7

CLASIFICAREA ŞI SIMBOLIZAREA FONTELOR

Fonta este un aliaj fier-carbon cu 2,11 … 6,67 % C, care mai conţine şi alte elemente
(Mn, Si, P, S etc.), limitate procentual şi anumite impurităţi normale şi, uneori, elemente de
aliere. Proprietăţile fontelor variază în limite largi, în funcţie de structura acestora, astfel:
rezistenţa la rupere = 100…1500 MPa, duritatea Brinell HB= 1200…7000 MPa, alungirea
relativă  = 0,2…25%, rezilienţa 0…17 daJ/cm2 , densitatea 7…7,7 kg/dm3 , rezistivitatea  =
0,5 …1,5  mm2/m.
Fontele au proprietăţi slabe de forjabilitate şi sudabilitate, dar se toarnă uşor şi au o
capacitate bună de amortizare a vibraţiilor.
Clasificarea fontelor se face după mai multe criterii, astfel:
a) – După conţinutul de carbon:-
- fonte hipoeutectice, cu 2,11…4,3%C;
- fonte eutectice, cu 4,3%C;
- fonte hipereutectice 4,3..6,67%C;
b) După conţinutul în elemente de aliere:
- fonte nealiate, când elementul principal de aliere este sub 0,25 %;
- fonte aliate, când elementul principal de aliere depăşeşte 0,25%.
c) După structură şi destinaţie fontele se clasifică după schema din fig.1. Conform acestei
clasificări fontele pot fi brute (primare) şi de turnătorie (secundare)

Fig.1. Clasificarea generală a fontelor

Fonta brută de furnal (primară) conţine 2,3 ... 5% C şi cantităţi acceptabile de Si, Mn, P,
S etc. După domeniul de utilizare, fontele brute pot fi:
- Fonte brute de turnătorie, care pot fi fonte obişnuite pentru turnătorie (FK1*, FK2, FK3,
FK4, FK5, FK6), cu 3,5... 4,5% C şi 1,25... 3,75% Si şi fonte speciale pentru turnătorie (FX0,
FX1, FX2, FX3, FX4), cu 3,6 ... 4,5%C, 0,75 ... 2,75% Si şi 0,5 ... 1,5% Mn. Se mai numesc
fonte silicioase şi datorită conţinutului ridicat de impurităţi au proprietăţi slabe, utilizându-se în
cea mai mare parte la elaborarea otelului. În mod sporadic se pot utiliza şi la turnarea unor piese
de dimensiuni mari, puţin pretenţioase.
Fonte brute de afinare (FAK0, FAK1), care conţin 2,5 ... 3,6% C, 1… 3,5% Mn şi 0,75…
1,25% Si Datorită conţinutului ridicat de Mn se mai numesc fonte manganoase, iar pentru că în
spărtură au o culoare albă, se numesc şi fonte albe. Fontele pentru afinare reprezintă circa 80%
din producţia totală de fontă brută, fiind destinate în principal elaborării oţelului. Datorită
rezistenţei ridicate la uzură şi a rezistenţei la acţiunea erozivă prin cavitaţie a mediilor hidro-
abrazive, prezintă interes pentru turnarea unor piese din instalaţiile pentru extragerea, transportul
şi prepararea minereurilor (aspiratoare, pompe, conducte, hidrocicloane, blindaje de mori,
ciururi, valţuri de măcinare, ajutaje, palete şi discuri).
Fonta de turnătorie (secundară) este fontă de a doua fuziune, elaborată în cubilouri sau
cuptoare electrice şi destinată turnării pieselor ta construcţia de maşini. După compoziţia chimică
şi destinaţie se clasifică în:
Fonte cenuşii în care carbonul se află în totalitate sau în cea mai mare parte sub formă de
grafit şi care în ruptură prezintă aspect cenuşiu. Proprietăţile fizico-chimice ale acestor fonte sunt
influenţate de forma, distribuţia, cantitatea şi dimensiunile grafitului. După forma grafitului pot
fi:
Fonte cenuşii cu grafit lamelar are grafitul sub formă de lamele, cu vârfurile ascuţite
(fig.2.) , ceea ce conduce la concentrarea tensiunilor şi caracteristicii mecanice relativ slabe ( 250
MPa,  = 0,5%, HB =1200… 1870 MPa). Caracteristicile mecanice se îmbunătăţesc. prin adăugare
de calciu, bariu sau stronţiu, obţinându-se grafit lamelar cu vârfuri rotunjite sau prin adăugare de
cesiu şi magneziu, obţinându-se grafit vermicular (: 300…450 MPa, =0,8 ,..5%).
 Simbolizarea acestor fonte se face prin literele Fc (fontă cenuşie) şi un număr ce
reprezintă rezistenţa minimă la rupere, în MPa (Fc100, Fc150, Fc200, Fc250, Fc300, Fc350*,
Fc400*). Ele conţin 2,7... 3,8% C, 0,8... 2,7% Si şi 0,5... 1,6% Mn şi se utilizează la executarea
pieselor în producţia de automobile, maşini agricole şi textil, a lingotierelor, conductelor şi
fitingurilor.
Fonta cenuşie cu grafit nodular are grafitul compactat maxim, sub formă nodulară
(sferoidală), efectul de crestătură fiind minim, ceea ce conduce la îmbunătăţirea proprietăţilor
mecanice (r = 370... 800 MPa,  = 2…17%, HB = 1400... 3000 MPa). Pentru nodulizarea
grafitului, în oala de turnare sau în cuptor se introduc Mg, Si, Ca, Ba şi aliaje ale acestora
(modificatori). Fonta cu grafit nodular se utilizează din ce în ce mai mult datorită proprietăţilor
favorabile şi costului relativ mic, fiind folosită la confecţionarea unor piese rezistente la uzură
(arbori cotiţi, roţi dinţate, segmenţi, saboţi de frână, cilindri de laminor), rezistente la coroziune
(corpuri de pompe şi compresoare,elice navale) şi refractare (lingotiere, matriţe creuzete şi ţevi
pentru cuptoare).
Simbolizarea se face prin literele Fgn (fontă cu grafit nodular) şi două numere, primul
reprezentând rezistenţa minimă la rupere, în MPa, iar al doilea, alungirea la rupere, în %
(Fgn300-17, Fgn400-12, Fgn450-5, Fgn500-7, Fgn600-2, Fgn700-2, Fgn800-2).
- Fonte maleabile sunt fonte cu grafit în formă de cuiburi (fig. 2), obţinute din fontele
albe printr-un tratament termic numit recoacere de maleabilizare, prin care cementita (Fe 3C) se
descompune în fier şi grafit. După structură şi aspectul rupturii sunt:
- fonte maleabile cu inimă albă (fonte europene), care în ruptură au culoare gri-argintie la
interior şi mai închisă spre exterior (Fma). Ele se obţin din fontele albe printr-o recoacere de maleabilizare,
care consta în încălzirea materialului la 950...1000°C, timp de 75 ore, într-un mediu oxidant de
minereu de fier, care favorizează decarburarea stratului superficial, urmată de o răcire lentă;
- fonte maleabile cu inimă neagră (fonte americane), care au o culoare mai închisă la interior
(cenuşie-neagră) şi mai deschisă spre exterior (Fmn). Se obţin din fontele albe printr-o recoacere de
grafitizare, care constă în încălzirea materialului la 950 °C, timp de 50...60 ore într-un mediu
neutru (nisip cuarţos spălat), urmată de o răcire lentă;
- fonte maleabile perlitice, având culoarea neagră-gri (Fmp) şi obţinându-se din fontele albe
printr-o încălzire la 950°C, timp de 15 ore, urmată de o răcire mai rapidă, în aer sau ulei, până la
740... 840°C, tratament în urma căruia rezultă o structură perlitică.
În toate cazurile se formează grafit în formă de cuiburi, cu margini neregulate, mai
favorabil decât cel lamelar, dar mai puţin favorabil decât nodular. Proprietăţile mecanice
maleabile se situează între cele ale fontelor cenuşii cu grafit lamelar şi cele ale oţelurilor turnate
(r = 340... 700 MPa,  = 2…12%, HB = 1500...2800 MPa) şi se utilizează la turnarea pieselor
mici, cu pereţi subţiri şi cu forme complicate, cum ar fi: roţi dinţate şi de lanţ, arbori cotiţi,
cămăşi de cilindri, pistoane şi segmenţi pentru motoare Diesel, bucşe, piese pentru maşini
agricole, textile şi poligrafice, punţi şi cartere pentru autovehicule.
Simbolizarea lor se face prin litere Fma, Fmn sau Fmp şi un număr ce reprezintă rezistenţa
minimă la rupere, în MPa (Fma350*, Fma400*, Fmn300, Fmn320, Fmn350, Fmn370, Fmp450*,
Fmp500, Fmp550, Fmp600.
Fonte antifricţiune (fontă rezistentă la uzare în condiţii de frecare cu ungere) este o fontă
cu grafit lamelar, nodular sau maleabilă, aliată cu Mn (7,5... 12,5%), Cr, Ni, Ti, Cu, Al şi Mg şi
având un coeficient de frecare scăzut se utilizează la confecţionarea lagărelor, înlocuind aliajele
neferoase.
Se notează cu simbolul corespunzător grupei de fontă, urmat de litera A (antifricţiune)
(FcA1, FcA2, FcA3, FcA4, FgnA1, FgnA2, FmA1, FmA2).
- Fonta de fricţiune (fonta rezistentă la uzare abrazivă) este o fontă albă sau înalt aliată cu
Cr (1,4... 28%),Ni, Mo, V, Mn şi Si, cu coeficient de frecare mare (0,2 ... 0,6) şi rezistenţă la
uzură ridicată. Se utilizează la fabricarea saboţilor şi discurilor de frânare, precum şi a unor piese
utilizate în industria minieră şi în instalaţiile deformare şi sablare din turnătorii.
Se notează cu simbolul Fa, urmat de simbolurile elementelor de aliere, înscrise în ordinea
descrescătoare a conţinutului lor şi, dacă este cazul, de un număr de ordine (FaNiCr1, FaNiCr2,
FaCrMo1, FaCrMo2, FaVCr, FaCr).
Fonta refractară este o fontă aliată cu Cr, Si şi Al, rezistentă la oxidare şi cu tendinţă mică
de a-şi mări volumul la temperaturi înalte (până la 1100 0C). Se utilizează la confecţionarea unor
piese care lucrează în aer şi gaze, la temperaturi ridicate: plăci de focare, armături pentru
cuptoare, ţevi recuperatoare de căldură, ţevi de eşapament, supape, retorte refractare.
Se simbolizează cu litere Fr sau Frgn (fonte refractare cu grafit nodular), urmate de
simbolul chimic şi conţinutul mediu al elementului principal de aliere, în % (FrCr0,4; FrCr0,7;
FrCr1,5; FrCr2,5; FrCrl6; FrCr30; FrSi5; FrgnSi5; FrAl22; FrgnAl22; FrAl30). Conţinuturile de
carbon ajung până la 3,8%, r = 90... 300 MPa, iar HB = 2450... 5500 MPa.
- Fonta austenitică (fonta rezistentă la temperaturi joase) este o fontă înaltă aliată cu Ni
(12... 36%), Cr şi Mn, cu proprietăţi speciale: rezistenţă bună la coroziune, rezistenţă bună la
uzură în condiţii de frecare cu ungere (antifricţiune), rezistenţă la şoc termic, păstrându-şi
proprietăţile pană aproape la - 200°C. Unele sunt magnetice, altele nemagnetice. Se utilizează la
confecţionarea unor piese utilizate în industria chimică (pompe, compresoare, robinete, filtre),
pentru maşini electrice (flanşe, borne, bucşe de izolatoare, carcase de întrerupătoare), piese cu
stabilitate dimensională sau pentru instalaţii frigorifice utilizate până la -196°C.
 Simbolizarea se face prin literele Fal (fontă cu grafit lamelar) sau Fgn (fontă cu grafit
nodular), urmate de simbolurile elementelor principale de aliere şi de numere despărţite prin
puncte care indică, in ordine descrescătoare, conţinuturile medii ale dementelor de aliere, în %
(FalNiMnl3.7 , FalNiCuCr15.6.2, FalNiCuCr15.6.3, FalNiCr20.2, Fal NiCr20.3, Fal NiCr30.3,
Fal NiSiCr20.5.3, Fal NiSiCr20.5.5, Fal Ni35, FagnNiMn13.7, FagnNiCr20.2, FagnNiCr20.3,
FagnNiCr30.1, FagnNiCr30.3, FagnNiCr35.3, FagnNiSiCr20.5.2, FagnNiSiCr30.5.5, FagNi22,
FagnNi35. Conţinuturile de carbon sunt de 2,4... 3%, r = 120... 440 MPa,  = 1 ... 25%, HB
=1200... 2550 MPa.
Fonta austenitică se mai numeşte criogenică, datorită rezistenţei la temperaturi scăzute şi
anticorozivă, datorită rezistenţei înalte la medii puternic corozive.
Observaţie: Simbolurile de fonte marcate prin semnul (*) se elaborează numai cu acordul
producătorului.

Desfăşurarea lucrării
În urma prezentării simbolurilor se vor lua câte un set de 10 simboluri şi fiecare student,
individual vor identifica marca de fontă şi utilizările ei.