Punerea în executare a măsurilor educative neprivative de libertate

Aspecte procedurale
Una dintre soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa în cauza cu infractori
minori este aceea de condamnare a minorului ceea ce înseamnă luarea faţă de
acesta a unei măsuri educative neprivative sau privative de libertate.
Pentru punerea în executare a hotărârii de condamnare, legiuitorul a prevăzut
unele reguli în Cpp, iar altele în două legi speciale şi anume, Legea nr. 253/2013
privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative
de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi Legea nr.
254/2013 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal.
În ceea ce priveşte punerea în executare a măsurilor educative neprivative
reţinem următoarele reguli:
►măsurile educative neprivative de libertate se execută în comunitate, sub
coordonarea serviciului de probaţiune, care este implicat în organizarea, controlul şi
supravegherea respectării obligaţiilor impuse minorului de instanţa de judecată şi a
condiţiilor de executare a măsurii luate;
►măsura educativă neprivativă de libertate se pune în executare după
rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a aplicat minorului o
astfel de măsură;
►judecătorul delegat cu executarea fixează un termen şi dispune aducerea
prin citare, la acel termen, a minorului, citarea reprezentantului legal al minorului
(părinţi, tutore, curator etc.), citarea reprezentantului serviciului de probaţiune şi a
persoanei desemnate cu supravegherea minorului. Odată cu citarea se va comunica
serviciului de probaţiune şi o copie a hotărârii de condamnare;
►persoana însărcinată cu supravegherea executării măsurii educative este
desemnată de instanţa de judecată prin hotărârea definitivă de condamnare, iar în
lipsa desemnării sau a neputinţei acesteia, judecătorul delegat va desemna persoana
care să supravegheze măsura, cu consultărea consilierului de probaţiune;
►citarea minorului nu este singura modalitate de aducere a acestuia. În cazul
în care acesta nu se prezintă de bunăvoie la termenul stabilit, judecătorul delegate
este îndreptăţit să emită mandat de aducere, întrucât punerea în executare a

1
hotărârii nu poate să aibă loc decât prin prezentarea minorului, adică prin aducerea
sa prin orice cale legală.
Prezenţa fizică a minorului, alături de persoana desemnată cu supravegherea
măsurii educative, este obligatorie, pentru că judecătorul delegate le va prezenta
scopul şi conţinutul măsurii educative applicate, precum şi consecinţele
nerespectării acesteia, întocmind în acest sens un proces-verbal.
Totodată, această întâlnire marchează momentul de la care începe să curgă
termenul de punere în executare a supravegherii măsurii;
►instanţa care pune în excutare hotărârea definitive este instanţa de fond prin
judecătorul delegat de la biroul executări penale din cadrul acestei instanţe,
neavând relevanţă faptul dacă minorul locuieşte sau nu în raza teritorială a instanţei
de executare.
Prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative de libertate
Executarea oricărei măsuri educative neprivative de libertate dă şanse de
îndreptare numai dacă minorul respectă obligaţiile impuse de instanţa de judecată
(art. 121 alin. 1 Cpp) şi condiţiile de executare a respectivei măsuri.
În acest scop, supravegherea executării măsurii educative a fost dată în
coordonarea serviciului de probaţiune, care are obligaţia de a sesiza instanţa care a
pronunţat măsura educativă atunci când minorul cu rea-credinţă nu respectă
obligaţiile impuse şi condiţiile de executare.
Instanţa care a pronunţat măsura educativă neprivativă de libertate este însăşi
instanţa de executare.
Atitudine necorespunzătoare scopului măsurii educative are minorul şi atunci
când aflat în executarea măsurii educative comite o nouă infracţiune sau este
judecat pentru o nouă infracţiune concurentă.
În ambele cazuri, instanţa are la dispoziţie două măsuri sancţionatorii şi
anume, prelungirea sau înlocuirea măsurii educative.
1. Când minorul nu respectă obligaţiile impuse şi condiţiile de executare a
măsurii, instanţa dispune:
►fie prelungirea măsurii educative, fără a putea depăşi maximul prevăzut de
lege pentru aceasta (art. 123 alin. 1 lit. a) Cpp). Instanţa poate impune noi obligaţii
sau spori condiţiile de executare a celor existente (art. 123 alin. 4 Cpp);

2
 ►înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate
mai severă. (art. 123 alin. 1 lit. b) Cpp). Instanţa poate impune noi obligaţii sau
spori condiţiile de executare a celor existente (art. 123 alin. 4 Cpp);
►înlocuirea măsurii luate cu internarea într-un centru educativ, în cazul în
care, iniţial, s-a luat măsura educativă neprivativă de libertate cea mai severă, pe
durata sa maximă (art. 123 alin. 1 lit.c) Cpp).
2. Când minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de
libertate săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune
concurentă săvârşită anterior, instanţa dispune:
►fie prelungirea măsurii educative, fără a putea depăşi maximul prevăzut de
lege pentru aceasta (art. 123 alin. 3 lit. a) Cpp). Instanţa poate impune noi obligaţii
sau spori condiţiile de executare a celor existente (art. 123 alin. 4 Cpp);
►fie înlocuirea măsurii luate iniţial cu o altă măsură educativă neprivativă de
libertate mai severă. (art. 123 alin. 3 lit. b) Cpp). Instanţa poate impune noi obligaţii
sau spori condiţiile de executare a celor existente (art. 123 alin. 4 Cpp);
►fie înlocuirea măsurii luate iniţial cu o măsură educativă privativă de
libertate (art. 123 alin. 3 lit. c) Cpp).
În acest caz, prelungirea sau înlocuirea se dispune de instanţa care judecă
noua infracţiune săvârşită sau infracţiunea concurentă.
Instanţele care dispun măsurile de prelungire sau de înlocuire în cele două
cazuri sunt diferite, pentru că al doilea caz presupune judecarea minorului pentru
noua infracţiune sau pentru infracţiunea concurentă, judecată pe care nu poate să o
facă tot instanţa care a dispus iniţial măsura educativă dacă nu are competenţă
material pentru infracţiunea comisă sau pentru infracţiunea concurentă. Dar nu se
exclude situaţia când instanţa poate să fie aceeaşi în ambele cazuri.

Punerea în executare a măsurilor educative privative de libertate

1. Punerea în executare a internării într-un centru educativ
Aspecte procedurale
Măsura internării într-un centru educativ constă în internarea minorului, pe o
perioadă cuprinsă între unu şi 3 ani, într-o instituţie specializată în recuperarea
minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională
potrivit aptutidinilor sale, precum şi programe de reintegrare socială.
3
 Măsura internării într-un centru educativ se pune în executare după rămânerea
definitivă a hotărârii prin care s-a aplicat măsura educativă, de către judecătorul
delegat cu executarea.
Acesta trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii judecătoreşti definitive
organului de poliţie de la locul unde se află minorul (locuinţa acestuia la momentul
rămânerii definitive a hotărârii).
Organul de poliţie ia măsuri pentru internarea minorului.
Pentru punerea în executare a hotărârii definitive, organul de poliţie are
dreptul să pătrundă în domiciliul sau reşedinţa minorului sau ale persoanei unde se
bănuieşte că s-ar afla minorul, inclusiv în sediul unei persoane juridice fără învoirea
reprezentantului legal şi fără mandate de percheziţie domiciliară şi fără acor din
partea judecătorului delegate.
Dacă acesta a fost găsit, organul de poliţie îl predă centrului educativ în
vederea internării, împreună cu o copie de pe hotărârea definitive. Conducătorul
centrului educativ va comunica instanţei de judecată care a dispus măsura educativă
despre executarea hotărârii definitive.
Dacă minorul nu a fost găsit, organul de poliţie consemnează aceasta într-un
proces-verbal şi sesizează de îndată organele competente pentru darea în urmărire
şi darea în consemn la punctele de trecere a frontierei, iar dacă există presupunerea
rezonabilă că a părăsit ţara, instanţa de executare poate emite mandat european de
arestare. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează conducătorului centrului
educativ.
Schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ
Legiuitorul a redat mai multe cazuri care modifică măsura educativă astfel:
1. Când minorul care se află într-un centru educativ comite o nouă infracţiune
sau este judecat pentru o infracţiune concurentă anterioară, acesta va fi judecat de
către instanţa competentă material, care poate să dispună următoarele măsuri:
►fie menţinerea măsurii internării în centru educativ, prelungind durata
acesteia fără a depăşi maximul prevăzut de 3 ani;
►fie poate înlocui internarea în centrul educativ cu internarea în centrul de
detenţie.
În baza art. 71-73 Cod pen. se va deduce durata executată în centrul educativ
din durata măsurii internării în centrul de detenţie (art. 516 alin. 1 Cpp).
4
 2. Faţă de minorul care a împlinit 18 ani în cursul executării internării în
centrul educativ, care a dovedit interes constant pentru însuşirea cunoştinţelor
şcolare şi profesionale şi a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale şi
care a executat cel puţin jumătate din durata internării, nu se poate dispune
înlocuirea internării în centrul educativ cu asistarea zilnică, ci se poate dispune
liberarea din centrul educativ de către instanţa în a cărei circumscripţie teritorială se
află centrul educativ, corespunzătoare în grad cu instanţa de executare (instanţa de
fond).
Vârsta de 18 ani trebuie să fie îndeplinită la data pronunţării hotărârii
definitive cu privire la liberare (art. 516 alin. 2 Cpp).

3. Faţă de minorul care nu a împlinit 18 ani, care a dovedit interes constant

pentru însuşirea cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut progrese evidente în
vederea reintegrării sociale şi care a executat cel puţin jumătate din durata
internării, instanţa în a cărei circumscripţie teritorială se află centrul educativ,
corespunzătoare în grad cu instanţa de executare (instanţa de fond), poate dispune
înlocuirea internării în centrul educativ cu asistarea zilnică pe o perioadă egală cu
durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni.
Dacă minorul nu respectă, cu rea-credinţă, condiţiile de executare a asistării
zilnice ori obligaţiile impuse, se dispune revenirea asupra înlocuirii, din oficiu sau
la sesizarea serviciului de probaţiune, de către instanţa care a judecat în primă
instanţă pe minor (art. 516 alin. 2 Cpp).

4. Dacă în cursul executării asistării zilnice, care a înlocuit internarea în

centrul educative, minorul care nu a împlinit vârsta de 18 ani a comis o nouă
infracţiune, instanţa competentă material să judece noua infracţiune va dispune
revenirea asupra înlocuirii şi, ulterior, va dispune, fie executarea restului rămas
neexecutat la data înlocuirii din durata internării în centrul educativ, cu posibilitatea
prelungirii duratei până la maximul prevăzut de lege, fie internarea într-un centru
de detenţie (art. 516 alin. 3 Cpp).

2. Punerea în executare a internării într-un centru de detenţie

Aspecte procedurale
► Măsura internării într-un centru de detenţie se pune în executare după
rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a aplicat măsura educativă, de către
judecătorul delegat cu executarea.

5
 ► Acesta trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii judecătoreşti definitive
organului de poliţie de la locul unde se află minorul (locuinţa acestuia la momentul
rămânerii definitive a hotărârii) şi o altă copie revine conducătorului centrului de
detenţie în care minorul este internat
Dacă minorul este arestat preventiv, copia hotărârii se trimite comandantului
locului de deţinere.
► Odată cu punerea în executare a măsurii educative a internării într-un
centru de detenţie, judecătorul delegat va emite şi ordinul prin care interzice
minorului să părăsească ţara.
►Măsura internării într-un centru de detenţie se execute în cadrul a două
regimuri de executarea, regimul închis şi regimul deschis.
► Conducătorul centrului educativ va comunica instanţei de judecată care a
dispus măsura educativă despre executarea hotărârii definitive.

Schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru de

detenţie
Legiuitorul a redat mai multe cazuri care modifică măsura educativă a
internării într-un centru de detenţie astfel:
1. Când minorul care se află într-un centru de detenţie comite o nouă infracţiune
sau este judecat pentru o infracţiune concurentă anterioară, acesta va fi judecat de
instanţa competentă material să judece infracţiunea comisă, care va dispune
prelungirea internării, fără a depăşi maximul prevăzut în art. 125 alin. 2 Cod pen.,
determinat în raport cu pedeapsa cea mai grea prevăzută pentru infracţiunea
comisă.
Din durata internării în centrul de detenţie astfel cum a fost prelungită se scade
durata executată pâna la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus
prelungirea (art. 517 alin. 1 Cpp).

2. Faţă de minorul care a împlinit 18 ani în cursul executării internării în

centrul de detenţie, care a dovedit interes constant pentru însuşirea cunoştinţelor
şcolare şi profesionale şi a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale şi
care a executat cel puţin jumătate din durata internării, nu se poate dispune
înlocuirea internării în centrul de detenţie cu asistarea zilnică, ci se poate dispune
liberarea din centrul de detenţie de către instanţa în a cărei circumscripţie teritorială
6
se află centrul de detenţie, corespunzătoare în grad cu instanţa de executare
(instanţa de fond).
Vârsta de 18 ani trebuie să fie îndeplinită la data pronunţării hotărârii
definitive cu privire la liberare (art. 517 alin. 2 Cpp).

3. Faţă de minorul care nu a împlinit 18 ani, care a dovedit interes constant

pentru însuşirea cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut progrese evidente în
vederea reintegrării sociale şi care a executat cel puţin jumătate din durata
internării, instanţa în a cărei circumscripţie teritorială se află centrul de detenţie,
corespunzătoare în grad cu instanţa de executare (instanţa de fond), poate dispune
înlocuirea internării în centrul de detenţie cu asistarea zilnică pe o perioadă egală cu
durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni.
Dacă minorul nu respectă, cu rea-credinţă, condiţiile de executare a asistării
zilnice ori obligaţiile impuse, se dispune revenirea asupra înlocuirii, din oficiu sau
la sesizarea serviciului de probaţiune, de către instanţa care a judecat în primă
instanţă pe minor (art. 517 alin. 2 Cpp).

4. Dacă în cursul executării asistării zilnice, care a înlocuit internarea în

centrul de detenţie, minorul care nu a împlinit 18 ani a comis o nouă infracţiune,
instanţa competentă material să judece noua infracţiune va dispune revenirea asupra
înlocuirii şi, ulterior, va dispune, fie executarea restului rămas neexecutat la data
înlocuirii din durata internării în centrul de detenţie, fie prelungirea duratei
internării în condiţiile art. 125 alin. 3 Cod pen. (art.517 alin. 3 Cpp).

Schimbarea regimului de executare

Legiuitorul a reglementat posibilitatea schimbării regimului de executare în
art. 127 Cod pen. cu referire la ambele măsuri educative privative de libertate.
Măsura se adresează persoanelor aflate în cursul executării măsurii educative
privative de libertate, care au împlinit 18 ani şi al căror comportament influenţează
negativ sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane din
centru.
În acest caz, instanţa în a cărei circumscripţie teritorială se află centrul
educativ sau centrul de detenţie, instanţă corespunzătoare în grad instanţei de
executare, poate dispune continuarea executării măsurii educative într-un
penitenciar.
7
 Ceea ce va continua să execute persoana va fi tot măsura educativă şi nu o
pedeapsă, schimbarea regimului de executare însemnând schimbarea instituţiei de
executare.
Măsura este facultativă şi se aplică numai persoanelor majore.

Amânarea sau întreruperea executării măsurilor educative privative de

libertate se poate dispune în cazurile şi în condiţiile în care se dispune şi amânarea
sau întreruperea executării pedepsei (art. 589-594 Cpp).