Ringette

TODERASC ALBERTO – GELU

GRUPA 2

Dezvoltare
Ringette a fost creată în nordul Ontario, Canada, ca un proiect de recreere civică pentru fete
de către cei doi fondatori ai săi,[31] Sam Jacks din North Bay, Ontario] și Red McCarthy din
Espanola, Ontario.[32][33] Jacks este creditat cu crearea ideii pentru acest sport în 1963, ca
urmare a dezvoltării sale anterioare a unei variante de hochei pe podea[34] în 1936,[35][36]
care folosea bețe fără lamă și un disc plat de pâslă cu o gaură în centru. .[37] McCarthy a fost
responsabil pentru dezvoltarea primelor reguli ale sportului.[38] Ringette a fost creată în
speranța creșterii și menținerii participării feminine la sporturile de iarnă sub autoritatea
existentă a Societății Directorilor de Recreere Municipală din Ontario (SDMRO) și a Asociației
Directorilor de Recreere din Ontario de Nord (NORDA) din cauza lipsei de succes în generare.
interes în rândul populației tinere feminine pentru sporturile de echipă de iarnă: minge cu
mătură pentru fete și hochei pe gheață pentru fete.

Cât timp a existat Municipal Recreation, a existat, cu o anumită justificare, îngrijorarea că

sporturile noastre tindeau să fie orientate spre bărbați.

De-a lungul anilor s-au încercat să se descopere sau să creeze un nou joc de iarnă pe teren
sau patinoar pentru fete. Broomball a fost un astfel de joc, iar de ceva timp hocheiul pe
gheață pentru fete a avut un anumit succes. Niciunul dintre aceste jocuri nu părea să aibă
acceptarea populației feminine, așa cum indică lipsa de creștere.

Ringeta este o nouă încercare de a oferi fetelor un sport de echipă de iarnă, pe patine.

Despre Ringeta
Ringeta este un sport de echipă de iarnă fără contact[3], jucat pe un patinoar folosind patine
de hochei pe gheață, bețe drepte cu vârfuri de tragere și un inel albastru, cauciuc,
pneumatic, conceput pentru a fi utilizat pe suprafețe de gheață.[4] Sportul se numără printre
un număr mic de sporturi de echipă organizate create exclusiv pentru concurentele
feminine. Ringeta se joacă pe patinoarele de hochei pe gheață cu marcaje care sunt specifice
ringettei, iar jocul său strategic seamănă mai mult cu baschetul decât cu hocheiul pe gheață.

Sportul a fost creat în Canada pentru fete în 1963 de Sam Jacks din West Ferris, Ontario și
Red McCarthy din Espanola, Ontario. De atunci, a câștigat popularitate până la punctul în
care, în 2018, peste 50.000 de persoane, inclusiv antrenori, oficiali, voluntari și peste 30.000
de jucători, s-au înregistrat pentru a participa la sport numai în Canada.[6][7] Sportul a
continuat să crească și sa răspândit în alte țări, inclusiv în Emiratele Arabe Unite.[8] Sunt
jucate și două variante diferite de ringetă de podea: ringetă în linie și ringetă de sală.

Ringeta este deosebit de populară în Canada și Finlanda, fiind proeminentă ca distracție

națională în ambele țări. Cea mai importantă competiție internațională de ringetă este
Campionatul Mondial de Ringetă (WRC), care este organizat de Federația Internațională de
Ringetă (IRF). Pe scena internațională, echipele canadiene și echipele finlandeze s-au dovedit
a fi cele mai de succes și se află în mod regulat în fruntea clasamentului. Câteva alte țări
organizează și concurează în prezent în acest sport, inclusiv Suedia, Statele Unite, Republica
Cehă și Slovacia, toate având echipe naționale de ringetă, deși Slovacia nu a mai concurat de
la Campionatele Mondiale de Ringetă din 2016. Organizațiile naționale pentru acest sport
includ Ringette Canada, Ringette Finlanda, Suedia Ringette Association, SUA Ringette
Association, Cehia Ringette Association și Slovacia Ringette Association.

Sportul se joacă și la nivel semi-profesional în Canada (National Ringette League), în Finlanda

(SM–Ringette) și în Suedia (Ringette Dam-SM), precum și la nivel universitar și colegial. În
Canada, sportul face parte din programul Jocurilor de iarnă din Canada, iar Campionatele
anuale de ringete canadiene servesc drept competiție de premieră a țării pentru sportivii
amatori de elită ai acestui sport. Primul turneu internațional al acestui sport a fost găzduit în
Finlanda în 1986.

Mod de joaca

Două echipe concurează una împotriva celeilalte pe un patinoar în timp ce poartă patine de
hochei pe gheață și folosesc alte echipamente specifice pentru ringetă. Obiectivul este de a
marca mai multe goluri decât echipa adversă, trăgând un inel albastru, gol, de cauciuc în plasa
porții adverse. Patinatorii folosesc un stick lung drept cu un capăt conic și un vârf de tragere.
Ringette Canada creează „Regulile oficiale și registrul de cazuri ale ringettei” pentru părțile
participante care concurează în Canada; conține formele, regulile și codurile care sunt utilizate
în sport la nivel național.[14]

Contactul corporal intenționat nu este permis în ringetă, deși poate apărea contact accidental.
Verificarea corpului și îmbarcarea sunt penalizate, iar lupta este strict interzisă printr-o
politică de toleranță zero. Singurul tip de verificări permise sunt verificările cu stick, care
implică folosirea stick-ului într-o mișcare de măturare în sus pentru a lovi inelul de pe
suportul inelului sau prin ridicarea stick-ului în sus prin ridicarea sau lovirea acestuia, urmată
imediat de o încercare de a fura inelul. Bastoanele nu pot fi ridicate peste înălțimea umerilor,
iar lipirea înaltă este penalizată.[15][16][17]

În ringetă, echipele în timpul jocului sunt împărțite în două unități de șase jucători: un centru,
doi atacanți, doi apărători și un portar.[18] Jucătorii preiau formațiuni și roluri specifice atunci
când apără sau atacă. Scopul jocului este de a marca mai multe goluri decât echipa adversă,
trăgând inelul în plasa echipei adverse. Plasele de poartă folosite în ringetă sunt identice cu
cele folosite la hochei pe gheață (6 x 4 picioare [1,8 m × 1,2 m]). Portarii de ringetă sunt
singurii jucători care au voie să joace ringul cu mâinile, dar trebuie să facă acest lucru din
interiorul porții în care doar ei pot intra. După ce oprește un șut pe plasă sau au primit o pasă,
aceștia au la dispoziție cinci secunde pentru a arunca, împinge sau transmite inelul unui alt
jucător.

În comparație cu hocheiul pe gheață, regulile de ringetă diferă în mai multe moduri. Nu există
ofsaid, sau glazură. Jocurile de ringetă sunt de obicei jucate pe suprafețe de gheață folosite
pentru a juca hochei pe gheață, dar folosesc linii și marcaje diferite; un patinoar este mărit cu
linii și marcaje specifice ringettei. Marcajele patinoarului de hochei pe gheață, cum ar fi
semnele hash și punctele de confruntare, nu sunt folosite în ringetă. În plus, un patinoar
folosește linii și marcaje suplimentare, cum ar fi „linia de joc liber” a.k.a. ca „linia zonei
extinse”.

Atunci când încearcă să ajungă în posesia inelului, regula liniei albastre a inelului interzice
jucătorilor să poarte inelul peste oricare dintre liniile albastre care traversează suprafața gheții
și, prin urmare, jucătorii trebuie să treacă inelul peste fiecare linie individuală altui coechipier
pentru a avansa jocul. . În plus, doar portarul poate intra în plinul portarului și înainte de
fiecare joc se efectuează o pasă liberă în care nimeni, în afară de jucătorul care efectuează
pasa liberă, nu are voie în interiorul cercului de pasă liberă. Odată ce pasa liberă a fost luată și
inelul este complet în afara cercului, ceilalți jucători au voie să intre din nou în zonă.

În formatul său recreativ, ringeta se joacă în două intervale de 24 de minute. În Canada, odată
ce jucătorii ajung la nivelurile superioare, în special în National Ringette League, jocul este
împărțit în patru sferturi, fiecare durând 13 minute.[19] Un ceas de lovituri de 30 de secunde
este folosit pentru a preveni jucătorii să epuizeze ceasul, pentru a îmbunătăți fluxul jocului și
pentru a crește viteza de joc. Regula a fost introdusă pentru prima dată în Canada în 2002 și a
intrat în vigoare pentru grupele de vârstă care erau cunoscute ca diviziile junior, belle și
deschise.[20] Ceasul de lovituri de 30 de secunde este acum utilizat aproape universal în toate
grupele de vârstă, precum și la nivel internațional (inclusiv Campionatele Mondiale de
Ringetă), cu excepția jucătorilor foarte tineri și a unora dintre diviziile inferioare. dacă
cronometrul loviturilor se stinge în timpul jocului, portarul primește inelul.
Patinoarul folosește cinci cercuri de trecere liberă, fiecare dintre ele având o linie de bisectare.
Începutul fiecărui sfert începe cu o pasă liberă din cercul de trecere liberă din centrul gheții. În
restul jocului, cercurile de pasă liberă sunt folosite pentru reluarea jocului după un gol sau o
încălcare. În astfel de momente, jucătorii nu pot intra în cerc decât dacă ei sunt jucătorul care
face trecerea liberă. Dacă un jucător efectuează o pasă liberă, acesta are la dispoziție cinci
secunde după fluier pentru a transmite inelul unui alt coechipier sau pentru a șuta spre poarta
echipei adverse, dar nu trebuie să iasă din cerc sau să treacă linia de separare înainte de a face
acest lucru. .

Sportul folosește o „zonă de joc liber” (cunoscută alternativ ca „zonă extinsă”) care există în
fiecare dintre cele două zone de capăt ale patinoarului și constă din zona dintre scândurile de
capăt și linia de joc liber (sau „linia de ringette”). . Linia de ringetă este o linie roșie subțire
care traversează patinoarul, care este plasată deasupra cercurilor de trecere liberă din zona
finală. [E nevoie de citare] Doar trei jucători din fiecare echipă sunt permisi în aceste zone la
un moment dat sau un apel „four in” se efectuează și jocul este oprit cu o pasă liberă acordată
echipei neinfracționale. [citare necesară] Jucătorii rămași trebuie să rămână în spatele liniei de
ringetă. Există o excepție care poate fi făcută în diviziile superioare, prin care echipa care
apără execută o penalizare: într-un astfel de caz, echipa adversă își poate trage portarul și
trimite un alt atacant, ceea ce înseamnă că patru dintre jucătorii săi au voie să intre în zonă
fără penalizare.

Echipament

Ringetă folosește un inel albastru, cauciuc, pneumatic, conceput pentru a juca pe o suprafață
de gheață. Inelul oficial are un diametru de 16,5 cm.

Inelele de ringetă au trei modele: inelul de gheață oficial conceput pentru utilizare pe gheață,
un inel de antrenament, conceput și pentru utilizare pe gheață cunoscut sub numele de „inel
turbo”, și inelul de gimnastică, conceput pentru utilizarea pe podele uscate pentru ringetă de
gimnastică.

Inelul folosit pentru jocul de gheață este un tor pneumatic albastru, cauciucat. Inelul de
ringetă de gimnastică este un torus portocaliu realizat dintr-un material asemănător unui
burete și, spre deosebire de inelul de gheață, nu este gol. „Inelul de antrenament” de ringetă
(alias „inel turbo”)[25] nu este un torus, ci un mic disc deschis (un toroid) folosit pe gheață
pentru a ajuta jucătorii de ringetă să dezvolte și să perfecționeze abilitățile de primire a
paselor și este de obicei fie portocaliu, fie albastru. . Proiectat pentru prima dată în Canada în
1997, inelul Turbo este sigur de utilizat atunci când trageți pe portar, nu se rupe și alunecă ca
un inel de gheață oficial, dar are jumătate din dimensiune. Inelele de antrenament nu adună
zăpadă și vin în diferite culori optice pentru o vizibilitate ușoară.

Echipamentul pe care îl poartă jucătorii este similar cu cel folosit de jucătorii de hochei pe
gheață, dar implică câteva diferențe. Echipamentul necesar pentru jucătorii de ringetă include
următoarele:
-stick de ringetă (sau stick de poartă pentru portar)

-patine de hochei pe gheață (sau patine de portar pentru hochei pe gheață pentru portar)

-suporturi pentru tibie (sau suporturi pentru portar)

-brâu de protecție (sau pantaloni scurți de hochei pentru portar)

-protector pelvin (un „jill” sau „jillstrap”)

-pantaloni tip ringetă până la glezne

-mănuși de ringetă sau de hochei pe gheață

-cotiere

-tricou

-cască cu mască de ringetă (trebuie să respecte reglementările specifice)

-protecția gâtului (trebuie să respecte reglementările specifice)

-pernițe de umăr - obligatorii pentru majoritatea jucătorilor până la nivelul de juniori (14-15),
atunci jucătorii pot decide dacă doresc să le poarte sau nu