Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCUREȘTI

Drept penal. Partea specială


lector univ. dr. Bogdan Vîrjan

I. Infracțiuni

Infracțiuni contra libertății și integrității sexuale

Violul
Art. 218 Codul penal

(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere,
punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această
stare,
se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise în condiţiile alin. (1),
se sancționează cu aceeași pedeapsă.

(3) Atunci când:


a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) fapta a fost comisă de către un membru de familie sau de către o persoană care
convieţuieşte cu victima;
c) victima este un minor;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viaţa victimei în orice
alt mod;
f) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună,
pedeapsa este închisoarea de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

(31) Atunci când faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au fost comise faţă de un minor în
circumstanţele prevăzute la alin. (3) lit. a), b) şi d) -f) sau de către o persoană care a mai
comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o
infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor,
pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

(4) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei,


pedeapsa este închisoarea de la 9 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(5) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) şi alin. (2) se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(6) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) - (3) se pedepseşte.



RIL:
[Prin Decizia nr. 17/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a stabilit că:
1. Raportul sexual săvârşit în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, atunci când victima este membru al familiei, prin constrângerea acesteia
sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, atât înainte, cât şi după ce aceasta a împlinit 15 ani, întruneşte
elementele constitutive ale infracţiunii de viol prevăzute de art. 218 alin. 1 din Noul Cod penal raportat la art. 218 alin. 3 lit. b) din Noul Cod
penal şi art. 218 alin. 3 lit c) din Noul Cod Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Noul Cod Penal.
* Punctul I al Deciziei va produce efecte în continuare, urmând a se ţine seama de modificările aduse de art.218 alin.3 lit.b, c din Codul penal
actual în ceea ce priveşte subiectul pasiv (persoanele vizate, vârsta acestora).]

Agresiunea sezuală
Art. 219 Codul penal

(1) Actul de natură sexuală, altul decât cele prevăzute în art. 218, cu o persoană, săvârşit
prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori
profitând de această stare,
se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Atunci când:


a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) fapta a fost comisă de către un membru de familie sau de către o persoană care
convieţuieşte cu victima;
c) victima este un minor;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viaţa victimei în orice
alt mod;
f) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună,
pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

(21) Atunci când faptele prevăzute la alin. (1) au fost comise faţă de un minor în
circumstanţele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d) -f) sau de către o persoană care a mai
comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o
infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor,
pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei,


pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Dacă actele de agresiune sexuală au fost precedate sau urmate de săvârşirea actelor
sexuale prevăzute în art. 218 alin. (1) şi alin. (2), fapta constituie viol.

(5) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) se pune în mişcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.

(6) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte.

Actul sexual cu un minor


Art. 220 Codul penal

(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare
vaginală sau anală comise cu un minor cu vârsta între 14 şi 16 ani,
se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 14
ani,
se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 9 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Fapta prevăzută la alin. (1), comisă de un major cu un minor cu vârsta între 16 şi 18
ani,
dacă:
a) minorul este membru de familie al majorului;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau
acesta a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului
ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei
situaţii de dependenţă, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze;
c) fapta a pus în pericol viaţa minorului;
d) a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice,
se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 9 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

(4) Fapta prevăzută la alin. (1), atunci când:


a) fapta a fost comisă de un membru de familie al minorului sau de o persoană care
convieţuieşte cu acesta;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau
acesta a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului
ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei
situaţii de dependenţă, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze;
c) fapta a pus în pericol viaţa minorului;
d) a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) făptuitorul a împlinit vârsta de 18 ani,
se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

(5) Fapta prevăzută la alin. (2) atunci când:


a) fapta a fost comisă de un membru de familie al minorului sau de o persoană care
convieţuieşte cu acesta;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau
acesta a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului
ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei
situaţii de dependenţă, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze;
c) fapta a pus în pericol viaţa minorului;
d) a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) făptuitorul a împlinit vârsta de 18 ani,
se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

(6) Faptele prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi la alin. (4) lit. e) nu se sancţionează dacă
diferenţa de vârstă nu depăşeşte 3 ani.

(7) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) - (5) se pedepseşte.

Coruperea sexuală a minorilor


Art. 221 Codul penal

(1) Comiterea unui act de natură sexuală, altul decât cel prevăzut în art. 220, împotriva
unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, precum şi determinarea minorului să
suporte ori să efectueze un astfel de act,
se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Atunci când:


a) fapta a fost comisă de un membru de familie al minorului sau de o persoană care
convieţuieşte cu acesta;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau
acesta a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului
ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei
situaţii de dependenţă, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze;
c) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice,
d) fapta a pus în pericol viaţa minorului,
pedeapsa este închisoarea de la 2 la 8 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi,

(21) Fapta prevăzută la alin. (1), comisă de un major cu un minor cu vârsta între 14 şi 18
ani, dacă:
a) minorul este membru de familie al majorului;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau
acesta a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului
ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei
situaţii de dependenţă, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze;
c) fapta a pus în pericol viaţa minorului;
d) a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice,
se pedepseşte cu închisoarea de la două luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

(3) Actul sexual de orice natură săvârşit de un major în prezenţa unui minor care nu a
împlinit vârsta de 14 ani,
se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(4) Determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani să
asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiţionist ori la spectacole sau reprezentaţii în
cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură, precum şi punerea la dispoziţia
acestuia de materiale cu caracter pornografic,
se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(5) Faptele prevăzute la alin. (1) nu se sancţionează dacă diferenţa de vârstă nu depăşeşte 3
ani.

(6) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1), (2) şi (21) se pedepseşte.

II. Grile:
1. Raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este frate, prin constrângerea acestuia sau
profitând de imposibilitatea lui de a se apăra, constituie:
a) infracțiunea de viol (art. 218 C. pen.);
b) agresiune sexuală (art. 219 C. pen.);
c) concurs formal între infracțiunea de viol și agresiune sexuală.

2. În cazul săvârșirii infracțiunii de viol:


a) tentativa este posibilă doar în forma întreruptă;
b) împiedicarea producerii rezultatului este o cauză de nepedepsire a tentativei;
c) desistarea este o cauză de nepedepsire a tentativei.
3. Actul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani, atunci când acesta nu se opune, reprezintă infracțiunea
de:
a) act sexual cu un minor;
b) agresiune sexuală;
c) viol.

4. La infracțiunea de viol (art. 218 C. pen.):


a) participația penală sub forma instigării și a complicității este posibilă întotdeauna;
b) coautoratul nu este posibil;
c) subiectul pasiv este circumstanțiat.

5. Infracțiunea de viol (art. 218 C. pen.):


a) prezintă ca variantă agravată situația în care victima este un minor;
b) prezintă ca variantă atenuată situația când victima este membru de familie;
c) poate avea forma unei infracțiuni progresive.

6. La infracțiunea de viol (art. 218 C. pen.):


a) trebuie să existe o legătură de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată;
b) subiectul activ este unic și circumstanțiat;
c) obiectul material este reprezentat de corpul persoanei asupra căreia se săvârșesc raporturi sexuale,
acte cu caracter sexual sau anal.

7. Infracțiunea de viol (art. 218 C. pen.) poate fi reținută în concurs ideal cu infracțiunea de:
a) act sexual cu un minor;
b) corupere sexuală a minorilor;
c) agresiune sexuală.

8. Forma de vinovăție cu care se poate săvârși infracțiunea de viol este:


a) doar intenția directă;
b) intenția directă, intenția indirectă (după unele opinii), precum și intenția depășită, în cazul variantelor
agravate prevăzute la alin. (3) lit. e) și alin. (4);
c) intenția directă, intenția indirectă, culpa sau intenția depășită, în funcție de încadrarea juridică
concretă.

9. Supunerea unei persoane, prin constrângere, la acte de penetrare anală de către o persoană de
același sex constituie:
a) infracțiunea de agresiune sexuală;
b) infracțiunea de viol;
c) o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

10. Fapta unui individ de a obliga o femeie să se masturbeze, faptă urmată de întreținerea cu această
femeie a unui raport sexual, prin constrângere, întrunește elementele constitutive ale:
a) infracțiunii de viol;
b) infracțiunii de agresiune sexuală în concurs formal cu infracțiunea de viol;
c) infracțiunii de agresiune sexuală în concurs real cu infracțiunea de viol.
11. În situația în care victima opune rezistență, iar făptuitorul nu reușește să realizeze actul sexual:
a) se va reține infracțiunea de viol, în formă consumată;
b) fapta constituie tentativă la infracțiunea de viol;
c) fapta constituie infracțiunea de vătămare corporală.

12. Infracțiunea de viol săvârșită în varianta sa tip, urmată de uciderea intenționată a victimei de către
autorul violului:
a) nu va putea atrage răspunderea penală a făptuitorului, deoarece victima, fiind decedată, nu va putea
formula plângere prealabilă;
b) va atrage răspunderea penală a făptuitorului, din oficiu;
c) ar putea constitui temeiul reținerii infracțiunii de omor calificat.

13. Fapta inculpatului care, prin constrângere, a întreținut un raport sexual cu victima infracțiunii,
membru de familie, constituie:
a) infracțiunea de viol;
b) infracțiunea de viol, în variantă agravată;
c) o faptă care se urmărește la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

14. Spre deosebire de infracțiunea de viol, în cazul infracțiunii de agresiune sexuală (art. 219 C. pen.)
elementul material al laturii obiective constă în:
a) săvârșirea oricărui act sexual;
b) săvârșirea oricărui act de penetrare vaginală sau orală;
c) săvârșirea unui act de natură sexuală, altul decât cele prevăzute în cazul infracțiunii de viol.

15. Deosebirea dintre infracțiunea de agresiune sexuală și infracțiunea de viol constă în aceea că, în
cazul infracțiunii de agresiune sexuală, făptuitorul urmărește:
a) doar obținerea unei excitații sexuale, iar nu realizarea unui raport sexual;
b) realizarea unui raport sexual prin punerea victimei în imposibilitatea de a se apăra;
c) realizarea unor acte nefirești de satisfacere a apetitului sexual, indiferent dacă are loc un raport sexual
sau doar se obține o excitație sexuală.

16. Infracțiunea de act sexual cu un minor (art. 220 C. pen.):


a) are variantă agravată dacă minorul nu a împlinit vârsta de 14 ani;
b) se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 2 la 9 ani și interzicerea unor drepturi, atunci când minorul
este membru de familie al majorului și are vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani;
c) nu este susceptibilă de acte preparatorii.

17. Subiectul activ al infracțiunii de act sexual cu un minor (art. 220 C. pen.):
a) nu este calificat, în forma tip prevăzută la alin. (1), când subiectul pasiv este un minor cu vârsta cuprinsă
între 14 și 16 ani;
b) poate fi numai un bărbat;
c) nu poate fi un tutore sau un curator al minorului.

18. În cazul infracțiunii de act sexual cu un minor, prevăzută la art. 220 C. pen.:
a) tentativa este posibilă doar în forma întreruptă;
b) tentativa nu se pedepsește;
c) tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (2)-(5) se pedepsește.

19. Întreținerea de acte sexuale de către o persoană de sex masculin în vârstă de 19 ani cu un minor de
același sex în vârstă de 14 ani, cu acordul acestuia, contra unei sume de bani:
a) nu se pedepsește;
b) reprezintă infracțiunea de act sexual cu un minor;
c) reprezintă infracțiunea de corupere sexuală.

20. Infracțiunea de act sexual cu un minor (art. 220 C. pen.):


a) cunoaște o variantă agravată dacă fapta prevăzută în alin. (1) a fost comisă de un major cu un minor cu
vârsta între 16 și 18 ani, dacă fapta a pus în pericol viața minorului;
b) nu se sancționează în nicio situație dacă diferența de vârstă nu depășește 3 ani;
c) nu este susceptibilă de acte preparatorii.

21. Spre deosebire de infracțiunea de viol comis asupra unui minor, în cazul infracțiunii de act sexual cu
un minor (art. 220 C. pen.):
a) fapta se realizează cu consimțământul minorului;
b) minorul trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani;
c) făptuitorul trebuie să fi abuzat de autoritatea ori influența sa asupra minorului.

22. Fapta persoanei de 17 ani care întreține un raport sexual cu un minor de 16 ani care nu opune
rezistență:
a) constituie infracțiunea de act sexual cu un minor;
b) nu constituie infracțiune;
c) nu se sancționează, deoarece diferența de vârstă nu depășește 3 ani.

23. Fapta majorului de a întreține un act sexual cu o minoră care l-a abordat într-un club de noapte și
care i-a oferit suma de o sută de euro pentru a întreține cu ea respectivul act sexual, în condițiile în care
făptuitorul cunoștea că victima are vârsta de 16 ani și 2 zile:
a) constituie infracțiunea de act sexual cu un minor, în variantă agravată;
b) nu constituie infracțiune;
c) constituie infracțiunea de act sexual cu un minor, în varianta de bază.

24. În situația în care minora în vârstă de 13 ani consimte să aibă un raport sexual cu făptuitorul:
a) se va reține întotdeauna infracțiunea de viol întrucât minorul mai mic de 14 ani nu poate exprima un
consimțământ valabil;
b) se va reține infracțiunea de viol în variantă agravată (victima este un minor), dacă se dovedește că
minora nu avea discernământ;
c) se va reține infracțiunea de act sexual cu un minor, dacă se dovedește că minora avea discernământ și
diferența de vârstă depășește 3 ani.

25. În cazul infracțiunii de corupere sexuală a minorilor subiectul pasiv:


a) trebuie să fie un minor;
b) trebuie să fie un minor cu vârsta de până în 14 ani;
c) trebuie să fie un minor cu vârsta de până în 16 ani.

26. Actul sexual de orice natură, săvârșit de un major în prezența unui minor care nu a împlinit vârsta de
14 ani:
a) nu constituie infracțiune;
b) constituie infracțiunea de corupere sexuală a minorilor;
c) constituie infracțiunea de agresiune sexuală.

27. Constituie modalitatea agravată a infracțiunii de corupere sexuală a minorilor:


a) atunci când actele cu caracter obscen se săvârșesc față de minorul, membru de familie;
b) atunci când faptele au fost săvârșite în scopul producerii de materiale pornografice;
c) atunci când actele obscene sunt făcute în prezența unui minor sub 14 ani.

S-ar putea să vă placă și