” – „Regatul pustnic”)
o Relație atipică cu Japonia în perioada imperialismului: Coreea devine colonie a
Japoniei, țara cu care este vecină și cu care împarte asemănări lingvistice și culturale.
o 1945 – divizia arbitrară a Coreei pe linia paralelei de 38 de grade; Coreea de Nord și
de Sud au o evoluție extrem de distinctă, rămânând ostile una față de cealaltă
o Geografie: situată în Asia de Est, între paralela de 34 și 43 de grade, climă temperat-
oceanică, relief muntos (lanțul Baekdu, cu cel mai înalt munte – masivul Baekdu, în
Coreea de nord)
o Vecină cu China, Japonia și Rusia, înconjurată din 3 părți de apă (Marea Estului și
Marea Galbenă – vest și sud – Strâmtoarea Coreea)
o Principalele orașe în Coreea de Sud: Seoul, Busan, Daegu, Kyongju
o Principalele orașe în Coreea de Nord: Pyongyang, Rason, Nampo, Wonsan
o Puternice influențe chinezești în ceea ce privește cultura (literatura, arta, arhitectura,
alfabet – hanja), organizarea politică și administrativă. Statutul de stat tributar al
Chinei (statut ce nu lipsea Coreea de autonomie) era privit cu mândrie; China era
considerată centrul civilizației, iar împăratul era mediatorul între cer și pământ.
o Credințe/ orientări spirituale: Budism, Confucianism, șamanism, animism (venerarea
naturii), geomanție
o Se presupune că strămoșii coreenilor au migrat din Asia centrală și au ajuns în
peninsulă prin Manchuria, iar o parte au trecut în arhipelagul japonez (similarități între
coreeni și japonezi).
2. Culturile preistorice și apariția primelor formațiuni statale
PERIODIZARE ISTORICĂ:
PALEOLITIC: așezări paleolitice, aprox. 400.000 î.Hr.
NEOLITIC (aprox. 6000 î.Hr.) – se descoperă unelte din piatră, os, cochilii, scoici,
dovezi ale existenței unor mici comunități de pescari și vânători. Între 6000 și 2000
î.Hr. – vase cu ornamentații de tip pieptene (chulmun togi), ce definesc întreaga
perioadă a neoliticului.
Începând cu 2000 (sau 1500) î.Hr., apar vasele de tip mumun (simple, fără decorații);
încep să apară primele forme de agricultură, cultivându-se mei, orz și orez (devine
motiv de stratificare socială). Începe și procesul de domesticire a animalelor, primul
dintre acestea fiind porcul.
EPOCA BRONZULUI (aprox. secolul X î.Hr.): cultura bronzului este preluată din
China; această perioada se caracterizează prin continuarea tradiției ceramicii mumun
togi, apariția unor obiecte de bronz precum pumnalul-mandolină și oglinda din bronz
cu protuberanțe, formarea primelor așezări fortificate, numite seongeup gukga (posibil
ca Vechiul Joseon să fie o astfel de așezare).
EPOCA FIERULUI (aprox. 300 î.Hr.): obiectele din fier sunt introduse din China;
uneltele din fier au contribuit la dezvoltarea agriculturii, creșterea producției de hrană
și a capacității de apărare a comunităților, la specializarea economică și dezvoltarea
comerțului – societăți mai complexe.
STRUCTURILE MEGALITICE – dolmene construite în primul mileniu BCE: marcau
intrarea în morminte și erau de 2 feluri (t’akcha și paduk). Ele marcau stratificarea
socială (mormintele liderilor) și evoluția socială.
CREDINȚE ȘI SPIRITUALITATE:
하늘님 Hanulnim - entitate supremă, domină lumea; omul îi arată supunere şi respect;
Soarele - entitate binevoitoare
Spiritele din lumea întunecată - rele, răzbunătoare
Animale sacre: tigrul, ursul, dragonul
Predomină credința animistă (toate lucrurile din natură au suflet și suflare, iar omul are
suflet nemuritor) – practici totemice (fiecare clan are un totem identitar)
Șamanul în credința animistă era înzestrat cu autoritate divină, fiind intermediar între
lumea oamenilor și cea a spiritelor. Era căpetenie a clanului, conducător războinic,
lider social și vraci = element important al culturii coreene.
Geomanția = modelarea spațiului înconjurător pentru a fi în deplină armonie cu
energia vitală a pământului.
3. Gojoseon și fortărețele chinezești
GOJOSEON ȘI WIMAN JOSEON
o Documente chinezești din secolul al VII-lea î.Hr. menționează existența unui stat
numit Chaoxian („Țara dimineților liniștite”) sau Joseon
o Formarea sa – mitul lui Dangun (3 octombrie 2333 î.Hr. – Gyeocheonjeol) – are
doar valoare emoțională (neatestat istoric), primii regi având titulatura de Dangun
o Gojoseon – cea mai avansată (în privința organizării socio-politice) și mai bine
administrată așezare fortificată, fapt ce îi permite să se extindă și să înghită
așezările din jur fie prin alianțe, fie prin superioritate a civilizației sau atacuri
armate.
o 195 î. Hr. – regele Yan (Regatul Yan de lângă Joseon) se revoltă împotriva
dinastiei Han chineze, iar unul dintre comandanții săi militari, Wiman, se refugiază
în Joseon, pe care apoi îl cucerește.
o Urmașii lui Wiman au condus regatul până în 108 î.Hr. (regele Ugyeo), când
împăratul Han Wudi ocupă capitala pe fondul disensiunilor interne.
o Importanță: interacțiune directă cu China, prima și ultima dată când chinezii preiau
conducerea directă a teritoriului coreean.
FORTĂREȚELE CHINEZEȘTI
o 4 fortărețe chinezești, entități militar-administrative în spațiul coreean: Lelang,
Chenfan, Lintun (108 î.Hr.) și Xuantu (107 î.Hr.)
o Scop și importanță: au contribuit la omogenizarea populației din peninsulă, care a
intrat, în același timp, în contact direct cu civilizația chineză (prin schimburi culturale
și comerciale)
o Pentru atragerea bunăvoinței triburilor, oficialii din fortărețele chinezești au oferit
căpeteniilor titluri oficiale, ranguri, sigilii, îmbrăcăminte de la curte = relație de
vasalitate cu China. În schimbul acestor bunuri, liderii tribali erau chemați să ajute
fortărețele în lupta împotriva altor triburi care nu se aflau sub controlul Chinei.
o 204 î.Hr. – fortăreața Daifang, la sud de Lelang (cucerită în 313 de Koguryeo) dispare
în 316, odată cu extinderea spre nord a frontierelor regatului Baekje.
POPOARELE DIN NORD ȘI DIN SUD
o Sursele chinezești = primele surse scrise referitoare la societatea și cultura strămoșilor
coreenilor
o Conform Sanghouzi, existau 9 dongyi (termen ce denumește popoarele aflate în nord-
estul Chinei – „Barbarii estici”): Puyeo, Okcheo, Umnu, Dongye, Koguryeo, cele 3
triburi Han și Wa japonezi
o Puyeo:
- Societate care se ocupă cu cultivarea pământului și creșterea animalelor, iar,
din primul secol [Link]., începe să aibă structura unui regat (49 [Link]. –
conducătorul își ia titlul de wang)
- Aliați ai Chinei împotriva Koguryeo (devine vulnerabil odată cu declinul
dinastiei Jin)
- Din sec. al IV-lea trece sub protecția Koguryeo, fiind asimilat de acesta.
o Koguryeo
- Apare ca o confederație tribală la sud de Puyeo, în a doua jumătate a secolului
I [Link].
- Legendă: Jumong, unul dintre membrii elitei din Puyeo, întemeiază Koguryeo
în 37 î.Hr.
- Putere militară, își începe timpuriu expansiunea teritorială (evoluție pe baza
tributului), iar conducătorul adoptă titlul de wang
- Conflict permanent cu China, care se accentuează odată cu anexarea mai
multor așezări fortificate (Okcheo, Lelang, Lintun)
o Triburile Han se aflau la sud de Lelang și sunt considerate predecesoarele coreenilor
de astăzi – Samhan: Mahan, Chinhan, Pyo ̆nhan
o Mahan: cei mai numeroși, făceau comerț cu poporul aflat pe o insulă numită Hoju
(probabil Jejudo), aveau o limbă asemănătoare cu Chinhan.
o Chinhan: 12 guk, cea mai puternică fiind cetatea Saro, care avea să aibă un rol decisiv
în înființarea regatului Silla (sec. I [Link].)
o Pyonhan: 12 guk, limbă diferită de Mahan și Chinhan, dar obiceiuri asemănătoare cu
cei din urmă; în această regiune se configurează cele 6 state ale confederației Kaya.