REGATUL GORYEO (935 – 1392)

1. Refacerea unității teritoriale

 După moartea lui Gungye, Wang Kon numește statul Goryeo și mută capitala
la Gaesong (+ Pyongyang a doua capitală, numită Seokyeong)
 După cucerirea regatului Balhae de către kitani (926), o mare parte a nobilimii
se retrage în Goryeo
 Atitudine prietenoasă față de Silla: îi oferă sprijin împotriva lui Gyeonhwon
când acesta a atacat capitala în 927
 935: ultimul rege Silla îi cedează lui Wang Kon regatul. În același an, regatul
Hu Baekje se prăbușește pe fondul luptelor interne între urmașii lui
Gyeonhwon.
 936: regatul Goryeo cucerește regatul Baekje târziu, iar Wang Kon primește,
postum, titlul de Taejo Daewang
 În plan extern, nevoia de protecție împotriva Kitanilor conduce la centralizarea
rapidă a statului. De asemenea, China este reunificată sub dinastia Song (979)

2. Organizare politico-administrativă
 Pentru a-și consolida poziția, Wang Kon încheie 29 de alianțe matrimoniale cu
clanuri importante
 De asemenea, el invocă mandatul ceresc (regele reprezenta voința Cerului și
guverna cu acceptul Cerului)
 Wang Kon a promulgat o serie de decrete și prevederi de guvernare, cea mai
importantă fiind „Zece porunci pentru urmași”(vezi ppt): promovarea
budismului ca religie protectoare, grija pentru supuși, respectul pentru
geomanție, păstrarea tradițiilor culturale, orientarea spre China ca model
cultural
 Regele Taejo nu a reușit sa asigure stabilitate politică => probleme de
succesiune (Hyejong + Jeongjong)
 Al patrulea rege, Gwangjeong, ia măsuri de consolidare a puterii:
- Legea pentru inspectarea sclavilor (erau eliberați oamenii înrobiți de marii
aristocrați comandanți de armate din provincie)
- A înființat sistemul de examene civile pentru selectarea funcționarilor de
stat, după modelul examenelor imperiale din China
- A creat o armată puternică și a adoptat titluri imperiale, mai puțin cel de
împărat
 Desăvârșirea consolidării puterii se realizează în timpul regelui Seongjong:
- Înlocuiește oficialii de stat cu cărturari selectați în urma examenelor de
stat
- Înființează o serie de instituții, precum Samsa (Comisia pentru Vistierie/
Comisia finanțelor), care se ocupa de resursele financiare ale regatului;
Academia Hallim – un birou central pentru redactarea edictelor regale, și
 Eosodae (Inspectoratul Regal), cu rol în controlul purtării dregătorilor și
oficialilor de stat.
- Adoptă sistemul celor Trei Cancelarii de Stat, după modelul dinastiei
Tang (Samseong): Chungso ̆so ̆ng (Secretariat) – redactarea politicii de
stat; Munhaso ̆ng (Cancelaria) – corectarea și aprobarea politicii de stat;
Sangso ̆so n̆ g (Secretariatul pentru afaceri de stat) – punerea în practică a
politicii de stat prin cele 6 dregătorii pe care le avea în subordine.
- Oficialii din Cancelaria pentru Afaceri de stat erau împărțiți în nouă ranguri, și
erau numiți chaesin sau chaesang.
- Secretariatul Regal: transmiterea ordinelor regelui și de problemele militare
urgente.
- Se remarcă dominanța familiilor civile față de familiile cu tradiție militară;
favorizarea celei dintâi vor conduce la tensiuni și revolte în societatea coreeană
în secolul al XII-lea.
 Se refac cele 8 provincii tradiționale, care stau la baza celor 8 provincii din
prezent
 Pământul este împărțit în 2 categorii: terenuri publice (taxe direct pentru
guvernare) și terenuri atribuite (repartizate oamenilor care aveau dreptul să
colecteze taxe private
 Deși terenurile trebuiau să revină statului la moartea administratorului, ele
devin private prin transmiterea ca moștenire

3. Examenele de stat – 958

 Duc la apariția unei clase de aristocrați-cărturari
 Realizate după modelul dinastiei Tang, presupun 3 tipuri de examinări:
- Compunere: candidații făceau dovada talentului în a compune eseuri
filosofice și poezie în diferite stiluri de poezie clasică chineză
- Texte clasice: candidații își etalau cunoștințele în clasicele confucianiste
- Cultură generală: un examen mai puțin prestigios decât primele două, în
care candidații erau testați în domenii precum medicină, justiție,
geomanție sau arta divinației.
 În ciuda acestor examene, o mare parte dintre oficialii de stat erau în continuare
aleși pe baza legăturilor de familie
 Examenele de stat creșteau prestigiul nobilimii și aduceau în jurul monarhului
oameni talentați și loiali
 Secolul al X-lea: Academia Națională (Gukjagam) + academii private în
provincii (Choe Chung)

4. Strucura socială
 Sistem ierarhic și ereditar, dar mai relaxat decât în Silla
  Aristocrația ereditară (yangban), împărțită în oficialii civili (munban) și
oficialii militari (muban)
 Clasa de mijloc (deținătorii posturile mai joase din administrație), împărțită în
funcționarii de curte (namban) și soldați (gunban)
 Oamenii de rând erau împărțiți în 3 categorii:
- țăranii liberi, care munceau pământul alocat de stat și plăteau taxe în
grâne și alte produse + meșteșugari și negustori
- proscrișii din satele speciale: slujbe la hanuri, staţii de feribot, poştă etc.
- sclavii, împărțiți în sclavi guvernamentali, privați și sclavi care lucrau
la templele budiste
 Statut înalt al femeii: nu este considerată sclava bărbatului, are drept de
moștenire, este considerată membră a familiei și după căsătorie, soțul chiar
mutându-se în locuința soției, văduvelor li se permite să se recăsătorească

5. Cultură și spiritualitate
 Introducerea examenelor de stat la mijlocul secolului al X-lea => înflorirea
literaturii chineze
 Poeții din dinastiile Tang și Song erau foarte apreciați și imitați
 Literatura elitei + literatura orală (caracter melodic)
 Înflorește tradiția scrierilor istorice, dintre care cele mai importante sunt
Samguk sagi și Samguk Yusa
 Samguk sagi este scrisă de cărturarul Kim Bu-sik la ordinul regelui Injong
(1145):
- Cuprinde istoria peninsulei de la perioada celor 3 regate până la
începutul Goryeo
- Kim Bu-sik adaugă propriile comentarii (rolul moralizator al istoriei,
după tradiția confucianistă)
 Samguk yusa este scrisă de călugărul budist Iryeon:
- Însemnările istorice se intercalează cu lucrări din literatura orală (mituri,
povești, cântece șamanice)
- Prezintă faptele istorice într-o perspectivă religioasă (opusă perspectivei
de cărturar confucianist a lui Kim Bu-sik)
 Picturi de inspirație budistă, simple, în culori atenuate, șterse, spre deosebire de
arta din China (culori vii, stridente și ornamentație complexă)
 Sculpturi și pagode budiste după modelul celor din regatul Silla unit
 Cea mai importantă realizare artistică – vasele ceramice, numite celadon, din
porțelan verzui smălțuit (porțelanul din Goryeo – printre cele mai apreciate)
 Budismul:
- În prima jumătate a regatului Goryeo, budismul se regăsește în toate
aspectele vieții sociale (societatea se identifică ideatic și cultural cu
spiritualitatea budistă)
 - Ceremoniile, ritualurile și sărbătorile budiste = parte integrantă a vieții
sociale și culturale din Goryeo
- Templele budiste se înmulțesc și își sporesc prestigiul, instituindu-se un
sistem de examinare pentru selecția călugărilor budiști
- Diferite grade ierarhice pentru Școala Scripturilor sau Școala meditativă;
cele mai importante grade erau cel de perceptor regal (wangsa) și de
perceptor național (guksa)
- Există și călugări-luptători, ce se remarcă în timpul invaziilor mongole din
secolul al XIII-lea
- Sunt reunite textele budiste într-o colecție impresionantă numită Tripitaka
Koreana
- Călugărul Euicheon – cea mai puternică voce pentru unitatea școlilor
budiste seon (budismul meditativ) și Gyo (budismul scriptural) + adună
texte budiste într-o completare pentru Tripitaka Koreana
- Școala Seon și Școala Gyo s-au aflat într-o permanentă luptă pentru
întâietate
- Călugărul Euicheon încearcă să unifice cele 2 școli în școala Cheontae
(observarea corectă a naturii lucrurilor duce la iluminare +golirea minții-
inimă de gânduri fără rost)
- În timp, budismul seon câștigă teren
- În a doua jumătate a regatului Goryeo, cărturarii confucianiști încep să
critice excesul templelor budiste
 Confucianismul:
- Se răspândește masiv odată cu introducerea examenelor de stat
- La răspândirea lui contribuie înființarea Gukjagam și a școlilor private
- Regele Injong – tradiția prelegerilor regale pe teme confucianiste,
transmisă și în regatul Joseon
- Rolul cărturarilor confucianiști este diminuat în timpul dominației
militare
- Funcționari educați în neoconfucianism (sadaebu) propun reformarea
societății (sfârșitul regatului Goryeo)
 Șamanism și geomanție
- Credințele populare continuă să domine spiritualitatea coreeană
- Spiritele apelor, stâncilor și munților sunt venerate și sărbătorite
- Geomanția cunoaște o perioadă de avânt, în special datorită călugărului
Doseon (importanța energiei vitale și al sufletului vital al munților)
- Muntele Baekdu devine primul dintre munții sacri ai Coreei
- șamanismul își păstrează importanța în viața comunității, dar este respins
de elită (mai ales odată cu răspândirea neo-confucianismului)
 SITUAȚIA INTERNĂ ȘI EXTERNĂ

1. Politica externă din prima jumătate a regatului Goryeo

 Pericol reprezentat de populațiile seminomade de la nordul graniței
 Secolul al X-lea: kitanii reprezintă cea mai mare amenințare:
- 907 – statul Liao
- 926 – distrug regatul Balhae
- 936 – ocupă o mare parte din Manchuria și nord-estul Chinei => conflict
cu dinastia Song chineză
 Goryeo duce o politică pro-Song (refuză convoiul cu daruri de la Liao) =>
confruntări cu kitanii în 993 (evitată pe cale diplomatică) și 1010 (împăratul
Shengzong distruge capitala Gaesong, iar regele Hyeongjong se retrage în sudul
peninsulei)
 1018 – a treia invazie Liao (trupele kitane suferă o grea înfrângere și nu mai
atacă niciodată Goryeo)
 Relație tributară cu Liao, încheiată în 1054
 Relațiile cu China se reiau în 1062 – imperiul Song duce o politică diplomatică
de egalitate cu Goryeo
 Goryeo + Song = comerț activ (cel mai important import este porțelanul), în
Goryeo ajungând chiar și negustori arabi
 Schimburi comerciale cu Japonia + relații pașnice
 Regatul Goryeo se confruntă, de asemenea, cu atacurile triburilor Jurchen
(nuzhen) în secolul al XII-lea
 Secolul XII: triburile Jurchen se unesc și formează imperiul Jin, care, în 1126,
cucerește statul kitan, apoi nordul Chinei, determinând căderea Imperiului Song
(1127)
 Goryeo acceptă suzeranitatea imperială, dar îi consideră pe cei din Jin drept
barbari => ruperea relațiilor cu China

2. Politica internă în prima jumătate a regatului Goryeo

 Centrată în jurul luptelor pentru putere între clanurile influente, care încearcă
să câștige mai mult control asupra statului prin alianțe matrimoniale (clanul
Ansan Kim, clanul Gyeongwon Yi)
 Încercări de a pune mâna pe putere prin detronarea regilor și impunerea unor
monarhi controlabili
 Revolte (armate, populare, ale sclavilor)

3. Politica internă în a doua jumătate a regatului Goryeo

 Privilegii ale oficialilor munban față de muban => relații tensionate, ce se
accentuează în timpul domniei regelui Euijeong
  1170 – revolta militarilor, condusă de Jeong Jung-bu, Yi Eui-bang și Yi Go:
regele este detronat și înlocuit cu fiul său, regele Myeongjong, care era mai
ușor de controlat
 1170 – 1196 = perioadă de instabilitate și lupte interne, în care generalii luptă
unii împotriva celorlalți
 1196 – puterea este preluată de Choe Chung-heon (militar de rang înalt), ce
inaugurează o perioadă de stabilitate
 Măsuri pentru consolidarea puterii:
- Diminuează puterea templelor budiste și desființează armatele de călugări
- Eliberează locuitorii așezărilor speciale
- Oferă posturi importante cărturarilor civili alungați de la curte
 Choe Chung-heon și fiul său, Choe U, dezvoltă o serie de instituții (guvernare
paralelă cu clanul regal Wang):
- Biroul pentru aplicarea edictelor (Gyojeong dogam) – colecta taxele și
investiga faptele oficialilor de stat
- Biroul pentru personal (Cheongbang) – selectarea oficialilor de stat
civili
- Secretariatul pentru afaceri domestice (Seobang) – cărturari apropiați
clanului Choe
- Cele 3 patrule militare + mungaek (trupe militare private)
 Clanul Choe a susținut confucianismul prin organizarea periodică a
examenelor de stat
 Au încurajat Școala seon (budismul meditativ), emblematică fiind activitatea
Maestrului Chinul (Mare Perceptor Bojo), care își dorea să reunească școlile
tradiției budiste

4. Politica externă în a doua jumătate a regatului Goryeo (invaziile mongole: 1217 -

1258)
 Începutul secolului al XIII-lea: formarea imperiului Mongol sub Ginghis Han,
care avea să cucerească teritorii în toată Asia, până în Europa
 1215 – imperiul Jin e cucerit de mongoli, care se îndreaptă apoi spre teritoriile
încă ocupate de triburile kitane => kitanii fug în Goryeo
 Mongolii îi ajută pe coreeni să îi alunge pe kitani în schimbul plății tributului
(1218)
 1231 – Goryeo refuză plata tributului => prima invazie mongolă (coreenii cer
pacea, acceptă plata tributului și căpeteniile administrative daruhachi)
 Familia regală și clanul Choe se retrag pe insula Ganghwa, de unde continuă
rezistența în fața mongolilor; ei nu pot apăra însă poporul, care suferă în urma
multiplelor atacuri mongole (distrugeri masive)
 1270 – Goryeo se predă Imperiului mongol, intrând, până în 1356, în perioada
de dominație mongolă
5. Relația cu Imperiul Yuan mongol
 La sfârșitul secolului al XIII-lea, mongolii cuceresc imperiul Song și încep
perioada de dominație în întreaga Asie
 Regatul Goryeo: independent, dar tributar, controlat și administrat în mare
parte de Imperiul Yuan mongol
 Prinții moștenitori din Goryeo sunt căsătoriți cu prințese mongole => „regatul-
ginere” (bumaguk)
 Slăbirea autorității monarhice (prințul moștenitor trăia în Beijing ca ostatic
până la încoronare; regii puteau fi detronați de împăratul mongol) =>
dependența de Yuan în plan politic
 În plan cultural: influența puternică a tradiției mongole (îmbrăcăminte, coafură,
organizarea curții, ritualuri, muzică, poezie)
 Schimbarea terminologiei referitoare la casa regală și alte dregătorii
 Susține imperiul Yuan în două campanii costisitoare, dar eșuate, în Japonia (2
taifunuri distrug flotele mongole; japonezii au numit furtunile salvatoare
kamikaze – „vânt divin”)
 Importanță:
- Distrugeri culturale masive (Tripitaka Koreana)
- Coreenii pătrund într-o societate cosmopolită, intrând în contact cu idei
din toată Eurasia (astronomie, matematică, medicină)
- Introducerea țesăturilor din bumbac și a prafului de pușcă
- Cristalizarea identității naționale (e.g. recuperarea Mitului lui Dangun)
- Contact între cărturarii coreeni și cei de la curtea imperială Yuan =>
introducerea neoconfucianismului
 În secolul al XIV-lea, mongolii au fost alungați în urma revoltelor din sudul
Chinei, unde a fost apoi întemeiată dinastia Ming
 În acest context, regele Gongmin adoptă o serie de măsuri pentru a scăpa de
influența dinastiei Yuan (revine la vechile structuri de guvernare, reia relația
tributară cu China, elimină membrii facțiunii pro-Yuan)

6. Cultura în Koryeo târziu

 Realizări culturale: confecționarea hârtiei și a tiparniței cu litere mobile
 Scrierea textelor medicale
 Eseuri de proză scurtă, scrise de membrii elitei
 În această perioadă este scrisă Samguk Yusa