REGATUL SILLA UNIT (676 – 935)

1. CONTEXT – FINALUL REGATELOR KOAGURYEO ȘI BAEKJE

 China – factor decisiv în evoluția istorică a regatelor coreene
 Între secolele IV și VI, regatele coreene continuă să plătească tribut Chinei,
însp acesta este privit mai mult drept o formalitate
 China este reunificată sub dinastia Sui la sfârșitul secolului al VI-lea
 Dinsatia Sui atacă în repetate rânduri, dar fără succes, regatul Koguryeo
(dorință de expansiune + întărire a sistemului tributar)
 La începutul secolului al VII-lea, este instaurată dinastia Tang, care continuă
presiunea asupra regatului Koguryeo (mijloace diplomatice, refuzate
categoric), purtând numeroase lupte cu acesta
 Tang se aliază cu Silla și, profitând de conflictele interne din Koguryeo
(politica agresivă a generalului Yeon Gae-somun + lupta pentru putere după
moartea acestuia + populația slăbită de război), forțele armate din Tang,
susținute de armata din Silla (Kim In-mun) cuceresc capitala Pyongyang în
668.
 Koguryeo este anexat teritoriilor Tang

 În timpul luptelor dintre Koguryeo și Tang, Silla luptă cu Baekje

 Regele Euija cucerește mai multe bastioane din zona de graniță a regatului
Silla + fortăreața Danghang în 643, izolând regatul Silla de China
 Silla cere ajutor dinastiei Tang => dinastia chineză are ocazia de a cuceri, în
sfârșit, Koguryeo, prin eliminarea aliatului său, Baekje
 660 – Baekje este atacat de armatele navale din Tang, precum și de armata
Sillei (pe uscat), condusă de Kim Yu-sin, iar regele Euija este nevoit să accepte
înfrângerea
 Regele este exilat în dinastia Tang, iar aceasta din urmă anexează teritoriile
regatului Baekje

2. UNIFICAREA PENINSULEI SUB SILLA

 Alianța dintre Silla și Tang se destramă pe fondul nerespectării promisiunii de
către Tang de a ceda Sillei teritoriile de la sud de fluviul Daedog
 Tang vrea să ocupe întreg teritoriul peninsulei coreene => Silla luptă împotriva
fostului aliat pentru a-și păstra integritatea teritorială
 671 – regele Munmu atacă Tang în Baekje și ocupă teritoriul fostului regat
 676 – Silla alungă trupele chineze din Pyongyang și ocupă o parte a fostului
regat Koguryeo (la sud de fluviul Daedong).
 Tang recunoaște autonomia regatului Silla și hegemonia lui în peninsula
Coreea.
3. Organziare politică, administrativă și militară
 Ultima regină seonggol – regina Chindeok – opoziție împotriva noilor
monarhi, care nu mai aveau descendență divină => nevoia de consolidare a
puterii
 Regele Munmu – primul monarh din Silla unit (jingol)
 Consolidarea puterii centrale sub regele Sinmun:
- Restructurarea armatei pentru a o pune în slujba monarhiei (sudang –
armata centralizată, cu recruți din Koguryeo, Baekje și triburile malgal)
- Organizația hwarang continuă să reprezinte o instituție de elită pentru
tinerii aristocrați
- Teritoriul regatului este reorganizat în 9 provincii (chu), câte 3 pentru
fiecare teritoriu
- Se stabilesc 5 capitale secundare (Kyongju era situat în extremitatea
estică a regatului => greu de controlat întregul stat)
- Sistem ierarhic de subdiviziuni – cea mai mică era satul
 Autoritatea regelui este amenințată de sistemul ierarhic al rangurilor sociale
golpum (familiile puternice își păstrează puterea și autonomia)
 Familiile nobiliare din fostele regate serveau la curtea din Silla ca ostatici
 Este înființată o cancelarie (Jibsabu), condusă de un prim dregător (jungsi) =>
rolul consilului Hwabaek scade semnificativ
 Adoptă modelul dinastiei Tang, cu care are relații tributare și comerciale =>
model mixt în administrație : 6 ministere, după modelul Tang (taxe, rituri,
armată, personal, legi, lucrări publice), la care se adaugă alte instituții,
specifice Silla (dregătoria pentru cai, pentru chestiuni maritime, pentru temple
și mănăstiri budiste etc.)
 Relații comerciale cu China, Japonia, regatul Balhae și țări din Orientul
Mijlociu

4. Organizare socială
 Ordine socială strictă, cel mai înalt rang fiind jingol, urmat de cele de tip
tupum
 Membrii familiilor nobiliare, mai ales cei care se făceau remarcați în lupte,
primeau sate din care puteau colecta taxe (sigeup) și mobiliza locuitorii la
munci fizice
 Cei mai mulți oficiali erau susținuți prin intermediul nogeup, sate din care
aveau dreptul să colecteze taxe în grâne și, posibil, și să mobilizeze locuitorii la
munci fizice
 În timpul regelui Sinmun, dregătorilor li se alocă „pământuri de serviciu”, de
unde puteau colecta doar taxe sub formă de grâne (jikcheon); se renunță la
acest sistem în 757
 Marea aristocrație trăia în capitală și se bucura de o viață prosperă, în vreme ce
mica nobilime locuia în provincii
  Se adoptă modelul chinezi al clasificării non-elitei în „oameni buni”
(pyeongin) și „oameni răi”:
- Pyeongin erau oamenii de rând, liberi, ce trăiau în sate formate din
familii înrudite și conduse de un șef al satului; arau pământurile proprii
și pe cele ale elitei
- Categoria „oamenilor răi” cuprindea atât meșteșugari și specialiști, cât
și sclavi; sclavii se aflau pe cea mai joasă treaptă ierarhică
 Diferențele de clasă socială erau foarte bine stabilite (îmbrăcămintea,
încălțămintea, mărimea caselor): oamenii de rând nu puteau deține mai mult de
3 cai și nu puteau avea porți de dimensiuni prea mari. În secolul al VIII-lea,
regele Heungdeok interzice oamenilor de rând să dețină obiecte de lux (ușor de
găsit ca urmare a dezvoltării comerțului)
 Statutul femeii era mai înalt decât în Koguryeo sau Baekje (3 regine în Silla,
Seondeok, Jindeok și Jinseong)
 Ierarhizare rigidă, ce nu putea fi depășită; încălcarea regulilor ierarhice era
asupru pedepsită (Jang Bo-go)
- Comandant naval, urmează o carieră militară în dinastia Tang și,
revenit în Silla, stabilește o garnizoană militară pe insula Cheonghae
(împotriva piraților japonezi)
- Creează o flotă comercială și militară impresionantă
- Sprijină militar urcarea pe tron a regelui Sinmu
- După moartea regelui Sinmu, încearcă să își căsătorească fiica cu
succesorul său
- Este aspru pedepsit de membrii aristocrației, fiind asasinat în 846

5. Credința în Silla unit

 Budismul – sursă de legitimizare a autorității monarhice (regele = ipostază a
lui Buddha):
- Inspirat din budismul dinastiei Tang, împărțit în mai multe sutre
- Cea mai importantă sutră este Hwaeom; în Silla, școala Hwaeom este
înființată de călugărul Euisang, care a studiat budismul în China
- Budismul hwaeom a influențat întreg sistemul ideatic budist,
promovând ideea de pluralitate (viețuitoarele se află în armonie și
interdependență)
- Împărtășirea budismului către oamenii de rând îi este atribuită
călugărului Wonhyo. Acesta încearcă să creeze o învățătură proprie,
care să includă toate celelalte tradiții și școli budiste (Popsang sau
Haedong)
- Se remarcă apariția a două forme de budism: budismul Tărâmului pur
(practicarea unor incantații și ritualuri) și budismul meditativ (meditația
și cunoașterea intuitivă sunt singura cale spre iluminare; salvarea
sufletului nu depinde de factori externi, precum studiul sutrelor)
 - Templele budiste dețineau porțiuni considerabile de pământ și erau
scutite de taxe

 Confucianismul:
- Modalitate de consolidare a puterii monarhice (alături de satutul de
reprezentat al împăratului chinez), întrucât promova conceptele de
loialitate, pietate filială, respect pentru ierarhie și autoritate
- Folosit în pregătirea oficialilor lliterați și loiali; la sfârșitul secolului al
VII-lea se înființează o Academie Națională (gukhak), după modelul
academiei de confucianism din Tang
- Printre oficialii de stat se aflau cărturari confucianiști, mulți dintre
aceștia fiind istorici (Kim Daemun, Choe Chi-won)
- Choe Chi-won (istoric, poet și cărturar): studiază clasicele
confucianiste și literatura în Tang, intrând chiar în slujba curții
imperiale. Propune reforme reginei Jinseong, dar este refuzat și își
impune un exil personal (exemplu pentru alți cărturari)

 Daoismul (Laozi era cunoscut în Koguryeo și Baekje):

- Se manifestă prin latura spirituală
- Daoismul religios este promovat ca alternativă la budism în secolul al
VII-lea
- Are un impact vizibil în perioada de declin a regatului Silla unit

 Șamanismul și animismul își păstrează statutul de tradiție spirituală; se

continuă credința în spirite ale munților sau apelor, precum și în diverse
ritualuri.

6. Regatul Balhae (713 – 926)

 Aflat la nord de Silla, pe teritoriile fostului Koguryeo
 Inițial are relații tensionate cu dinastia Tang (atacul asupra portului Dengzhou
în secolul al VIII-lea)
 Relațiile cu Tang se îmbunătățesc, societatea, organizarea administrativă și arta
inspirându-se din modelul chinez
 Regatul se consolidează în timpul regelui Mu și își începe expansiunea
teritorială => Silla construiește garnizoane pe frontiera de nord și se aliază cu
Tang (campania eșuează)
 Relații diplomatice și comerciale cu Japonia (se transmite astfel cultura
chineză în spațiul japonez)
 Unii istorici consideră regatul Balhae drept un regat coreean (pentru a justifica
existența și dominația coreenilor în Manchuria)
7. Declinul regatului Silla unit și perioada celor 3 Regate Târzii
 Context istoric: dinastia Tang și regatul Balhae sunt amenințate și, în final, se
prăbușesc sub atacurile kitanilor (sfârșitul secolului al IX-lea)
 Sec. al IX-lea: Silla se confruntă cu 3 probleme interne majore: luptele pentru
putere ale aristocrației din capitală, creșterea puterii și a independenței
nobilimii din provincie și răscoalele țărănești
 Regatul Baekje târziu:
- Întemeiat de Gyeonhwon (soldat promovat pentru fapte de vitejie)
- Întemeiază regatul Hu Baekje în anul 900, și se extinde spre nord
 Regatul Koguryeo târziu:
- Întemeiat de Gungye (familia regală din Silla, îndepărtat în urma unor
intrigi)
- Intră în banda de răsculați a lui Yanggil și preia controlul mai multor
regiuni
- Îl ucide pe Yanggil în 901 și întemeiază regatul Hu Koguryeo
- Din cauza cruzimii sale, este ucis și înlocuit cu Wang Kon (918), care a
redenumit statul Goryeo.