Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea de Energetică și Inginerie Electrică

Departamentul Energetică

REFERAT
lucrarea de laborator nr.1
la Termotehnică

Tema: Studiul sistemului de încălzire cu circulația naturală a apei

A efectuat: st.gr. EE-221

ENACHE MAXIM

A verificat: lector universitar, dr.

Guțu-Chetrușca Corina

Chişinău 2023
Studiul sistemului de încălzire cu circulația naturală a apei
 Acest sistem se utilizează pentru încălzirea caselor indiividuale cu amplasarea sursei de căldură în
interiorul clădirii.
Instalația experimentală este constituită din
încălzitorul electric, două corpuri de încăzire, vasul
de expansiune, conductele de conexiune a acestora
și aparatele de măsură și control: contorul electric,
manometrul și termometrele pentru măsurarea
temperaturii apei până la corpurile de încălzire și
după acestea.
Lucrarea se îndeplinește în modul următor: Se
conectează instalația și se urmărește temperatura
apei la ieșire din corpurile de încălzire – T2. Când
temperatura se stabilizează, începem înregistrarea
datelor, care se fixează în tabelul următor.

Durata experimentului – 20 min. Datele se culeg și

se înregistrează în tabel peste fiecare 5 min.

Nr. Vremea, t, Indicațiile Presiunea, T-ra Temperatura apei în contur,

0
ore, min. contorului, P, bar exterioară, t0, C
Instalația experimentală
W, kWh 0
C t1cald t2rece
0 56 01237,79 0 23 63 58
11
1 01 01237,79 0 23 58 57
12
2 06 01237,86 0 23 65 58
12
3 11 01237,86 0 23,5 59 56
12
4 16 01237,93 0 23,5 64 57
12
Media Dt=20 min DW=V4-V0 0 23,2 61,8 57,2

Prelucrarea datelor experimentale

Determinăm puterea termică a sistemului de încălzire:

W W 0.14 ∙ 3600
Qs.inc= , kW ; Q s . inc= = =0 , 42 kW (1)
∆τ ∆τ 20 ∙ 60

Aici W este cantitatea de energie electrică consumată în perioada dată de timp; W=DW*3600 kJ;

∆ τ - durata experimentului, în s.

Considerând pierderile de energie prin suprafața conductelor DQp.= 5 %, determinăm fluxul de căldură
emis de corpurile de încălzire:
 Qc.inc=(1-DQp.)* Qs.inc, kW ; Q c .inc =( 1−∆ Q p ) ∙ Q s . inc= 1− ( 5
100 )
∙ 0 , 42=0 , 39 kW (2)

Măsurăm dimensiunile corpurilor de încălzire, a și b, și determinăm suprafața lor. Corpul de încălzire C1

este deconectat, se măsoară numai C2:

2
Sc.inc= 2·a·b, m2; Sc .inc =2∙ a ∙ b=2∙ 0 , 4 ∙ 0 , 4=0 ,32 m (3)

Determinăm intensitatea fluxului de căldură de pe suprafața corpurilor de încălzire.

Qc. inc W Qc .inc 0 , 39 kW

qc.inc¿ , ; q c .inc= = =1 ,24 2 (4)
Sc .inc m2 S c. inc 0 , 32 m

Determinăm coeficientul de transfer global de căldură prin peretele corpului de încălzire

q c .inc . W q c .inc 1 ,24 kW

kc.inc= , 2 ; k c. inc= = =0,034 2 (5)
(t m .i . −t 0) m K (t m .i . −t 0) (59 , 5−23 ,2) m ∙K

Temperatura medie a agentului termic va fi:

(t 1+t 2) ( 61, 8+57 ,2)

t m .i . = = =59 ,5 (6)
2 2

Calculăm debitul agentului termic ( H 2 O) prin contur:

Q s .inc kg Q s .inc 0 , 42 kg
Da.t.= , ; Da . t . = = =0,021 (7)
c p∗(t 1−t 2 ) s c p (t 1−t 2) 4 ,19 ∙(61 , 8−57 ,2) s

Determinăm forța motoare a circulației apei în contur:

Pm.=g·h·(ρr – ρc), Pa; Pm . =g ∙h ∙ ( ρr −ρc )=9 , 81∙ 1 ,2 ∙ ( 984 , 70−982, 30 ) =28 ,25 Pa (8)

Aici g= 9,81 m/s2 este accelerația forței de grutate;

h – înălțimea între colectoarele orizontale de distribuție, în m; h-1,2 m.

ρr și ρc – densitățile apei reci și celei calde; se aleg din tabele la presiunea de 1 bar și temperaturile

respective: tm.i. și t1.

Concluzie:
 În lucrarea am studiat sistemul de încălzire cu circulația naturală a apei. am putut observa în timp real
cum corpurile de încălzire și-au schimbat temperatura destul de rapid. Astfel, conform datelor obținute
am determinat careva caracteristici ale sistemului dat, cum ar fi puterea termică, intensitatea fluxului de
căldură, temperatura medie a agentului termic, debitul agentului termic, forța motoare a circulației apei în
contur și coeficientul de transfer global de căldură prin peretele corpului de încălzit. Astfel se poate
menționa că datele obținute și calculele efectuate ne arată importanța de a proiecta cu atenție astfel de
sisteme, deaorece pot influența o mulțime de factori, care ar duce doar la pierderi de energie atât termică
cât și electrică în cazul dat.