Clasa a XII-a R - Simbolismul românesc.
Lecturi comparate
Pastel de George Bacovia Perspective de lectură
- Adio, pică frunza
Și-i galbenă ca tine, -
Rămâi și nu mai plânge,
Și uită-mă pe mine.
Și s-a pornit iubita
Și s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...
- Mai stai de mă alină
Cu mâna ta cea mică
Și spune-mi de ce-i toamnă
Și frunza de ce pică...
Răspunsuri/comentarii/interpretări
1. Transcrie, din text, 2 cuvinte din câmpul
semantic al toamnei.
2. Scrie două expresii /locuțiuni ce conțin
cuvântul „fruză”
3. Transcrie câte o structură lexicală ce conține
o imagine auditivă și vizuală.
4. Precizează două mărci lexico-gramaticale
prin care se evidențiază prezența eului liric.
5. Explică valoarea stilistică a liniei de pauză,
folosite în primele strofe.
6. Interpretează, în două enunțuri, semnificația
titlului în raport cu textul .
7. Numește tema poeziei.
8. Comentează, în 4-5 rânduri, un motiv la
alegere, raportându-l la același motiv dintr-
un alt text (numește autorul, titlul, citează).
9. Argumentează, cu două argumente,
apartenența textului la simbolism.
1. Citește, prin comparație, poezia „Sonet Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată,
I” de M. Eminescu. Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
2. Selectează, din textul dat, două structuri Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.
lexicale ce descriu o atmosferă opusă
celei din primul text. Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
3. Interpretează, în 4-5 rânduri, semnificația N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată;
motivului frunză din textul dat, în raport Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
cu același motiv din primul text.
4. Analizează, prin comparație, stările eului Şi eu astfel mă uit din jeţ pe gânduri,
liric din textul al doilea vs textul lui Visez la basmul vechi al zânei Dochii;
Bacovia. În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;
5. Amintește-ți trăsăturile romantismului de
Deodat-aud foşnirea unei rochii,
tip biedermeier, prezente și în Sonetul I Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâini subţiri şi reci mi-acopăr ochii.