IERTĂCIUNE

Răposata întru Domnul, Șimonca Lucreția s-a născut la 4 Iulie

1933, din părinții TOUT GAVRIL și MARIA în comuna Chieșd.
După o copilărie destul de grea, cunoscând vitregiile războiului,
la vârsta maturității l-a cunoscut pe cel care avea să-i devină soț,
răposatul în Domnul GHEORGHE ȘIMONCA, alături de care și-a
întemeiat o familie pe care Dumnezeu a binecuvântat-o cu 8 copii: 3
băieți și 5 fete pe care i-au crescut cu drag în frica lui Dumnezeu.
Rând pe rând copiii au crescut, au făcut școală și și-au urmat cursul
vieții, întemeindu-și propria familie.
În anul 1992 Dumnezeu a încercat-o greu luându-i unul dintre
băieți la doar 25 ani. La numai 2 de ani după aceea, în 1994 o din nou
luându-i soțul și de atunci a îmbrăcat 29 de ani haina văduviei. Cu
toate acestea, și-a crescut mai departe copiiibucurându-se să-i vadă la
casele lor, bucurându-se de fiecare nepot și strănepot. Greutățile vieții
și mulțimea anilor și-au pus amprenta asupra sănătății ei iar în data de
11 noiembrie Dumnezeu a hotărât să o cheme la viața cea nemuritoare
la vârsta de 90 de ani.
La ceas de despărțire se îndreaptă către cei care au făcut parte din
viața ei:
 Copiii: - Veronica cu soțul Alexandru și familia
- Florica cu soțul Vasile și familia
- Vasile cu soția Adelina și familia
- Marioara cu soțul Radu și familia
- Ioan cu soția Florina și familia
- Diana cu soțul Adrian și familia
- Angela cu soțul Ilie și familia
 Întrucât a avut bucuria să aibe o familie numeroasă, adormita
întru Domnul, Lucreția, își ia rămas bun de la toți nepoții: Roni cu
familia, Florina cu familia, Alexandra cu familia, Stelian, Andrei,
Ana, Ema, Diana, Timotei, Naomi, Betuel, Damaris, Flavius, David,
Denis, Luca, Daniel, Samuel cu familia, Gabriela și Tabita; de la
cumnatele Ardelean Florica din Babța împreună cu familia, Marchiș
Veronica din Cehu Silvaniei împreună cu familia, Tout Viorica din
Chieșd împreună cu familia, de la cuscrii din Arad, de la nepoții din
partea fraților ei și cei din partea soțului, și de la toți strănepoții: Dan,
Alexandru și Ioana.
Își ia rămas bun de la toate rudele, prietenii, vecinii, consătenii și
de la toți cei care au cunoscut-o și au împărțit cu ea anii vieții.
Dacă din pricina mulțimii numelor a uitat pe cineva, roaba lui
Dumnezeu Lucreția își cere iertare.

DUMNEZEU SĂ O IERTE ȘI SĂ O ODIHNEASCĂ ÎN PACE!