Modulul 1 / Grupa 1

Adaptarea curriculară pentru copiii/elevii cu CES

-repere teoretice-

Formator:
Irina Mihaela COMAN

Modulul I – Adaptarea curriculară

pentru copiii/ elevii cu CES – repere
teoretice
01.02.2023 17.00-20.00 online meeting webinar sincron

02.02.2023 18.00-20.00 online asincron

03.02.2023 17.00-20.00 online meeting webinar sincron

06.02.2023 18.00-20.00 online asincron

08.02.2023 17.00-20.00 online meeting webinar sincron

09.02.2023 18.00-20.00 online asincron

10.02.2023 17.00-20.00 online meeting webinar sincron

11.02.2023 9.00-11.00 online asincron

Total MI 20 h

În perioada 28.01.2023-05.03.2023 se desfășoară programul de formare

continuă Adaptare curriculară pentru copiii/ elevii cu cerințe
educaționale speciale.
Programul are 10 credite transferabile și se va desfășura timp de 42 ore
online, din care 24 online meeting și 18 online elearning.
  Evaluarea finală se va realiza pe baza unor portofolii realizate și
transmise în perioada 23.02.2023- 03.03.2023.

 Pentru portofoliu: 2 teme la alegere din cele enumerate mai jos:

1. Realizează o hartă mentală ce reprezintă propria înţelegere privind școala
incluzivă
2. Redactează un eseu cu tema ”Diversitatea în educația incluzivă”, pornind
de la concepte date
3. Abordarea tradițională vs. abordarea incluzivă în educație. (Pe baza
suportului de curs precizează caracteristici ale celor două tipuri de abordări
în educație)

 Evaluare finală curs de formare: 04.03.2023 – online asincron

Online meeting webinar sincron/ 01.02.2023 (17.00-20.00)

Prezentare formator (stabilirea credibilității profesionale)

Conectare la nivel personal - Icebreaking

Priviți această imagine.

Vă invit să alegeți un cuvânt. Apoi, să redați într-o notă pozitivă, o caracteristică a
acelui cuvânt care rezonează cu dvs., în legătură cu tema cursului, cu așteptările
legate de acest curs.
Colectarea așteptărilor & a contributiei fiecarui participant - Vă invit să vă
prezentanți, menționând și așteptările pe care le aveți de la acest curs.

Prezentarea orarului de desfășurare a cursului de formare

Stabilirea normelor de grup

Conectare la context
Provocare
Vă invit să vizionați filmulețul ”Pantofii mei”, sursa: https://youtu.be/7kgVzvY5I_U

Ce mesaj ne transmite acest filmuleț ?

Notați răspunsul dvs. folosind www.menti.com și codul de acces postat pe chat:
https://www.mentimeter.com/s/bada93400cbe7088e557fba5b7cc196f/389141bcb64f/edit?new

https://www.mentimeter.com/app/presentation/al2xkyn8uowed94voors3ingnv4xp51c/xkaumh87xyy5/edit

…………………………………………………………………….…………………
Spuneți-ne părerea dvs.
1.1.Incluziunea copiilor/ elevilor cu CES în învățământul de masă –
fundamente, delimitări conceptuale, abordări noi

Informaţii
1.1.1. Introducere
Provocare

Utilizând o hartă mentală, reprezentaţi propria dumneavoastră înţelegere privind

conceptul „incluziunea școlară” (Cine? Ce? Când? Cum? De ce?)

Ce e harta mentală? https://vimeo.com/97052962

Cum o desenez? https://vimeo.com/97054584

Notați răspunsul dvs.:

………………………………………………………………………………………
Spuneți-ne părerea dvs. / debrief
 Încărcați harta mentală realizată în aplicația padlet, accesând link-ul postat
pe chat-ul întâlnirii (https://padlet.com/eugeniasetreanu1/8hwvdbidtz0lvdlv )
https://padlet.com/irinacoman/8bl2wo69m4npn9uy

Formatorul inițiază o scurtă discuție despre faptul că micile schimbări fac

diferențe uriașe și este necesar și posibil, dacă ne dorim/ ne propunem acest aspect,
să începem chiar de-acum această abordare ... Avem nevoie de intervenție practică,
dar și inteligentă pentru a folosi ceea ce avem, unde avem. Se propune spre
vizionare un videoclip despre modalități creative de a-i determina pe copii să se
integreze și să se dezvolte în școală, accesând link-ul:
https://www.ted.com/talks/olympia_della_flora_creative_ways_to_get_kids_to_thrive_in_school

Vizionați și completați în jurnalul cu dublă intrare:

Mesaje/ sintagme ce mi-au Motivarea alegerii
atras atenţia
Spuneți-ne părerea dvs.

Informaţii

1.1.2. Politici educaționale privind integrarea copiilor cu

CES în învățământul de masă

Aplicația 1 – Respectul la locul de muncă

Participanții se gândesc la ceea ce înseamnă ”respectul” pentru ei și ce fel de
comportament reprezintă lipsa de respect.
Lucru în perechi – fiecare participant îi adresează întrebări unui coleg de grupă
(pentru a evita suprapunerile, se stabilesc perechile).
Formatorul adresează 3 întrebări:
Ce fel de comportament vedeți ca lipsit de respect?
Ce simțiți când sunteți martorul lipsei de respect sau sunteți lipsit chiar dvs. de
respect?
De ce credeți că oamenii nu sunt respectuoși unii cu ceilalți?
Notați răspunsurile dvs.:
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….…………………
Spuneți-ne părerea dvs.

Participanții fac o legătură între comportamentul lipsit de respect și sentimentele

lor.
Participanții încep să reflecteze asupra motivelor pentru care ei nu doresc să se
identifice cu cei care manifestă lipsă de respect.
Debrief : Cum credeți că este să vă simțiți așa în fiecare zi?
Poate un astfel de comportament să aibă legătură cu structurile de putere și statutul
sau oamenii doresc să arate și să mențină un anumit statut prin umilirea altora?

De ce credeți că este important ca pe parcursul acestui curs să vorbim despre lipsa

de respect?
Participanții analizează rolul respectului în crearea unei atmosfere bune la locul de
muncă.

Aplicația 2 – Multiculturalitate și interculturalitate

Formatorul face o scurtă întroducere despre diferențele dintre multiculturalitate și

interculturalitate / introducere scenă din filmul ”O minciună necesară” (2014), care
descrie impactul cultural pe care emigrantii sudanezi îl experimentează în noua lor
țară gazdă- SUA, disponibil aici: https://vimeo.com/120635884.

Spuneți-ne părerea dvs.

Participanții explică importanța acceptării mutuale și a comunicării. Toleranța și

acceptarea sunt diferite. Conceptul de ”cultură” poate fi privit înt-un sens mai larg.
 Aplicația 3 – Învățare prin cooperare despre cultură
Pe grupe – componența grupei se stabilește în comun, pentru a se evita
suprapunerile. Participanții vor lucra ”în camere” separate, dacă platforma de
formare permite dpdv tehnic sau prin colaborare telefonică.
Notați răspunsurile dvs.:
Formabilii trebuie să scrie, în grup, tot ceea ce face parte din cultură sau
influențează cultura, apoi se clasifică informaţiile în părți vizibile și nevăzute ale
culturii. Formabilii crează propria definiție a culturii.

Spuneți-ne părerea dvs.

Participanții înțeleg prin propria lor analiză că termenul "cultura" înseamnă mai
mult decât tradiții și obiceiuri. Participanții se gândesc la conceptul de "cultură
națională" sau așanumita "cultură de bază" într‐un mod critic. Participanții înțeleg
de ce discuția despre cultură este important.

Apoi, se elimină toate cuvintele ce nu sunt importante pentru viața de zi cu zi.

Formabilii elimină aspectele care nu sunt importante pentru toate persoanele care
aparțin aceleași nații sau grup etnic (nu toți membrii unei societăți ascultă aceeași
muzică, preferă același tip de mâncare etc.)

Ce a rămas? Uitați‐vă la posterul dvs. (cel mai probabil gol) și discutați despre ce
vă vor spune despre următoarele două concepte:
a) "cultura națională"
b) integrarea

Participanții înțeleg modul în care conceptul de "cultură națională" poate fi folosit

pentru a discrimina și a separa.
Participanții înțeleg modul în care conceptul de "cultură" poate fi folosit pentru a
crea grupări și grupuri exterioare ("noi și ei") pentru ca grupul dominant să își
păstreze poziția de putere.

Formatorul întreabă: După discuție, doriți să modificați definiția inițială a culturii?

Prezentare. Fiecare grup prezintă definiția și opiniile lor asupra celor două
concepte. În urma exercițiului ‐ introducere și discuții despre modul în care ideea
de "cultură națională" poate fi utilizată pentru a separa în loc să conecteze oamenii.
Se folosesc exemple concrete din viața reală și mass-media pentru a explica modul
în care învățăm stereotipurile, pornind de la conceptele de bază.
Participanții înțeleg unde și cum se învață stereotipurile și ceea ce le caracterizează.
Participanții înțeleg modul în care stereotipurile devin baza prejudecăților.
Participanții înțeleg rolul mass‐media în crearea și întărirea stereotipurilor.
Participanții se gândesc la mass‐media în contextul grupurilor și al indivizilor
puternici.
Participanții cunosc codurile etice ale jurnaliștilor din țara lor și din Europa.

Formatorul explică foarte clar faptul că stereotipurile și prejudecățile nu sunt un fel

de lege a naturii sau funcție cognitivă inevitabilă, ci un comportament învățat pe
care oamenii îl pot evita dacă conștientizează modul în care funcționează
stereotipurile și prejudecățile și aplică gândirea critică.
Furnizează exemple pentru a arăta cum stereotipurile duc la discriminare. Se
explică, pe scurt, istoria școlii incluzive pentru a ajuta la contracararea ideii de
"incluziune inversă" ‐ școlile care nu au fost subiectul incluziunii ar putea
experimenta lipsa de respect sau tratamente neadecvate, dar acest lucru nu este
excluziune. Acest lucru poate duce, de asemenea, la o discuție privind diferența
dintre segregare, integrare și incluziune.
Participanții înțeleg modul în care prejudecățile conduc la discriminare; ei înțeleg
modul în care prejudecățile influențează comportamentul oamenilor față de
persoanele care sunt expuse riscului de a fi obiectul unor stereotipuri
Condițiile pe care învățământul de masă trebuie să le îndeplinească pentru a
include cu succes elevii cu cerințe educative speciale se referă la:
- motivația cadrelor didactice de a crea un mediu incluziv în clasa de elevi și de a-i
apropia pe elevi, ca grup;
- cunoștințe, deprinderi și expertiză din partea cadrelor didactice pentru lucrul cu
copii cu CES, abordări, resurse pedagogice adecvate și de timp;
- sprijin acordat cadrelor didactice atât din partea conducerii școlii, cât și din partea
altor instituții;
- cooperarea strânsă cu părinții copiilor cu CES, esențială pentru o incluziune
reușită;
- un set de politici relevante, care să permită dezvoltarea unui cadru adecvat și
utilizarea flexibilă a resurselor.
La nivelul clasei de elevi și al practicilor este esențial ca orice unitate de
învățământ din sistemul de masă care școlarizează copii cu CES să se asigure
că sunt îndeplinite următoarele condiții:
fiecare cadru didactic primește sprijin din partea colegilor, dar și a personalului
specializat din afara școlii;
copiii cu CES, alături de colegii lor, sunt implicați în activități de învățare în grup,
învățare prin cooperare;
dezvoltarea de reguli împreună cu toți elevii și aplicarea lor eficientă;
obiective explicite de învățare, adaptarea conținuturilor, sarcinilor de învățare și
strategiilor de evaluare, cât și gruparea eterogenă;
dezvoltarea unor planuri de intervenție personalizate, monitorizarea atentă a
progresului și rezultatelor elevilor cu CES.
Online asincron/ 21.01.2021 (18.00-20.00)

1.1.2. Politici educaționale privind integrarea copiilor cu

Informaţii CES în învățământul de masă

Pentru a facilita pregătirea întâlnirii de la cursul următor, puteți alege dintre

următoarele resurse:

Puterea vulnerabilității, video de introducere disponibil aici

Teoria atașamentului, video disponibil aici (engleză cu subtitrări în română).

Țoc, Sebastian (2020) Tinerii vulnerabili și inegalitatea socială, Revista de Pedagogie,

disponibil aici

La Finteușu Mic, membrii echipei proiectului “Integrarea – soluție a modernizării

comunității” s-au gândit să-i unească pe localnici, români și romi, chiar în jurul
cuptorului de pâine, iar alegerea a fost cât se poate de bună, pentru că așa oamenii,
indiferent de etnie, au stat împreună, și-au împărțit bucatele și s-au bucurat să își
poată spune unii altora grijile.
Sursa: https://youtu.be/V4Azj5XymWQ

Care sunt avantajele incluziunii sociale? Dar ale incluziunii școlare?

 Informaţii
1.1.3. Educația incluzivă – definiție și caracteristici

Suport de curs – pag. 6-9

Atitudinile necesare pentru dezvoltarea rezistenței emoționale (CORD):

 Curiozitate: fiți curioși în legătură cu diferentele și priviți-le ca pe o
oportunitate de a învăța.
 Deschidere: nu judecați pripit
 Respect: apreciați alte culturi
 Descoperire: tolerați ambiguitățile si priviți-le ca pe ceva ce trebuie
descoperit.

(Adaptare după Cadrul Competentelor Interculturale a lui Deardorff (2006) si după teoria rezistenței)

Aplicația 4 – Vă invit să vizionați scurt metrajul ”Ciocolata neagră”, sursa:

https://youtu.be/UHHN-mYYQ1g.
 Despre ce a fost vorba în acest scurt metraj? Ce simulează din "lumea reală"?
Ce ne pune despre grupurile majoritare și minoritare? Ce ne spune despre
incluziune

Notați răspunsurile dvs.:
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….…………………
Spuneți-ne părerea dvs.

Participanții înțeleg puterea majorității / grupului dominant în societate și ce poziții

de putere au de‐a face cu excluziunea. Participanții înțeleg că este
responsabilitatea grupului dominant de a "lăsa" să intre persoane care aparțin
grupurilor minoritare. Participanții realizează că nu trebuie întotdeauna să urmeze
instrucțiunile grupului dominant sau ale celor aflați în poziții de putere dacă simt că
aceștia se înșeală.

Aplicația 5 – Școala incluzivă

Realizați o hartă mentală cu tema ”Școala incluzivă”.

Sursă: https://edupsihologie.wordpress.com/2014/11/05/hartile-mentale/

Online meeting webinar sincron/ 23.01.2021 (09.00-13.00)

Deschiderea activității
Ice-breaking. „Melodii de început.”
Vă propun să ascultăm împreună o melodie: Feli-Creioane colorate
https://www.youtube.com/watch?v=PIxemld-QA0&feature=emb_title.
Sumarizare: începuturile înseamnă provocări și oportunități, experiențe și călătorii care
conduc la destinații.

“Trezește-te în zorii zilei cu inima înaripată

Și mulțumește pentru această noua zi,
În care ai oportunitatea de a iubi’’
Kahlil Gibran – Opere complete

Sumarizare: importanța unei atitudini pozitive legată de începuturi, fie început de zi, de
lună, început de școală, de vacanță etc.

Discuție - resurse consultate, răspunsuri la temele de dezbatere propuse, urmărind

provocarea centrală:
Care sunt avantajele incluziunii școlare?
1.2. Cerințele educaționale speciale – fundamente, delimitări conceptuale, abordări
noi
Informaţii
1.2.1 Cerințele educaționale speciale – fundamente și delimitări
conceptuale

Aplicație - Vă invit să vizionați filmulețul ”Puterea de a crede că poți mai

mult”, sursa:
https://www.ted.com/talks/carol_dweck_the_power_of_believing_that_you_can_i
mprove/transcript?language=ro.
 Despre ce a fost vorba în acest video? Ce ne spune despre incluziune

Notați răspunsurile dvs.:
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….…………………
Spuneți-ne părerea dvs.
Aplicația 6 - Tipuri de abordări ale educaţiei copiilor cu CES
Se folosește Sistemul 4MAT din Metodologia Acțiune, Reflecție, Învățare (Action, Reflection
Learning – ARL)

Ce este ?
Sistemul 4MAT este un mod conceptual de a clasifica cele 4 tipuri de abordări ale educaţei
copiilor cu CES, in cadrul a două axe de polaritate a învățării: Concret/Abstract și
Activ/Reflexiv:

CE? - cei care preferă acest stil de învățare sunt interesați de teorii și de ceea ce spun
experții. Pentru ei, un mediu confortabil de învățare este sala de clasă, unde un profesor
expert predă sau citește. Ei își doresc să afle ce se întâmplă.
DE CE? - cei care preferă acest stil de învățare au o gândire concret-reflexivă și sunt
interesați de motivele și logica a ceea ce se întâmplă.

CUM? - cei care preferă acest stil de învățare gândesc în paradigma activ/abstract și sunt
interesați să experimenteze cum funcționează lucrurile despre care învață. Spațiul de
învățare propice pentru ei este un laborator în care să descopere în siguranță pașii
procesului/fenomenului studiat. Ei vor să li se răaspundă la întrebarea: Cum se întâmplă?

PENTRU CE? - cei care preferă acest stil de învățare au o gândire activ-concretă și sunt
interesați să afle aplicațiile și implicațiile a ceea ce învață. Sunt practici, pragmatici și
experiențiali și vor să știe la ce bun, la ce folosește ceea ce au învățat și ce se întâmplă
dacă...

De ce se foloseşte ?
Acest instrument ajută la creșterea conștientizării propriei atitudini incluzive.

Cum se foloseşte ?
Formatorul explică acest instrument (folosindu-l chiar în prezentare, adică explicându-l
prin cele 4 întrebări: Ce? De ce? Cum? și Pentru ce?).
Se descriu cele 3 tipuri de abordări ale educaţei copiilor cu CES:
a) segregarea - gruparea copiilor în funcţie de dizabiltăţi şi repartizrea lor în şcoli special
create pentru a răspunde acelor categorii de dizabilităţi ;
b) integrarea - copiii cu dizabilităţi sunt plasaţi în şcolile obişnuite, adesea în clase
speciale, în măsura în care ei pot face faţă cerinţelor şcolii de masă;
c) incluziunea - se recunoaşte necesitatea transformării culturilor, politicilor şi practicilor
şcolilor generale pentru a se adapta la diferite nevoi ale anumitor elevi, precum şi obligaţia
de a îndepărta barierele care ar împiedica acea posibilitate (UNICEF, 2012).
Se adaugă conceptul de excluziune = procedura prin intermediul căreia anumite grupuri
sunt dezavantajate în mod sistematic, deoarece se confruntă cu discriminări legate de
etnie, rasă, religie, gen, origine, vârstă, dizabilitate, migrație, locul în care trăiesc etc.
  Care sunt implicațiile și aplicațiile acestor concepte în și pentru copii,
părinți, cadre didactice și unitatea de învățământ

Notați răspunsurile dvs., folosind Sistemul 4MAT:
Spuneți-ne părerea dvs.

Debrief - Diferenţierea dintre integrare şi incluziune.

Se face de multe ori confuzia între termenii de „integrare“ şi „incluziune“, ceea ce face
necesară diferenţierea lor.
INTEGRAREA este asimilarea unui copil/elev în educaţia generală, unde acesta se
adaptează (sau nu) politicilor, practicilor şi curriculum-urilor existente în grădiniţa/şcoala
respectivă, în timp ce instituţia în sine rămâne în mare parte neschimbată, dar cu adăugarea
anumitor elemente care să răspundă copiilor cu nevoi diferite. Cînd se vorbește de
integrare, se evoca un individ care este în afara grupului şi pentru care se va face un “efort”
pentru a-l primi în grup.
Spre deosebire de aceasta, INCLUZIUNEA pune accentul pe necesitatea ca sistemul
educaţional şi instituţiile educaţionale să se schimbe şi să se adapteze pentru a răspunde
nevoilor elevilor (Ainscow, 1998, Kisanji, 1999).
EDUCAŢIA INCLUZIVĂ presupune un proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei
şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru
a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor copiilor din cadrul unei
comunităţi. Ideea de incluziune pleacă de la principiul că orice individ, oricît ar fi de
diferit, aparţine de fapt şi de drept grupului social. Există un loc de drept pentru el, şi există
o recunoastere a acestui drept.
Astfel, recunoscând necesitatea educaţiei incluzive, ne plasăm, în sfârşit, în punctul în
care se acceptă că principiul de bază al unui sistem educaţional public este acela că
grădiniţa/ şcoala trebuie să fie pentru TOŢI COPIII, că aceştia pot şi trebuie să fie
educaţi împreună dacă urmează să trăiască împreună şi că grădiniţa/şcoala trebuie să fie
pregătită să se schimbe pentru a răspunde nevoilor copiilor pe care îi educă.

“Şcoala obişnuită cu orientare incluzivă… reprezintă mijlocul cel mai eficient de

combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc care creează comunităţi primitoare şi
construieşte o societate incluzivă, care oferă educaţie pentru toţi; mai mult, ele asigură o
educaţie eficientă pentru majoritatea copiilor şi îmbunătăţesc eficienţa întregului sistem de
învăţământ… “ (Declaraţia de la Salamanca)
“Exercitarea drepturilor fundamentale de către copiii cu dizabilități presupune că aceştia
nu trebuie segregaţi, etichetaţi sau caracterizaţi ca “speciali”, deoarece aceasta îi
dezumanizează, îi defavorizează. Mişcarea pentru drepturile copiilor cu dizabilităţi trebuie
să fie una spre incluziune deplină în toate contextele curentului principal de viaţă, fără nici
un prejudiciu, discriminare sau opresiune” (Kennedy, M., 1995).

”Este în puterea ta!”

Un strop motivațional – vă invit să vizionați un material interesant, plin de culoare și
emoție –Indiferent de cât de greu va fi, vei reuși!”
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=TWmzjpAT8f8

Aplicația 7 - Discriminarea de zi cu zi la locul de muncă

Formabilii trec în revistă, individual, lista cu comportamente lipsite de respect realizată
anterior – concentrându‐se asupra comportamentului de la locul de muncă, folosind
întrebările de mai jos, în grupuri de 4 (în mod ideal, în același grup participanții care nu au
mai colaborat vreodată).
 Care dintre comportamentele lipsite de respect (manifestări ale excluziunii de
zi cu zi) credeți că sunt cele mai greu de suportat în mod regulat? Ce simt oamenii
care experimentează acest lucru?
 Ce legătură are excluziunea / discriminarea de zi cu zi cu "lipsa de respect"?
Care din aceste manifestări credeți că este foarte dificil de dovedit sau de
raportat? De ce?
 Dumneavoastră (grupul) sunteți martori ai unui caz în care unul dintre colegii

dvs. se confruntă cu unul dintre lucrurile de pe listă (alegeți unul). Cum credeți că
este cel mai probabil să fi reacționat? Care credeți că ar fi cel mai bun mod de a
reacționa

Notați răspunsurile dvs.

Formatorul utilizează exemplul discutat pentru a crea un scenariu care nu include nici o
soluție sau intervenție.
Formatorul instruiește fiecare grup la rândul său să‐și interpreteze scenariul. Alți
participanți intervin așa cum consideră că este cel mai potrivit. Dacă nimeni nu intervine,
formatorul este cel care trebuie să o facă.
Se încheie cu reflecție de genul: ce este un "martor inocent / nevinovat?". După acest
exercițiu, îți vei schimba comportamentul sau reacția ca spectator? etc.
Spuneți-ne părerea dvs.

Debrief:Participanții înțeleg diferitele manifestări ale excluziunii și discriminării de zi cu

zi. Participanții se gândesc la consecințele pentru cei care experimentează rasismul de zi cu
zi. Participanții se gândesc și discută posibilele reacții atunci când sunt martorii rasismului
sau discriminării de zi cu zi.

Informaţii Lista actelor normative care reglementează educația

persoanelor cu dizabilități

Aplicația 8 – Pe baza listei din suportul de curs (pag. 11-12), grupul răspunde la
următoarele întrebări:
 Care dintre legi / convenții credeți că sunt cele mai importante? De ce credeţi
că au fost create? De ce sunt necesare? În ce situații s‐ar aplica? Ce puteți face când
credeți că legea este încălcată în legătură cu dvs. sau cu altcineva
Notați răspunsurile dvs.

Spuneți-ne părerea dvs.

Evidențiați caracteristicile celor două tipuri de abordări în educație (abordarea

tradițională vs. abordarea incluzivă) completând într-un googledocs colaborativ
informațiile desprinse din suportul de curs:
Abordarea tradițională Abordarea incluzivă
Toţi elevii sunt consideraţi la fel de
Prioritatea o constituie elevii „buni“
importanţi
Debrief: Participanții înțeleg de ce există legi împotriva excluziunii și a discriminării.
Participanții primesc informații despre legislație și știu cum să reacționeze dacă consideră
că legea a fost încălcată.

Aplicația 9 - Reflecție personală - diversitatea în educația incluzivă

Cursanții realizează un eseu pe tema Diversitatea în educația incluzivă, pornind de la
următorul tabel:
Grupa /clasa incluzivă, mediul de învăţare prietenos
Interrelaţiile Prietenos şi cald
Educatorul/profesorul este atent la nevoile copiilor
Însoţitorul copilului cu CES valorizează copilul şi asistă şi
pe ceilalţi copii

Cine este în Educatorul/profesorul, copiii diferiţi (cu o diversitate de

clasă abilităţi şi medii de dezvoltare), cât şi alţi profesionişti, cum
 ar fi cadrul didactic de sprijin, consilierul şcolar, logopedul
Organizarea La unele activităţi se stă pe podea, se face un cerc sau două
clasei astfel încât copiii şi educatorul/profesorul să stea împreună,
ca la o masă rotundă
Materiale de O varietate de materiale pentru toţi copiii, cum ar fi
învăţare decupaje din ziare pentru matematică, postere şi păpuşi
pentru activităţile de comunicare
Resurse Educatorul/profesorul planifică fiecare zi pentru a utiliza
materiale diferite; implică copiii să aducă materiale la
grupă/clasă pentru activităţi
Evaluare Evaluare autentică: fişe de observare, lucrările copiilor, aşa
cum sunt portofoliile
 Aplicația 10 - Chestionar de conştientizare
Chestionarul următor are drept obiectiv să dea participanților de gândit asupra felului cum
propriile percepţii şi atitudini pot afecta viaţa celorlalţi.
La fiecare afirmaţie daţi un răspuns de tipul: „Sunt de acord” sau „Nu sunt de acord”.

https://docs.google.com/forms/d/e/
1FAIpQLScUMrE2KaeRXSmxrsZLRwxr1ZY_4Slrr1lgGTKLCma-F3YPaA/viewform?
vc=0&c=0&w=1&flr=0

https://www.youtube.com/watch?v=Lme82oChhc0
 1.Orice persoană posedă aptitudini şi talente unice.
2.Atitudinea pe care o aveţi referitoare la persoanele cu CES vă influenţează modul în
care percepeţi comunitatea şi lumea în general.
3.Este important să iei în discuţie întâi persoana şi abia după aceea incapacitatea pe
care o are.
4.Persoanele cu CES au întotdeauna nevoie de un tratament special şi de aceea ele sunt
mai bine îngrijite în instituţii speciale.
5.Pentru persoanele cu CES participarea la activităţile sportive este limitată.
6.Oamenii au o reţinere de obicei faţă de persoanele cu CES .
7.Dacă remarcaţi că o persoană poartă aparat auditiv, trebuie să ridicaţi tonul pentru a
vă înţelege.
8. Educaţia nu este de nici un ajutor pentru persoanele cu dizablităţi intelectuale.
9.O persoană cu deficienţe de auz poate trăi în mod autonom.

10. De la o persoană care are dificultăţi de învătare nu te poţi aştepta să termine studiile.
11. Este clar că o persoană cu CES nu poate participa la viaţa socială.
12. O persoană poate avea o deficienţă fără a avea însă o dizabilitate/handicap.
* traducerea şi adaptarea după chestionarul prezentat în lucrarea „Decouvrons ensemble,
Documentation de sensibilisation aux deficiences”, Rick Hansen Man in Motion Wold
Tour Society, Scretariat d’ Etat du Canada, 1993
RĂSPUNSURILE:
Scopul acestui chestionar este să stimuleze discuţiile şi să provoace o nouă analiză a
percepţiilor comune. Comentariile care urmează pot să faciliteze discuţiile pornind de la
răspunsurile date la chestionar.
1. Orice persoană posedă aptitudini şi talente unice.
Acest enunţ poate să fie foarte clar dar, de câte ori oare nu am perceput mai întâi
aptitudinile şi talentele unei persoane, fără a ne interesa dacă are sau nu un handicap.
2. Atitudinea pe care o aveţi referitoare la persoanele cu CES vă influenţează modul în
care percepeţi comunitatea şi lumea în general.
Putem depăşi obstacolele adoptând atitudini deschise, pozitive prin care fiecare persoană
este acceptată aşa cum este ea.
 3.Este important să iei în discuţie întâi persoana şi abia după aceea incapacitatea pe
care o are.
Considerând întâi persoana, acceptăm că o persoană cu CES, ca orice altă persoană, are
forţele şi slăbiciunile ei, simpatiile şi antipatiile care-i definesc personalitatea şi îi permit să
intre în relaţie cu alţii. Incapacitatea este numai o caracteristică printre multe altele pe care
o persoană le poate avea.

4. Persoanele cu CES au întotdeauna nevoie de un tratament special şi de aceea ele sunt

mai bine îngrijite în instituţii speciale.
Având acces la dispozitive de ajutor, precum şi la egalitatea de şanse în materie de
educaţie, de formare profesională şi de muncă, un număr tot mai mare de persoane cu CES
înfruntă viaţa socială.
5. Pentru persoanele cu CES participarea la activităţile sportive este limitată.
Atleţii cu dizabilităţi au numeroase ocazii să facă sport la nivel comunitar, provincial,
naţional şi internaţional.
6. Oamenii au o reţinere de obicei faţă de persoanele cu CES .
Există o serie de prejudecăţi referitoare la persoanele cu CES, acest lucru se întâmplă din
cauza lipsei de informare.
7. Dacă remarcaţi că o persoană poartă aparat auditiv, trebuie să ridicaţi tonul pentru a
vă înţelege.
Când ne adresăm unei persoane care poartă aparat auditiv este important să o privim în faţă
şi să-i vorbim lent, articulând clar cuvintele. Dacă strigăm, putem produce confuzie şi
distorsiune în aparatul auditiv.
8. Educaţia nu este de nici un ajutor pentru persoanele cu dizablităţi intelectuale.
Persoanele cu dizabiltăţi intelectuale învaţă mai lent, dar educaţia şi formarea
profesională este de mare folos.

9.O persoană cu deficienţe de auz poate trăi în mod autonom.

Există un număr însemnat de dispozitive care permit persoanelor cu deficienţe de auz să
trăiască în mod autonom.
10. De la o persoană care are dificultăţi de învătare nu te poţi aştepta să termine studiile.
Dacă persoana respectivă beneficiază de un învăţământ adaptat nevoilor sale, poate
termina studiile gimnaziale şi chiar poate reuşi la nivelul liceal şi universitar.
11. Este clar că o persoană cu CES nu poate participa la viaţa socială.
Persoanele cu CES fac parte din societate şi au dreptul să fie considerate ca participante la
toate serviciile de sprijin care să le favorizeze această participare.
12. O persoană poate avea o deficienţă fară a avea însă o dizabilitate/handicap.
Persoanele care au deficienţe sunt considerate cu dizabiltăţi/handicap, atunci când anumite
obstacole fizice şi atitudinile persoanelor care le înconjoară le împiedică să ia parte la
activităţi care le sunt accesibile în mod normal.

Online asincron/ 26.01.2021 (18.00-20.00)

Pentru a facilita pregătirea întâlnirii de la cursul următor, puteți alege dintre

următoarele resurse:

Digi 24 (2017) Cât de periculoși sunt bolnavii de schizofrenie, mituri și prejudecăți,

disponibil aici
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/cat-de-periculosi-sunt-bolnavii-de-schizofrenie-mituri-si-prejudecati-658569?
__grsc=cookieIsUndef0&__grts=53722370&__grua=94fb6483abf307a4bafac80827dcc22a&__grrn=1
Ceva de Spus (NN) Drepturile noastre pe înțelesul nostru: Convenția ONU privind
drepturile persoanelor cu dizabilități, disponibilă aici

http://www.cevadespus.ro/docs/drepturile-noastre-pe-intelesul-nostru-CDS.pdf

SAU
Living democray (NN) Drepturile copiilor ilustrate, disponibil aici
https://www.living-democracy.com/ro/textbooks/volume-5/part-3/documents-and-teaching-material-4/

Online meeting webinar sincron /

Ice-breaking ”Despre recunoștință” https://www.youtube.com/watch?

v=tznztJVsW9E

Exercițiul inimii: cea mai puternică practică de auto-compasiune pentru fiecare zi

Începeți punându-vă una sau ambele mâini deasupra inimii. Respirați deplin de două –trei
ori, alunecând ușor înspre creierul din inima dvs. Faceți mici cerculețe cu mâna presând
ușor deasupra inimii, simțind urcarea și coborârea naturală a toracelui în timp ce respirați.
Stați cu acest sentiment oricât de mult vă doriți.
Acum, în timp ce continuați să respirați și să vă alinați în felul acesta, fiți conștiente de
ceea ce simțiți în acel moment. Această practică trebuie să fie acompaniata de următorul
gând: „Ceea ce experimentez acum este dur și sufăr. Să fiu bună și iubitoare cu mine, în
timp ce primesc mai multă claritate și putere.” În aceeași nota, puteți să găsiți și o altă
propoziție care să vă fie mai potrivită (Rugăciunea inimii: ”Doamne Iisuse Hristoase, Fiul
lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătoasa.”). Simțiți cum aceste cuvinte se
rostogolesc gentil deasupra inimii dvs., făcându-și apoi drum spre creier.

Practicați acest exercițiu al inimii compasive ori de cate ori simțiți furie, iritare, stres,
nervozitate, tristețe. Ori de câte ori sunteți copleșite sau dezamagite.

Rămâneți tot timpul deschiși ca să auziți vocea inimii și să vă deschideți sinelui dvs.
adevărat, influențând corpul și mintea în moduri benefice.

Acest exercițiu vă ajută să vă ușurați inima, să vă oxigenați sângele și să vă accesați acele

puteri nebănuite care stau ascunse în dvs.
https://www.ziaruldesanatate.ro/psihologie/inima-si-creierul-lucreaza-impreuna-pentru-a-
produce-emotiile/

Discuție - resurse consultate, răspunsuri la temele de dezbatere propuse, urmărind

provocarea centrală:
Care sunt drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale?

Informaţii
1.2.2 Ghid de incluziune – modalități de motivare a copiilor /
elevilor cu CES

1.Profesorul spune: „Am în clasă un copil cu CES..... Părinții copilului nu știu, nu sunt
conștienți de aceasta...Sunt primul care trebuie să informeze părinții asupra acestui fapt...”
Provocarea : „Cum procedez ? Ca să nu „rănesc” .... și în același timp să fiu credibil ?

2.Profesorul spune: „Am în clasă un copil cu CES.... Cum îi voi vorbi părintelui despre
problemele / așteptările mele ?
Provocarea: Care sunt modalitățile prin care pot colabora cu părintele unui copil cu CES?

3.Profesorul spune: „Am în clasă doi copii cu CES.... Se vor integra în colectiv astfel
încât să nu se producă situații neplăcute, penibile, jenante...? Cum să procedez...? Ce ar
trebui să le spun celorlalți elevi din clasă ?”
Provocarea: „Cum pot să gesionez un colectiv în care elevii sunt diferiți, dar egali ?”

Aplicația 11
Bias-ul 1 (= tendință, prejudecată, abaterea de la normă, de la valoarea medie)
Profesorul spune: „Am în clasă un copil cu CES..... Părinții copilului nu știu, nu sunt
conștienți de aceasta...Sunt primul care trebuie să informeze părinții asupra acestui fapt...”
Provocarea : „Cum procedez ? Ca să nu „rănesc” .... și în același timp să fiu credibil ?
Sugestii:
- Comunicați deschis cu părinții dar fiți sensibil (la stările, emoțiile, gândurile lor). Nu
dramatizați situația. Idee forță: „Toți suntem, într-un fel sau altul altfel....”
- Acordați-le timp să înțeleagă ce le-ați spus.... Permiteți-le să se îndoiască, să își pună
întrebări... și, în timp să accepte (sau nu);
- Manifestați atenție și preocupare față de neliniștile / temerile părinților;
- Anticipați / fiți pregătit / conștient de reacțiile emoționale ce pot apărea într-o astfel de
situație. Nu judecați. Fiți alături de ei.... Înțelegeți...
- Rețineți că părinții pot manifesta o atitudine care nu exprimă adevăratele lor
sentimente;
- Când discutați cu ei: gândiți-vă atent ce urmează să le comunicați și fiți atenți la
modul în care ei pot percepe mesajul dvs.
- Acceptați faptul că, în general, părinții se consideră „experți” în tot ceea ce privește
copii lor;
- Educați-vă disponibilitatea de a asculta nu doar ceea ce se spune ci și ce înseamnă /
semnifică ceea ce se spune;
- Nu uitați că unele dizabilități sunt moștenite și că unii părinții ar putea să se
confrunte cu dificultăți asemănătoare cu cele ale copiilor lor;
- Prezentați și valorizați succesele elevului cu CES;
- Fiți mereu pozitivi și pro-activi. Ajutați părinții să simtă că fiul / fiica lor este
binevenit /ă în școală.
Bias-ul 2
Profesorul spune: „Am în clasă un copil cu CES.... Cum îi voi vorbi părintelui despre
problemele / așteptările mele ?
Provocarea: Care sunt modalitățile prin care pot colabora cu părintele unui copil cu CES?
Sugestii:
a. Întrebări orientative și auto-reflexive pentru profesor. Acestea vă pot calibra la
perspectiva copilului și a familiei sale, facilitându-vă înțelegerea anumitor temeri/ blocaje
ale acestora.
- „Imaginează-ți că ești în locul fiecărui membru al familiei: părinți / bunici / copil
Ce explicație ai da faptului că eforturile tale de până acum nu au avut mai mult
succes ?”
- Care crezi că este părerea lor relativ la cerința educativă a copilului (sunt
conștienți de ea, o acceptă, au informații despre ea ) ?
- Ce crezi că îi deranjează cel mai mult pe părinți în raport cu CES-ul copilului lor ?
Dar pe copil ? Dar pe tine ca dascăl ?
- Cum crezi că se simt părinții în compania copilului (rușinați, dezamăgiți, vinovați,
fericiți....etc...) ? Dar copilul în compania părinților săi (securizat, stresat....etc.) ?
 Dar tu în compania copilului și / sau a familiei acestuia ( neajutorat, nesigur,
sigur..... etc.) ?
- Ce așteptări crezi că au părinții de la tine (cadru didactic) ? Dar copilul ?
- Tu ce așteptări ai de la părinții acestui copil ? Dar elevul ce speră să îi oferi ?
- Ce crezi că le-ar da un sentiment de confort / siguranță ? Dar copilului ?
- Imaginează-ți că ești în locul părinților copilului. Gândește-te la trei dorințe ale
familiei copilului pentru el.
b.Întrebări care contribuie la închegarea unei relații de parteneriat între profesor –
părinte (acestea valorizează eforturile părintelui și încurajează conștientizarea /
împărtășirea cognițiilor despre copil (argument: profesionalismul dascălului rezidă în
abilitatea lui de a face apel la expertiza părintelui):
- Care credeți că ar fi cel mai potrivit mod de a-l aborda / de a lucra cu copilul dvs.
(ex.: direct, oral, diplomat, prin mijloace scrise – poștă electronică, sms...) ?
- Care sunt / au fost persoanele cele mai utile / eficiente în raport cu el ?
- Au avut rezultate bune ca urmare a felului lor de a fi sau datorită modului în care
lucrau ?
- Care ar fi cea mai mare greșeală pe care aș putea să o fac în raport cu copilul dvs. ?
Bias-ul 3
Profesorul spune: „Am în clasă doi copii cu CES.... Se vor integra în colectiv astfel încât
să nu se producă situații neplăcute, penibile, jenante...? Cum să procedez...? Ce ar trebui să
le spun celorlalți elevi din clasă ?”
Provocarea: „Cum pot să gesionez un colectiv în care elevii sunt diferiți dar egali ?”
Sugestie: Dezbatere pe baza unei povești: „Despre urșii Panda sau cum poți să fii altfel”
(adaptare după Jim Wilson):
Urșii Panda sunt animale foarte speciale. Ei sunt foarte rari. Nimeni nu ar putea spune
despre un panda că e obișnuit. (Ei au, de asemenea, gusturi neobișnuite în ceea ce privește
mâncarea și preferă mugurii de bambus în loc de pui și cartofi. Totuși, gusturile nu se
discută, nu-i așa ?). Urșii panda sunt foarte ușor de îndrăgit. Dar unii dintre ei au trecut
prin momente dificile. În unele țări, urșii panda aproape au dispărut, deoarece unii
bărbați îi vânează pentru blană și îi capturează pentru grădini zoologice. În trecut, urșii
panda aveau încredere în oameni și credeau că sunt în siguranță în compania lor. Dar
vânătorii știau asta și, în loc să-i lase pe urși să se joace și să se simtă bine, i-au capturat
sau i-au împușcat. Cine știe ce era în capul lor ? Mai mult ca sigur că ei s-au gândit la
motive care să explice ceea ce au făcut oamenii. Unii dintre ei poate chiar au crezut că e
în regulă să-i atragă în cursă și apoi să-i prindă. Dar, cum știți, unele ființe nu pot fi ținute
în captivitate. Ele au nevoie să fie libere, să fie ele însele și să nu simtă că trebuie să se
ascundă undeva în colțul unei cuști.
Odată era o grădină zoo în Rusia și acolo trăia o ursoaică faimoasă. Oamenii i-au făcut
cunoștință cu un urs panda de la o altă grădină zoo și au încercat să îi împrietenească, să
facă din ei un cuplu. Dar nu a mers - și știți de ce ? Pentru că nu era în regulă. Oamenii
(probabil oamenii de știință numiți „zoologi”!) au încercat să facă ceva ce urșii nu
doreau. Experimentul a eșuat și urșii panda au devenit foarte nefericiți. Oamenii au
învățat din asta că nu poți forța lucrurile să se întâmple, fără ca acest lucru să meargă
rău. Urșii panda doreau doar să facă lucrurile pe care urșii panda le fac întotdeauna: să
se joace, să mănânce, să doarmă și uneori să se bată cu alți urși panda!
Oamenii cărora le plac urșii panda trebuie să-și amintească și faptul că unii dintre ei au
fost răniți în trecut. Deci, cum e de așteptat, ei pot fi puțin „precauți” când apar oameni
pe teritoriul lor. Doar când știu că oamenii respectivi nu sunt o amenințare se pot relaxa
puțin.
Un alt lucru despre urșii panda e că nu ar trebui niciodată să îi subestimați. Pe cât sunt de
jucăuși, pe atât sunt de puternici. Ați încercat vrodată să ridicați un panda ?Nu... nici eu –
dar puteți să vă imaginați cât e de greu. Deci atunci când urșii panda sunt lăsați să-și
vadă de viața lor în partea lor de junglă, ei își pot purta singuri de grijă. Dar atunci când
sunt tineri (ei se nasc dealtfel foarte mici, cam atât de mici (........), mama lor e cea care le
poartă de grijă: încearcă să îi protejeze, să-i hrănească și le spune ce să facă. Doar după
ce învață aceste lucruri, urșii panda sunt pregătiți să meargă în junglă singuri. E o muncă
grea pentru mama panda, pot să vă asigur !
E de asemenea adevărat că, în timp ce unii panda au fost capturați, mulți dintre ei sunt
eliberați și reintroduși în junglă. E nevoie de timp, multă muncă și poate fi puțin riscant.
Dacă ai fost obișnuit să stai toată ziua și să ți se aducă mâncarea îți ia un pic de timp
până înveți să îți porți singur de grijă. Majoritatea urșilor panda învață să-și poarte de
grijă (cu puțin ajutor din partea prietenilor!) și, dintr-un motiv ciudat nu se pot gândi la
nimic mai plăcut decât să se sprijine de un copac mare și confortabil, să se bucure de un
scărpinat și să mestece niște muguri zemoși de bambus – presupun că asta e ceea ce ne
deosebește de ei.

Informaţii
 Modalităţi de motivare a copilului în mediul şcolar

Reflecție personală, pe baza resursei: Pierson, Rita (2013) Fiecare copil are nevoie de
un campion (Ted Talk) disponibil aici

...”Profesorii buni au o bună cultură academică şi transmit cu siguranţă şi elocvenţă

informaţiile în sala de clasă. Profesorii fascinanţi depăşesc acest obiectiv. Ei caută să
cunoască modul de funcţionare a minţii elevilor, pentru a-i educa mai bine. Pentru ei,
fiecare elev este nu doar o persoană din sala de clasă, ci o fiinţă umană complexă, cu
necesităţi unice.
Profesorii fascinanţi transformă informaţia în cunoaştere şi cunoaşterea în experienţă. Ei
ştiu că doar experienţele se înregistrează într-un mod deosebit în memorie şi numai ele
creează modificări masive, capabile să transforme personalitatea. De aceea, ei prezintă
întotdeauna informaţiile în contextul experienţei de viaţă.”...

Informaţii
 1.2.3 Identificarea copiilor cu CES: modalități și
actori implicați

Aplicația 14: Reflecție personală, pe baza unei parabole, care datează încă din
secolul al XIII-lea:
Mă plimbam. Văd la picioarele mele o frunză. Era pe jumătate uscată, dar răspîndea un
miros foarte plăcut. O iau de jos şi o miros cu mare plăcere...
– Tu, ce răspândeşti un miros atât de plăcut, o întrebasem, eşti un trandafir?
– Nu, îmi răspunse, nu-s un trandafir, dar am trăit câtva timp lângă un trandafir. De acolo
vine mirosul pe care-l răspândesc.
După Buna întovărăşire de Th. Barrau

Vă amintiți?

Online asincron 30.01.2021 (11.00-13.00)

 Pentru a facilita pregătirea întâlnirii de la cursul următor, puteți alege dintre
următoarele resurse:
Resurse întâlnire online asincron 30.01.2021 - Călătorie cu sens mai departe, s ă str ăluci ți în continuare!

CeRE (2009) Photovoice: spune povestea ta, disponibil

aici: http://cere.ong/wp-content/uploads/2018/07/Manual_PV_web.pdf

David, Cezara/ Centrul de Resurse Juridice (2020): Nediscriminarea în educație, disponibil

aici: https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2020/02/Studiu-nediscriminarea-in-educatie_final2020-
2.pdf

Resurse video:
1.https://www.ted.com/talks/michele_l_sullivan_asking_for_help_is_a_strength_not_a_weakness
2.https://www.ted.com/talks/billy_samuel_mwape_an_innovative_way_to_support_children_with_s
pecial_needs
3.https://www.ted.com/talks/sir_ken_robinson_how_to_escape_education_s_death_valley?
referrer=playlist-tv_special_ted_talks_educatio#t-854718

Online meeting webinar sincron 04.02.2021 (09.00-11.00)

Activitate introductivă:
 Cine mi-a furat cașcavalul???... sau cum reacționăm în fața schimbărilor
Schimbarea este legea vieții.
J.F. Kennedy

Schimbarea înseamnă înlocuirea unui lucru sau a unei situații cu altceva; o modificare, o
transformare. Fiecare dintre noi reacționează diferit atunci când se confruntă cu ceva
necunoscut. Unele schimbări sunt plănuite - avem obiective și ne creăm strategii, altele, de
adaptare - sunt răspunsurile/reacțiile noastre la evenimente care se întâmplă, fără a fi
pregătiți.
Animația de la link-ul următor descrie într-o modalitate amuzantă, tipurile de reacții pe
care noi le avem în fața schimbărilor https://youtu.be/3YGtXrlHgPw:

Așadar, putem fi:

Mirosilă – cel care miroase schimbările de la distanță, pentru că are o bună intuiţie; îi plac
schimbările și consecinţele pe care acestea le vor aduce;

Gonilă - este plin de energie şi îi place să treacă rapid la acțiune; nu se lasă ușor descurajat
știind cum să evite obstacolele;

Șovăilă - căruia nu îi plac schimbările, deoarece îi este frică, va spune „Nu e corect!”; nu
este conştient de consecinţele pe care le aduce faptul că trenează în situațiile vechi;

Hotărâlă - este surprins de schimbări, dar mai târziu râde reacția lui inițială și trece la
acțiune; este reticent, dar în timp acceptă schimbările şi se bucură de ele.
Schimbările apar în viața noastră, fie că vrem sau nu. Tu ce stil de abordare a schimbării
ai? Care sunt avantajele și dezavantajele stilului tău?
Fiecare stil prezintă avantaje și dezavantaje, dar cu siguranță trebuie să fim pregătiți pentru
schimbare, având o atitudine flexibilă și deschisă la provocări.

De aceea, atunci când dorim să schimbăm ceva în viața noastră, vom ține cont de
următoarele aspecte:
– cel mai important pas, este să accepți schimbarea și apoi să îți dorești să te schimbi (în
modul de a gândi, de a acționa, de a simți, etc., ținând cont și de avantajele/dezavantajele
fiecărui stil descris mai sus);

– decide ce vrei să schimbi, de aceea gândește-te la lucrurile din viața ta pe care le dorești
să arate altfel;

– nu îți stabili limite, nu te gândi la reacțiile/criticile celorlalți care pot considera că ceea ce
îți dorești tu este imposibil; atitudinea ta contează cel mai mult pentru a reuși să te schimbi
și să îți atingi obiectivul;

– scrie pașii pe care îi ai de urmat pentru a face schimbarea și afișează-i unde unde îi poți
vedea mereu (Verba volant, scripta manent – Vorba zboară scrisul rămâne – spune un
proverb latin) și urmărește apoi punerea lor în practică;

–primul pas este cel mai important, nu analiza prea mult, doar pune-te în situația de a
acționa (O călătorie de o 1000 de mile începe cu primul pas – Lao Tzu);
– nu renunța în clipa în care ți se pare greu, este normal să apară obstacole (Acolo unde
există voință, există și un drum – proverb german).
 Discuție - resurse consultate, răspunsuri la temele de dezbatere propuse, urmărind
provocarea centrală:
Cum putem construi o intervenție educațională pentru reducerea riscurilor asociate
excluziunii școlare?

În continuarea discuției anterioare vă propunem vizionarea unui film despre dificultățile

copilului dislexic si modalități de abordare a învățării
https://www.youtube.com/watch?v=dirsPHf97-s

Vizionați și completați în jurnalul cu dublă intrare:

Mesaje/ sintagme ce mi-au Motivarea alegerii
atras atenţia

Spuneți-ne părerea dvs.

 Aplicația 15: Elevii cu CES
Folosind brainstorming-ul, formabilii răspund la următoarele întrebări:

 Cine sunt elevii cu CES?

Cine se ocupă de identificarea lor?
Care este vârsta la care acești copii sunt identificați ca fiind cu CES?
Care este vârsta la care este de dorit ca acești copii să fie identificați ca atare?
Care este rolul familiei și al actorilor școlari în acest proces

Notați răspunsurile dvs.:
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….…………………
Spuneți-ne părerea dvs.
Informaţii

Cum se realizează identificarea copiilor cu CES și ce actori sunt implicați?

Legături cu institutii externe si cooperare între institutii (din perspectiva profesorului
și a scolii)
Centre de resurse: • CJRAE (Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională) și
CJAPP (Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica):
- pentru documentare, suport, asistenta;
- consilieri scolari (psihologi, psihopedagogi, sociologi, pedagogi), asistenti sociali.
• CCD (Casa Corpului Didactic):
- pentru documentare, formare profesională, activitati, proiecte.
• ISJ (Inspectoratul Scolar Judetean):
- pentru suport, informare;
- inspectori scolari, profesori itineranti si de sprijin.
• ONG-uri (organizatii non-guvernamentale):
- pentru documentare, informare, suport, asistenta, finantare de programe, proiecte.
• DGASPC (Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului):
- pentru documentare, suport, asistenta în derularea activitatii, consultanta.
• Centrul logopedic:
- pentru documentare, suport, asistenta.
• Scolile speciale:
- pentru suport si asistenta, profesori însotitori;
- formare profesori.
Furnizori de servicii social-educationale
Retea de cabinete scolare de asistenta psihopedagogica (CJAP):
- identificare, consiliere, programe;
- consilieri scolari (psihologi, psiho-pedagogi, sociologi, pedagogi), asistenti sociali.
Retea de logopezi:
- pentru terapia tulburarilor de limbaj, suport;
- logopezi.
Alte școli:
- exemple de buna practica;
- pentru informatii privind “antecedentele” elevilor (fisa psihopedagogica);
- fosti profesori / învatatori.
Cabinete medicale scolare:
-identificare timpurie, asistenta, medici, asistenti medicali.
Autoritati locale (primarie, consiliu judetean) - pentru suport, asistenta, finantare proiecte,
asistenti sociali.
Comisia de orientare școlară și profesională - pentru orientare școlară și profesională, fisa
de evaluare psihoeducațională;
Comisia pentru protecţia copilului - pentru încadrare în grad de handicap
Parteneri sociali (agenti economici, politie, spitale etc.):
- pentru servicii sociale specializate, practica, parteneriate, finanțare
 Aplicația 16: Colaborarea interinstituțională pentru un elev cu CES
Studiu de caz:
I.G. are 8 ani, este de gen masculin, este în clasa a II-a la o școală gimnazială și este
singur la părinți. Mama este casnică, iar tatăl lucrează în construcții. Mama lui I.G.
declară: “I.G. nu este atent la ore, este neglijent, uită diferite lucruri pe la școală, înainte să
adoarmă vrea să îl țin de mână până îl ia somnul”. De asemenea, are dificultăți de
relaționare și cu colegii, în sensul că îi deranjează în timpul orelor de curs. În urma
discuțiilor cu doamna învățătoare, mama relatează: “Când doamna învățătoare propune să
facă o anumită activitate la clasă, dacă toți elevii sunt de acord, I.G. spune că lui nu-i place
așa ceva, că el nu vrea să participe. De fiecare dată el trebuie să fie opusul a ceea ce colegii
lui ar dori să facă. De multe ori e cu capul în nori, când la oră se citește o lecție, el
niciodată nu știe care e fragmentul pe care îl citesc colegii lui sau la ce rând au ajuns cu
cititul.” Neatenția a început de la începutul semestrului al II-lea din clasa a II-a din
momentul în care I.G. s-a mutat de la o școală gimnazială la alta. Părinții au considerat că
la școala la care se află în prezent poate învăța mai multe lucruri, la școala anterioara
condițiile fiind precare, mai ales că se învăța simultan clasele a II-a și a IV-a. I.G. a fost
diagnosticat cu deficit de atenție.
 Cine este elevul cu CES?
Cine se ocupă de identificarea lui?
Care este vârsta la care I.G. a fost identificat ca fiind cu CES?
Care este vârsta la care este de dorit ca acest copil să fi fost identificat ca atare?
Care este rolul familiei și al actorilor școlari în acest caz

Notați răspunsurile dvs.:
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….…………………
Spuneți-ne părerea dvs.
Evaluarea finală se va realiza pe baza unor portofolii pe care le veți realiza și
transmite în perioada 24.02.2021- 11.03.2021
Evaluare finală curs de formare: 12.03.2021, ora 09.00.

FEED-BACK Modulul 1 - Adaptarea curriculară pentru copiii/ elevii cu CES – repere

teoretice
1. Alcătuiţi un top al celor mai importante trei achiziţii din cadrul modulului;
puteţi avea in vedere concepte noi, instrumente de lucru, atitudini , sau orice
altceva consideraţi că a fost util pentru dumneavoastră.
2. În ce fel v-a ajutat acest modul?
3. Ce v-a plăcut, ce nu v-a plăcut, referitor la modul în care s-a desfăşurat modului.
Cum ar putea fi îmbunătăţit? Ce alte subiecte ar putea fi abordate?
4. Nu v-am întrebat, dar ați vrea să spuneți că ... O idee esențială.
5. Ce așezați în sertarul cu amintiri?

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeY0ebN_PJPxWeqI6vuXilnblH9r365RM4YuTRHwxcM6d4tyg/viewform?
vc=0&c=0&w=1&flr=0
Reflecție personală, pe baza unei parabole, care datează încă din secolul al XIII-lea:

Mă plimbam. Văd la picioarele mele o frunză. Era pe jumătate uscată, dar răspândea
un miros foarte plăcut. O iau de jos şi o miros cu mare plăcere...
– Tu, ce răspândeşti un miros atât de plăcut, o întrebasem, eşti un trandafir?
– Nu, îmi răspunse, nu-s un trandafir, dar am trăit câtva timp lângă un trandafir. De acolo
vine mirosul pe care-l răspândesc.
După Buna întovărăşire de Th. Barrau

Vă amintiți?
 Încheiere
• Ne apropiem de sfârşitul activității de formare
•
• Vă propun să realizăm o scurtă călătorie în minte şi emoţie. Vom
crea o casetă cu memoria acestui moment. Fiecare dintre noi vom
spune o propoziţie care să continue ideea colegului care a vorbit
înaintea noastră.
• Toţi cursanții vor participa la exerciţiu
Vă mulţumesc!

Online asincron 01.02.2021 (11.00-13.00)

Audiați și propuneți elevilor dvs. jocul papucilor pentru empatia la copii

https://www.youtube.com/watch?v=ddysly0wan0

Pentru a facilita pregătirea evaluării, puteți alege dintre următoarele resurse:

Gagauz, O., Buciuceanu-Vrabie, M., & Pahomii, I. (2017). Părăsirea timpurie a sistemului
educațional: factori și grupuri de risc. Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă
„Akademos”, 45(2), 98-104, disponibil aici
bn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/98_104_Parasirea%20timpurie%20a%20sistemului%20educational_factori%20si
%20grupuri%20de%20risc.pdf

GORDON, Thomas& BURCH Noel,(2011), Profesorul eficient, Ed. TREI, disponibil aici
https://issuu.com/edituratrei/docs/profesorul_eficient__preview

VIANIN, Pierre, (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăți școlare, editura
ASCRED, Cluj Napoca, disponibil aici
https://ro.scribd.com/document/397068202/Ajutorul-strategic-pt-elevii-cu-dificultati-scolare-ed-ascr-1-1-pdf