Infecţii cutanate virale

Prof.dr.Daciana Branisteanu
 Infectii cutanate virale
O M I C A PA R T E D I N V I R U S U R I L E C A R E A F E C T E A Z A O M U L
A U A F I N I TAT E P E N T R U T E G U M E N T E S I M U C O A S E

L U P TA O R G A N I S M U L U I U M A N S I I M P L I C I T A P I E L I I C U
V I R U S U R I L E E S T E P I E R D U TA AT U N C I C A N D I M U N I TAT E A ( F I E E A
U M O R A L A S A U M E D I ATA C E L U L A R ) E S T E S C A Z U TA .

F R E C V E N TA M A R E A PAT O L O G I E I V I R A L A L A C O P I I S I
P E R S O A N E I N E TAT E , G R U P E D E VA R S TA C A R A C T E R I Z AT E
P R I N T R - O I M U N I TAT E M A I S C A Z U TA , P R E C U M S I L A P E R S O A N E A
C A R O R I M U N I TAT E E S T E I N F L U E N TATA D E A LT E
C O M O R B I D I TAT I .

T I P U R I L E D E V I R U S U R I C U I M P L I C A Ţ I I Î N PAT O L O G I A
C U TA N AT Ă Ş I M U C O A S Ă S U N T:
 Infectii cutanate virale

DEZOXIRIBOVIRUSURI
Herpes virusurile (herpes simplex, varicelo-
zosterian, citomegalovirus, Epstein-Barr, herpes
virus uman 6,7,8)
Poxvirusurile(v.vaccinei,paravaccinei,variolei,mollus
cumm)
Papovavirusurile (v. HPV)
Hepatovirusurile (v. hepatitei A,B,C)
 Infectii cutanate virale

RIBOVIRUSURI
Retrovirusurile
Paramixovirusurile
Togavirusurile
Picornavirusurile (v. ECHO)
Rhabdovirusuri (v. stomatitei veziculoase)
 Clasificarea dermatozelor virale
Epidermoviroze herpetice
Epidermoviroze hiperplazice (HPV)
Epidermoviroze degenerative şi exudative
Exanteme virale
Alte manifestări cutaneo-mucoase produse de virusuri
 Epidermovirozele herpetice
Herpesul simplex (HHV 1, HHV 2 )
Herpesul zoster (HHV 3 )
Varicela (HHV 3)
Infecţia cu v. Epstein-Barr (HHV 4 )
Infecţia cu v.citomegalovirus (HHV5 )
Roseola infantum (HHV 6 )
Sarcomul Kaposi (HHV8 )
Herpesul simplex
Herpes virus hominis 1 şi 2

Primoinfecţia:
-HSV 1-in copilărie ,
-HSV 2 –după pubertate(transmitere
sexuală)

Clinic: buchete de vezicule grupate

pe o baza eritematoasă şi edematoasă,
care se deschid rapid formând eroziuni
policiclice cu aspect aftoid.

Manifestările clinice herpetice:

-de primoinfecţie
-de recurenţă
 Primoinfecţia herpetica

Gingivostomatita herpetică
Herpesul genital
Keratoconjunctivita herpetică
Panariţiu herpetic –herpesul post traumatic
Eczema herpeticum
Herpesul neonatal
Gingivostomatita herpetică

Localizare: mucoasa linguala,

faringe, palat, buze, regiunea
periorală, amigdale
Clinic: eritem, tumefiere, sangerare
gingivală, veziculizaţie difuză, plăci
albe, eroziuni, ulceratii acoperite de
pseudo membrane
Evolutie: 20 zile cu stare
generală alterată, hipersalivatie,
disfagie adenopatie submadibulara
Prognostic: favorabil
 Herpesul genital

Clinic: buchete de vezicule situate pe o

mucoasa eritematoasă şi edematoasă, care se deschid
rapid formând eroziuni policiclice cu aspect aftoid,
leziunile sunt dureroase
Localizare: leziunile se pot extinde pe pereţii
vaginului, col si regiunea perianală,
Simptome asociate: adenopatie, disurie şi febră.
La bărbaţi primoinfecţia herpetică genitală este
mai puţin zgomotoasă, se localizeaza pe gland,
prepuţ, teaca penisului şi se confundă frecvent cu
balanita erozivă.
Vindecare spontana în 1-3 săptămâni.
 Keratoconjuctivita herpetica

Clinic:
-keratoconjunctivita superficială (dendritică),

- keratoconjunctivita profundă (disciformă)

Caracteristici: inflamaţie conjunctivală

severă, purulentă, asociată cu edem important
palpebral, şi ulceraţii corneene ce pot conduce la
opacitatea corneei.
 Panaritiu herpetic

Secundar inoculării directe a pielii

normale sau lezate cu virusul herpetic.
Clinic: leziunile sunt vezicule
coalescente situate pe fond eritematos şi
edematos, dureroase localizate la vârful
degetului.
Ocazional se pot asocia semne
generale moderate şi adenopatie satelită.
Afecţiunea are caracter profesional.
 Eczema herpetica

Apare la copiii cu eczemă atopică.

Clinic:erupţie eritemato-veziculo-
pustuloasă generalizată cu evoluţie
spre eroziuni, ulceraţii şi cruste.
Leziunile pot interesa, mucoasa
bucofaringiană şi conjunctivală şi se
însoţesc de febră şi alterarea stării
generale.
Doua forme clinico-evolutive:
uşoara ( se remite în 8-14 zile),
grava (la copii imunodeprimaţi) şi
poate lua un aspect dramatic, cu
complicaţii viscerale şi exitus.
 Herpesul neo-natal

HVS1, prin contact direct cu membrii familiei sau

personalul medical
HVS2, se produce de obicei în timpul naşterii,.
Forma cutaneo-mucoasă diseminată, asociată cu
alterarea gravă a stării generale , semne de afectare viscerală
si o erupţie eritemato-veziculoasă,
Forma meningo-encefalitică îmbracă un tablou clinic de o
gravitate remarcabilă asociind semne de meningită, encefalită
şi septicemie cu atingeri multifocale.
 Herpesul recurent

Apare obişnuit la adult si poate fi

determinat de HVS1 sau HVS2. Are o
incidenţă crescută şi se datorează unei
scăderi tranzitorii a imunităţii celulare.
Recidivele sunt mai frecvente în cazul
herpesului genital (30-50%), decât al celui
labial (8-10%) şi au predilecţie pentru
aceleaşi arii anatomice, unde s-a realizat
primoinfecţia.
 Herpesul recurent

Sindrom prodromal prurit şi arsură

la locul erupţiei.
Vezicule dispuse grupat ,în buchet pe o
placă eritematoasă edematoasă, conţinut
clar sero-citrin, de dimensiuni mici, pot
conflua formând veziculo-bule care se
pustulizeaza sau se deschid, lăsând
eroziuni cu margini policiclice.
După erodare, leziunile sunt acoperite
de cruste mielicerice sau sero-hematice,
aderente care se elimină in câteva zile.
Constant leziunile se însoţesc de
adenită satelită inflamatorie dureroasă.
Evoluţie variabilă (7 pana la 10-14
zile), vindecarea fără cicatrici
 Herpesul recurent

Herpesul nazal (narinar)

Herpesul ocular recidivant

Herpesul genital recidivant

Herpesul labial recidivant

Stomatita herpetică
 Herpes recurent

Diagnosticul pozitiv
Examen citologic - pune în evidenţă incluziuni intranucleare la
nivelul leziunilor
Imunofluorescenţa - identifică antigenul viral cu ajutorul anticorpilor
monoclonali
Examen serologic - măsoară titrul anticorpilor specifici în serul
bolnavilor
Izolarea virusului prin cultură şi tipaj
Examen histopatologic: arată prezenţa unei vezicule parenchimatoase
intraepidermice, ca urmare a unei acantolize marcate, însoţită de
degenerescenţă balonizată şi reticulară
 Diagnosticul diferenţial
Pentru localizările de la nivelul mucoasei bucale: Pentru localizările de la
- angina streptococică nivelul mucoasei genitale:
- herpangina
- şancru sifilitic
- aftele bucale
- balanita erozivă circinată
- stomatita ulceroasă fuso-spirilară
- eritemul polimorf bucal
- afte genitale
- pemfigus cu debut clasic
- sifilide secundare bucale

Pentru localizările cutanate:

- impetigo vulgar
- eczema
- herpes zoster
 Varicela VVZ

Dermatoneuroviroză determinată de virusul

varicelo-zosterian (VVZ).
Debut: prodrom febril, srd dispeptic usor ,
eruptia intens pruriginoasa formata din macule
eritematoase acoperite de o vezicula cu lichid clar,
Localizare: Initial pe scalp si fata
ulterior pe trunchi si membre.
Formele severe asociaza leziuni pe mucoase.
Evolutia clasica a veziculelor este spre
pustulizare amicrobiana.
Leziunile sunt in diferite stadii de evolutie
vezicule, pustule, eroziuni, cruste

 Herpes zoster HHV 3

Prodrom: algic, uneori sever, (febră,

cefalee, astenie) cu distributie metamerica
unilaterala
Eruptie eritemato-veziculoasă grupată în
buchete, la 1-4 zile de la instalarea durerii, în
bandă, respectă linia mediană şi cuprinde
1-2 dermatoame învecinate.
In evolutie, veziculele se transformă în
pustule care, după câteva zile se usucă şi se
acoperă de cruste care se detaşează lăsând
leziuni acromice sau pigmentare reziduale.
 Herpes zoster

Zonele rahidiene (intercostale, cervico-brahiale,

sacrate, lomboabdominale)
Zonele cefalice (oftalmică, otică, buco-faringiană)
În funcţie de aspectul clinic se descriu următoarele
tipuri de herpes zoster:
Herpes zoster eritematos in care erupţia
veziculoasă este absentă sau minoră
Herpes zoster hemoragic caracterizat prin vezicule
cu un conţinut hemoragic; apare de obicei la
persoanele în vârstă
Herpes zoster necrotic în care leziunile sunt
acoperite cu cruste brune, au tendinţă slabă la
epitelizare şi lasă cicatrici. Apare la subiecii
imunodeprimaţi, însoţind cancere viscerale
(manifestare paraneoplazica).
 Complicatii herpes zoster

Nevralgia post herpetică - cea mai frecventă complicaţie, creste ca incidenţa şi severitate cu
vârsta;

Infecţii bacteriene secundare;

Atingeri nervoase motorii (în forme clinice craniene) : paralizii faciale, pareza muşchilor oculari,
monoplegii.

Atingeri oculare (uveita, keratita, conjunctivita, sclerita, ocluzie a vaselor retiniene, proptosis,
ulceraţii);

Generalizarea erupţiei (zona zoster generalizată);

Dispoziţie bilaterală (zona zoster bilaterală);

Encefalita, meningita, mielita segmentară;

Rar: tahicardie paroxistica, angina pectorală, vărsături, pseudoocluzie.

 Herpes Zoster

Diagnosticul pozitiv
Aspectul clinic si caracteristicile erupţiei
Examene de laborator: care să confirme statusul umunitar al
gazdei, să izoleze virusul sau să măsoare titrul anticorpilor virali

Diagnosticul diferenţial
-herpesul simplu
-dermatita herpetiformă Duhring-Brocq
-eczema acută cu dispoziţie liniară
-varicela
-impetigo streptococic
 Tratamentul sistemic

Antivirale
Aciclovir
Valaciclovir (Valtrex)
Brivudin ( Brival)

Durata tratamentului este în medie 7-10 zile

Antiinflamatoare steroidiene - predinson (medrol) în cure
scurte pentru prevenirea algiilor postzosteriene,
Aniinflamatoare nesteroidiene - indometacin, diclofenac
 Tratamentul sistemic

Analgezice - aspirina tamponată, algocalminul, paracetamolul, sunt cel mai des

utilizate şi bine tolerate.
Antibioterapia - curativ numai în caz de suprainfecţie confirmata şi preventiv doar
în formele grave la imunodeprimaţi.
Medicaţia adjuvantă (vitaminoterapie grup B, cimetidină, interferon leucocitar)
Medicaţie deprimantă a SNC pentru nevralgia herpetica
- neuroleptice (clorpromazina, levomepromazina)
- anticonvulsivante (gabapentin, carbamazepina)
- antidepresivele triciclice (amitriptilina, doxepina).
 Tratamentul local

Antivirale sub formă de creme (mai putin eficienta) sau soluţii

ce conţin
 aciclovir 5%,
 foscarnet 20%,
 penciclovir 1%,
 idoxuridina 0,8%
Badijonari cu soluţii de
 sulfat de zinc,
 cristal violet1%,
 eozină 2%
 Tratament - algiile post zosteriene

 infiltraţii subcutanate cu xilină 2% şi triamcinolon

 aplicaţii topice cu capsaicină 0,025% sau plasturii
 vibromasaje
 acupunctură
 radioterapie antiinflamatoare
 creme anestezice EMLA
 Infecţia cu virusul Epstein-Barr (EBV) HHV 4

Mononucleoza infecţioasă
Acrodermatita papuloasa Gianoti Crosti
Leucoplazia piloasă orală la pacienţii HIV pozitivi ,
Limfoame şi boli limfoproliferative ,
Limfomul Burkitt
 Mononucleoza Infectioasa

Primoinfecţia este uneori inaparenta sau se manifestă prin:

Prodrom febril, faringita,limfadenopatie (obisnuit cervicala)
Peteşii la joncţiunea palatului dur cu palatul moale , gingivită,
hepato-splenomegalie , uneori exanteme maculo-papuloase
Exantemul apare obisnuit pe trunchi si la nivelul centurilor in a 4
–a zi de boala ,ulterior se extinde pe fata si membre
Administratre ampicilinei sau amoxicilinei determina o reactie
de hipersensibilitate
Ulceratiile genitale dureroase , dimensiuni >de 1 cm, margini
bine delimitate ( ulcerele Lipschutz)
Sindromul Gianotti-Crosti
(acrodermatita papuloasa)

Eruptie papuloasa simetrica localizata la

nivelul extremitatilor,feselor si a
membrelor
Papule de culoarea pielii, asimptomatice
Stare generala usor influentata,
limfadenopatie inghinala si axilara
In etiologie au fost incriminate mai
multe virusuri (Hep B si EBV)
Tratamentul este suportiv ,rezolutia
leziunilor 3-4 saptamani spontan,uneori se
recomanda corticosteroizi topic
 Infecţia cu citomegalovirus
HHV 5

Calea de transmitere este predominant sexuală.

Primoinfecţia este obişnuit inaparentă sau se
manifestă printr-un eritem morbiliform maculo-
papulos asemanator mononucleozei
La pacienţii imunosupresati : ulceraţii
mucoase severe, purpură trombocitopenica, leziuni
keratozice linguale (HIV pozitivi)
Virusul persistă în organism fără a produce
simptome, la 95%din pacienti, recurenţele sunt
favorizate de scăderea imunităţii celulare.
Infectia congenitala determina sdr TORCH
(surditate si retard mental)
 Rozeola infantum HHV 6

Prodrom febril important(40-40,5) cu

evolutie 3-5 zile
Afecteaza preferential copii <3 ani
cu incidenta maxima la
6 luni-1an
Exantem roz pal diseminat pe trunchi
si
proximal pe membre
Enantem specific al palatului moale si
al uvulei (Nagayama spots) ce poate
evolua
spre o ulceratie caracteristica
 Sarcomul Kaposi HHV8

Sarcomul Kaposi neoplazie endoteliala

- clasica,
- asociata pacientilor HIV pozitivi,
- imunosupresati secundar transplantului,
- Africana.
Clinic papule eritemato-violacee izolate sau
confluate in placi si placarde
,renitente,depresibile in stadiile initiale,in
evolutie devin infiltrate, dure,hiperkeratozice
Dispozitie in formele clasice initial pe
membre distal, mai rar proximal si la nivelul
mucoaselor.
La pacientii HIV si la cei imunosupresati
post transplant se caracterizeaza prin leziuni
in special la nivelul mucoaselor (mucoasa
bucala, mucoasa genitala)
 Sarcomul Kaposi HHV8

Diagnosticul de certitudine este histopatologic

Tratamentul se adreseaza formelor extinse, invalidante si
are ca prima obtiune radioterapia.
In formele extinse se recomanda interferon alfa
intralezional .
Chimioterapie poate fi o varianta terapeutica –vinblastine
si antracicline.
Tratamentele moderne folosesc antracicline incapsulate
lipozomal si paclitaxel
 Epidermoviroze hiperplazice
(proliferative)

Papilloma (HPV), ADN-virusuri, şi includ peste 77 de

genotipuri.

Aceste genotipuri, au predilecţie pentru anumite zone

topografice şi au fost grupate în trei categorii:

Virusuri cu tropism pentru ariile genitale şi mucoase (HPV

6, 11, 16, 18, 31, 33)
Virusuri cu tropism pentru ariile negenitale (HPV 1, 2, 3,
4, 10, 29, 57)
Genotipuri corelate epidermodisplaziei veruciforme (HPV
5 şi 8)
 Manifestări clinice

Infecţia cu HPV poate produce următoarele tipuri de leziuni:

Veruci vulgare: (HPV2)
Veruci plantare : (HPV1, 2,4,57)
Veruci plane juvenile : (HPV3,10)
Papiloame ( veruci filiforme sau digitate) (HPV 2)
Verucile ano-genitale (HPV 6,11,16,18)
Papuloza bowenoidă (HPV 16,18,33)
Condilomatoza gigantă pseudoepiteliomatoasă Buschke-Lowenstein
(6,11)
Papilomatoza orală floridă
Epidermodisplazia veruciformă (HPV 3,5,8)
Verucile seboreice (veruci senile)
 Veruci vulgare: (HPV2)

Formatiuni exofitice cornoase, dure, rugoase,

rotund-ovalare, bine circumscrise, de culoarea
pielii
Se localizează cu predilecţie pe faţa dorsală a
mâinilor, degete, periunghial şi mai rar la coate şi
genunchi, scalp
Leziunile pot fi izolate dar se pot şi grupa luând
aspect mozaicat.
Se înmulţesc prin autoinoculare, pe locul unui
traumatism - Kobner
În 70% din cazuri evoluează spontan spre
rezoluţie
Diagnosticul diferenţial veruci plane, fibroame,
tuberculoză verucoasă,epidermodisplazie
veruciformă
Veruci plantare : (HPV1, 2, 4, 57)

Localizarea de predilecţie este pe

zonele de presiune plantară (călcâi,
capul metatarsienelor)
Sunt solitare sau grupate în plăci
(veruci în mozaic)
Sunt foarte dureroase la presiune,
datorită dezvoltării lor în profunzime
şi comprimării filetelor nervoase
Diagnosticul diferenţial:
clavusuri, sifilide papulo-scuamoase,
keratodermii congenitale cu
elemente mici,melanom malign
acromic Sunt rotunde,
circumscrise,cu suprafaţa rugoasă,
keratozică, înconjurate de un inel
cornos periferic, de culoare gălbuie
 Veruci plane juvenile : (HPV3,10)

Papule cu suprafaţa plană, netedă,

rotunde, cu diametru 3- 4mm,de culoarea
tegumentului normal sau gălbui cafenii
Semnul Kobner este prezent gratajul
favorizand autoinocularea
Se localizează mai ales pe faţă, fata dorsala
a mâinilor, la copii, adolescenţi şi femei tinere
Diagnosticul diferenţial se face cu: veruci
vulgare, lichen plan, xantoame plane,
hidradenoame eruptive.
 p ( g )(
2)

Sunt formaţiuni exofitice,

pediculate, filiforme de culoarea
pielii
Pot îmbrăca aspecte clinice
variate: papiloame cornoase,
keratozice digitate, sau ale cavităţii
bucale
Se localizează cervical, pleoape,
axilă, (papiloame cornoase), pe pielea
scalpului şi barbă (papiloame
keratozice digitate),
Nu se însoţesc de
simptomatologie subiectivă dar sunt
inestetice
Diagnosticul diferenţial se face
cu: nevul verucos, nevii celulari,
veruci vulgare
 Verucile ano-genitale (condiloma acuminatum)
(HPV 6,11,16,18)

Sunt leziuni exofitice, pediculate

sau în « creastă de cocoş », moi, de
culoare roz, obişnuit multiple,
constituind mase conopidiforme
Localizările sunt multiple: fren,
coroana glandului şi gland, teaca
penisului, vulvă, col, perianal
Dezvoltarea condiloamelor este
favorizată de sarcină, imunosupresie şi
se asociază cu alte infecţii genitale
Evoluţia este cronică, au mare
potenţial de recidivă, dar pot involua şi
spontan
Durerea este prezentă doar în caz
de creştere exuberantă, când se ridică
suspiciunea de transformare
carcinomatoasă
Diagnosticul diferenţial se face cu:
sifilide papulo-hipertrofice, carcinomul
spino-celular
 Papuloza bowenoidă (HPV 16,18,33)

Leziuni papuloase multicentrice cu

suprafaţa mamelonată leucokeratozică sau
netedă de culoare violacee sau brună,
dispuse izolat sau confluate
Se localizează pe vulvă şi penis la tineri
Recidivele sunt frecvente şi rebele la
tratament
Afectiunea are potenţial oncogen (aspect
histologic asemănător cu boala Bowen)
Diagnosticul diferenţial se face cu:
condiloma acuminatum, condiloma lata.
 gg
pseudoepiteliomatoasă Buschke-Lowenstein (HPV
6,11)

Debut sub forma unor condiloame

banale care se dezvoltă rapid şi iau aspect
tumoral
Lezinile au suprafaţa keratozică, baza de
implantare dură, infiltrată, şi pot interesa
ţesuturile profunde (aspect clinic de
carcinom scuamocelular vegetant)
Afecţiunea se dezvoltă pe un teren
hiporeactiv, este recidivantă, rebelă la
tratament şi cu tendinţă la transformare
malignă
Diagnosticul diferenţial se face cu
carcinomul scuamocelular vegetant,
vegetaţii veneriene voluminoase
 Papilomatoza orală floridă

Se manifestă prin leziuni proeminente cu

aspect vegetant „în creastă de cocoş” sau ca
papule alb rozii cu suprafaţa acoperită de puncte
albicioase
Mucoasa bucala aspect normal sau
leucoplazic
Au agresivitate locală şi potenţial oncogen
Diagnosticul diferenţial se face cu hipertrofia
gingivală, papiloamele cavităţii orale, tumori
conjnctive benigne ale cavităţii orale
Evolutia poate fi spre carcinom
scuamocelular
 Epidermodisplazia veruciformă (HPV 3,5,8)

Este o infecţie generalizată, cronică şi persistentă cu HPV,

se transmite genetic (probabil autosomal recesiv)
Clinic se caracterizează prin două tipuri de leziuni: papule
keratozice similare verucilor plane şi macule eritematoase sau
hiperpigmentate, asemănătoare pitiriazisului versicolor
Localizările sunt multiple: trunchi, faţă, antebraţe, faţa
dorsală a mâinilor
Transformarea malignă este frecventă dar capacitatea de
metastazare este exceptională
Diagnosticul diferenţial se face cu alte tipuri de veruci plane,
vulgare, seboreice, nevi verucoşi
 Verucile seboreice (veruci senile)

Etiologia virală este contestată de unii autori

Formatiuni circumscrise cu suprafaţa hiperkeratozică, de
consistenţă moale de culoare brun-închis
Se localizează pe trunchi, braţe, şi zonele seboreice
Diagnosticul diferenţial se face cu papiloame, nevi
celulari, veruci vulgare
 Infectia cu HPV -Tratament

Diagnosticul pozitiv
Examenul histopatologic pune în evidenta efectul citopatogen al HPV iar
examenele virusologice permit identificarea genotipului incriminat.
Tratament
Tratament chirurgical: chiuretaj, electrocauterizare, excizie,
fotovolatilizarea cu laser CO2, roentgenterapia superficială şi de contact
Tratament local cu substanţe citotoxice: podofilina, acidul salicilic,
cantaridina, colchicina, 5-fluorouracilul, bleomicina
Imunostimulare locala nespecifica (Veregen)
Crioterapia: utilizează, zăpadă carbonică, azot lichid
Tratament general: cu retinoizi, metionină, isoprinosină, levamisol.
Imunostimulare specifică
 Epidermoviroze degenerative şi exudative

Poxvirozele
Molluscum contagiosum
Ectima contagiosum (Orf )
Nodulii mulgătorilor
Vaccina
Molluscum contagiosum

Este o afecţiune exclusiv umană produsă de

un poxvirus, (virusul molluscum
contagiosum), cu două tulpini ce se manifestă
clinic identic.
Leziunea caracteristică este o papulă cu
centru ombilicat, de culoarea pielii,
nedureroasă ,ce conţine un material alb
grunjos (grăunţi de moluscum sau corpusculi
Patterson).
Leziunile cresc lent, în 6-12 săptămâni
ajungând la dimensiuni de 5-10mm.
Se localizează pe faţă, trunchi, perigenital,
pielea capului (la sugari).
 Molluscum contagiosum

Diagnosticul pozitiv este sugerat de aspectul clinic

- caracteristic al leziunilor şi confirmat de examenul
histopatologic,
- cu evidenţierea corpusculilor Patterson
Diagnosticul diferenţial verucile plane, nodulii
scabioşi,
- lichenul plan.
Tratament
Hidroxid de potasiu 5%
Chiuretarea leziunilor cu enuclearea lor urmată de
aplicare topica solutii dezinfectante
Electrocoagulare superficială şi centrală
Aplicaţii cu podofilină 20%
Imunomodulatoare nespecifice
 Ectima contagiosum
(Orful )

Este o epidermoviroză de tip exudativ

produsă de un parapoxvirus. Sursa de
infecţie este reprezentată de caprele şi oile
bolnave de o stomatită pustuloasă.
Transmiterea se face prin contact
direct sau prin furaje, incubaţie este de 3-
10 zile.
Papule violacee, ferme care se
transformă în veziculo-pustule sau bule
hemoragice. După deschiderea acestora se
formează o crustă centrală care se
înconjoară de un inel caracteristic violaceu
sau alb-cenuşiu.
Localizate pe degete, mâini şi
antebraţe, şi se pot însoţi de limfangită şi
adenopatie regională.
 Ectima contagiosum
(Orful )

Diagnosticul pozitiv este susţinut de aspectul clinic şi contextul

epidemiologic.
Diagnosticul diferenţial nodulii mulgătorilor, verucile vulgare.
Tratament
Afecţiunea se vindecă spontan în 5-6 săptămâni şi conferă
imunitate durabilă.
Pentru a evita o suprainfecţie cu piococi, se pot aplica topice cu
antibiotice şi dermatocorticoizi.
 Nodulii mulgătorilor

Afecţiunea este produsă de un parapoxvirus

(poxvirusul paravaccinei).

Sursa de infecţie o constituie animalele bolnave

şi transmiterea la om se face prin contact direct cu
bovinele afectate de paravaccina, incubaţie este de
aproximativ 5-7 zile.

Noduli fermi, bruni-violacei cu periferia

eritematoasă şi centrul uşor deprimat acoperit cu o
crustă.

Leziunile se localizează pe degete, faţa dorsală a

mâinilor şi se însoţesc de limfangită şi adenopatie
satelită.
 Nodulii mulgătorilor

Diagnosticul pozitiv este susţinut de aspectul clinic caracteristic al bolii, datele

anamnestice şi epidemiologice
Microscopic care evidenţiază în celulele malpighiene corpi de incluziune
caracteristici.
Diagnosticul diferenţial
 granuloamele piogenice,

 ectima contagiosum,

 veruci vulgare.

Tratament
Afecţiunea se vindecă spontan în 4-6 săptămâni. Se recomandă aplicarea locală de
coloranţi şi soluţii antiseptice de tipul violet de genţiană 1%, albastru de metil.
 Vaccina

Poxvirus oficinalis identic ca antigenitate cu Poxvirus variolae şi a fost

folosit în vaccinarea antivariolică.

Infecţia vaccinală apărea în urma vaccinării, la locul vaccinarii, iar

eventualele ei complicaţii (vaccina generalizată), au dispărut ca urmare a
eradicării variolei.

Variola ,eradicata in prezent ,debut cu prodrom febril important si sindrom

dispeptic urmat de o eruptie veziculo-pustuloasa,vezicule profunde cu distributie
centrifuga, (mucoasa farngiana),leziuni in acelasi stadiu de evolutie
 Exanteme Virale

Rujeola (Measeles)
Rubeola (German measeles)
Eritema infectiosum (a V a boala eruptiva , boala
obrajilor palmuiti)
Rozeola infantum
Exantemul unilateral laterotoracic
 Alte manifestări cutaneo-mucoase produse de
virusuri

Enteroviroze cutaneo mucoase ( herpangina si sidromul

mînă- picior- gură)
Sindromul Gianotti-Crosti (acrodermatita papuloasă
infantilă)
Maladia Kawasaki
Pitiriazisul rozat Gibert
 Enteroviroze - Herpangina

Virusul Coxsackie grup A

epidemii sezoniere, afectând cu
predilecţie copii până la vârsta de 3
ani.
Se manifestă prin leziuni
veziculo-erozive şi ulceroase situate
pe un enantem eritematos la nivelul
mucoasei palatine, pilieri şi faringe.
Leziunile se însoţesc de febră,
cefalee, vărsături şi dureri
abdominale.
Evoluţia este favorabilă,
afecţiunea se vindecă spontan în 5-6
zile, cu resorbţia leziunilor şi
remiterea febrei.
Enteroviroze Sindromul mînă-
picior- gură

Cocxakie A16, ECHO sau

enterovirusuri, la copii, este
contagioasă producând epidemii
estivale.
Leziuni de stomatită veziculo-
erozivă, dureroasă localizată pe
mucoasa orală, palat, gingii si limbă,
care împiedică alimentaţia
La mâini şi picioare, veziculele
sunt alungite, înconjurate de un halou
eritematos, şi sunt situate pe feţele
dorsale ale degetelor mâinilor şi
picioarelor, marginea cubitală a
palmelor şi periunghial.
Evoluţia este benignă, leziunile
se remit în 7-10 zile.
 (
papuloasă infantilă)

Agentii virali incriminati sunt virusul

hepatitei B, virusul Epstein-Barr, Coxsackie
A16, B4, B5, ECHO, virusul hepatitic A,
parvovirusul B19.
Boala interesează cu predilecţie copii de
vârstă şcolară, rar adolescenţii sau adulţii.
Erupţie maculo-papuloasă nepruriginoasă
localizată la extremităţi.Micropoliadenopatie
reactivă axilară şi inghinală.Stare generală
moderat alterată
Hepato-splenomegalie discretă
Erupţia durează 4-8 săptămâni şi se
resoarbe spontan, lăsând o uşoară descuamaţie
locală, dar hepatomegalia poate persista mai
multe luni.
Acrodermatita papuloasă este un simptom
cutanat al hepatitei epidemice, deseori
constituie semnul revelator al acestei boli.
 Maladia Kawasaki

Frecvent în Japonia, rară în alte

zone ale globului.
Incriminaţi numeroşi agenţi
(virusuri, rickettsii, streptococi), şi
s-a stabilit că afecţiunea este o
vasculită sistemică. Interesează în
special copii sub 5 ani.
Debut cu febră, glosită,
conjuctivită, adenopatie, eritem
maculo-papulos al palmelor,
plantelor si inghinal ce evoluează
către descuamare în lambouri
 Maladia Kawasaki

Cea mai severă complicaţie

a bolii este afectarea cardiacă,
responsabilă de mortalitatea de
1% raportată pentru aceasta
maladie.
Tratamentul formelor acute
cu imunoglobuline
intravenoase
Aspirina doze mari (80-
100mg/kg/zi) Vindecare în 8-
10 săptămâni.
 Dermatoze cu probabilă etiologie
virală. Pitiriazisul rozat

Agentii virali incriminati sunt

virusului ECHO6, virusului herpetic
7, infecţii cu micoplasme şi
parainfluenza tipurile I, II şi III.
Posibila etiologie
medicamentoasă a fost şi ea
discutată şi susţinută pe baza
apariţiei erupţiei pitiriazis rozat-like,
după administrarea de captopril,
metronidazol, ketotifen, barbiturice,
clonidină.
Caracter autolimitant ce poate
interesa toate grupele de vârstă.
 Pitiriazis Rozat Gibert

Debutul afecţiunii se realizează printr-o placă

unică, cu diametru 1-5cm, eritemato-scuamoasă,
ovalară, cu margini bine delimitate, uşor
deprimată localizată de obicei pe torace, numită
medalionul primar.
După 4-5 zile apar alte leziuni eritematoase
acoperite cu scuame fine, cu dimensiuni mici
(1cm), sau plăci care seamănă cu medalionul
primar, cu diametru de 1-3cm.
Erupţia se localizează pe trunchi, baza gâtului
şi rădăcina membrelor.
Leziunile se însoţesc de prurit moderat şi
stare generală bună.
Mucoasa bucală este relativ frecvent afectată,
leziunile sunt discrete (puncte hemoragice,
macule eritematoase, hemoragice,
microulceraţii), şi scapă unei examinări mai
superficiale.
 Pitiriazis Rozat Gibert

Pitiriazis rozat circinat sau marginat Vidal

Pitiriazis rozat inversat (apare la copii şi se localizează pe membre)
Pitiriazis rozat cu plăci mari
Pitiriazis rozat formă veziculară
Pitiriazis rozat formă pustuloasă
Pitiriazis rozat formă urticariană
Evoluţia este favorabilă, leziunile se remit spontan in 4-6
săptămâni.
Tratamentul in general nu este necesar. Expunerea la UV este
benefică, iar în formele grave se pot administra antihistaminice şi
corticoterapie locală. În formele veziculoase şi pustuloase se
recomandă dapsonă în cure scurte.
 Infectii cutanate virale
Concluzii

In general virusurile folosesc trei cai diferite pentru a declanșa o

infecție cutanată.
Virusul papiloma poate infecta pielea prin inoculare directa.
Infecțiile recurente herpetice apar secundar activării virusului in
ganglionii limfatici regionali,
Exantemele virale sunt secundare infecție sistemice
La copii ne confruntam obisnuit cu exanteme virale ( rujeola, rubeola,
varicela, rozeola infantum)
La persoanele in etate vom intalnii mai frecvent infectiile localizate
(herpes zoster, herpes genital,papilomatoze cu diferite localizari)
Afectiunile cu incidenta mai scazuta ( acrodermatita papuloasa
Gianotti Crosti , boala mana picior gura, orful sau nodulii mulgatorilor
)
Afectiunile a caror etiopatogenie este intricata (pitiriazisului rozat
Gibert)