RAPINFO1023 Interior

RAPORT SPECIAL
Evaluarea Naţională
și Bacalaureat
Modele de teste pentru
pregătirea în clasă
17
Teste Rezolvate
– de la clasa a II-a
până la
clasa a XII-a –
www.portalinvatamant.ro
RAPORT SPECIAL
Evaluarea Națională și Bacalaureat
Modele de teste pentru pregătirea în clasă
17 teste rezolvate de la clasa a II-a pana la clasa a XII-a
Acesta nu este un Raport Special GRATUIT!

Prețul de vânzare este de 57 lei.
Dvs. beneficiați GRATUIT de acest raport
deoarece faceți parte din comunitatea RENTROP & STRATON.
Autor: Colectivul de autori Rentrop & Straton
© RENTROP & STRATON Group
Manager Produs: Roxana Dohatcu

Manager Departament: Raluca Enescu
Senior Editor: George Straton

Director General: Octavian Breban
Director Creaţie-Producţie: Cristina Straton
Sursa foto copertă: www.freepik.com
Lucrare editată de: RENTROP&STRATON Group
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă,
arhivată sau transmisă sub nicio formă şi
prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare
audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului.
Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei
persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare
a citirii materialelor publicate în această lucrare.
Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1, sector 5, București

Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45
Cuprins
Teste Pag.
 Test rezolvat de Evaluare Națională clasa a II-a – Comunicare în limba

română – scris și citit ……………………………………………………...…. 5
 Test rezolvat de Evaluare Națională clasa a II-a Matematică ……….…… 10
 Test rezolvat de Evaluare Națională clasa a IV-a –
Limba Română …………………………………………………….…...…… 20
 Test rezolvat de Evaluare Națională clasa a IV-a –
Matematică ………………………………………………………....……….. 31
 Test rezolvat de Evaluare Națională clasa a VI-a – Limbă și comunicare –
Limbă engleză ……………………………………………………...…….…. 48
 Test rezolvat de Evaluare Națională clasa a VI-a – Matematică și
științele naturii ..….……………………………………………….…….…… 56
 Test rezolvat de Evaluare Națională clasa a VIII-a – Limba și
literatura română ……………………………………………………….…… 63
 Test rezolvat de Evaluarea Națională clasa a VIII-a –
Matematică …………………………………………………………...….….. 72
 Test rezolvat de Bacalaureat – Limba și literatura română – profil
real ……………………………………………………………………….….. 83
 Test rezolvat de Bacalaureat – Limba și literatura română – profil
umanist …………………………………………………………….………... 90
 Test rezolvat de Bacalaureat – Matematică ……………............................. 96
 Test rezolvat de Bacalaureat – Logică, Argumentare
și Comunicare ………………………………………………………….….. 101
 Test rezolvat de Bacalaureat – Anatomie și fiziologie umană, genetică și
ecologie umană ……………………………………………………….…. 110
 Test rezolvat de Bacalaureat – Biologie Vegetală și Animală …….......... 116
 Test rezolvat de Bacalaureat – Geografie ……………………………..… 123
 Test rezolvat de Bacalaureat – Istorie …………………………………... 133

 Test rezolvat de Bacalaureat – INFORMATICĂ. Limbaj C++. Specializarea
Matematică-Informatică …………………………………………….…... 144
Clasa a II-a
Testul 1
Comunicare în limba română. Scris și citit
1. Mama ți-a pus astăzi în ghiozdan un pachet delicios.

Scrie, pe spațiul de mai jos, un bilet prin care să îi mulțumești pentru ce ți-a
pregătit.
_________________
Verifică dacă:
3 ai scris data;
3 ai scris formula de
început;
______________________
3 ai semnat biletul.
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
______________________
www.rs.ro
Teste de Evaluare Națională clasa a II-a
2. Ai fost, împreună cu familia ta, într-o mică excursie.

Scrie, pe spațiul de mai jos, un text format din șase propoziții în care să prezinți
cum a fost excursia voastră, răspunzând la următoarele întrebări:
1. Când ați fost în excursie?

2. Unde ați fost în excursie?
3. De ce ați ales acel loc?
4. Ce ați văzut acolo?
5. Ce activități ați desfășurat în timpul excursiei?
6. Cum te-ai simțit în timpul excursiei împreună cu familia ta?
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Scrie un titlu potrivit pentru textul tău!
www.rs.ro
Verifică dacă:
3 ai scris corect cuvintele;
3 ai ordonat propozițiile;
3 ai folosit semnele de punctuație potrivite;
3 ai formulat propoziții clare și complete;
3 ai așezat corect textul în pagină.
www.rs.ro
Rezolvare test
Testul 1
1. Model – bilet de mulțumire
12.10.2019
Mami,
Îți mulțumesc pentru pachetul

cu mâncare!
A fost foarte bun!
Am mâncat tot.
Andreea
www.rs.ro
Matematică
Testul 1
Animale de la fermă
Câțiva elevi au petrecut 2 zile la o fermă de animale. Ei au văzut cum se îngrijesc

animalele.
1. Gabi a văzut că jgheaburile erau alimentate cu apă dimineața, la prânz și seara.

De câte ori au fost alimentate jgheaburile în cele două zile?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
a) o dată
b) de 3 ori
c) de 6 ori
d) niciodată
2. Numărul animalelor de la fermă este trecut în tabelul de mai jos.

Scrie, în ordine crescătoare, numărul animalelor.
Oi Capre Miei Iezi

305 289 43 118
www.rs.ro
3. Mirel a comparat numărul caprelor cu numărul oilor. Compară-l și tu!

Scrie, în caseta de mai jos, unul din semnele <, >, = pentru ca relația să fie corectă.
289 305
4. Fermierul îl provoacă pe Matei să afle care este diferența dintre cele mai multe
și cele mai puține animale. Calculează și tu!
Scrie, pe spațiul dat, rezolvarea problemei.
5. Mirela a văzut acești iezi jucându-se împreună și le-a făcut o poză.

Privește poza cu atenție și scrie, prin adunare repetată de termeni egali, câte picioare
au iezii.
www.rs.ro
Matematică
Sursa https://www.zoovienna.at/tiere/saeugetiere/tauern-scheckenziege/
6. O oaie consumă în jur de 6 kg de iarbă pe zi. Câte kg de iarbă sunt necesare pentru
10 oi?
a) 6 kg
b) 16 kg
www.rs.ro
c) 30 kg
d) 60 kg
7. Fermierul le-a spus copiilor că oile și caprele au același număr de dinți. Ca să

afle câți dinți au aceste animale, el le-a cerut copiilor să adauge la produsul numerelor
5 și 4 numărul 12. Ce rezultat au obținut?
a) 32
b) 21
c) 20
d) 9
8. De câte oi mai are nevoie fermierul pentru a avea 500 de oi, știind că el are acum
305 oi?
9. Spre seară, fermierul s-a pregătit să mulgă oile. Copiii l-au ajutat să aleagă vasul
potrivit pentru păstrarea laptelui. Ce vas au ales ei?
www.rs.ro
Matematică
a) oala
b) bidonul
c) lădița
d) sticla de lapte
10. Când se vor întoarce la școală, elevii au plănuit să prezinte colegilor lor 40 de
fotografii făcute la fermă, câte 10 în fiecare zi. În câte zile vor reuși ei să le prezinte
toate fotografiile?
a) 10 zile
b) 2 zile
c) 4 zile
d) 5 zile
11. Cu ce figură geometrică seamănă țarcul în care stau oile din imaginea de mai jos?
Scrie, în spațiul dat, numele formei geometrice cu care seamănă țarcul.
www.rs.ro
_______________________________________________________________
12. Fermierul a strâns 140 l de lapte la mulsoarea de seară. Pentru depozitarea lui,
el a pregătit 3 bidoane de câte 50 l.
A fost suficient loc în bidoane pentru tot laptele?
www.rs.ro
Matematică
Explică, în spațiul dat, răspunsul tău.
Da, pentru că __________________________________________________________

_____________________________________________________________________
Nu, pentru că __________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Felicitări, ai ajuns la sfârșitul

testului!
www.rs.ro
Rezolvare test
Matematică
Testul 1
Animale de la fermă
1. c
2. 43, 118, 289, 305
3. <
4. 262
5. 12
6. d
7. a
8. 195
9. b
10. c
11. pătrat
12. Da
www.rs.ro
Clasa a IV-a
Test
Limba Română
Teste de Evaluare Națională clasa a IV-a Limba Română și Matematică
Testul nr. 1
Oița Pufoșica
Oița Pufoșica trăia în gospodăria unui sătean harnic și iubitor de animale de la poalele muntelui. Ală-
turi de ea, în gospodăria omului mai trăiau și alte animale domestice: un cocoș împintenat, o văcuță ma-
ronie, un cal alb, un porc durduliu, o rață leneșă din fire și o căpriță sprintenă și binevoitoare. În
apropierea gospodăriei se afla o pădurice din care mai ieșeau uneori câte o vulpe sau vreun lup care
poftea la animalele din gospodărie și o mică baltă în care broaștele dădeau vara concerte.
Oița Pufoșica se numea așa nu doar pentru că blana ei era pufoasă și plăcută la atingere, ci și pentru
că îi plăcea să mănânce bine și se cam rotunjise, părând grasă. Din acest motiv, animalele din gospodărie
râdeau de ea mai mereu spunându-i vorbe răutăcioase, cum ar fi:
‒ Pufoșica, să ai grijă să nu cazi, că nici cu macaraua nu vom reuși să te ridicăm! râdea rața de ea.
‒ Pufoșico, ai loc să intri pe ușa grajdului sau îi cerem stăpânului să mărească intrarea? o tachina
calul în timp ce trecea sprinten pe lângă ea.
‒ Pufoșico, îți mai aduc niște iarbă? Cred că vrei să te faci mare cât mine, se amuza vaca atunci când
pășteau împreună.
Oița se simțea tristă și, uneori, chiar plângea când celelalte animale râdeau de ea. Singura care nu
râdea de ea era Clopoțica, căprița binevoitoare, care devenise prietena ei. Căprița era amuzantă și ani-
malele o plăceau. Aceasta o încuraja și îi lua apărarea de multe ori când vedea că cineva râde de ea. De
multe ori, ea îi spunea:
‒ Pufoșica mea, tu ești frumoasă și pe dinăuntru și pe dinafară. Ești blândă și le sari mereu în ajutor
celorlalți, când au nevoie de tine. Tu ești frumoasă și specială, așa cum ești tu, iar dacă ceilalți nu văd
lucrul acesta, este important să ți-l amintești tu, cât mai des.
Pufoșica o prețuia mult pe prietena ei și se gândea că dacă ar fi și ea ca Clopoțica, celelalte animale
ar deveni prietenoase și cu ea.
Nici nu apucă Pufoșica să răspundă ceva, că se auzi strigătul disperat al cocoșului:
‒ Săriți, săriți că se îneacă porcul în baltă!
Toate animalele din gospodărie au fugit îndată acolo să vadă mai bine ce se întâmplă. Într-adevăr,
porcul căzuse în partea cea mai adâncă a bălții și nu mai putea ieși de acolo. Se zbătuse mult să iasă sin-
gur și obosise atât de tare, încât acum nu mai avea putere să facă nimic.
Clopoțica se pregătea să intre după el, dar Pufoșica o opri:
‒ Stai! Porcul este mai mare decât tine. Te poate trage la fund și rămâneți amândoi blocați în noroi.
Vacă, poți intra tu! Ești cea mai mare și nu te vei scufunda.
‒ Eu nu-l pot trage pe porc afară, zise vaca. Picioarele mele sunt subțiri și gleznele firave. Dacă mi
le rupe porcul, în timp ce trage de ele?
‒ Rață, intră tu! zise Pufoșica. Ești una dintre cele mai bune înotătoare și ușor, ușor, îl poți ajuta pe
porc să iasă afară.
www.rs.ro
‒ În niciun caz! Eu sunt atât de mică pe lângă porc. N-am să-l pot împinge și rămân și eu blocată
acolo.
‒ Calule, tu ești cel mai puternic de la fermă. Sigur îl poți scoate pe porc, continuă Pufoșica înspăi-
mântată, văzând cum porcul se scufundă încet, încet...
‒ Nu pot pentru că mi-e frică de nămol. Când eram mânz, am pățit și eu la fel ca porcul, și de atunci
am jurat că nu mai intru în vreo băltoacă de noroi.
Pufoșica mai privi o dată către porc și, dându-și seama că era ultimul moment în care se putea inter-
veni, se dădu înapoi, trase aer adânc în piept, își luă avânt și se aruncă în balta plină de nămol.
‒ Ce faci, Pufoșico? strigară animalele speriate. Te vei îneca.
Însă Pufoșica nici nu le mai auzea. Stătea în mijlocul bălții și, în loc să se scufunde, blana ei absorbi
nămolul, ținând-o la suprafață. Porcul reuși ușor, ușor, să iasă la suprafață.
Cu toții o aplaudară și se minunară de curajul și de istețimea ei. Pufoșica era tare bucuroasă. Niciodată
nu se simțise mai apreciată și iubită.
A doua zi, nămolul se întărise pe blana ei și abia se mai mișca. Bunul gospodar o luă pe Pufoșica să
o tundă, ca să o scape de disconfortul provocat de nămolul de pe ea. Când s-a întors, animalele au fost
și mai surprinse să vadă că oița nu era deloc grasă. Semăna foarte bine la trup cu căprița și și-au dat
seama că nu fusese niciodată grasă, ci doar pufoasă, datorită blănii. Niciun animal nu a mai râs de ea
vreodată și Pufoșica și-a făcut repede noi prieteni, însă căprița rămase, în continuare, cea mai bună prie-
tenă a ei.
(după Adriana Mitu, Oița Pufoșica)
Rezolvă cerințele următoare!
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Unde trăia oița Pufoșica?
A. într-o gospodărie
B. într-o fermă
C. într-o baltă
D. într-o pădurice
1.

Cine era leneșă din fire?
A. oița
B. văcuța
www.rs.ro
C. căprița
D. rața
2.

Ce animale NU i-au spus vorbe răutăcioase?
A. rața, calul și vaca

B. cocoșul, rața și vaca
C. porcul, cocoșul și căprița
D. calul, vaca și oaia
3.

De ce râdeau animalele de Pufoșica?
A. pentru că era leneșă

B. pentru că era urâtă
C. pentru că nu știa să se joace
D. pentru că li se părea că e grasă
4.
5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului care indică ordinea corectă a în-

tâmplărilor din text, așa cum s-au petrecut ele.
1. Clopoțica o încurajează pe Pufoșica.
2. Animalele refuză să îl ajute.
3. Pufoșica salvează porcul.
4. Porcul se împotmolește în nămol.
5. Animalele râdeau de Pufoșica.
6. Gospodarul o tunde pe Pufoșica.
www.rs.ro
A. 1, 5, 2, 3, 6, 4
B. 5, 1, 4, 2, 3, 6
C. 5, 3, 2, 4, 6, 1
D. 4, 2, 3, 5, 1, 6
5.
6. Unește cu o linie acțiunea cu personajul care o realizează.
Personajul Acțiunea
Gospodarul S-a împotmolit în nămol.
Clopoțica O încuraja pe Pufoșica.
Porcul A tuns-o pe Pufoșica.
Calul
6.

„– Pufoșica mea, tu ești frumoasă și pe dinăuntru și pe dinafară...”
De ce credea căprița că Pufoșica e frumoasă și pe dinăuntru și pe dinafară?
A. Pentru că avea blana pufoasă.

B. Îi ajuta pe ceilalți când aveau nevoie de ea.
C. Era amuzantă cu blana plină de noroi.
D. Îi plăcea să o vadă plângând.
7.
www.rs.ro

Care explicație NU se potrivește enunțului: ,,Bunul gospodar o luă pe Pufoșica să o
tundă, ca să...”
A. râdă de ea.
B. o ajute să scape de noroi.
C. vadă dacă e rănită.
D. o mângâie pe blana sa pufoasă.
8.

Ce le-a determinat pe animale să nu mai râdă de Pufoșica?
A. Le-a certat gospodarul.

B. Au văzut că nu era deloc grasă.
C. Le-a fost frică de ea.
D. Se temeau de prietena ei.
9.

Care este starea sufletească a Pufoșicăi la sfârșitul povestirii?
A. de tristețe
B. de frică
C. de bucurie
D. de regret
10.
www.rs.ro
11. Completează spațiile punctate din enunțurile de mai jos cu cuvinte sau expresii
potrivite.
Dacă porcul nu s-ar fi împotmolit în noroi, atunci animalele nu

s-ar fi mirat de ..................... și de ..................... Pufoșicăi.
Dacă gospodarul nu ar fi tuns-o pe Pufoșica, animalele nu ar fi
văzut că ...................................................................................... .
11.
11.
12. Citește cu atenție enunțurile următoare.

Scrie A în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri adevărat și F în caseta din
dreptul enunțului pe care îl consideri fals.
Porcul l-a rugat pe cal să îl ajute să iasă din noroi.

Animalelor le-a fost teamă că Pufoșica se va îneca.
12.
13. Citește cu atenție enunțurile următoare.

Scrie Da pentru răspunsul afirmativ și Nu pentru răspunsul negativ la fiecare dintre
întrebările de pe pagina următoare.
www.rs.ro
l A fost bine că animalele râdeau de Pufoșica?

l Și-au dat seama animalele că Pufoșica e o prietenă bună?
l E bine ca tu să râzi de cineva?
13.
14. Imaginează-ți că ești în vizită la gospodăria unde trăiau aceste animale și observi
tot ce au făcut ele.
Scrie, pe rândurile de mai jos, patru aspecte care ți-au plăcut sau te-au impresionat.
14.
14.
14.
www.rs.ro
15. Citește cu atenție începutul dat!
Gospodarul a fost încântat de curajul și de istețimea mea și mi-a

încredințat supravegherea tuturor animalelor din gospodăria sa.
Pentru ca, de aici înainte, toate animalele să fie fericite, voi .....
Pornind de la ultimul enunț dat, dezvoltă un text de șapte-opt rânduri în care să precizezi patru
propuneri la care te gândești și prezintă îmbunătățirile pe care le pot aduce acestea vieții ani-
malelor gospodarului.
În textul tău vei respecta următoarele cerințe:

✰ vei preciza patru propuneri la care te gândești;
✰ vei prezenta îmbunătățirile pe care le pot aduce acestea animalelor din curtea gospodarului;
✰ în redactare, poți face apel și la cunoștințele de la alte discipline școlare (educație civică, științele
naturii și altele);
✰ vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor, la folosirea corectă a semnelor de punctuație și la
așezarea textului în pagină.
Pentru ca, de aici înainte, toate animalele să fie fericite, voi _______________
15.
15.
Felicitări, ai ajuns la sfârșitul testului!
15.
15.
Rezolvare test
Limba Română
Testul nr. 1 – Oița Pufoșica

1. A
2. D
3. C
4. D
5. B
6.
Personajul Acțiunea
Gospodarul S-a împotmolit în nămol.
Clopoțica O încuraja pe Pufoșica.
Porcul A tuns-o pe Pufoșica.
Calul
7. B
8. A
9. B
10. C
11. Dacă porcul nu s-ar fi împotmolit în noroi, atunci animalele nu s-ar fi mirat de curajul și de iste-
țimea Pufoșicăi.
Dacă gospodarul nu ar fi tuns-o pe Pufoșica, animalele nu ar fi văzut că Pufoșica nu era grasă.
Orice alte variante logice, potrivite informațiilor din text.
12. F
A
13. NU
DA
NU
14. Exemple:
Săteanul avea animale frumoase.
Clopoțica nu râde de Pufoșica, ci se împrietenește cu ea.
Animalele din ogradă și-au schimbat comportamentul față de Pufoșica.
Pufoșica a dat dovadă de bunătate, sărind în ajutorul porcului.
Orice altă exprimare care este coerentă, concisă, cu înțeles și face referire la informațiile din
textul dat.
15. În elaborarea textului ai grijă să precizezi cele 4 propuneri, exprimarea să fie clară și concisă, în-
cadrându-te în 7-8 rânduri. Nu uita să pui semnele de punctuație și să te verifici la final!
www.rs.ro
Test
Matematică
Testul nr. 1
Orice copil își dorește să meargă în excursie și să vadă castele cu cavaleri și prințese
frumoase.
Oare putem vedea și în țara noastră astfel de castele?
Rezolvând cerințele de mai jos, mergem împreună să vizităm unul dintre cele mai
frumoase castele din țara noastră: Castelul Peleș. Vei afla multe lucruri interesante.
Succes!
Lucrările de la construcția castelului Peleș au început în anul 1873. Cum se scrie numărul natural
1873 cu litere?
Încercuiește litera corespunzătoare acestui număr scris cu litere.
A. o mie opt sute șaptezeci și trei

B. o mie optsute șapte zeci și trei
C. o mie opt sute șapte zeci și trei
D. o mieoptsuteșaptezeciși trei
1.
www.rs.ro
Inaugurarea oficială a castelului are loc în anul MDCCCLXXXIII. Construcția devine reședința
de vară a familiei regale. Cum se scrie acest număr cu cifre arabe?
Încercuiește litera corespunzătoare acestui număr scris cu cifre arabe.
A. 1843 B. 1893 C. 1883 D. 1983
2.
Construcția castelului a fost realizată cu ajutorul a 300 de muncitori, care au lucrat timp de doi ani
până la finalizarea amenajărilor. Care sunt predecesorul și succesorul numărului natural 300?
A. 2999 și 3001
B. 299 și 301
C. 300 și 302
D. 3000 și 3002
3.
Ionuț a cumpărat magneți cu diferite imagini ale Castelului Peleș. Jumătate dintre acestea prezintă
castelul pe timp de iarnă.
Care este reprezentarea grafică pentru imaginile de pe magneții lui Ionuț, care înfățișează castelul
iarna?
Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte de răspuns.
Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4

www.rs.ro
A. Figura 1
B. Figura 2
C. Figura 3
D. Figura 4
4.
Construcția castelului a fost finalizată în anul 1914. Aproximează, la ordinul sutelor, numărul
natural 1914.
Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte de răspuns.
A. 2000 B. 1920 C. 1900 D. 1915
5.
Descoperă numele localității unde se află Castelul Peleș, ordonând descrescător numerele na-
turale din tabel.
Numărul 191 415 19 451 191 514 9 451 451 91 514

Litera
I A S I A N
corespunzătoare
Scrie în ordine descrescătoare numerele din tabel și numele localității descoperite, pe spaţiul
punctat.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
6.
www.rs.ro
În tabelul de mai jos sunt operații matematice pe care le-au

avut de rezolvat muncitorii care au lucrat la construcția
castelului.
Află rezultatul, rezolvând operațiile matematice date.
a Semnul operației matematice b Rezultatul

132 403 + 210 516
326 897 + 285 326
756 412 - 84 910
21 678 - 2 078
1 254 x 100
426 x 38
165 210 : 5
25 872 : 12
Efectuează calculele aici.
7.
www.rs.ro
Pentru a scrie un articol despre Castelul Peleș, șapte jurnaliști străini și 3 jurnaliști români au
vizitat castelul de mai multe ori. Prețul unui bilet este de 25 de lei. Jurnaliștii străini au intrat de
patru ori, iar jurnaliștii români au intrat de două ori.
Câți lei au costat biletele în total?
Mai jos sunt prezentate cinci moduri de punere a problemei în exercițiu.
Colorează casetele libere din prima coloană pentru două moduri de scriere corectă a re-
zolvării problemei sub forma unui exercițiu.
(7 x 4 + 3 x 2) x 25 =
(7 + 3) x (4 + 2) x 25 =
7 x 3 x 25 + 4 x 2 x 25 =
7 x 4 x 25 + 3 x 2 x 25 =
7 x 4 x 25 x 3 x 2 + 25 =
8.
Pentru a amenaja una dintre terasele castelului, angajații trebuie să

planteze trandafiri albi și roșii. Ei vor planta 8 rânduri a câte 16 trandafiri
albi și 6 rânduri a câte 14 trandafiri roșii.
Câți trandafiri vor fi pe această terasă?
Rezolvă problema şi scrie răspunsul pe spaţiul punctat.
…………………………..
www.rs.ro
Redactează rezolvarea problemei aici.
9.
Pentru a vopsi o parte din ferestrele de la camerele castelului, s-au cumpărat 268 l de vopsea.
În prima zi s-au folosit 55 l de vopsea, iar în următoarele zile s-au folosit, în total, cu 75 l
mai mult decât în prima zi.
Câți litri de vopsea au mai rămas?
……………………….
10.
www.rs.ro
Cu ce figură geometrică seamănă forma fotografiei din

dreapta?
Încercuiește litera corespunzătoare figurii geometrice

respective.
A. pătrat
B. cerc
C. dreptunghi
D. triunghi
11.
www.rs.ro
Înălțimea Castelului Peleș poate fi măsurată în …. .
Încercuiește litera corespunzătoare unității de măsură celei mai potrivite pentru a măsura
înălțimea castelului.
A. kilometri B. hectometri C. metri D. litri
12.
Castelul Peleș poate fi vizitat pe parcursul săptămânii, începând de miercuri până duminică.
Câte zile pe săptămână poate fi vizitat castelul?
A. 7 zile B. 2 zile C. 3 zile D. 5 zile
13.
14. Un grup de turiști a vizitat castelul în 3 ore și 25 de minute.

Câte minute a durat vizita lor?
A. 205 minute
B. 305 minute
C. 225 minute
D. 75 minute
14.
www.rs.ro
În apropierea castelului, câțiva turiști au amenajat într-o zi un spațiu pentru a face fotografii
de nuntă cu castelul. Lungimea spațiului amenajat era de 16 m, iar lățimea de 12 m.
Calculează perimetrul spațiului respectiv.
…………………………………………………………………………………………
15.
Rezolvând exercițiul (206 + 114) : 2, vei afla câte camere are Castelul Peleș.
Scrie răspunsul pe spaţiul punctat.
………………………………….
Efectuează calculele aici.
16.
www.rs.ro
Cu ocazia unei expoziții organizate la Castelul Peleș, organizatorii au folosit 700 de flori pen-
tru aranjamentele florale destinate expoziției, astfel: pentru Holul de Onoare s-au folosit 186
de flori, pentru Biblioteca regală 114 flori, iar pentru celelalte 4 săli în care se desfășura ex-
poziția, restul florilor, distribuite în mod egal.
Câte flori au fost folosite pentru fiecare sală?
………………………………………………………………………………………...
17.
www.rs.ro
Elevii claselor a IV-a dintr-o școală au vizitat Castelul Peleș, conform tabelului de mai jos:
Clasa a IV-a A Clasa a IV-a B Clasa a IV-a C

Fete 17 11 18
Băieți 16 19 14
Din ce clasă au mers cei mai puțini elevi în vizită?
Scrie răspunsul pe spaţiul punctat.
Poți efectua calculele aici.
…………………………………………………………………………………………
18.
www.rs.ro
În data de 20 aprilie 2023 se împlinesc 184 de ani de la nașterea regelui Carol I, cel care a
comandat construirea Castelului Peleș.
Ce zi a săptămânii va fi pe 20.04.2023?
Încercuiește litera corespunzătoare zilei respective.
A. miercuri B. joi C. vineri D. sâmbătă
19.
În reprezentarea grafică de mai jos se află numărul vizitatorilor Castelului Peleș din această
perioadă a anului. În ce luni au venit mai mult de 3500 de vizitatori?
Vizitatori Casel Peleș
www.rs.ro
Scrie pe spaţiul punctat lunile în care castelul a fost vizitat de mai mult de 3500 de
vizitatori.
………………………………………………………………………………………….
20.
Felicitări, ai ajuns la sfârșitul testului!
După ce ai finalizat testul, dacă îţi rămâne timp, colorează acest desen!
www.rs.ro
Rezolvare test
Matematică
Testul nr. 1
1. A
2. C
3. B
4. C
5. C
6. 191 514, 191 415, 91 514, 19 451, 9 451, 451
SINAIA
7. 342 919
612 223
671 502
19 600
125 400
16 188
33 042
2 156
8.
(7 x 4 + 3 x 2) x 25 = 850
(7+3) x (4+2) x 25 =
7 x 3 x 25 + 4 x 2 x 25 =
7 x 4 x 25 + 3 x 2 x 25 = 850
7 x 4 x 25 x 3 x 2 + 25 =
9. 212 trandafiri
10. 83 l
11. C
12. C
13. D
14. A
15. 56 m
16. 160 camere
17. 100 flori
18. a IV-a B
19. B
20. iulie și august
www.rs.ro
Clasa a VI-a
Test
limbă și comunicare
– limba engleză –
TEST 1
Textul A
„Practicarea sportului de către copii aduce mari beneficii. Sportul face parte dintr-o viaţă să-
nătoasă indiferent de vârsta pe care o ai – pentru copii, însă, este cu mult mai important.
Dacă atunci când erai mică ieşeai cu bicicleta în parc, jucai leapşa sau badminton cu vecinii şi
te căţărai prin copaci, vremurile s-au schimbat. În ziua de azi, cei mici au renunţat la sport (şi, de
fapt, la ieşirile cu prietenii la modul general), preferând să stea în casă în faţa calculatorului.
Mulţi părinţi nu realizează cât de mult greşesc lăsând copiii să facă acest lucru. Cei mai mulţi
consideră că pur şi simplu vremurile se schimbă şi este mai sigur pentru cei mici să stea pe internet
sau la televizor toată ziua decât să existe pericolul să fie accidentaţi jucându-se pe stradă.
Din păcate, această gândire nu este deloc sănătoasă pentru copil, motiv pentru care introduce-
rea sportului în viaţa copilului tău este imperativă. Iată numai câteva dintre beneficiile practicării
sportului de către copii:
– Dacă un copil face sport de mic, riscul de a se îmbolnăvi la maturitate de boli grave de inimă
sau de diabet este mai scăzut.
– În timpul sportului, creierul se oxigenează mai bine, astfel încât capacitatea de înţelegere şi
memorare va creşte. Din acest motiv, cel mic va avea rezultate mai bune la învăţătură.
– Copilul învaţă să fie responsabil, să îndeplinească diferite sarcini.
– Un sport de echipă arată celui mic că fiecare om contează, fiecare are rolul lui în echipă, iar
respectul este important.
– Îşi face prieteni de vârsta lui, cu pasiuni asemănătoare.
– Învaţă să se descurce în situaţii neprevăzute.”
(adaptare după Alina Neamţu, „Importanţa sportului pentru copii”,
www.parinti.com)
Textul B
„The increasing popularity of computer, video games and television makes the children to be
very inactive in their lifestyles. The time spent in these things may be spent in some physical ac-
tivities. Parents should be a role model for their children. If the parents are looking very active,
the children are more likely to be more active and will stay active for the rest of their life. Partici-
pation in sports and other physical activities can have many benefits for children. The participation
in organized sports offers the chance for youth people to enhance their physical and social skills.
Sports and games are the ways of enhancing the children’s mental and physical growth. Sports help
them in character building and provides them energy and strength. A healthy diet and an active lifestyle
will bring good results in the children’s lifestyle, minds and bodies. The recreational activities eliminate
the unhealthy habits of the children that may lead them to diabetes, high cholesterol, high blood pres-
sure, heart disease and other serious diseases.
Sports develop a sense of friendliness among the children and develop their team spirit. They
help the children to develop the mental and physical toughness. Sports shape their body and make
it strong and active. Children should actively participate in the sports to avoid of being tired and
lethargy. This is because sports improve their blood circulation and their physical well-being.”
(adapted from Importance of Sports and Physical Activities for Children,
www.researchineurope.org)
I. Bifează, în tabelul de mai jos, căsuţa potrivită pentru a arăta cărui text îi corespunde fiecare
dintre afirmaţiile din stânga:
A B C D
Text A Text B Ambele Niciun text
texte
1. Textul descrie
un sport anume
2. Textul
evidenţiază
avantajele
sportului
pentru copii.
3. Textul
menţionează
bolile pe care
le poate preveni
sportul.
4. Textul este
literar.
II. Pentru fiecare text, asociază, prin săgeți, cuvintele care să reflecte informațiile prezentate.
Textul A
1. viață a. de echipă
2. riscul b. sănătoasă
3. sport c. de a se îmbolnăvi
4. pasiuni d. neprevăzute
e. asemănătoare
Textul B
1. physical a. spirit
2. sports b. circulation
3. team c. activities
4. blood d. organized
e. actively
III. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte care se referă la sport:
Cuvinte în limba română Cuvinte în limba engleză
IV. Încercuieşte ADEVĂRAT (A)/FALS (F) sau TRUE (T)/FALSE (F), justificând alegerea cu sec-
venţe din text.
1. Copiii preferă adesea să se joace pe calculator sau să se uite la televizor decât să facă sport.
Justificare: ______________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
2. Sportul are beneficii multiple pentru sănătate.

Justificare: ______________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
3. Sports eliminate the unhealthy habits of children and prevent a lot of serious diseases.
Justification: ____________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
4. If children actively participate in sports, they won’t feel better.

Justification: ____________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
V. Subliniază varianta corectă de răspuns, motivând alegerea pe baza informaţiilor din textul A.
În ultima parte a textului A, autoarea prezintă avantajele/dezavantajele practicării unui sport,
atât din punct de vedere fizic, cât şi moral.
VI. Continue the sentence using the information given by the text B.
Sports develop a sense of ________________________________________________ and ___________________________
______________________________________________________________________________________________________________
VII. Prezintă, într-un enunț, o asemănare între cele două texte.

______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
VIII. Answer the following question: What benefits can have participation in sports and other
physical activities for children?
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
IX. Vrei să realizezi un chestionar pe care să-l aplici colegilor tăi, în clasă, pentru a afla perspec-
tiva lor asupra activităților fizice.
Completează chestionarul de mai jos cu întrebările potrivite, la care colegii tăi trebuie să răs-
pundă.
ȊNTREBARE DA NU
1.
2.
3.
4.
X. Ce argument i-ar convinge pe colegii tăi să aleagă o ieşire în parc în loc de un joc pe calculator?
Motivează-ți răspunsul în maximum 5 rânduri.
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
-
Rezolvare test
TEST 1
I. Bifează, în tabelul de mai jos, căsuţa potrivită pentru a arăta cărui text îi corespunde fiecare
dintre afirmaţiile din stânga:
A B C D
Text A Text B Ambele Niciun text
texte
1. Textul descrie
X
un sport anume.
2. Textul
evidențiază
avantajele X
sportului pentru
copii.
3. Textul
menționează
bolile pe care le X
poate preveni
sportul.
4. Textul este
literar. X
II. Pentru fiecare text, asociază, prin săgeți, cuvintele care să reflecte informațiile prezentate.
Textul A
1. b – viață sănătoasă
2. c – riscul de a se îmbolnăvi
3. a – sport de echipă
4. e – pasiuni asemănătoare
Textul B
1. c – physical activities
2. d – organized sports
3. a – team spirit
4. b – blood circulation
III. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte care se referă la sport:
Cuvinte în limba română Cuvinte în limba engleză
Beneficii, echipă friendliness, wellbeing
IX. Vrei să realizezi un chestionar pe care să-l aplici colegilor tăi, în clasă, pentru a afla perspec-
tiva lor asupra activităților fizice. Completează chestionarul de mai jos cu întrebările potri-
vite, la care colegii tăi trebuie să răspundă.
ȊNTREBARE DA NU
1. Consideri că activitățile fizice sunt benefice pentru dezvoltarea X
fizică a unui copil?
2. Crezi că îți poți face prieteni dacă practici un sport de echipă? X
3. Ţi se pare că programul ți s-ar încărca foarte mult dacă ai X
practica un sport?
4. Consideri că practicarea unui sport poate dăuna activităților
școlare? X
X. Ce argument i-ar convinge pe colegii tăi să aleagă o ieşire în parc în loc de un joc pe calculator?
Motivează-ți răspunsul în maximum 5 rânduri.
În opinia mea, colegii mei ar trebui să aleagă o ieşire în parc în loc de un joc pe calculator de-
oarece mişcarea în aer liber le face bine şi, astfel, vor fi mai sănătoşi, mai atenţi şi mai concentraţi
la lecţii. De asemenea, o ieșire în parc, alături de prieteni, oferă posibilitatea de socializare și ajută
la consolidarea relațiilor de prietenie.
Test nr. 1
Chipul lui Decebal
Chipul lui Decebal, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, este situată în zona Cazanelor Mici
ale Dunării. Locul realizării sculpturii este în apropiere de orașul Orșova, în zona cataractelor de la
Cazanele Mici, pe malul stâng al Dunării, acolo unde adâncimea fluviului este cea mai mare: 120 de
metri.
Pentru a răspunde la cerințele 15, citiți următorul text:
La stația meteorologică a localității Orșova s-au înregistrat în luna iulie a ultimilor patru ani tempe-
raturi extreme ale aerului, conform tabelului de mai jos:
Anul 2016 2017 2018 2019

0
Temperatura minimă ( C) 18 22 15 17
Temperatura maximă (0C) 36 34 29 27
1. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect.

Cea mai mică temperatură a aerului a fost înregistrată în anul:
a) 2016, b) 2017, c) 2018, d) 2019

Media aritmetică a temperaturilor maxime a fost de:
a) 31 0C; b) 31,5 0C; c) 20 0C; d) 32 0C

Temperatura se măsoară cu instrumentul numit:
a) cântar; b) termometru; c) ruletă; d) cilindru gradat
4. Lângă statuie se poate ajunge doar pe apă, cu barca. Dacă se pleacă din localitatea Orșova, distanța
până la chipul lui Decebal este de 25 kilometri. Știind că viteza de deplasare a bărcii este de 10 km/h,
calculează în cât timp se parcurge această distanță. Exprimați rezultatul în minute.
5. Elevii care vizitează zona Cazanelor află de la profesorul de biologie că aici au fost identificate
14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile, dintre care specifică zonei este o broască țestoasă supran-
umită Țestoasa lui Hermann.
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:
a) Broasca țestoasă este un amfibian.
b) Broasca țestoasă respiră prin piele.
c) Broasca țestoasă nu are membre.
d) Broasca țestoasă respiră prin plămâni.

Culegere de teste rezolvate la matematică și științele naturii pentru clasa a VI-a
În figura alăturată este reprezentată o bucată

din drumul de acces către Cazanele Dunării.
Punctele C și D reprezintă două indicatoare tu-
ristice, iar A și B sunt doi piloni pe care sunt am-
plasate corpuri de iluminat. Punctul T repre-
zintă un copac. Dacă dreptele CD și AB sunt
paralele, dreptele CT și DT sunt perpendiculare
și măsura unghiului DTA este 1350.
6. Calculați măsura unghiului DTB.
7. Calculați măsurile unghiurilor triunghiului CDT.
8. Temperaturile înregistrate în zona Caza-

nelor Mici ale Dunării în fiecare zi a unei săp-
tămâni, la ora 14, sunt prezentate în diagrama
alăturată.
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului
corect.
Variația temperaturii între ora 14 a zilei de
marți și ora 14 a zilei de joi este egală cu:
a) 3 0C
b) 4 0C
c) -3 0C
d) 2 0C.
9. Pe tot traseul prin defileul Dunării, elevii au aflat că aici au fost identificate 205 specii de păsări,
din care 133 sunt specii strict protejate prin lege. Asociați fiecare exemplu de pasăre din coloana A cu
grupa de păsări careia îi aparține, din coloana B. Scrieți litera corespunzătoare în spațiul punctat din
dreptul fiecărei cifre a coloanei A. Una dintre grupele de păsări nu permite nicio asociere.
Coloana A Coloana B
.......1. rața roșie a) păsări picioroange
.......2. acvila țipătoare b) păsări înotătoare
.......3. barza c) păsări răpitoare de zi
d) păsări răpitoare de noapte
10. Peștera Punicova este cea mai mare peșteră din Defileul Dunării, fiind declarată rezervație speo-
logică. Cu o lungime de peste 1,5 km, Peștera Punicova uimește prin mărimea sa. Biocenoza din peșteră
este sărăcăcioasă. Precizează o consecință a lipsei luminii asupra plantelor din peșteră. Motivați răspun-
sul dat.
Cazanele sunt un sector din defileul Dunării la trecerea prin Munții Carpați. Au o lungime de circa
9 km. În unele locuri, Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigația. Fluviul este mărginit
de pereți verticali, stâncoși. Adâncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor, viteza de scurgere
a apei depășește 5 m/s. Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, încadrându-se între masivele
Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia). La baza peretelui de calcar ce flanchează
această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani.
11. Trei paznici fac prin rotație paza peșterilor Gura Ponicovei și Veterani. Primul paznic vine din
6 în 6 zile, al doilea paznic din 15 în 15 zile, iar ultimul paznic din 18 în 18 zile. De câte ori pe an se vor
întâlni cei trei paznici?
12. Chipul lui Decebal este iluminat noaptea. Desenați schema unui circuit format din două becuri
legate în serie, o baterie și un întrerupător, astfel încât becurile să lumineze.
13. Tot în zona Chipului lui Decebal se află și o lalea unică în lume: laleaua galbenă de cazane, prinsă
de pereții calcaroși, de interes atât pentru localnici cât și pentru turiști, al cărei habitat prielnic îl con-
stituie versanții abrupți din zonă. Este ocrotită de lege, trebuie să o admirați doar din barcă, fără a rupe
vreo floare.
Precizați un argument în favoarea respectării acestei indicații.
14. Pentru modelarea stâncii s-a folosit aproximativ o tonă de dinamită. Știind că dinamita are den-
sitatea ρ = 1,5 g/cm3, calculați volumul ocupat de aceasta. Exprimați rezultatul în m3.
15. Printre reptilele întâlnite în zona Cazanelor Dunării se numără și vipera cu corn. Elevii știu că vi-
perele cu corn sunt periculoase și că trebuie să se ferească de ele.
Precizați o regulă de respectat pentru a vă proteja de agresivitatea acestor reptile, în cazul unor dru-
meții. Motivați răspunsul dat.
REZOLVARE TEST
Rezolvare test nr. 1

Chipul lui Decebal
1. c.
2. b.
3. b
4. Δt = 2,5 h = 150 min.
5. d.
6. DTB = 1800 – 1350 = 450
7. CD ‖ AB, DT secantă, rezultă faptul că unghiurile CDT și DTB sunt alterne interne congruente și au
măsura de 450.
8. d)
9. 1. b, 2. c, 3. a
10. Plantele lipsesc din peșteri, dar la intrare, pe pereții umezi se pot găsi alge, deoarece plantele au
nevoie de lumină pentru a face fotosinteză. În lipsa luminii, plantele verzi nu pot trăi.
11. [6, 15, 18] = 90, paznicii se întâlnesc de patru ori pe an.
12. Circuit format din două becuri legate în serie, o baterie și un întrerupător, astfel încât becurile să
lumineze:
13. Laleaua galbenă de cazane fiind unică în lume, găsindu-se doar în zona Cazanelor Dunării, poate
dispărea ca specie, dacă este ruptă de turiști.
14. V = 0,66 m3
15. Pentru a ne proteja de vipera cu corn trebuie să fim atenți pe ce/unde călcăm, să fim încălțați
adecvat, pentru că este o specie veninoasă.
Clasa a VIII-a
Teste rezolvate la limba și literatura română pentru Evaluarea Națională clasa a VIII-a
TESTUL NR. 1
Subiectul I
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
Mare lucru era însă când ținea moș Timofte la cineva. Erau elevi, protejații lui, cărora le-ar fi
deschis la orice oră din zi și din noapte sălile de clasă, de laborator, sala de gimnastică, chiar dacă
ar fi trebuit să trudească apoi ore întregi pentru a rândui lucrurile ca mai înainte. [...] Dar, pentru
a te bucura de prețuirea și ajutorul lui moș Timofte, trebuia să fii un elev de „prima mână“, ce mai!
un model între modele. Și dacă moșul te trecea printre protejații lui și se întâmpla să ai vreun
conflict cu pedagogii, îți anticipa viitorul în fața lor cu o siguranță nemaipomenită. Era de ajuns să
dea două, trei exemple de oameni mari care fuseseră cândva în situații asemănătoare, cu acel
belșug de amănunte al sincerității și nădejdii, și profesorii începeau să privească altfel lucrurile și
să-și cam schimbe părerile. Pentru că bătrânul vorbea deschis, adevărat, privea drept în ochi și se
pare că nu greșise niciodată când luase apărarea cuiva.
În anul în care începe povestirea noastră, moș Timofte își avea, ca întotdeauna, protejați și
nesuferiți. De bună seamă că numai întâmplarea hotărâse ca principalii săi favoriți să fie niște
elevi dintr-a opta, care locuiau cu toții în cartierul Cireșului și pe care se obișnuise să-i numească
„Cireșarii“.[...] N-am putea spune însă adevărul întreg dacă n-am destăinui, de la bun început, că
elevul pe care moș Timofte îl iubea cel mai mult, primul dintre favoriții lui, era un prichindel dintr-a
cincea, un șmecher fără seamăn în toată școala, poate chiar în istoria școlii, dar căruia bătrânul
nu-i arătase niciodată pe fată dragostea. Mai degrabă îl muștruluia pentru năzbâtiile și șotiile sale;
niciodată nu-l alintase, nici măcar în glumă, cum făcea cu ceilalți elevi la care ținea. Dacă în cei
cincizeci de ani de slujbă moș Timofte n-ar mai fi întâlnit un caz asemănător, dacă nu i s-ar mai fi
întâmplat, cu vreo treizeci și cinci de ani în urmă, să-i ticăie inima pentru un puști nebunatic, care
la fiecare pas făcea o năzdrăvănie, care în fiecare frază rostită strecura un ghimpe și care acum
era unul dintre oamenii de mare faimă ai țării, e mai mult ca sigur că prichindelul cel șmecher,
blond și ciufulit, ar fi intrat în gloata nesuferiților. Dar cum moșneagul avea o memorie precisă a
cazurilor și un simt al comparației și previziunii care nu dădea greș, s-a lăsat cu bună știință
subjugat de apariția veselă și cuceritoare a lui Tic, trecându-l în rândul favoriților. Adică i-a acordat
în sinea lui un mare viitor.
Tic n-avea însă de unde să știe aceasta și de câte ori trecea pe lângă moș Timofte, dacă nu-și
ducea mâna la nas pentru a flutura din degete, atunci trăgea după sine un dulău imaginar, prins
de un lanț gros, pe care-l întreba chiar în clipa când trecea prin fața gheretei bătrânului paznic:
www.rs.ro
― Cuțu, cuțu, Ţângulică, ia spune-mi din coadă cât e ceasul?!... Elevii cei mici râdeau de se
prăpădeau, moș Timofte se încrunta și amenința teribil cu degetul, dar Tic, nedumerit, făcea
sforțări cumplite (hm!) pentru a afla cauza veseliei din jur. Într-atâta se obișnuise Tic cu această
șotie nevinovată, încât înscenase o a doua ceremonie de botez, adăugând numele de Ţângulică lui
Ţombi, cățelul lui credincios pe care voia să-l facă celebru.
Se chinuia ca un drac să-l învețe diviziunea timpului și citirea orelor după mersul soarelui. Dar
pentru ca noul nume să nu rămână o simplă adăugire, sortită unei uitări timpurii, și pentru că se
credea persecutat de moș Timofte, prichindelul a hotărât să folosească numele de Ţângulică atunci
când cățelul trebuia certat, adică atunci când îl descoperea în roluri negative, și numele de Ţombi când
cățelul trebuia alintat sau când merita să fie încurajat, adică atunci când interpreta roluri pozitive. [...]
În ciuda acestor aparențe, Tic ținea la moș Timofte, ba în adâncul sufletului îl iubea chiar foarte
mult. Îl strâmba el, îi imita vocea și strănutul, îi flutura mereu din degete, dar cine altul îi strecura
în gheretă, pe neobservate, într-o anumită zi a săptămânii, o portocală învelită frumos în hârtie
roșie, mătăsoasă? Printr-o întâmplare foarte norocoasă, aflase puștiul că nimic nu-i place mai mult
bătrânului paznic decât portocalele și se făcea luntre și punte pentru a avea întotdeauna un fruct
portocaliu gata de sacrificiu.
După cum se vede, nici bătrânul, nici puștiul nu aveau curajul să-și dea pe față dragostea pe care
în adâncul sufletului și-o purtau. Ceea ce li se întâmpla amândurora cam pentru prima dată în viață.
Constantin Chiriță, „Cireșarii“ în volumul I „Cavalerii florii de cireș“
Textul 2
Prietenia
Prietenia este o relație afectivă și de cooperare între ființe umane, care se caracterizează prin
sentimente de simpatie, respect, afinitate reciprocă. Prietenia presupune o atitudine de bunăvoință
reciprocă, suport reciproc la nevoie sau în criză, de loialitate, bună-credință și altruism.
La scară largă, prietenia este o relație afectivă și de cooperare care leagă două sau mai multe
persoane, însă la nivel personal, fiecare dintre noi are propriul său mod de a percepe o relație de
prietenie, în funcție de experiențele trăite de-a lungul vieții sale.
Deși de cele mai multe ori este rezultatul unor conjuncturi în care ajungem să ne cunoaștem
unii pe ceilalți, prietenia reprezintă mai mult decât atât. Ea se naște din nevoia de afecțiune, de
comunicare, de apartenență, de acceptare necondiționată a fiecăruia dintre noi.
Prietenia nu este o competiție, ci presupune o relație de egalitate, un parteneriat în care fiecare
dă celuilalt acces la propria sa persoană și se lasă cunoscut în profunzimea și intimitatea sa.
O prietenie profundă și autentică nu se măsoară în cantitatea de timp petrecută împreună, ci
în calitatea acestuia, în sprijinul și dragostea dăruită, în grija investită pentru ca această legătură
să fie unică, să se împlinească și să reziste în timp.
psychologies.ro/dezvoltare-personala-cunoaste-te-2/cunoaste-te/5-principii-pentru-o-
prietenie-adevarata-2155812?v=f5b15f58caba
www.rs.ro
A.
1. Notează, din Textul 1, două tipuri de încăperi care se regăsesc în școală.
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din Textul 1.
Principalii favoriți ai lui moș Timofte din acel an sunt elevi:
a) în clasa a cincea
b) în clasa a doua
c) în clasa a opta
d) în clasa a opta și a cincea
Răspunsul corect:

O prietenie adevărată se măsoară în:
a) numărul de mesaje schimbate zilnic
b) timpul petrecut împreună
c) calitatea timpului, în sprijinul și dragostea dăruită, în grija investită
d) competiția stabilită între cei doi prieteni
Răspunsul corect:

În fragmentul extras din romanul „Cireșarii“, de Constantin Chiriță, se evidențiază:
a) importanța educației
b) valoarea prieteniei
c) dorința elevilor de a fi foarte buni
d) prețuirea adevăratelor valori
Răspunsul corect:

5. Notează X în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte:
Enunțul Corect Incorect

Moș Timofte are mereu preferați printre elevi.
Elevii preferați din acel an nu locuiau toți în cartierul Cireșului.
Între Tic și moș Timofte, afecțiunea este reciprocă, dar nemărturisită.
Cățelul lui Tic are un singur nume.
Prietenia presupune o atitudine de bunăvoință reciprocă, suport
reciproc, de loialitate, bună-credință și altruism.
Prietenia este o competiție între două persoane.
www.rs.ro
6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului moș Timofte, identificată

în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență:
„Dar cum moșneagul avea o memorie precisă a cazurilor și un simț al comparației și previziunii
care nu dădea greș, s-a lăsat cu bună știință subjugat de apariția veselă și cuceritoare a lui Tic,
trecându-l în rândul favoriților. Adică i-a acordat în sinea lui un mare viitor.“
7. Prezintă, în 30-70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând
câte o secvență relevantă din fiecare text.
8. Crezi că dezvăluirea sentimentelor dintre moș Timofte și Tic ar schimba relația dintre cei doi?
Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând Textul 1.
9. Asociază fragmentul din „Cireșarii“, de Constantin Chiriță, cu un alt text literar studiat sau citit
ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sunt despărțite corect în silabe ambele cuvinte din seria:
a) ne-dum-e-rit, cu-noaș-tem
b) ne-du-merit, cu-noaș-tem
c) ne-du-me-rit, cu-noaș-tem
d) ne-du-me-rit, cun-oaș-tem
Răspunsul corect:

Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
a) școală, laborator, conjunctură, egalitate
b) școală, elev, premiant, clasă
c) relație, prietenie, afecțiune, concurență
d) timp, dragoste, scară, afinitate
Răspunsul corect:

Sensul construcției subliniate: „Mai degrabă îl muștruluia pentru năzbâtiile și șotiile sale“ este:
a) îl alinta
b) îl lăuda
c) îl îndemna
www.rs.ro
d) îl certa
Răspunsul corect:

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „O prietenie profundă și autentică
nu se măsoară în cantitatea de timp petrecută împreună“ sunt:
a) subțire, falsă
b) dușmănie, amiciție
c) adâncă, reală
d) reală, continuă
Răspunsul corect:

5. Selectează din fragmentul următor trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza.
„De bună seamă că numai întâmplarea hotărâse ca principalii săi favoriți să fie niște elevi dintr-a
opta, care locuiau cu toții în cartierul Cireșului și pe care se obișnuise să-i numească «Cireșarii».“
6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul „prietenie“ să aibă funcția sintactică de

complement prepozițional și un enunț interogativ în care pronumele interogativ „care“ să aibă
funcția de nume predicativ.
7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Prietenia este o relație
afectivă și de cooperare între ființe umane, care se caracterizează prin sentimente de simpatie,
respect, afinitate reciprocă.“
8. Enunțul următor reprezintă mesajul primit de la un prieten pe o rețea socială. Rescrie-l,

corectând greșelile de orice natură:
Am citit o carte extraordinară zilele astea și kiar vroiam săți spun despre ea. Se numește Marile
speranțe, de Charles Dickens, și trebuiește săți spui că mi s-a părut minunată.
Subiectul al IIlea
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe moș Timofte,

personajul din Textul 1.
În redactarea compunerii:
− vei menționa două trăsături ale personajului;
− vei ilustra două modalități de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− vei corela o valoare transmisă prin acest personaj cu una importantă pentru tine, justificându-ți
răspunsul.
www.rs.ro
Sugestie de
rezolvare
TESTUL NR. 1
Subiectul I
A.
1. Două tipuri de încăperi care se regăsesc în școală sunt săli de clasă și laboratoare.
2. d)
3. c)
4. d)
5.
Enunțul Corect Incorect

Moș Timofte are mereu preferați printre elevi. X
Elevii preferați din acel an nu locuiau toți în cartierul Cireșului. X
Între Tic și moș Timofte, afecțiunea este reciprocă, dar nemărturisită. X
Cățelul lui Tic are un singur nume. X
Prietenia presupune o atitudine de bunăvoință reciprocă, suport
reciproc, de loialitate, bună-credință și altruism. X
Prietenia este o competiție între două persoane. X
6. O trăsătură morală a lui moș Timofte este intuiția, datorită căreia recunoaște în elevii din școală
pe cei care pot deveni oameni de seamă. Trăsătura menționată este evidențiată prin caracterizare
directă, realizată de narator: „moșneagul avea o memorie precisă a cazurilor și un simț al
comparației și previziunii care nu dădea greș“.
7. Un element de conținut comun al celor două texte este tema prieteniei, ca relație care se poate
stabili între două persoane, fără a ține cont de condiții exterioare. Astfel, fragmentul din romanul
lui Constantin Chiriță evidențiază prietenia din perspectiva relației dintre vârste diferite, în timp
ce al doilea reprezintă o explicare a noțiunii de prietenie. Așadar, cele două texte au o temă comună,
dar care este realizată diferit.
www.rs.ro
8. Eu cred că dezvăluirea sentimentelor dintre moș Timofte și Tic ar schimba relația dintre cei doi,
deoarece lucrurile nu vor mai fi la fel între ei atunci când vor ști ce simte fiecare.
Pe de o parte, dezvăluirea sentimentelor ar putea conduce către o frumoasă relație de prietenie,
în ciuda diferențelor dintre ei.
Pe de altă parte, poate că sinceritatea în privința sentimentelor ar putea avea efecte negative,
întrucât ar crea o prea mare familiaritate din partea puștiului neastâmpărat.
Așadar, dezvăluirea relațiilor dintre cei doi ar influența în mod clar relația lor.
9. Fragmentul citat din „Cireșarii“, de Constantin Chiriță, poate fi apropiat, în opinia mea, de „Micul
prinț“, de Antoine de Saint-Exupery, deoarece ambele texte vorbesc despre relații neobișnuite de
prietenie între ființe care, la prima vedere, nu au nimic în comun. Valoarea culturală comună pe
care o evidențiază cele două texte este, așadar, prietenia.
Ambele texte descriu relația de prietenie care unește ființe diferite și arată că sentimentele nu
țin cont de nicio diferență. Relația dintre Tic și moș Timofte este ascunsă chiar și pentru ei, iar
vulpea îi explică Micului Prinț ce este prietenia și-l învață s-o prețuiască.
Așadar, textele menționate evidențiază tema prieteniei, văzută din perspective diferite.
B.
1. c)
2. b)
3. d)
4. c)
5. întâmplarea – nominativ
în cartierul – acuzativ
Cireșului – genitiv
6. Vorbim despre prietenie cu mult drag.

Care este colegul tău dintre cei doi?
7. P1 – Prietenia este o relație afectivă și de cooperare între ființe umane – propoziție principală
P2 – care se caracterizează prin sentimente de simpatie, respect, afinitate reciprocă – propoziție
secundară atributivă, subordonată la P1 prin pronumele relativ „care“.
8. Am citit o carte extraordinară zilele astea și chiar voiam săți spun despre ea. Se numește „Marile
speranțe“, de Charles Dickens, și trebuie săți spun că mi s-a părut minunată.
www.rs.ro
Subiectul al IIlea
Personajul literar reprezintă o ființă de hârtie, rodul imaginației scriitorului, care-și transpune
viziunea despre lume prin intermediul unei creații care capătă viață proprie, în lumea textului.
În opera citată, „Cireșarii“, de Constantin Chiriță, personajul principal al textului este moș
Timofte, bătrânul paznic al școlii, cel prin fața căruia s-au perindat generații și generații de elevi.
Portretul personajului este conturat treptat, mai ales din trăsături morale, care îl individualizează.
Moș Timofte apare ca un om de încredere al școlii, cu un suflet bun și cu o mare disponibilitate
sufletească față de elevii cărora le veghează destinul. Are o fire deschisă, directă și sinceră, iar
toate aceste calități cântăresc greu atunci când ia apărarea elevilor preferați în fața profesorilor:
„Pentru că bătrânul vorbea deschis, adevărat, privea drept în ochi și se pare că nu greșise niciodată
când luase apărarea cuiva.“ Elevii lui favoriți beneficiază de multe privilegii, dar trebuie să fie elevi-
model, deoarece bătrânul paznic nu are încredere în oricine. În mod surprinzător, însă, elevul pe
care îl iubea cel mai mult era „un prichindel dintr-a cincea, un șmecher fără seamăn în toată școala,
poate chiar în istoria școlii“, dar cu atât mai mult îndrăgit de bătrân. Sentimentele, însă, deși
reciproce, nu au fost niciodată dezvăluite între cei doi, deși năzdrăvăniile lui Tic îi aminteau lui
moș Timofte de „un puști nebunatic, care la fiecare pas făcea o năzdrăvănie, care în fiecare frază
rostită strecura un ghimpe și care acum era unul dintre oamenii de mare faimă ai țării“.
Bătrânul ilustrează pe deplin valoarea prieteniei, ca sentiment care are puterea de a lega
oamenii, chiar dacă, la prima vedere, ei nu au nimic în comun, așa cum sunt Tic și moș Timofte.
Intuiția și buna memorie ale paznicului, alături de inteligența, firea sinceră și deschisă sunt
prezentate prin caracterizare directă, realizată de către narator. De asemenea, prezentarea
modului în care moș Timofte ia apărarea elevilor săi favoriți în fața profesorilor reprezintă o
modalitate indirectă de caracterizare.
În ansamblu, fragmentul prezintă portretul unui bătrân care ilustrează calități umane de
excepție și prin intermediul căruia scriitorul subliniază valoarea prieteniei, ca trăire afectivă
puternică ce leagă destine și influențează oamenii.
www.rs.ro
Evaluarea Națională
Teste rezolvate de matematică pentru clasa a VIII-a
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. Numărul natural, care are descompunere în factori primi 2 5  3  5 2 , este:

a) 300
b) 240
c) 2400
d) 1200
5p 2. Andreea și Roxana au strâns suma de 360 lei. Pentru a cumpăra un joc de lego Andreea
2
cheltuiește din suma strânsă. Cât costă jocul de lego cumpărat de Andreea?
5
a) 216
b) 144
c) 72
d) 360
5p 3. Diferența dintre cel mai mic număr întreg de o cifră și cel mai mare număr natural de o cifră
este:
a) 9
b) 18
c) 0
d) –18
5p 2 4
4. Suma numerelor întregi din mulțimea A   9; 0, 5; ; 1; 3; ; 8  este:
 3 2 
a) 0
b) –1
c) 1
d) 2
5p 5. Ionuț și prietenii săi Mihai, Robert și Cătălin rezolvă următorul exercițiu

  
72  27 6 2  3 3 și obțin rezultatele din tabelul următor:
Ionuț 72
Mihai –45
Robert 45
Cătălin 3 3
Dintre cei patru copii cel care a rezolvat corect exercițiu este:
a) Mihai
b) Robert
c) Ionuț
d) Cătălin
5p 6. Într-o școală se studiază limbile străine: Limba Limba

engleză, franceză, germană și italiană. germană engleză
20% 35%
Procentul elevilor care studiază una dintre
limbile străine se regăsește în diagrama
alăturată. Văzând diagrama, George face Limba
afirmația: „În școala mea peste 60% din elevi italiană
15%
studiază limbile engleză sau germană”.
Limba
Afirmația lui George este: franceză
a) Adevărată 30%
b) Falsă
SUBIECTUL al II-lea
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral

ABC . Dacă M este mijlocul laturii BC, atunci măsura
unghiului CAM este:
a) 60
b) 30
c) 45
d) 90
5p 2. În figura alăturată dreptele f și g sunt paralele,

iar dreapta h este secantă. Valoarea lui x este egală
cu:
a) 64
b) 116
c) 58
d) 30
5p 3. În figura alăturată triunghiul ABC este dreptunghic în

A , iar AD este înălțime. Dacă măsura unghiului ABC
este de 30 și AC  8cm, atunci distanța dintre punctele
C și D este:
a) 6 cm
b) 8cm
c) 4 cm
d) 30 cm
5p 4. Un grup de elevi din clasa a VIII-a vor să

organizeze o excursie. Obiectivele turistice ce
urmează a fi vizitate sunt reprezentate în schița
alăturată prin punctele A, B și C. Studiind harta,
au descoperit că cele trei obiective turistice sunt
situate pe un cerc cu centrul în punctul O și rază
R.
Dacă măsura unghiului BAO este de 36 și
coardele AB și AC sunt egale, atunci măsura
 este:
arcului mic BC
a) 36
b) 72
c) 108
d) 144
5p 5. În figura alăturată este reprezentată schița unei

grădini, având forma unui pătrat ABCD cu latura
AB  60m . În gradină sunt cultivate legume cu
excepția suprafeței DEF care este acoperită cu
gazon. Dacă punctele E și F împart aleea AC
în trei părți egale, atunci suprafața acoperită cu
gazon este:
a) 600m2
b) 3600 m2
c) 60 m 2
d) 1800 m2
5p 6. Camera lui Radu are o forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile L  8 m,

l  6 m , și h  3m . De câți metri pătrați de tapet are nevoie Radu pentru a acoperi pereții
camerei sale?
a) 180m2
b) 84 m 2
c) 48 m 2
d) 24 m 2
SUBIECTUL al III-lea
Scrieți rezolvările complete. (30 de puncte)
5p 1. Mama Mariei are 53 de ani. Maria constată că peste 4 luni mama ei va fi de 4 ori mai în
vârstă decât ea.
(2p) a) Care este vârsta mamei Mariei în luni?

(3p) b) Ce vârstă are Maria?
5p  x2  8 5 1  x4
2. Se consideră expresia E ( x)   2   : , unde x   \  4,  3,1 .
 x  2 x  3 x  3 x 1  x  3
(2p) a) Arătați că x 2  2 x  3   x  3  x  1  , pentru orice x  .

x
(3p) b) Demonstrați E ( x)  , pentru orice x   \  4,  3,1 .
x 1
5p 3. Se consideră funcția f :    , f ( x)  mx  2 , unde m .
(2p) a) Aflați valoarea lui m, știind că f  2   8.

(3p) b) Pentru m  3 reprezintă grafic funcția.
5p 4. În figura alăturată este reprezentat trapezul

dreptunghic ABCD cu AB  CD , AB  12 cm,
CD  16 cm și BD  BC . Punctul M este
mijlocul segmentului CD, iar diagonala AC
intersectează dreapta BM în punctul P .
(2p) a) Arătați că BM  8 cm .
(3p) b) Determinați lungimea segmentului PM .
5p 5. În figura de mai jos este reprezentat triunghiul dreptunghic ABC . Lungimea ipotenuzei AC
este de 24 cm și măsura unghiului ACB este de 30 . Punctul D este simetricul punctului C
fața de punctul B.
(2p) a) Arată că AC  2 AB .
(3p) b) Demonstrează că triunghiul ADC are

perimetrul mai mic decât 90 cm .
5p 6. O cofetărie produce bomboane sub forma unei

piramide patrulatere regulate VABCD cu latura
bazei AB  6 cm și înălțimea VO  4 cm .
(2p) a) Fiecare bomboană este acoperită în

totalitate cu staniol. Arătați că pentru acoperirea
unei bomboane este suficientă o bucată de staniol
cu suprafața de 96cm2 .
(3p) b) Determinați distanța de la punctul V la

dreapta EF , unde E și F sunt mijlocele
segmentelor BC și respectiv DC .
SUGESTIE
DE
REZOLVARE
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
1. 25  3  52 = 32  3 25 = 2400, deci răspuns corect c).
2
2.  360  2  72  144 , deci răspuns corect b).
5
3. Cel mai mic număr întreg de o cifră este 9 , iar cel mai mare număr natural de o cifră este 9.
9  9  18 , deci răspuns corect d).
 4 
4. Numerele întregi din mulțimea A sunt   9;1;  .
 2 
4
Suma numerelor întregi din mulțimea A este:  9  1   3  1  2  0 , deci răspuns corect a).
2
5.       2 2
72  27 6 2  3 3 = 6 2  3 3 6 2  3 3 =  6 2    3 3  = 72  27 = 45 , deci
răspuns corect b).
6. 35% dintre elevi studiază limba engleză și 20% dintre elevi studiază limba germană, deci engleză
sau germană studiază 55%. Răspuns corect b).
SUBIECTUL al II-lea
1. M este mijlocul laturii BC  AM mediană și ABC echilateral  AM bisectoare

m  BAC  60
Rezultă m  CAM     30 , deci răspuns corect b).
2 2
2. Unghiurile x și x + 64 sunt suplementare deci x  x  64  180  2x  64  180  2x  116

 x  58 , deci răspuns corect c).
3. ABD  CAD (au același complement  BAD ). Deci ABD  CAD  m   CAD   30  .
Triunghiul ABD este dreptunghic și are un unghi de 30 , deci aplicând teorema unghiului de 30
AC
 DC   4 , deci răspuns corect c).
2
4. AB  AC  ABC este isoscel. Din AO mediatoare  AO bisectoare.

Deci m   BAC   2  m   BAO   2  36   72  . Cum BAC este un unghi cu vârful pe cerc 

 
m BC
  2  72   144  , deci răspuns corect d).
m  BAC  
2
 m BC  
AC
5. AC  l 2  60 2 m  EF   20 2 m .
3
Dacă AC  BD  O   DO  EF .
EF  DO 20 2  30 2
S DEF    600 m 2 , deci răspuns corect a).
2 2
6. Al  2 h  L  l   6  14  84 m 2 , deci răspuns corect b).
1. a) 53 ani  53 12 luni = 636 luni
b) peste 4 luni vârsta mamei Mariei va fi de 640 luni, iar vârsta Mariei va fi 640 : 4  160 luni .
Deci Maria are 156:12  13 ani .
2. a)  x  3  x  1  x 2  x  3 x  3  x 2  2 x  3
x 1) x  3) 2
 x2  8 5 1  x  4 x  8  5x  5  x  3 x  4
b) E ( x)     : = : =
  x  3 x  1 x3 x  1  x  3  x  3 x 1 x3
x2  4x x 3 x
 = .
 x  3 x 1 x  4 x 1
3. a) f  2   2 m  2  2m  2  8  m  3
b) Avem de exemplu A  0, 2  și B 1, 5  .

4. a) BD  BC  DBC dreptunghic în B,
DC
M este mijlocul CD  BM mediană  BM   8 cm .
2
b) APB  CPM deoarece APB  CPM (opuse la vârf) și BAP  MCP (alterne interne)
AP PB AB BM  PM AB 8  PM 12 16
        PM 
CP PM CM PM CM PM 8 5
AB AB 1 AB
5. a) sin  ACB    sin 30     AC  2 AB .
AC AC 2 AC
b) AB înălțime și mediană   AD C isoscel  AD  AC  24 cm , iar DC  24 3 cm
P ADC  2  24  24 3  48  24 3
2
48  24 3  90  24 3  42  12 3  21  432 < 441.
6. a) VE  5 cm (apotema piramidei)
At  Al  Ab
Pb  a p
24  5
Al    60 cm 2
2 2
Ab  AB 2  36 cm 2  At  96 cm 2 .
b) Notăm EF  OC  M 
VO   ABC 
OM  EF  VM  EF  dist (V , EF )  VM ,
OM , EF   ABC 
OC 3 2
OM   . În VOM aplicăm teorema lui Pitagora  VM 2  VO2  OM 2 
2 2
82
VM  cm
2
Clasa a XII-a
Test
Filiera teoretică – Profilul real
Teste rezolvate la limba și literatura română Profil real
Testul nr. 1
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:

Cărţile ne seamănă. Uneori faima le precede, iar atunci când le cunoaştem îndeaproape ne dezamă-
gesc. Alteori descoperim că gura lumii le nedreptăţeşte îngrozitor. Ne enervează de la un capăt la altul,
le socotim proaste, ticăloase sau sunt o bucurie repetată la fiecare dintre întâlnirile pe care le avem cu
ele. Descoperim, contrariaţi, că, la fel ca oamenii, se schimbă, fac riduri. Sau par să fi descoperit un
elixir al tinereţii şi noi suntem cei care îmbătrânim mult înaintea lor. Au urmaşi, unul sau mai mulţi.
N-au urmaşi. Dacă există, urmaşii sunt neapărat aşa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai aşteptat să fie din
aşa părinţi de seamă.
(Ioana Pârvulescu – Întoarcere în secolul XXI)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul expresiei „gura lumii” din text. 6 puncte
2. Indică motivul pentru care autoarea consideră că, la fel ca oamenii, „cărţile
se schimbă”. 6 puncte
3. Menţionează două epitete pe care autoarea le acordă cărţilor. 6 puncte
4. Precizează sensul afirmaţiei „… par să fi descoperit un elixir al tinereţii”. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, ideea conţinută în secvenţa „Dacă există,
urmaşii sunt neapărat aşa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai aşteptat să fie din
aşa părinţi de seamă.” 6 puncte
Notă: Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi ideea că lectura cărţilor
ne poate transforma existenţa, valorificând informaţiile din fragmentul extras din Întoarcere în
secolul XXI, de Ioana Pârvulescu. 20 de puncte
În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea
unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea. 6 puncte
Notă!
În elaborarea răspunsului te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
este facultativă.
www.rs.ro
Profil real Teste rezolvate la limba și literatura română
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, într-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două
trăsături ale ideologiei pașoptiste:
Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemișcare,
N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător,
Ce se-nalţă pân’ la ceruri din a lumii deșteptare,
Ca o lungă salutare
Cătr-un falnic viitor?
Nu simţiţi inima voastră că tresare și se bate?
Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt și românesc
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
Ce pătrunde și răzbate
Orice suflet omenesc?
(Vasile Alecsandri, Deșteptarea României)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcție a

unui personaj dintr-un text narativ, aparţinând lui Ioan Slavici.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte o scenă/secvenţă comentată;
– analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale textului narativ ales, semnifi-
cative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflicte, modalităţi de caracterizare, lim-
baj.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum
400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
www.rs.ro
Rezolvare test
Filiera teoretică –
Profilul real
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
A.
1. Expresia „Gura lumii“ se referă la opinia generală şi la prejudecăţile comune, în legătură cu un
subiect.
2. În viziunea autoarei, cărţile îşi pierd prospeţimea, se demodează şi nu mai prezintă niciun interes
pentru cititori.
3. „Le socotim proaste, ticăloase…“
4. Textul dezvoltă o personificare amplă, în cadrul căreia cărţile obţin însuşiri umane; în acest context,
cărţile care îşi menţin tinereţea sunt cele care se dovedesc incitante pentru cititori, devenind repere
clasice, odată cu trecerea timpului.
5. Pledoaria ludică a autoarei construieşte ideea analogiei dintre oameni şi cărţi; cărţile sunt însu-
fleţite, se comportă şi reacţionează asemenea oamenilor; cărţile au urmaşi, dezvoltă o dinastie.
Afirmaţia, uşor glumeaţă, susţine ideea că operele valoroase au continuări, fie prin multiplicarea
numărului de volume, fie prin reluarea temelor, personajelor, ideilor în cărţile aceluiaşi autor. O
carte valoroasă nu poate avea decât un urmaş de aceeaşi factură, după modelul omului cu însuşiri
alese care-şi doreşte ca urmaşii săi să-l întreacă în calităţi.
B.
Lectura cărţilor se dovedeşte benefică pentru existenţa noastră.
Eu consider că lectura reprezintă o activitate care ne face viaţa mai frumoasă. Cărţile se dovedesc
însoţitori şi prieteni statornici de-a lungul existenţei noastre. Ele ne devin atât de familiare, încât obţin
atribute umane şi apropierea lor de fiinţele vii nu pare o analogie exagerată. Autoarea textului susţine
într-o pledoarie emoționantă în favoarea cărţilor, umanizarea lor. Cărţile pot fi demodate sau proaspete,
amuzante sau enervante, unele au urmaşi, altele fac riduri etc. Autoarea conchide că operele au o viaţă
a lor, limitată sau de durată, dar care se interferează cu existenţa umană.
În primul rând, cărţile au o valoare documentară. Ele transmit, în avangarda sau în descendenţa iz-
voarelor istorice, informații despre epoci, ani sau popoare disparate. Imaginea Troiei învinse de ahei se
păstrează în memorie datorită, în primul rând, epopeii lui Homer, după cum Odiseea, care relatează pe-
ripeţiile interpretului Ulisem rămâne mai viu în memorie, decât din documentele istorice.
În al doilea rând, răgazul cotidian al lecturii se dovedeşte şi poate fi un moment de sărbătoare, care
eludează monotonia ritualului de activități zilnice. Prin dorinţa de lectură, confirmăm spusele lui Miron
Costin: „că nu este zăbavă alta mai frumoasă decat cetitul cărţilor“.
Lectura cărţilor suspendă curgerea monotonă a timpului, ele sunt „timp concentrat” şi lectura lor re-
prezintă un izvor de regenerare sufletească şi spirituală. Este un loc comun faptul că cititorii pasionaţi
devin mai inteligenţi. Prin lectură avem acces la umanitatea personajelor, cu care ajungem să empatizăm.
Altruismul, perseverenţa, curajul sunt conţinuturi caracteriale pe care ni le transmite lectura cărţilor.
www.rs.ro
Profil real Teste rezolvate la limba și literatura română
Cărţile definesc trăsăturile umane, prin lupta pe care o duc personajele. Moby Dick ne vorbeşte despre
provocarea ambiţiei, care conduce personajul până la sacrificiul de sine, în timp ce Robinson Crusoe
confirmă certitudinea curajului uman, în lupta cu vitregiile existenţei; sunt două dintre cărţile care, pa-
rafrazând vorbele autoarei, „au descoperit un elixir al tinereţii”.
În concluzie, cărţile sunt semnele spiritului uman care ne transformă şi ne îmbogăţesc existenţa.
SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic integrează, în spiritul ideologiei paşoptiste, tema libertăţii poporului şi a mesianis-
mului poetului. Funcţia retorică a textului este redată prin utilizarea interogaţiei şi a invocaţiei retorice.
Poetul îşi cheamă conaţionalii la lupta pentru câştigarea libertăţii şi construirea unui viitor „falnic”.
Lupta pentru libertatea poporului este o temă frecventă în ideologia primei jumătăţi a secolului al
XIX-lea şi este sugerată prin intermediul versurilor: „Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi româ-
nesc/La cel glas de înviere, la cel glas de libertate…” din finalul textului. Versurile textului relevă rolul
mesianic al poetului, care recurge la strategii oratorice pentru a-şi impresiona contemporanii şi pentru
a-i determina să schimbe societatea.
SUBIECTUL al III-LEA
Ghiţă
Moara cu noroc, de Ioan Slavici
Ioan Slavici este unul dintre cei patru scriitori clasici români care s-au remarcat în secolul al
XIX-lea, prin inaugurarea romanului realist obiectiv, cu profil psihologic. Literatura lui Slavici descrie
personaje complexe, dominate de conflicte puternice, pe fondul modificărilor pe care le aduce capitali-
smul în societatea tradiţională rurală.
Nuvela Moara cu noroc este o creaţie literară care se înscrie în formula realismului cu influenţe psi-
hologice şi este considerată o capodoperă a speciei: „o nuvelă solidă, cu aspect de roman“.
(G. Călinescu). Nuvela a fost publicată în volumul Novele din popor din 1881.
Protagonistul nuvelei este Ghiţă, un personaj complex a cărui personalitate se schimbă, pe parcursul
nuvelei, transformându-se dintr-un om onest într-un cârciumar care trăieşte cu obsesia banilor şi comite
fapte grave, culminând cu crima, în numele acestei obsesii.
Iniţial, el este un tânăr cizmar dintr-un sat ardelean, care este interesat să progreseze pe plan social
şi îşi propune să ia în arendă cârciuma de la moara cu noroc, urmând să-și deschidă, mai târziu, cu banii
obţinuţi, un atelier de cizmărie cu câteva calfe. Planul pe care-l prezintă familiei o face pe bătrână,
soacra lui Ghiţă, să fie rezervată, fiind credincioasă principiului că omul trebuie să fie mulţumit cu
sărăcia lui. Ghiţă se dovedește, însă, hotărât şi se mută cu familia la Moara cu noroc, un loc privilegiat,
dar cu rezonanţă negativă.
Ghiţă se dovedeşte întreprinzător, harnic şi priceput în ocupaţia de cârciumar, previziunile sale se

adeveresc şi el ajunge să câştige mai bine. Dar echilibrul sufletesc al personajului se ruinează în mo-
mentul în care la cârciumă îşi face apariţia Lică Sămădăul, şeful porcarilor care îi impune să-i fie partener
www.rs.ro
în afaceri, devenindu-i iscoadă. Intimidat de prezenţa autoritară a lui Lică, Ghiţă acceptă, mai ales că
vede în acest pact un prilej de a se îmbogăţi mai repede. Ghiţă dă dovadă de caracter slab în confruntarea
cu porcarul. Personajele sunt în opoziţie: Lică este ferm şi autoritar, Ghiţă se dovedește slab şi uşor de
stăpânit.
Ghiţă trăieşte un puternic conflict interior, fiind scindat între dorinţa de a redeveni om cinstit şi
obsesia pentru bani, cea din urmă împlinindu-se numai prin tovărăşia cu Lică. Lupta interioară se
răsfrânge în exterior, prin faptul că trăiește stări sufletești contradictorii şi prin reacţiile agresive faţă de
cei dragi. Măcinat de obsesia pecuniară, Ghiţă se transformă dintr-un om optimist și vesel într-o persoană
ursuză, irascibilă, care trece rapid de la o stare sufletească la alta: „se aprindea pentru orişice lucru din
nimic, nu mai zâmbea ca mai nainte, ci râdea cu hohot, încât îţi venea să te sperii de el”. Curând, per-
sonajul ajunge să regrete că are familie, care îl împiedică în planurile sale. El se dezumanizează treptat
şi comite gesturi care ies din sfera raţionalului. De exemplu, îşi îndeamnă soţia să joace cu Lică, folo-
sindu-se de ea, în scop egoist, ca să păstreze prietenia cu Lică. Ghiţă se lasă şi mai mult influenţat de
Lică atunci când depune mărturie în favoarea lui şi se face vinovat de sperjur. În încercarea de a se rea-
bilita moral, se împrieteneşte cu jandarmul Pintea căruia intenţionează să i-l predea pe Lică. Este și aici
duplicitar, pentru că nu vrea să piardă avantajul tovărășiei cu Lică.
Personajul conştientizează că se supune unui instinct care-l domină şi trăieşte remuşcările faptelor
sale, mai ales când se gândește la soarta copiilor săi, care nu vor avea amintirea unui părinte cinstit,
moral.
Dezumanizarea personajului este definitivă în momentul în care îşi ucide soţia, care-l înșelase. Este
la rândul lui ucis şi moartea lui este văzută ca o pedeapsă pentru abaterea de la codul moral.
Personajul este caracterizat indirect, prin intermediul faptelor, vorbelor, atitudinlor sale. La început
naratorul îl prezintă drept un „om harnic şi sârguitor”, pentru ca mai târziu să devină „ursuz” şi „pus pe
gânduri”. Personajul se dovedeşte lacom: „Vedea banii grămadă înaintea sa şi i se împăinjeneau, parcă
ochii.”
În relaţia cu Lică, Ghiţă se dovedeşte vulnerabil şi lipsit de curaj cu atât mai mult cu cât celălalt îi
observă slăbiciunea pentru bani. Ana, soţia lui, de care el se înstrăinează pentru că este incapabil să-i
marturisească frământarile sufleteşti, ajunge să-l dispreţuiască, numindu-l „muiere în haine bărbătești”.
Prin încercarea sa de a-şi schimba destinul, fiind nemulţumit cu ce avea deja, prin actul său de hybris,
care are consecinţe dramatice, Ghiţă devine un personaj tragic.
www.rs.ro
Teste
Filiera teoretică - Profilul
umanist
Teste rezolvate la limba și literatura română Profil umanist
Testul nr. 1
Citește cu atenție textul următor:

Decizia de a-mi începe eseul despre recitire cu examinarea unei povestiri de Borges nu trebuie să
surprindă. Borges, care a vorbit deseori despre pasiunea sa pentru relectură, a devenit celebru ca autor
de texte în acelaşi timp perfect clare, citibile – deşi într-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor
bogată, plină de jocuri asociative, adeseori oblice – şi totodată, captivante; texte nu doar bântuite de
alte texte, ci care obsedează la rândul lor, chemând cititorul să le reviziteze într-o reînnoită căutare a
sensurilor lor ascunse, chinuitor de evazive. De fapt, cele două operaţii – mişcarea lineară (curioasă,
orientată spre final) a citirii şi mişcarea de du-te-vino, înainte şi înapoi, în linii mari circulară (reflexivă
şi interpretativă) a (re)citirii sunt deseori inseparabile în experienţa reală a lecturii lui Borges. Parafra-
zându-l pe Roland Barthes, am putea spune că autorul lui El Aleph ne obligă să-i recitim textele de la
bun început. Sau, dacă ar fi să folosim conceptul lui Wolfgang Iser, al cititorului implicit, am putea
afirma că textul borgesian postulează nu un cititor, ci, paradoxal, un recititor, pe cineva care va simţi
nevoia de a-l citi încă o dată şi încă o dată şi care va obţine o satisfacţie distinctă, mai rafinată şi mai
surprinzătoare de fiecare dată.
(Matei Călinescu, A citi, a reciti)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul expresiei „a simți nevoia“ în text. 6 puncte
2. Indică motivul pentru care autorul și-a început eseul cu examinarea unei
povestiri de Borges. 6 puncte
3. Menţionează cui aparține conceptul de cititor implicit. 6 puncte
4. Precizează sensul afirmaţiei: „Sau, dacă ar fi să folosim conceptul lui Wolfgang
Iser, al cititorului implicit, am putea afirma că textul borgesian postulează nu un
cititor, ci, paradoxal, un recititor“. 6 puncte
5. Prezintă ideea conţinută în secvenţa „devenit celebru ca autor de texte în acelaşi
timp perfect clare, citibile – deşi într-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor
bogată, plină de jocuri asociative, adeseori oblice – şi totodată, captivante.“ 6 puncte
Notă: Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi ideea

că lectura cărţilor are un rol definitoriu în formarea adolescenților, valorificând
informaţiile din fragmentul extras din textul A citi, a reciti de Matei Călinescu. 20 de puncte
În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea
unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
www.rs.ro
Profil umanist Teste rezolvate la limba și literatura română
literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în

pagină, lizibilitatea. 6 puncte
Notă!
În elaborarea răspunsului te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind definiția subiectivă

a poeziei.
Deşi-i din implicaţii şi rămurişuri pure
Ori din cristale limpezi ce scânteind se rup,
Intrând în ea, să tremuri ca-n iarnă-ntr-o pădure,
Căci te ţintesc fierbinte, prin gheţuri, ochi de lup.
(Nicolae Labiș, Poezia)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcţie a

unui personaj dintr-un text narativ, aparţinând lui Ion Creangă.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere;
– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte o scenă/secvenţă comentată;
– analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale textului narativ ales, semnifi-
cative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflicte, modalităţi de caracterizare, lim-
baj.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, li-
zibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
www.rs.ro
Rezolvare test
Filiera teoretică - Profilul
umanist
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
A.
1. Expresia are sensul de a fi necesar să… .
2. Autorul și-a început eseul cu examinarea unei povestiri de J.L. Borges pentru că autorul argentinian
scrie texte care includ jocuri asociative.
3. Teoreticianul german Wolfgang Iser vorbește despre conceptul de cititor implicit.
4. Textul borgesian invită la actul unei lecturi repetate, care solicită prezența unui cititor avizat.
5. Particularitatea textului borgesian constă în bogăția sa textuală, în conținutul reprezentat prin jocuri
asociative, care devin captivante pentru cititor.
B.
Lectura ar trebui să figureze printre activitățile practicate în timpul liber de tineri pentru avantajele
sale multiple. Lectura este o sursă de divertisment, de cunoaștere a lumii și de autocunoaștere, de aceea
cred, cu atât mai mult, că este o activitate indicată pentru tinerii aflați în procesul de căutare a sinelui.
În primul rând, lectura înseamnă mai mult decât simpla acțiune de a parcurge câteva pagini, ea fiind
un proces de reflecție, prin reprezentarea în conștientul cititorilor a evenimentelor relatate, a sentimen-
telor personajelor, pentru care cititorul simte o undă de simpatie. Lectura este forma facilă de acces la
universul inedit al operei literare, în care se reflectă viziunea particulară a autorului. Lectura propune
ipoteze pentru întrebările existențiale ale omului, dovedindu-se o formă de cunoaștere a lumii pentru ti-
nerii aflați la vârsta autodescoperirii. Cu atât mai utile se dovedesc operele literare în care sunt circum-
scrise experiențele inedite ale autorilor, în care tinerii cititori pot identifica modelul propriu de dezvoltare
ontologică.
În al doilea rând, lectura transformă cititorul obișnuit într-un lector avizat, competent, care poate
desluși în textul literar sensuri noi, cu fiecare lectură înnoită. Matei Călinescu evocă, în deschiderea
eseului său despre lectură, opera lui Borges, care se dovedește specială prin multitudinea de semnificații
revelate cu fiecare lectură; intertextualitatea operei sale invită și incită cititorul la lecturi diferite, opulența
sensurilor solicitând, potrivit formulei lui Călinescu, un recititor.
Prin urmare, lectura se dovedește un vector decisiv în formarea intelectuală a tinerilor, care se inițiază,
prin actul lecturii conștiente și repetate, în procesul cognitiv și ontologic.
SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic prezintă viziunea particulară a autorului asupra poeziei. Textul liric citat concentrea-
ză în forma lapidară a unei strofe aspectele care definesc arta lirică, versurile constituind, astfel, un text
programatic. Autorul consideră că poezia este expresia rațiunii și a emoțiilor, a spiritului apolinic și a
propensiunii dionisiace a omului. Puritatea formei poetice este redată prin simbolul cristalului „Deși-i
www.rs.ro
Profil umanist Teste rezolvate la limba și literatura română
din implicații și ramurișuri pure/Ori din cristale limpezi ce scânteind se rup“. Surpriza textului se pro-
filează în ultimul vers, prin sintagma „ochi de lup“, care conotează sentimentele poetului și anticipă re-
velația pe care-o poate aduce, prin lectură, textul liric.
SUBIECTUL al-III-lea
Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb – basm popular
Harap-Alb este personajul principal al basmului, un erou surprins în evoluţie, care este destinat să
ajungă împărat. Iniţial, personajul este neidentificat, fiind fiul cel mic al craiului, ca sugestie a rolului
său minor în acţiune. Dorinţa de a participa şi el la misiunea la care fraţii săi eşuează îl particularizează
şi personajul va primi un nume care-i subliniază menirea. Înainte de a fi identificat, însă, prin nume, el
este caracterizat prin vorbe şi prin fapte. Tânărul suferă din cauză că tatăl sau îl ceartă, pentru că era de-
zamăgit de laşitatea fiilor săi cei mari, care nu au trecut de proba curajului, nu vrea să-l lase să încerce
şi el. Personajul se dovedeşte milostiv cu bătrâna întâlnită în curtea palatului şi căreia i se destăinuie,
căutând alinare. Atunci când porneşte la drum, tânărul dă dovadă de un simț al onoarei: „Şi ori oiu pute
izbuti, ori nu, dar îţi făgăduiesc dinaine că, odată pornit din casa d-tale, înapoi nu m-oiu mai întoarce,
să ştiu bine că m-oiu întâlni şi cu moartea în cale.“
Iniţial, fiul craiului se manifestă prin impulsivitate şi prin reacţii agresive: loveşte de trei ori, în cap,
cu frâul, calul slab care venise să mănânce jăratic din tavă. Reacţiile necontrolate probează superficia-
litatea tânărului, care se conduce după aparenţe şi nu observă potenţialul personajelor care-l ajută. După
ce trece de proba curajului, cu ajutorul calului care se repede asupra ursului, tânărul porneşte în călătoria
spre curtea Împăratului Verde, nu înainte de a fi atenţionat să se ferească, în drumul său de spân şi de
omul roş. În curând, se rătăceşte şi se întâlneşte cu un spân care îl convinge să-l ia de slugă pentru că-l
va ajuta să iasă din pădure. Tânărul încalcă interdicţia tatălui şi trebuie să suporte consecinţele dramatice
ale alegerii sale. Spânul îl păcăleşte şi-i cere să respecte un jurământ, ca urmare a înţelegerii prin care
ei doi îşi schimbă identitatea. Spânul îl numeşte acum pe tânăr Harap-Alb şi-i acordă un alt statut, umil,
de slugă de origine nobilă, de novice. Numele subliniază rolul de novice, de candidat la maturizare a
protagonistului.
Conduita personajului îi dezvăluie, rând pe rând, calităţile şi defectele. Pe de o parte, tânărul are un
caracter nobil, cu trăsături ca loialitatea, prin faptul că respectă jurământul de supunere, în ciuda difi-
cultăţilor probelor, bunătatea, dovedită atunci când ocoleşte nunta de furnici, priceperea atunci când dă
ajutor albinelor, construindu-le un stup. Pe de altă parte, personajul îşi arată slăbiciunea, se descurajează
repede pentru că spânul îl trimite în misiuni din ce în ce mai grele, se lamentează mult (calului şi Sfintei
Duminici). În acelaşi timp, ascultă sfaturile primite, pentru că ştie că altfel s-ar expune inutil riscurilor
pe care le presupun misiunile sale, îndeplineşte sarcinile cerute şi cu ajutorul prietenilor săi, pe care şi-i
face datorită disponibilităţii sale afective.
Toate acţiunile eroului culminează cu obținerea unor virtuţi fundamentale: răbdarea, profunzimea,
cea care-i dictează să vadă dincolo de aparenţe şi să acorde atenţie raţiunii, şi nu instinctelor.
www.rs.ro
Caracterizarea directă a personajului se regăseşte, cum este şi firesc, la începutul naraţiunii, când tâ-
nărul este nevolnic. Naratorul îi subliniază naivitatea, printr-o observaţie ironică: „Fiul craiului era
boboc în felul său la trebi de aiște„, fixându-l, totodată, în categoria novicelui. Sfânta Duminică îl vede
„slab de înger“ şi „mai fricos decât o femeie“, dar îl îmbărbătează, spunându-i care are un destin special:
„Aşa trebuia să se întâmple şi n-ai cui bănui.“
În cea de-a doua parte a acţiunii, protagonistul este caracterizat în mod indirect, prin intermediul ges-
turilor, faptelor şi atitudinilor sale. După ce trece un număr de 10 probe, protagonistul va ajunge cu bine
la capătul procesului de iniţiere. Pe parcursul misiunilor sale, protagonistul a trecut prin stări sufleteşti
extreme, el a ajuns să treacă prin dezonoare, frică, suferinţă, să vadă adevărul ascuns sub minciună.
Compensaţia pe care o primeşte, la sfârşitul călătoriei sale, este dragostea. Eroul este răsplătit pentru
evoluţia sa şi este pregătit să devină un conducător drept şi să-şi întemeieze o familie.
Harap-Alb este un protagonist care întruchipează concepţia despre viaţă şi despre lume a autorului,
conform căreia omul bun şi curajos, care manifestă voinţa de a-şi schimba soarta, reuşeşte fără să aibă
puteri supranaturale.
www.rs.ro
RENTROP & STRATON – Matematică. Teste rezolvate bacalaureat
TEST 1 (M_mate-info)
1) Se consideră funcţia ∶ ℝ → ℝ, ( ) = . Calculaţi (−3) ∙ (−2) ∙ … ∙ (3).

2) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log (2 − 3955) = 4.
3) Să se rezolve în mulţimea numerelor întregi inecuaţia: − − 10 < 2 .
4) Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea
M = { √1, √2, √3, … , √100} , acesta să fie iraţional.
5) Fie punctele (−3, 0), (0, −4). Să se calculeze modulul vectorului ⃗ .
6) Se consideră triunghiul ABC cu = √3 , = √2 , = √6 . Să se calculeze cos .
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1 0
1) Se consideră matricele M ( ) = 0 1 0 , > 0.
0 0
a) Să se calculeze det ( ) , ∀ > 0.
b) Să se arate că ( ) ∙ ( ) = ( ), ∀ , > 0.
c) Să se calculeze (1) + (2) + ⋯ + (2018).
2) Se consideră inelul (ℤ , +, ∙ ).
a) Să se calculeze produsul elementelor inversabile în raport cu înmulţirea din inelul
(ℤ , +, ∙ ).
b) Să se rezolve în inelul (ℤ , +, ∙ ) ecuaţia 4 + 2 = 6.
+ =2
c) Să se rezolve în inelul (ℤ , +, ∙ ) sistemul .
2 +3 = 5
+ , ≥0
1) Se consideră funcţia ∶ ℝ → ℝ, ( ) = unde ∈ ℝ .
2 + 2017, < 0
a) Să se determine ∈ ℝ astfel încât funcţia să fie continuă în = 0.
b) Să searate că funcţia ′ este crescătoare pe (0; ∞), ∀ ∈ ℝ.
c) Să se calculeze lim → (( ( ) − 2017) ∙ ).
2) Se consideră funcţia ∶ [0,1] → ℝ, ( ) = √ + 2.
a) Să se calculeze ∫ ( ) .
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa Ox şi
dreptele de ecuaţii = 0 şi = 1.
c) Folosind eventual faptul că √ + 2 ≤ √3 , ∀ ∈ [0,1], să se arate că
√
∫ ( ) ≤ .
REZOLVARE TEST
M_mate-info
M_șt-nat
M_tehnologic
Rezolvare Test 1 (M_mate-info)

1) ( )=0⇒ = 0 ⇒ −1 + =0⇒ = 1 ⇒ ( 1) = 0 ⇒
(−3) ∙ (−2) ∙ … ∙ (1) ∙ (2) ∙ (3) = 0
2) Avem condiţia de existenţă : 2 − 3955 > 0 ⇒ 2 > 3955 ⇒ > 1977,5 ⇒
∈ (1977,5; ∞). Din log (2 − 3955) = 4 ⇒ 2 − 3955 = 3 ⇒ 2 = 81 + 3955 ⇒
2 = 4036 ⇒ = 2018 ∈ (1977,5; ∞) ⇒ = {2018}.
3) − − 10 < 2 ⇔ − − 12 < 0. Ecuaţia − − 12 = 0 are soluţiile
= −3 , = 4. Din tabelul de semne obţinem ∈ (−3; 4) , cum

∈ ℤ ⇒ ∈ {−2; −1; 0; 1; 2; 3} ⇒ = {−2; −1; 0; 1; 2; 3}.
4) Cuburi perfecte mai mici decât 100 sunt: 1 = 1, 2 = 8, 3 = 27, 4 = 64. Deci din
mulţimea = √1, √2, … , √100 numere raţionale sunt √1 = 1, √8 = 2, √27 = 3, √64 = 4

(deci 4 numere raţionale) ⇒ cazuri favorabile vor fi 100 - 4=96 (numere iraţionale) .
ă
= = = 0,96 96% .
ă
5) ⃗=( − )⃗ + ( − ) ⃗ = 3⃗ − 4⃗ ⇒ ⃗ = 3 + (−4) = √25 = 5.

√
6) Din teorema cosinusului cos = = = = .
∙ ∙ ∙√ ∙√ √
1 0
1) a)det ( ) = 0 1 0 = 1∙1∙ = (ceilalţi termeni ai dezvoltării sunt toţi nuli)
0 0
1 0 1 0 1 + 0
b) ( )∙ ( )= 0 1 0 ∙ 0 1 0 = 0 1 0 =
0 0 0 0 0 0
1 0
0 1 0 = ( ), ∀ , > 0.
0 0
1 1 0 1 2 0
c) ( 1) + ( 2) + ⋯ + (2018) = 0 1 0 + 0 1 0 + ⋯+
0 0 1 0 0 2
1 2018 0
0 1 0 =
0 0 2018
1+1+⋯+1 1+ 2+⋯+ 2018 0

⎛ 0 1+1+⋯+1 0 ⎞=
⎝ 0 0 1 + 2 + ⋯ + 2018⎠
2018 lg(1 ∙ 2 ∙ … ∙ 2018) 0 2018 lg(2018!) 0
0 2018 0 = 0 2018 0 .
∙ ∙
0 0 0 0
2) a) Mulţimea elementelor inversabile este: (ℤ ) = {1, 5, 7, 11} (un element este inversabil
în ℤ ⇔ ( , 12) = 1 )⇒ 1 ∙ 5 ∙ 7 ∙ 11 = 1 .
b) 4 + 2 = 6, ∈ℤ ⇔ 4 + 2 + 10 = 6 + 10 ⇔ 4 = 4 ⇒ ∈ {1, 4, 7, 10}.
+ =2
c) . Pentru a reduce necunoscuta y înmulţim prima ecuaţie cu −3 = 12 − 3 = 9
2 +3 =5
+ =2 9 +9 = 6
în ℤ ⇔ adunând cele două ecuaţii obţinem 11 = 11 ⇒
2 +3 = 5 2 +3 = 5
∈ {1} . Pentru = 1 prima ecuaţie din sistem devine 1 + =2⇒ = 1 (1)
Pentru = 1 a doua ecuaţie din sistem devine 2 + 3 = 5 ⇒ 3 = 3 ⇒ ∈ {1, 5, 9 } (2)
Din (1) şi (2) ⇒ soluţia sistemului este = {(1, 1)}.
1) a) f este continuă în =0 ⇔ (0) = (0) = (0).
(0) = lim
→
( ) = lim
→
(2 + 2017) = 2018 ; (0) = lim
→
( ) = lim
→
( + )= ;
(0) = ⇒ = 2018
c) Pentru > 0 ⇒ ( )=( + ) = 2 ⇒ "( ) = (2 )′ = 2 > 0, ∀ >

0, ∀ ∈ ℝ ⇒
′ este crescătoare pe (0; ∞), ∀ ∈ ℝ
c) lim → (( ( ) − 2017) ∙ ) = lim (2 ∙ ) = lim = 0.

→ →
2) a)∫ ( ) = ∫√ + 2 = ∫ ( + 2) = +2 + .
b) = ∫ | ( )| . Cum ( ) = √ + 2 > 0, ∀ ∈ [0,1] ⇒ | ( )| = ( ) pentru
( )
∈ [0,1] ⇒ = ∫ | ( )| =∫ ( ) = ∫ √ +2 = ∫ ( + 2) = | =
√ √ √ √
( + 2) √ + 2 | = − = .
c) Deoarece √ + 2 ≤ √3 , ∀ ∈ [0,1] ⇒ ( ) ≤ √3 , ∀ ∈ [0,1] ⇒
( )≤ √3 , ∀ ∈ [0,1] ⇒ ( ) ≤ √3 = √3
1 1 0 √3 √3
= √3 ∙ = √3 ∙ − = ⇒ ( ) ≤
2018 0 2018 2018 2018 2018
Logică — Teste rezolvate pentru reușita la Bacalaureat
Testul nr. 1
A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare din enunţurile
de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns:
1. Termenul America de Sud este după extensiune:

a. compus, pozitiv, general, nevid
b. vid, general, concret, vag
c. absolut, precis, singular, distributiv
d. precis, distributiv, nevid, singular
2. Teza de demonstrat trebuie să fie o propoziţie:

a. neclară
b. obligatoriu afirmativă
c. falsă
d. cel puţin probabilă
3. Termenii continent şi Europa se află în raport de:

a. încrucişare
b. contrarietate
c. identitate
d. ordonare
4. În propoziţia „Toate florăriile sunt magazine atractive”, cuantorul este:

a. toate florăriile
b. sunt
c. toate
d. nu există cuantor
5. Sunt indicatori de concluzie:

a. dacă, deci, din cauză că
b. rezultă, aşadar, fiindcă
c. datorită, din cauză că, dacă
d. prin urmare, conchidem că, atunci
www.rs.ro
6. Raţionamentul „Dacă unele femei din România sunt frumoase, atunci unele femei din România nu
sunt urâte” este:
a. conversiune validă
b. silogism valid
c. obversiune validă
d. inducţie nevalidă
7. În inducţia incompletă:
a. concluzia este mai puţin generală decât premisele
b. concluzia este la fel de generală ca premisele
c. concluzia este mai generală decât premisele
d. concluzia nu are legătură cu premisele
8. Prin definiendum se înţelege:

a. definitul
b. definitorul
c. relaţia de definire
d. criteriul definirii
9. Două propoziţii categorice aflate în raport de contradicţie nu pot fi împreună:

a. adevărate
b. false
c. nici adevărate, nici false
d. corecte
10. În concluzia conversiunii prin accident:

a. se schimbă calitatea premisei
b. se schimbă cantitatea premisei
c. se schimbă şi calitatea şi cantitatea premisei
d. nu se schimbă nici calitatea, nici cantitatea premisei
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C, D şi E, astfel încât termenul A este în raport de contrarietate cu B, termenul B

este în raport de încrucişare cu C, termenul D este subordonat şi termenului B şi termenului C, iar
termenul E este specie pentru termenul A.
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice dintre cei
5 termeni. 2 puncte
www.rs.ro
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, E, care din următoarele propoziţii
sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu A şi pe cele false cu F):
a. Toţi D sunt B.
b. Unii B sunt A.
c. Unii B sunt C.
d. Niciun D nu este C.
e. Niciun A nu este B.
f. Toţi D sunt A.
g. Toţi E sunt A.
h. Niciun E nu este B.
8 puncte
Se dau următoarele propoziţii:

1. Nicio bibliotecă nu este un loc zgomotos.
2. Unele animale din savană sunt erbivore.
3. Unele cărţi SF nu sunt iubite de adolescenţi.
4. Toate autoturismele rapide sunt cumpărate de persoane curajoase.
A. Construiţi, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural, subalterna propoziţiei 1, contradicto-
ria propoziţiei 2, subcontrara propoziţiei 3, contrara propoziţiei 4. 8 puncte
B. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte
ale fiecăreia dintre propozițiile 2 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural. 8 puncte
C. Construiţi, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural, conversa obversei subalternei propoziţiei 1,
respectiv conversa supraalternei propoziţiei 2. 6 puncte
D. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:

X: Dacă niciun astronaut nu este o persoană fricoasă, atunci nicio persoană fricoasă nu este astronaut.
Y: Dacă toate autostrăzile sunt zone în care se circulă cu mare viteză, atunci toate zonele în care
se circulă cu mare viteză sunt autostrăzi.
Pornind de la această situaţie:

a. Scrieţi, în limbaj formal, opiniile celor 2 elevi. 4 puncte
b. Precizaţi corectitudinea raţionamentelor formalizate. 2 puncte
c. Explicaţi corectitudinea/incorectitudinea raţionamentului elevului Y. 2 puncte
www.rs.ro
A. Fie următoarele două moduri silogistice: eao-2, eio-4.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi con-
struiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.
8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda Diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri silo-
gistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin
care să justificaţi propoziţia „Niciun om nu este nemuritor”. 6 puncte
C. Se dă următorul silogism: Dacă toate fructele sunt benefice sănătăţii, atunci toate portocalele
sunt benefice sănătăţii, datorită faptului că toate portocalele sunt fructe.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care din următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt false
(notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este distribuit în ambele premise.
2. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „portocalele”.
3. Concluzia silogismului este o propoziţie universală afirmativă.
4. Subiectul logic al concluziei este distribuit în premisă, dar este nedistribuit în concluzie.
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Metrul este o unitate de măsură.
a. Precizaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
b. Numiţi o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a, şi
construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „metru”. 4 puncte
www.rs.ro
Barem și rezolvare
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
A. 1 – d, 2 – d, 3 – d, 4 – c, 5 – d, 6 – c, 7 – c, 8 – a, 9 – c, 10 – b 10 x 2 p = 20 puncte
B. 1. Reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună a raporturilor logice
dintre cei 5 termeni: 2 puncte
2. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:

a – A, b – F, c – A, d – F, e – A, f – F, g – A, h – A 8 x 1 p = 8 puncte
TOTAL 30 puncte
SUBIECTUL al II-lea
A. – câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subalternei propoziţiei 1 (SoP), contradictoriei
propoziţiei 2 (SeP), subcontrarei propoziţiei 3 (SiP) şi contrarei propoziţiei 4 (SeP).
4 x 1 p = 4 puncte
– câte un punct pentru construirea, în limbaj natural, a:
l subalternei propoziţiei 1 Unele biblioteci nu sunt locuri zgomotoase.
l contradictoriei propoziţiei 2 Niciun animal din savană nu este erbivor.
l subcontrarei propoziţiei 3 Unele cărţi SF sunt iubite de adolescenţi.
l contrarei propoziţiei 4 Niciun autoturism rapid nu este cumpărat de
persoane curajoase.
4 x 1 p = 4 puncte
B. – câte un punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune pentru a deriva
conversa şi obversa corecte, în limbaj formal, ale fiecăreia dintre propoziţiile:
c o
2 (SiP → PiS) conversă (SiP → So~P) obversă
c o
4 (SaP → PiS) conversă (SaP → Se~P) obversă
2 x 2 x 1 p = 4 puncte
www.rs.ro
– câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propoziţiile:
2 Unele animale erbivore sunt animale din savană.
4 Unele autoturisme cumpărate de persoane curajoase sunt autoturisme rapide.
2 x 1 p = 2 puncte
– câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile:
2 Unele animale din savană nu sunt animale non-erbivore.
4 Niciun autoturism rapid nu este un autoturism cumpărat de persoane non-curajoase.
2 x 1 p = 2 puncte
C. – construirea, în limbaj formal, a conversei obversei subalternei propoziţiei 1: 1 punct

o c
SoP → Si ~ P → ~PiS
– construirea, în limbaj natural, a conversei obversei subalternei propoziţiei 1: 2 puncte
Unele biblioteci nu sunt locuri zgomotoase.
Unele biblioteci sunt locuri non-zgomotoase.
Unele locuri non-zgomotoase sunt biblioteci.
– construirea, în limbaj formal, a conversei supraalternei propoziţiei 2: 1 punct
c
SaP → PiS
– construirea, în limbaj natural, a conversei supraalternei propoziţiei 2: 2 puncte
Toate animalele din savană sunt erbivore.
Unele erbivore sunt animale din savană.
D. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor 2 elevi:
c c
X: SeP → PeS Y: SaP → PaS 2 x 2 p = 4 puncte
b. Câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două
raţionamente:
X: a raţionat corect, conversiune validă.
Y: a raţionat greşit, conversiune nevalidă.
2 x 1 p = 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/incorectitudinii logice a raţionamentului elevului Y:
Conversiunea este nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul P apare distribuit în
concluzie, dar nu este distribuit în premisă. 2 puncte
TOTAL 30 puncte
A. 1. – câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele 2 moduri
silogistice, astfel:
www.rs.ro
PeM PeM
SaM MiS
SoP SoP
2 x 2 p = 4 puncte
– construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele 2 scheme de
inferenţă:
Nicio felină nu este erbivoră.
Toate vacile sunt erbivore.
Unele vaci nu sunt feline.
4 puncte
2. – câte 2 puncte pentru reprezentarea corespunzătoare, prin intermediul diagramelor Venn, a fiecăruia
dintre cele două moduri silogistice date: 2 x 2 p = 4 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic reprezentat grafic:
eao-2 – mod silogistic valid eio-4 – mod silogistic valid 2 x 1 p = 2 puncte
B. – construirea, în limbaj formal, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată: 3 puncte
Vom folosi modul valid CELARENT eae-1:
MeP
SaM
SeP
– construirea, în limbaj natural, a silogismului valid care să justifice propoziţia dată: 3 puncte
Nicio fiinţă nu este nemuritoare.
Toți oamenii sunt ființe.
Niciun om nu este nemuritor.
C. Precizarea corectă a valorii de adevăr a fiecărei propoziţii:

1. F 2. F 3. A 4. F 4 puncte
www.rs.ro
D. – precizarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată: 2 puncte

Regula încălcată este cea a adecvării definitorului la definit.
– numirea oricărei alte reguli de corectitudine a definirii, diferite de cea de la punctul a: 2 puncte
O altă regulă de corectitudine încălcată este cea a definirii afirmative.
– construirea definiţiei cerute, având ca definit termenul „metru”: 2 puncte
Metrul nu este nici litru, nici gram. TOTAL 30 puncte
www.rs.ro
n n BACALAUREAT – Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană
Testul nr. 1
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
A 4 puncte
Scrieţi pe foaia de examen noţiunile cu care trebuie să completaţi spațiile libere din afirmația urmă-
toare, astfel încât aceasta să fie corectă:
Contracțiile mușchiului inimii se numesc ............................., iar relaxările,...................................... .
B 6 puncte
Numiți două organe din cavitatea toracică și indicați pentru fiecare efectele stimulării simpaticului.
C 10 puncte
Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă
de răspuns.
1. O persoană cu grupa AB (IV) poate dona sânge unei persoane cu grupa sanguină:
a) AB (IV);
b) A (II);
c) 0 (I);
d) B (III).
2. Sistemul nervos periferic este:

a) localizat în cutia craniană;
b) responsabil de analiza informațiilor;
c) format din ganglioni nervoși și nervi;
d) format din encefal și măduva spinării.
3. Este o boală virală:

a) acromegalia;
b) gigantismul;
c) glaucomul;
d) herpesul.
4. Conțin ARN viral:

a) adenovirusurile;
b) bacteriile;
www.rs.ro
c) bacteriofagii;
d) ribovirusurile.
5. Osul care intră în alcătuirea centurii pelviene este:

a) femurul;
b) coxalul;
c) humerusul;
d) omoplatul.
D 10 puncte
Citiți cu atenție afirmațiile următoare. Dacă apreciați că afirmația este adevărată, scrieți pe foaia de
examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera A. Dacă apreciați că afirmația este falsă,
scrieți pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera F și modificați parțial afir-
mația, pentru ca aceasta să devină adevărată. Nu se acceptă folosirea negației.
[ ] 1. Adenina este o bază azotată purinică.

[ ] 2. Organul receptor al auzului este localizat în urechea medie.
[ ] 3. Produșii finali ai digestiei lipidelor sunt glicerolul și aminoacizii.
A 18 puncte
Sinteza proteinelor este un proces controlat genetic.
a) Enumerați două tipuri de ARN care intervin în sinteza proteinelor și precizați câte o funcție a acestora.
b) O secvență bicatenară de ADN conține 2600 de nucleotide, dintre care 900 conțin adenină.
Stabiliți următoarele:
– numărul nucleotidelor cu citozină din molecula de ADN;
– numărul legăturilor duble și triple din molecula de ADN;
– secvența de nucleotide din catena de ADN 5 `→ 3` complementară, știind că, pe catena 3` → 5`,
secvența de nucleotide este următoarea: CTTAGG.
Scrieți toate etapele necesare rezolvării cerințelor problemei.
c) Completați această problemă cu o altă cerință pe care o formulați voi; rezolvați problema pe care
ați propus-o.
B 12 puncte
Un pacient se prezintă la serviciul de urgență cu o hemoragie nazală și este necesară efectuarea unei
transfuzii cu o cantitate mică de sânge. El are grupa de sânge 0 (I), Rh pozitiv.
Stabiliți:
a) tipul de aglutinină din plasma pacientului;
www.rs.ro
b) grupa posibililor donatori; motivați răspunsul dat;

c) consecința în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul de
vedere al sistemului Rh;
d) completați această problemă cu o altă cerință pe care o formulați voi; rezolvați problema pe care
ați propus-o.
1. 14 puncte
Măduva spinării reprezintă una dintre componentele sistemului nervos central.
a) Numiți două funcții ale măduvei spinării, precizând pentru fiecare funcție numită câte o caracte-
ristică.
b) Explicați relația dintre arcul reflex și actul reflex.
c) Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific
adecvat.
Folosiți, în acest scop informații referitoare la următoarele conținuturi:
– Funcția reflexă a sistemului nervos
– Sistemul nervos – noțiuni elementare de patologie.
2. 16 puncte
Hormonul somatrotop (STH) este secretat de lobul anterior al hipofizei.
a) Numiți două efecte ale acestuia.
b) Precizați o asemănare și o deosebire între nanismul hipofizar și cel tiroidian.
c) Realizați un minieseu intitulat „Tiroida“, folosind informația științifică adecvată.
În acest scop, respectați următoarele etape:
– enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme;
– construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze,
folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.
www.rs.ro
SUGESTIE DE REZOLVARE
Testul nr. 1
A
– sistole
– diastole
B
Plămânii → bronhodilatație
Inima → crește fecvența cardiacă
C
1. a)
2. c)
3. d)
4. d)
5. b)
D
[A] 1. Adenina este o bază azotată purinică.
[F] 2. Organul receptor al auzului este localizat în urechea medie.
Organul receptor al auzului este localizat în urechea internă. (varianta corectă)
[F] 3. Produșii finali ai digestiei lipidelor sunt glicerolul și aminoacizii.
Produșii finali ai digestiei lipidelor sunt glicerolul și acizii grași. (varianta corectă)
A
a)
– ARN mesager – intervine în transcripție și copiază informația genetică de pe o catenă de ADN.
– ARN de transport – intervine în translație și transferă aminoacidul la locul sintezei proteice.
b)
– Calcularea numărului de nucleotide ce conțin citozina:
* număr de nucleotide cu timină: 900A = 900T;
* număr de nucleotide adenină + timină: 900A + 900T = 1800 (A + T);
* număr de nucleotide citozină + guanină: 2600 – 1800A + T = 800 (G + C);
* număr de nucleotide cu citozină: 800 : 2 = 400C
– Numărul legăturilor duble este 900, iar al celor triple este 400.
www.rs.ro
3` C T T A G G 5`
– ADN
5` G A A T C C 3`
c) Formularea cerinței:
Stabiliți secvența de nucleotide de pe ARN mesager care a copiat catena de ADN 5` → 3` (G, A,
A, T, C, C)
5` G A A T C C 3` ADN
3` C U U A G G 5` ARN mesager
B
a) Aglutininele din plasma pacientului sunt α și β.
b) Posibili donatori: grupa 0 (I) și Rh+ pot primi sânge doar de la izogrup, deoarece sunt donatori
universali. Pot primi sânge de la 0 (I) Rh+ și de la 0 (I) Rh-.
c) Consecința unei transfuzii cu sânge incompatibil din punctul de vedere al sistemului Rh este he-
moliza sângelui.
d) Formularea cerinței:
– Precizați tipul de aglutinogen (antigen) de pe membrana hematiei unei persoane cu grupa 0 (I).
Rezolvarea cerinței:
– Persoanele cu grupa 0 (I) nu au aglutinogen pe membrana hematiei.
1.
a) Măduva spinării îndeplinește două funcții:
– funcția reflexă asigurată de substanța cenușie;
– funcția de conducere realizată de substanța albă.
b) Actul reflex este reacția de răspuns a centrilor nervoși la stimularea unei zone receptoare. Răspun-
sul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
Baza anatomică a actului reflex este arcul reflex, alcătuit din cinci componente anatomice: recep-
torul, calea aferentă, centrii nervoși, calea eferentă și efectorul.
Răspunsul centrilor nervoși este sub forma impusului nervos care urmează (este condus) calea
anatomică a arcului reflex.
c) Funcția reflexă a sistemului nervos:

– Mecanismul de funcționare a sistemului nervos este actul reflex (reflexul).
– Funcția reflexă a sistemului nervos este realizată de substanța cenușie.
www.rs.ro
Sistemul nervos – noțiuni elementare de patologie:

– Meningita, encefalita, coma, convulsiile, hemoragiile cerebrale sunt boli ale sistemului nervos.
– Meningita este de natură virală sau bacteriană.
2.
a) STH stimulează creșterea organismului și condrogeneza la nivelul cartilajelor diafizo-epifizare,
determinând creșterea oaselor în lungime.
b) Asemănare:
– Ambele patologii sunt consecința hipofuncției hipofizei și tiroidei.
Deosebire:
– Persoanele cu nanism hipofizar au intelectul normal.
– Persoanele cu nanism tiroidian prezintă retard psihic și intelectual.
c) Minieseu „Tiroida“
Noțiuni specifice temei: endocrină, istm, tiroxină, triiodotironină, metabolism bazal, mielinizare.
Tiroida este o glandă endocrină localizată în partea anterioară a gâtului, în loja tiroidei. Este alcătuită
din doi lobi laterali uniți prin istmul tiroidian.
Glanda secretă următorii hormoni: tiroxina, triiodotironina și calcitonina, acesta din urmă fiind sinte-
tizat de către celulele parafoliculare.
Tiroxina și triiodotironina cresc metabolismul bazal, au rol în diferențierea celulară, dezvoltă normal
sinapsele, stimulează mielinizarea și intervin în toate metabolismele intermediare.
www.rs.ro
BACALAUREAT — Biologie vegetală și animală — 20 de teste
Testul nr. 1
A 4 puncte
Scrieţi noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel încât
aceasta să fie corectă:
Aparatul optic la mamifere este format din: ……………, umoarea apoasă, ................ și umoarea
sticloasă.
B 6 puncte
Numiţi două boli cu transmitere sexuală; scrieţi în dreptul fiecărei boli câte o cauză.
C 10 puncte
Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Din grupul ferigilor fac parte:

a) coniferele
b) filicatele
c) gimnospermele
d) angiospermele
2. Peştii osoşi sunt:

a) vertebrate
b) placentare
c) urodele
d) anure
3. Ficatul mamiferelor:
a) este componentă a sistemului excretor
b) este localizat în cavitatea toracică
c) participă la realizarea funcţiei de circulație
d) produce un suc digestiv numit bilă
4. La mamifere, cerebelul:
a) prezintă substanța cenușie la interior
b) este alcătuit din două emisfere cerebeloase
c) prezintă la exterior scoarța cerebrală
d) are substanța albă la exterior
www.rs.ro
5. Rinichii la om prezintă:
a) zona medulară la exterior
b) nefroni
c) zona corticală la interior
d) uretere
D 10 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi în dreptul
cifrei corespunzătoare afirmaţiei litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi în dreptul cifrei
corespunzătoare afirmaţiei litera F şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată.
Folosiţi, în acest scop, informaţia ştiinţifică adecvată. Nu se acceptă folosirea negaţiei.
[ ] 1. Coroida conține celule fotoreceptoare.
[ ] 2. Plantele realizează sinteza de substanțe organice prin fotosinteză.
[ ] 3. Seva brută circulă prin vasele liberiene ale plantelor.

A 18 puncte
Inima şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator al mamiferelor. Inima este alcătuită din patru
camere.
a) Numiți două vase mari de sânge prin care acesta circulă dinspre inimă și cele două compartimente
ale inimii din care pornesc aceste vase.
b) Precizați rolul valvulelor atrio-ventriculare și al valvulelor semilunare.
c) Calculaţi masa apei din plasma sângelui unei persoane cu greutatea de 90 kg, ştiind următoarele:
– sângele reprezintă 8% din masa corpului;
– plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;
– apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine.
Scrieţi toate etapele parcurse pentru rezolvarea cerinţei.
d) Completaţi problema de la punctul c) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii
ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
B 12 puncte
Se încrucişează două plante care se deosebesc prin două perechi de caractere: forma și dimensiunea
frunzelor. Frunzele ovale (O) şi mari (M) sunt caractere dominante, iar frunzele lanceolate (o) şi mici
(m) sunt caractere recesive. Unul dintre părinți are frunze ovale și mari, iar celălalt are frunze lanceolate
și mici. Ambii părinţi sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În F1 se obțin organisme hibride. Prin
încrucişarea hibrizilor din F1 se obţin în F2 16 combinaţii de factori ereditari.
Stabiliţi următoarele:
a) genotipul părintelui cu ambele caractere recesive;
b) tipurile de gameţi formaţi de organismele din F1;
www.rs.ro
c) numărul combinațiilor din F2 cu frunze ovale; genotipul organismelor din F2 care au frunze lance-
olate și mari.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice
specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
Scrieţi toate etapele rezolvării problemei.

1. 14 puncte
Sistemul nervos central la om este alcătuit din măduva spinării și encefal.
a) Precizați cele trei componente ale trunchiului cerebral.
b) Scrieți un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Funcția reflexă a măduvei spinării este rea-
lizată de substanța cenușie.”
c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul ştiinţific
adecvat.
Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele conţinuturi:
– scoarța cerebrală;
– nervii cranieni.
2. 16 puncte
Digestia, respiraţia, circulația și excreția participă la realizarea funcţiilor de nutriţie ale organismului.
a) Precizaţi trei modalităţi de evidenţiere a respiraţiei la plante.
b) Explicaţi afirmaţia următoare: „Prezența clorofilei este una dintre condițiile necesare realizării
procesului de fotosinteză.”
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Heterotrofia la Fungi”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
În acest scop, respectaţi următoarele etape:
– enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
– construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze,
folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.
www.rs.ro
SUGESTIE DE
REZOLVARE ȘI
BAREM DE
EVALUARE ȘI DE
NOTARE
Sugestie de rezolvare
Testul nr. 1
A
– cornee
– cristalin
B
Sifilis – cauza este bacteria Treponema pallidum
Candidoză – cauza este ciuperca Candida albicans
C
1. b
2. a
3. d
4. b
5. b
D
[F] 1. Coroida conține celule fotoreceptoare.
1. Retina conține celule fotoreceptoare. (varianta corectă)
[A] 2. Plantele realizează sinteza de substanțe organice prin fotosinteză.
[F] 3. Seva brută circulă prin vasele liberiene ale plantelor.
3. Seva brută circulă prin vasele lemnoase ale plantelor. (varianta corectă)

A.
a) Artera aortă – ventricul stâng
Artera pulmonară – ventricul drept
b) Valvulele atrio-ventriculare împiedică întoarcerea sângelui din ventricule în atrii.

Valvulele semilunare dirijează sângele în artere și împiedică întoarcerea lui în ventricule.
c) – calcularea masei sângelui persoanei:

90 x 8 : 100 = 7,2 kg sânge;
– calcularea masei plasmei sangvine:

7,2 x 55 : 100 = 3,96 kg plasmă
www.rs.ro
– calcularea masei apei din plasma sangvină:

3,96 x 90 : 100 = 3,564 kg apă.
d) Cerință: Ce cantitate de elemente figurate este prezentă în sângele acestei persoane?

Rezolvare: 7,2 kg – 3,96 kg = 3,24 kg
B.
a) Genotipul părintelui cu ambele caractere recesive: oomm
b) Tipurile de gameţi formaţi de organismele din OoMm: OM; Om; oM; om
c) – numărul combinațiilor din F2 cu frunze ovale: 12 (12/16)

– genotipul organismelor din F2 care au frunze lanceolate și mari: ooMM; ooMm
d) Cerință: Care este genotipul organismului din F2 cu frunze lanceolate și mici?

Rezolvare: oomm.
www.rs.ro

1.
a) Mezencefal, puntea lui Varolio, bulbul rahidian.
b) Măduva spinării prezintă, în secțiune, două tipuri de substanță: albă la exterior (funcție de condu-
cere) formată din axonii neuronilor și cenușie la interior (funcție reflexă) formată din corpii celulari
ai neuronilor. Funcția reflexă este coordonată de centrii nervoși din substanța cenușie și realizată
prin actul reflex. Reflexele medulare somatice sunt monosinaptice (ex. reflexul rotulian, achilean)
și polisinaptice (reflexele de flexie, reflexele de extensie), iar reflexele medulare vegetative sunt
simpatice (reflex pupilodilatator, cardioaccelerator, micțiune L1-L2, defecație L1-L2, reflexe
sexuale L1-L2) și parasimpatice (micțiune, defecație și sexuale S2-S4).
c) 1. Scoarța cerebrală reprezintă segmentul superior de coordonare, control și integrare a organis-

mului în mediul de viață.
2. Scoarța cerebrală se împarte în arii și zone.
3. Nervii cranieni sunt în număr de 12 perechi și se notează cu cifre romane.
4. Nervii cranieni sunt de trei tipuri: senzitivi, motori și micști.
2.
a) Respiraţia la plante se poate evidenţia după consumul de substanţă organică, după consumul de
oxigen şi după dioxidul de carbon produs.
b) Clorofila este pigmentul verde din frunză necesar în procesul de fotosinteză, deoarece prin inter-
mediul acesteia are loc transformarea energiei luminoase în energie chimică.
c) Minieseu „Heterotrofia la Fungi” – ciuperci saprofite, substrat, drojdia de bere, fermentație al-
coolică, rugina grâului, micoze.
Ciupercile, organisme heterotrofe, nu prezintă clorofilă, deci nu îşi pot produce propria hrană prin fo-
tosinteză, de aceea ele se hrănesc cu hrană organică preparată în prealabil de o plantă sau un animal viu.
Ciupercile saprofite se hrănesc cu substanţe organice provenite din resturi vegetale şi animale, unele se
dezvoltă pe un anumit tip de substrat, iar altele se dezvoltă pe orice tip de substrat (utilizând substanţe or-
ganice variate ca mucegaiul alb). Drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) realizează fermentaţia
alcoolică cu importanţă în obţinerea pâinii şi a produselor de panificaţie, a berii. Ciupercile parazite sunt
cele care se hrănesc folosind plante sau animale vii; unele ciuperci pot parazita o singură specie-gazdă,
altele pot parazita specii diferite (ex.: rugina grâului), bolile produse de ciuperci se numesc micoze.
www.rs.ro
Teste rezolvate la geografie pentru reușita la Bacalaureat
Testul nr. 1
Harta de mai sus se referă la subiectul I, A-E. Pe hartă sunt marcate state cu litere și orașe-capitală
cu numere.
A. Precizați:
1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera H;
2. numele orașului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13.
4 puncte
B. Scrieți pe foaia de examen răspunsurile corecte care completează afirmațiile de mai jos:
1. Munții Scandinaviei se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera...
2. Fluviul Tejo (Tajo) traversează statul marcat, pe hartă, cu litera…
www.rs.ro
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H se numește...

6 puncte
C. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos:
1. Țărmuri cu fiorduri apar în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. H d. J 2 puncte
2. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește:
a. Dublin b. Helsinki c. Londra d. Varșovia 2 puncte
3. Munții Alpi sunt localizați în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. F c. E d. I 2 puncte
4. Climatul temperat-continental este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. E d. J 2 puncte
5. Relieful predominant de câmpie este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. H d. I 2 puncte
D. Precizați trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera F și clima statului marcat, pe
hartă, cu litera I.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente climatice: factori genetici, tip
de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitații medii anuale/
vara/iarna, vânturi cu frecvență ridicată, alte aspecte climatice.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ, și nu se-
parat.
Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor statelor; se poate face referire la statele respective cu li-
terele cu care sunt marcate pe hartă. 6 puncte
E. Precizați:
1. două argumente care să demonstreze potențialul hidroenergetic ridicat al râurilor din statul marcat,
pe hartă, cu litera E;
2. numele a două state din Peninsula Scandinavă.
4 puncte
www.rs.ro
Harta anterioară se referă la subiectul II, A-E. Pe hartă sunt marcate unități de relief cu litere,
orașe cu numere de la 1 la 6 și râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Precizați:
1. numele unității de relief marcate, pe hartă, cu litera F;
2. numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 3.
4 puncte
B. Scrieți pe foaia de examen răspunsurile corecte care completează afirmațiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește…
2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 4 este reședința județului…
3. Orașul-port la Dunăre este marcat, pe hartă, cu numărul...
6 puncte
www.rs.ro
C. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos:
1. Vegetația de silvostepă este predominantă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. E d. G 2 puncte
2. Domuri gazeifere există în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. F d. H 2 puncte
3. Munții Măcin sunt parte integrantă a subunității de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. F d. G 2 puncte
4. Râul care străbate orașul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește:
a. Arieș b. Buzău c. Siret d. Someș 2 puncte
5. Subcarpații Moldovei sunt marcați, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. G 2 puncte
D. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu litera A și relieful unității marcate,
pe hartă, cu litera B.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri
de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea cul-
milor și a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ, și
nu separat.
Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor unităților de relief; se poate face referire la unitățile de
relief respective cu literele cu care sunt marcate pe hartă. 6 puncte
E. 1. Precizați un argument care să evidențieze existența resurselor de apă geotermală în partea estică a
unității de relief marcate, pe hartă, cu litera G.
2. Numiți o formă de mobilitate teritorială internă a populației în România. 4 puncte
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III, A și B, și prezintă producțiile de grâu
în câteva state din Europa.
www.rs.ro
A. Scrieți pe foaia de examen:

1. numele statului cu cea mai mare producție de grâu și valoarea acesteia;
2. numele statului cu cea mai mică producție de grâu și valoarea acesteia.
4 puncte
B. 1. Precizați un factor natural care determină producția mare de grâu din Franța.
2. Calculați cu cât este mai mare producția de grâu din Germania față de producția de grâu din Polonia.
3. Precizați o câmpie din Spania care reprezintă o regiune importantă pentru cultivarea cerealelor.
6 puncte
C. Pentru Republica Moldova, precizați:

1. numele a două state vecine;
2. numele a două unități de relief;
3. numele a două cursuri de apă;
4. numele a două zone sau etaje de vegetație;
5. numele a două orașe, cu excepția capitalei.
10 puncte
D. Se dă tabelul de mai jos, referitor la producția de energie nucleară (GWh) din șase state din Europa.
Statul Bulgaria Cehia Finlanda Franța Spania Suedia

GWh 16.623 30.043 23.291 353.833 58.299 49.198
1. Precizați primele două state cu producții ridicate de energie nucleară.

2. Calculați cu cât este mai mare producția de energie nucleară produsă de Cehia față de cea produsă de
Bulgaria.
3. Precizați un avantaj oferit de centralele nucleare (atomoelectrice).
6 puncte
E. 1. Precizați două argumente care să demonstreze faptul că Italia dispune de un potențial turistic re-
marcabil.
2. Precizați două concentrări industriale din Italia.
4 puncte
www.rs.ro
Barem și
Sugestie de rezolvare
Testul nr. 1
A. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:

1. H – Bosnia și Herțegovina;
2. 13 – Tirana.
Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:

1. E;
2. C;
3. Sarajevo.
Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:

1. b; 2. a; 3. a; 4. d; 5. d.
Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între clima statului marcat cu F (Bulgaria)
și clima statului marcat cu I (Belarus).
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip
de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitații medii anuale/
vara/iarna, vânturi cu frecvență ridicată, alte aspecte climatice.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ, și nu se-
parat. Pentru prezentarea separată a celor două state se acordă jumătate de punctaj.
Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor statelor; se poate face referire la statele respective cu li-
terele cu care sunt marcate pe hartă. Pentru fiecare răspuns parțial corect/incomplet se acordă câte
1p. De exemplu, în situația în care candidatul precizează: „În statul marcat, pe hartă, cu litera I se în-
registrează temperaturi mai mici comparativ cu statul marcat, pe hartă, cu litera F, unde temperaturile
sunt mai ridicate”, dar nu precizează concret valoarea temperaturilor, se acordă 1p.
Oricare trei deosebiri:

– Clima în Bulgaria este temperat-continentală și mediteraneeană (subtropicală), în timp ce în Belarus
este doar temperat-continentală.
– În Bulgaria, temperaturile medii anuale sunt de 10-14oC, iar în Belarus de 5-7oC.
– În Bulgaria sunt prezente toate tipurile de etaje climatice (de câmpie, de dealuri și podișuri, montan),
în timp ce în Belarus sunt prezente doar etajele de câmpie și de dealuri și podișuri joase.
– Numai în Bulgaria suflă brizele marine.
www.rs.ro
– Pot exista și alte variante sau formulări corecte de răspuns.

Total 6 puncte
E. Se acordă 1p pentru fiecare răspuns corect:

1. – râurile din statul marcat, pe hartă, cu litera E au panta de scurgere ridicată datorită prezenței Munților
Scandinaviei;
– râurile au debite mari datorită precipitațiilor abundente determinate de circulația vestică a maselor
de aer.
2. Norvegia, Suedia.

1. F – Podișul Bârladului;
2. 3 – Zalău.

1. Siret;
2. Botoșani;
3. 5.
C. Se acordă câte 2p pentru fiecare element solicitat:

1. d; 2. d; 3. a; 4. b; 5. c.
Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful unității marcate cu A (Car-
pații de la Curbură/Grupa Sudică a Carpaților Orientali) şi relieful unității marcate cu B (Carpații
Meridionali dintre Defileul Oltului și Culoarul Timiș-Cerna/Grupele Parâng și Retezat-Godeanu).
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, cate-
gorii/tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, trepte de relief, tipuri genetice de relief, orientarea cul-
milor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ, şi nu se-
parat. Pentru tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor unităților de relief. Se poate face referire la unităţile de
relief respective cu literele cu care sunt marcate pe hartă. Pentru fiecare răspuns parţial corect/incomplet
se acordă câte 1p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu: „În unitatea de relief marcată,
www.rs.ro
pe hartă, cu litera B se înregistrează altitudini mai mari comparativ cu unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera A, unde altitudinile sunt mai mici”, dar nu precizează concret valoarea altitudinilor, se
acordă 1p.
Deosebiri:
– Unitatea marcată cu A (Carpații de la Curbură) este alcătuită, în general, din fliș, în timp ce unitatea
marcată cu B (Carpații Meridionali dintre Defileul Oltului și Culoarul Timiș-Cerna) este alcătuită din
șisturi cristaline și calcare.
– Unitatea marcată cu A este fragmentată de văi și depresiuni, pe când unitatea marcată cu B este mai
puțin fragmentată și masivă.
– În unitatea marcată cu A, altitudinile sunt mai mici de 2.000 m (1.954 m în Vârful Ciucaș), pe când
în unitatea marcată cu B depășesc 2.500 m (2.519 m în Vârful Parângu Mare).
Total 6 puncte
E. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect (pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj
intermediar: 1p).
1. În unitatea de relief marcată cu litera G, de-a lungul unei falii sunt prezente ape geotermale valorificate
în stațiuni balneare (Băile Felix, 1 Mai etc.).
2. Oricare tip de mobilitate teritorială: dinspre sat spre oraș (rural-urban), deplasare zilnică (navetism)
etc.

1. Franța – 30 milioane tone;
2. România – 6,5 milioane tone.

1. Clima mediteraneeană și temperat-oceanică.
2. 10 milioane tone (22 – 12 = 10 milioane tone).
3. Câmpia Andaluziei sau Câmpia Aragonului.
C. Se acordă câte 1p pentru fiecare element:

1. România, Ucraina – 2p;
2. Podișul Moldovei Centrale, Câmpia Moldovei de Sud – 2p;
www.rs.ro
3. Nistru, Răut – 2p;

4. silvostepă, pădure de foioase – 2p;
5. Tighina, Bălți – 2p.
– Pot exista și alte variante corecte de răspuns.
Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:

1. Franța, Spania;
2. 13.420 GWh (30.043 – 16.623 = 13.420 GWh);
3. Cantitatea mare de energie electrică produsă de centralele nucleare, comparativ cu celelalte tipuri de
centrale electrice.
E. Se acordă 2p pentru fiecare argument corect prezentat. Pentru răspuns parțial corect se poate acorda
punctaj intermediar (1p).
1. – Italia dispune de potențial turistic natural variat (regiuni litorale la Marea Mediterană, Munții Alpi,
Munții Apenini, vulcani activi etc.);
– potențial turistic antropic (edificii religioase, monumente, galerii de artă, festivaluri etc.) și arta cu-
linară italiană.
2. Milano-Torino, Napoli.
www.rs.ro
n n Istorie — teste rezolvate pentru reușita la Bacalaureat
A. Popoare și spații istorice/1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
Testul nr. 1
Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:

A. „Invadarea și ocuparea Valahiei a fost liniștită și imperceptibilă, începutul ei, care trebuie să fi
fost încă în perioada dominației cumane, neputând fi precizat. La fel de puțin menționată este și așezarea
vlahilor de sud pe pământul Greciei, care a avut loc ca urmare a migrației albanezilor începând cu secolul
al XII-lea. Multă vreme și mulți dintre ei au zăbovit doar o parte a anului pe văile și câmpiile țării care
a fost numită apoi, după numele lor, Valahia, considerând încă câmpiile din Haemus drept adevărata
patrie, cămin părintesc, până să ajungă la așezări stabile în nord. Așa migrează și astăzi mocanii din
Moldova nu numai în Dobrogea, dar până în Macedonia și Grecia. [...] Prin ipoteza migrării treptate
spre nord a valahilor din Moesia se poate explica împrejurarea surprinzătoare că populația valahă se
întâlnește la nord de Dunăre numai după începutul veacului al XIII-lea, devenind apoi din ce în ce mai
numeroasă, până ce vor umple în mare măsură țara numită astăzi Valahia și apoi țările din jur, în timp
ce în Moesia, locul de odinioară al primului lor stat, au dispărut până la nivelul unei enclave sporadice.”
(Eduard Robert Rösler, Studii românești.
Cercetări asupra istoriei mai vechi a românilor, 1871)
B. „Într-o epocă în care izvoarele istorice se ocupă de stăpânitorii țării, de conducători și de clasele
conducătoare, este foarte natural ca ele să fi nesocotit populația supusă. Ea trebuie să fi fost mai
numeroasă și, fără îndoială, mai cultivată, cel puțin în unele regiuni, decât nomazii care năvăleau și o
exploatau. Ea nu va avea valoare însă în ochii cronicarilor și în limbajul cancelariilor, decât în ziua în
care ea însăși va putea să-și închege un stat, sau să constituie elementele sale conducătoare. Dar românii
au ajuns să joace un rol istoric bine definit ca popor liber, în Balcani către sfârșitul secolului al X-lea și
în țările dunărene în cel de-al XIII-lea. Faptul că ei nu sunt amintiți în mod lămurit în textele contem-
porane nu implică neexistența lor: el înseamnă doar supunerea lor unor puteri străine care le impun fie
numele lor etnic, fie pe acela al teritoriului pe care și-l supuseseră stăpânirii lor.”
(Gheorghe I. Brătianu, O enigmă și un
miracol istoric: poporul român)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele întrebări:

1. Numiți regiunea istorică din care au migrat spre nord valahii, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la populația supusă. 2 puncte
3. Menționați poporul la care face referire atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieți litera corespunzătoare sursei care susține că românii au ajuns să joace un rol istoric bine
definit începând cu secolul al X-lea. 3 puncte
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două fapte istorice desfășurate în Europa de Sud-Est, în secolele al XII-lea și al
XIII-lea, în afara celor la care se referă sursa A. 6 puncte
7. Menționați o idee susținută de așa-zisa teorie roesleriană (imigraționistă) și un contraargument al

istoriografiei românești vizavi de aceasta. 4 puncte
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„Colonizarea masivă și rapidă a Daciei, desfășurată în tot cursul secolului al II-lea și în prima jumătate
a secolului al III-lea, a fost realizată de statul roman (concomitent cu cea întreprinsă din inițiativa par-
ticulară) prin atribuirea de pământ, din ager publicus, unor comunități de cetățeni romani, dar și celor
care nu aveau încă cetățenia (peregrini, incolae). Rezultatele acestei politici s-au arătat după un timp
relativ scurt, concretizate într-o viață economică prosperă. Au apărut numeroase noi așezări, urbane și
rurale; arheologia confirmă apariția unor sate romane (vici), a unor ferme dotate cu locuințe de tip roman
(villae rusticae), a unor așezări cu caracter semirural (villae suburbanae), precum și a așezărilor
(canabae sau vici militares) din preajma taberelor militare (castra). S-a dezvoltat o puternică rețea de
drumuri, care legau atât așezările din interiorul provinciei, cât și noua provincie de restul Imperiului.
Mineritul a fost organizat și realizat sistematic, în agricultură s-au folosit unelte mai perfecționate, iar
comerțul și meșteșugurile specializate s-au dezvoltat relativ repede.”
(Academia Română, Istoria limbii române, vol. I)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți statul precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolele la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați două tipuri de așezări create de romani în Dacia și o caracteristică a economiei provin-
ciei, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la stăpânirea romană în Dacia. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate între anii
106 și 271 d.H., susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia autoritățile romane au fost
preocupate de securitatea provinciei Dacia în a doua jumătate a secolului al III-lea d.H. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
4 puncte
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre romanitatea românilor în viziunea istoricilor,
având în vedere:
– prezentarea ideii romanității românilor până în secolul al XVIII-lea;
– menționarea unui motiv pentru care romanitatea românilor a devenit o problemă politică și a unei
teorii false izvorâte din aceasta;
– menționarea unui istoric și a unei opere din secolul al XIX-lea în care este dezvoltată teoria falsă
precizată;
– formularea unui punct de vedere privind evoluția ideii romanității românilor în perioada comunistă
(1945-1989).
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea

relației cauză-efect, susținerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerența și pertinența
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea
eseului în limita de spațiu precizată.
www.rs.ro
SUGESTIE
DE
REZOLVARE
Testul nr. 1
1. Regiunea istorică din care au migrat spre nord valahii, conform sursei A, este Moesia.
2. Într-o epocă în care izvoarele istorice se ocupă de stăpânitorii țării, de conducători și de clasele
conducătoare, este foarte natural ca ele să fi nesocotit populația supusă.
3. Atât sursa A cât și sursa B vorbesc despre poporul român. În sursa A, ei sunt numiți valahi, iar în
sursa B, români. Valah este un exonim, adică o denumire folosită de alte popoare pentru a indica poporul
român, care a fost folosită pe larg în Evul Mediu.
4. B
5. Cauză: Într-o epocă în care izvoarele istorice se ocupă de stăpânitorii țării.
Efect: Este foarte natural ca ele să fi nesocotit populația supusă.
6. Spre sfârșitul secolului al XII-lea, a fost redactată cronica maghiară Gesta Hungarorum (Faptele
ungurilor) care atestă faptul că la sosirea maghiarilor în Transilvania, la sfârșitul secolului al IX-lea,
acolo se găsea o importantă populație românească ceea ce infirmă ideea că aceștia ar fi migrat din Penin-
sula Balcanică mult mai târziu. Totodată, Diploma Cavalerilor Ioaniți, din anul 1247, amintește cinci
formațiuni statale românești aflate la sud de Carpați, într-un spațiu pe care regalitatea maghiară îl domina,
dar nu îl stăpânea.
7. Teoria roesleriană afirmă că geto-dacii au fost exterminați de către trupele romane și nu au parti-
cipat la etnogeneza românească. Această afirmație este falsă deoarece geto-dacii s-au răsculat împotriva
romanilor în anul 117 d.H. Cum putea o populație exterminată să se revolte împotriva stăpânirii romane,
după decesul împăratului Traian?
1. În sursa dată este precizat statul roman (Imperiul roman).

2. Sursa dată se referă la secolul al II-lea și începutul secolului al III-lea d.H.
3. Romanii au creat în Dacia numeroase așezări urbane și rurale, ceea ce indică o viață economică
prosperă.
4. Romanii au colonizat masiv și rapid Dacia în cei aproximativ 165 de ani de stăpânire. Colonizarea
a avut un caracter oficial, organizat, fiind realizată de către autoritățile romane, dar și un caracter par-
ticular, prin venirea unor coloniști din proprie inițiativă. Amploarea colonizării romane este dovedită
de numărul mare de așezări urbane și rurale descoperite pe teritoriul Daciei romane.
5. În anul 106 d.H., Decebal a fost învins și s-a sinucis pentru a nu fi capturat de către romani, iar
cea mai mare parte din Dacia a devenit provincie romană. Autoritățile romane au colonizat masiv și ra-
pid Dacia pentru a pune în valoare bogățiile naturale ale acesteia, terenurile agricole fertile, dar și zăcă-
mintele de aur ori sare. Drept urmare, în Dacia s-a desfășurat o activitate agricolă cu unelte perfecționate,
iar mineritul a fost organizat și realizat în mod sistematic. Toate aceste aspecte au contribuit la realizarea
romanizării populației geto-dace.
6. În intervalul 235-284 d.H., Imperiul roman a trecut printr-o gravă criză care a avut atât cauze in-
terne, cât și externe. Din afara Imperiului, numeroase populații barbare au încercat să profite de slăbiciu-
www.rs.ro
nea Imperiului pentru a jefui diverse provincii. Una dintre cele mai expuse provincii a fost Dacia, aflată
la nord de Dunăre, în calea populațiilor barbare venite dinspre nord și est. În repetate rânduri, armata
romană s-a dovedit incapabilă să apere provincia Dacia. Pentru a proteja Imperiul mai eficient, împăratul
Aurelian (270-275 d.H.) a decis sacrificarea provinciei Dacia, pentru ca frontiera să se mute pe Dunăre,
o barieră naturală în calea invaziilor, care era mai ușor de apărat. Abandonarea Daciei s-a realizat în
anul 271 d.H. și a însemnat plecarea administrației și armatei și rămânerea pe loc a populației daco-
romane.
Poporul român, la fel ca și celelalte popoare neolatine (portughezii, spaniolii, francezii și italienii),
s-a constituit în a doua jumătate a mileniului I d.H. Etnogeneza românească a implicat trei elemente:
substratul geto-dac, stratul roman și adstratul sau superstratul slav. Evident, cel mai important element
a fost cel roman, fapt dovedit de vocabularul limbii române, de fondul principal de cuvinte, precum și
de gramatica limbii române.
Până în secolul al XVIII-lea, romanitatea românilor, vechimea și locuirea lor neîntreruptă în spațiul
carpato-danubiano-pontic nu au fost puse la îndoială de nimeni. Originea romană a românilor a fost re-
marcată, printre alții, în secolul al XV-lea, de umaniștii italieni Enea Silvio Piccolomini și Flavio Biondo.
În secolul al XVIII-lea, o serie de intelectuali români din Transilvania au cerut drepturi pentru nați-
unea română care avea un statut juridic inferior celui avut de unguri, sași și secui, cu toate că era cea
mai veche și mai numeroasă populație din provincie. Printre argumentele folosite de fruntașii români,
la loc de frunte s-au aflat: originea latină a poporului român, vechimea și locuirea s-a neîntreruptă în
spațiul carpato-danubiano-pontic.
Cererile îndreptățite ale românilor au fost întâmpinate cu ostilitate de cele trei națiuni privilegiate
ceea ce a dus la transformarea romanității romanilor într-o problemă politică. Diverși istorici și geografi,
începând cu Franz Sülzer (1781), au susținut ideea că poporul român s-a format la sud de Dunăre de
unde a migrat în regiunile situate la nord de acest fluviu, după secolul al XII-lea. Această falsă teorie a
căpătat numele de teoria imigraționistă. Teoria a fost dezvoltată în secolul al XIX-lea de către istoricul
austriac Eduard Robert Rösler (sau Roesler) în lucrarea Studii românești (Leipzig, 1871), fapt pentru
care este deseori numită teoria roesleriană.
Adepții teoriei roesleriene doreau să sublinieze faptul că românii nu sunt cei mai vechi locuitori ai
Transilvaniei și că substratul geto-dac nu a jucat niciun rol în etnogeneza românească. Evident, argu-
mentele susținute de Rösler au fost demontate de numeroși istorici români și străini precum A.D.
Xenopol, Dimitrie Onciul, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan sau Gheorghe I. Brătianu. Aceștia au formulat,
cu argumente indiscutabile, teoria autohtonistă. Așa-zisa teorie roesleriană a primit lovitura de grație
prin publicarea de către Gheorghe I. Brătianu a lucrării O enigmă și un miracol istoric: poporul
român. Istoricul român a oferit dovezi solide care ne îndreptățesc să credem că teoria dezvoltată de
Rösler este un fals grosolan. Astăzi, teoria roesleriană nu mai are nicio relevanță și are tot mai puțini
adepți.
Din păcate, romanitatea românilor a redevenit o problemă politică în perioada comunistă (1945-1989).
După 1945, noile autorități comuniste subordonate Moscovei s-au străduit să interpreteze istoria națio-
nală conform dorințelor sovieticilor. Astfel, sub conducerea lui Mihail Roller a fost rescrisă istoria
românilor pentru a se evidenția importanța elementului slav în procesul de formare a poporului român,
www.rs.ro
cu toate că adstratul slav a jucat un rol secundar. Mai mult, în timpul regimului Nicolae Ceaușescu, dis-
tanțarea față de Moscova a însemnat și dezvoltarea naționalismului. Slavismului promovat de Roller
i s-a opus dacismul impus de N. Ceaușescu. În acest fel, cel mai important rol în cadrul etnogenezei
românești l-au jucat geto-dacii, ceea ce nu este adevărat.
Din fericire, revoluția din Decembrie 1989 a repus istoriografia românească pe un curs normal, ceea
ce face ca problema romanității românilor să fie un subiect tratat în acord cu descoperirile marilor istorici
români.
www.rs.ro
INFORMATICĂ. Limbaj C++. Teste rezolvate pentru reușita la Bacalaureat
Specializarea Matematică-Informatică
Testul nr. 1
Pentru fiecare dintre itemii de la 1 la 5, scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare
răspunsului corect. Fiecare răspuns corect se notează cu 4 puncte.
1. Indicați o expresie C/C++ care are valoarea 1 dacă și numai dacă valoarea variabilei x nu este din
intervalul închis [2020, 2023].
a) (x<=2020) && (x>2023) b) (x>=2020) || (x<=2023)
c) (x<2020) || (x>2023) d) (x<2020) && (x>2023)
2. Subprogramul f este definit alăturat. int f(int x, int y)

Ce valoare va avea f(2022, 2024)? {if(x<y) return 1011+f(x+1, y);
a) 2022 b) 2023 c) 2024 d) 2025 if(x>y) return 2024-f(y+1, x);
return 1;
}
3. Un gospodar a cumpărat următoarele soiuri de pomi fructiferi: {cireș, gutui, măr, păr, prun}, câte
un pom din fiecare soi. El se gândește să planteze pomii pe un rând în livadă. Având în vedere că
primele patru opțiuni sunt în această ordine: {cireș, gutui, măr, păr, prun}, {cireș, gutui, măr, prun,
păr}, {cireș, gutui, păr, măr, prun}, {cireș, gutui, păr, prun, măr}, care este a cincea opțiune
pentru plantarea pomilor fructiferi?
a) {cireș, gutui, măr, prun, păr} b) {cireș, măr, prun, păr, gutui}
c) {cireș, gutui, prun, măr, păr} d) {gutui, prun, păr, măr, cireș}
4. Un arbore cu rădăcină are 8 noduri, numerotate de la 1 la 8 și este reprezentat prin vectorul de „tați”
(0,1,2,2,1,5,5,7). Indicați frunzele arborelui.
a) 2,3,4 b) 3,4,5,6 c) 3,4,6,8 d) 3,4,6,7
5. Un graf orientat cu 5 noduri este reprezentat prin matricea de adiacență 0 0 1 0 0

alăturată. Indicați numărul de arce. 10110
a) 8 b) 4 c) 6 d) 16 00000
00101
01100

1. Algoritmul alăturat este prezentat în pseudocod. citește 𝒏
S-a notat cu 𝒂%𝒃 restul împărțirii numerelor întregi 𝒂 ș𝒊 𝒃, iar (număr natural nenul de cel
prin [𝒙] partea întreagă a numărului real 𝒙. mult 9 cifre)
a) Scrieți ce se afișează dacă se citește numărul 123454321. (6p.) 𝒄â𝒕 𝒕𝒊𝒎𝒑 𝒏 > 𝟗
b) Să se scrie cel mai mic și cel mai mare număr natural de cinci 𝒔←𝟎
cifre pentru care se afișează valoare 5. (6p.) 𝒄â𝒕 𝒕𝒊𝒎𝒑 𝒏 ≠ 𝟎
c) Să se scrie programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. [ 𝒔 ← 𝒔 + 𝒏%𝟏𝟎
(10p.) 𝒏 ← [𝒏/𝟏𝟎]
[ 𝒏←𝒔
d) Scrieți în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, înlocuind scrie 𝒏

adecvat a doua structură repetitivă cu o structură repetitivă de alt
tip. (6p.)
2. În secvenţa alăturată, variabila a memorează elementele x=1;

unui tablou bidimensional cu 4 linii (numerotate de la 0 la 3) for(i=0;i<=3;i++)
şi 4 coloane (numerotate de la 0 la 3), iar toate celelalte for(j=0;j<=3;j++)
variabile sunt de tip întreg. {
Ce valoare va avea elementul a[3][3] şi care este suma if(i==j) a[i][j]=x;
elementelor de pe prima linie a tabloului după executarea else a[i][j]=i+1;
secvenţei de instrucţiuni scrisă alăturat? (6p.) x=x+1;
}
3. Considerăm declararea alăturată folosită pentru a memora struct elev{

numele, prenumele şi cele 2 note ale unui elev. Știind că 𝒎𝒆𝒅 char nume[10], prenume[20];
este o variabilă de tipul real, să se scrie o instrucțiune care int nota1, nota2;
memorează în variabila 𝒎𝒆𝒅 media aritmetică a notelor } e;
elevului ale cărui informaţii sunt memorate în variabila x.
(6p.)

1. Subprogramul calcul are un singur parametru, n, prin care primește un număr natural (𝒏 ∈
[𝟐, 𝟏𝟎𝟑 ]).
Subprogramul returnează suma divizorilor proprii lui n care sunt numere prime. Scrieți definiția
completă a subprogramului.
Exemplu: Dacă n=15, după apel subprogramul va returna valoarea 8. Numerele prime care sunt
divizori proprii ai lui 15 sunt 3 și 5. (10p.)
2. Să se scrie un program C/C++ care citește de la tastatură un text de maxim 30 de caractere (litere
mici ale alfabetului englez, textul conține cel puțin o consoană și cel puțin o vocală). Programul
construiește în memorie și afișează pe ecran cuvântul obținut prin eliminarea tuturor consoanelor din
text. Se consideră consoană orice caracter literă care nu se află în mulțimea: {a, e, i, o, u}.
Exemplu: Dacă se citește bacalaureat, pe ecran se va afișa aaauea (10p.)
3. În fișierul bac.in se găsesc cel mult 1000 numere naturale de cel mult 9 cifre fiecare. Numerele
sunt în ordine crescătoare și sunt separate prin câte un spațiu. Proiectați un algoritm eficient din punct
de vedere al memoriei utilizate și al timpului de executare, care citește toți termenii șirului și afișează
în fișierul bac.out, pe câte o linie, fiecare termen al șirului urmat de numărul de apariții. Valorile sunt
separate prin câte un spațiu.
a) Descrieți succint algoritmul de rezolvare utilizat, explicând în ce constă eficiența metodei folosite.
(2p.)
b) Să se scrie un program C/C++ corespunzător algoritmului proiectat. (8p.)
Exemplu: Dacă fișierul bac.in conține valorile 1 1 1 1 22 555 555 555

În fișierul bac.out se va afișa 1 4
22 1
555 3
Idei/Notițe
SUGESTIE DE
REZOLVARE
Testul nr. 1
1. Condiția 𝑥 ∉ [2020, 2023] ⟺ 𝑥 < 2020 𝑠𝑎𝑢 𝑥 > 2023.
Răspuns corect: c) (x<2020) || (x>2023).
2. Avem f(2022, 2024)=1011+f(2023, 2024)=1011+1011+f(2024, 2024)=1011+1011+1=2023.

Răspuns corect: b) 2023.
3. Pentru a rezolva mai ușor notăm cu cifre cele cinci soiuri. Vom avea mulțimea {1, 2, 3, 4, 5} și
trebuie să stabilim care este a cincea permutare generată. Folosind modelul de generare a permutărilor
cu ajutorul metodei Backtracking avem: {1, 2, 3, 4, 5}, {1, 2, 3, 5, 4}, {1, 2, 4, 3, 5}, {1, 2, 4, 5, 3}, {1,
2, 5, 3, 4}.
Răspuns corect: c) {cireș, gutui, prun, măr, păr}.
4. Frunzele sunt acele valori care nu se află în vectorul de „tați”.

Răspuns corect: c) 3,4,6,8.
5. Numărul de arce este egal cu numărul valorilor de 1 din matricea de adiacență.

Răspuns corect: a) 8.

1.a) Algoritmul calculează cifra de control (calculează suma cifrelor numărului 𝒏, apoi repetând
procesul cu cifrele sumei obținute anterior până când se obține un număr format dintr-o singură cifră).
Se afișează valoarea 7.
1.b) Răspuns corect: 10004 și 99995.
1.c) 1.d)
#include<iostream> citește 𝒏
using namespace std; (număr natural nenul de cel mult 9 cifre)
int main() căt timp n>9
{ s←0;
long n; dacă (n≠0) atunci
cin>>n; execută
while (n>9) s←s+n%10;
{int s=0; n←[n/10]
while (n!=0) cât timp(n≠0)
{s+=n%10; n←s;
n/=10; }
n=s; scrie n;
}
cout<<n;
return 0; Obs: instrucțiunea dacă (n≠0) atunci nu este

} obligatorie în acest caz, deoarece ne situăm în
cadrul unei secvențe în care avem n>9.
𝟏 𝟏 𝟏 𝟏
2. Matricea va avea elementele: ( 𝟐 𝟔 𝟐 𝟐 )
𝟑 𝟑 𝟏𝟏 𝟑
𝟒 𝟒 𝟒 𝟏𝟔
A[3][3]=16 și suma elementelor pe prima linie este 4.
3. Instrucțiunea cerută este: 𝒎𝒆𝒅 = (𝒆. 𝒏𝒐𝒕𝒂𝟏 + 𝒆. 𝒏𝒐𝒕𝒂𝟐)/𝟐.

1. Pentru redactarea soluției se combină algoritmul pentru determinarea divizorilor unui număr și
algoritmul care determină dacă un număr este prim.
int calcul(int n)
{
int i, j, s=0;
for (i=2;i<=n/2;i++)
if (n%i==0)
{ int ok=0;
for(j=2;j<=i/2;j++)
if (i%j==0) {ok=1;break;}
if(ok==0)s+=i;
}
return s;
}
2. Folosim două variabile de tipul char, s și t. Citim în s șirul de la tastatură, apoi parcurgem caracter
cu caracter acest șir și copiem în t doar vocalele.
#include<iostream>
#include<cstring>
using namespace std;
int main()
{
int i,j;
char s[31], t[31];
cin>>s;
j=0;
for(i=0;i<strlen(s);i++)
if(strchr("aeiou",s[i])!=NULL) {t[j]=s[i]; j++;}

t[j]='\0';
cout<<t;
return 0;
}
3.a) Citim prima valoare din șir în variabila x, inițializăm numărul aparițiilor cu 1. Citim în variabila
y următoarea valoare. Cât timp x=y incrementăm nr. Dacă x≠y se afisează x și nr, apoi nr=1.
Continuăm procedeul până citim toate datele din fișier.
Utilizăm doar două variabile întregi pentru a memora valorile a câte doi termeni consecutivi din
șirul aflat în fișierul cu date de intrare (eficientă din punct de vedere a utilizării memoriei).
Eficiența din punct de vedere a timpului de execuție se realizează parcurgând o singură dată șirul.
3.b)
#include<fstream>
using namespace std;
int main()
{
long x,y;
int nr=1;
ifstream f("bac.in");
ofstream g("bac.out");
f>>x;
while(f>>y)
{
if(x==y) nr++;
else {g<<x<<" "<<nr<<endl; nr=1;}
x=y;
}
g<<x<<" "<<nr<<endl;
f.close();
g.close();
return 0;
}
V-ar mai putea interesa:
Teste de Evaluare Națională
clasa a II-a Comunicare în limba
română și Teste de Evaluare
Națională clasa a II-a
Matematică
www.culegeri-clasa2.stiinta.ro
Teste de Evaluare Națională clasa a IV-a

Limba Română și Matematică
www.clasa4-culegere.stiinta.ro
Culegerea de Teste REZOLVATE –

limba si comunicare – limba
engleza clasa a VI-a
www.clasa6-romana.stiinta.ro
Evaluarea Națională Teste

rezolvate de matematică pentru
clasa a VIII-a
www.matematica-clasa8.stiinta.ro
Culegerea de teste REZOLVATE la

matematica pentru reusita la Bacalaureat
www.matematica-bac.stiinta.ro
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45

E-mail: rs@rs.ro

RAPINFO1023 Interior

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPINFO1023 Interior

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT SPECIAL

Acesta nu este un Raport Special GRATUIT!

Autor: Colectivul de autori Rentrop & Straton

© RENTROP & STRATON Group

Manager Produs: Roxana Dohatcu

Senior Editor: George Straton

Sursa foto copertă: www.freepik.com

Lucrare editată de: RENTROP&STRATON Group

Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1, sector 5, București

 Test rezolvat de Evaluare Națională clasa a II-a – Comunicare în limba

 Test rezolvat de Bacalaureat – Istorie …………………………………... 133

1. Mama ți-a pus astăzi în ghiozdan un pachet delicios.

2. Ai fost, împreună cu familia ta, într-o mică excursie.

1. Când ați fost în excursie?

Scrie un titlu potrivit pentru textul tău!

1. Model – bilet de mulțumire

Îți mulțumesc pentru pachetul

Câțiva elevi au petrecut 2 zile la o fermă de animale. Ei au văzut cum se îngrijesc

1. Gabi a văzut că jgheaburile erau alimentate cu apă dimineața, la prânz și seara.

2. Numărul animalelor de la fermă este trecut în tabelul de mai jos.

Oi Capre Miei Iezi

3. Mirel a comparat numărul caprelor cu numărul oilor. Compară-l și tu!

5. Mirela a văzut acești iezi jucându-se împreună și le-a făcut o poză.

7. Fermierul le-a spus copiilor că oile și caprele au același număr de dinți. Ca să

Explică, în spațiul dat, răspunsul tău.

Da, pentru că __________________________________________________________

Felicitări, ai ajuns la sfârșitul

Rezolvă cerințele următoare!

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

A. rața, calul și vaca

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

A. pentru că era leneșă

5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului care indică ordinea corectă a în-

6. Unește cu o linie acțiunea cu personajul care o realizează.

7. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

A. Pentru că avea blana pufoasă.

8. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

9. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

A. Le-a certat gospodarul.

10. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Dacă porcul nu s-ar fi împotmolit în noroi, atunci animalele nu

12. Citește cu atenție enunțurile următoare.

Porcul l-a rugat pe cal să îl ajute să iasă din noroi.

13. Citește cu atenție enunțurile următoare.

l A fost bine că animalele râdeau de Pufoșica?

15. Citește cu atenție începutul dat!

Gospodarul a fost încântat de curajul și de istețimea mea și mi-a

În textul tău vei respecta următoarele cerințe:

Testul nr. 1 – Oița Pufoșica

Încercuiește litera corespunzătoare acestui număr scris cu litere.

A. o mie opt sute șaptezeci și trei

Încercuiește litera corespunzătoare acestui număr scris cu cifre arabe.

A. 1843 B. 1893 C. 1883 D. 1983

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte de răspuns.

Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4

Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte de răspuns.

A. 2000 B. 1920 C. 1900 D. 1915

Numărul 191 415 19 451 191 514 9 451 451 91 514

În tabelul de mai jos sunt operații matematice pe care le-au

Află rezultatul, rezolvând operațiile matematice date.

a Semnul operației matematice b Rezultatul

Pentru a răspunde la cerințele 15, citiți următorul text:

Pentru a răspunde la cerințele 610, citiți următorul text:

Pentru a răspunde la cerințele 1115, citiți următorul text: