REFERAT

Tema: Interacțiunea ofițerului de urmărire penală cu alte personae,

subiecți implicați în procesul de cercetare a infracțiunilor nedescoperite din
anii precedenți.

A indeplinit:
Student an III
al DFB-201
Rusanovschi Maxim

Chisinau-2023
 CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………......3
Aspecte privind interacțiunea şi coordonarea activității poliţieneşti în
descoperirea infracțiunilor…………………………………………………………5
Interacțiunea cu societatea în timpul investigațiilor ………………………………7

Cooperarea între ofițerul de urmărire penală și experții criminaliști în descoperirea

și investigarea infracțiunilor nedescoperite………………..……............................8

Rolul colaborării cu serviciile de informații, în identificarea și aducerea în fața

justiției a infractorilor...............................................................................................9

Utilizarea tehnologiei moderne în investigarea infracțiunilor nedescoperite…..…10

Rolul mass-media în descoperirea și investigarea infracțiunilor nedescoperite…..11

CONCLUZIE...........................................................................................................12
 Introducere:
Interacțiunea ofițerului de urmărire penală cu alți subiecți implicați în procesul de
cercetare a infracțiunilor nedescoperite din anii precedenți este un subiect complex
care implică colaborarea dintre diferite instituții și specialiști cu scopul de a identifica
și investiga infracțiunile care au rămas nedescoperite în trecut. Această interacțiune
este esențială pentru eficiența sistemului de justiție penală, deoarece o bună
colaborare și comunicare între instituții și specialiști poate duce la descoperirea și
sancționarea infracțiunilor care altfel ar rămâne nedescoperite și impune riscuri pentru
societate. Acest referat se va concentra pe colaborarea strânsă și eficientă între ofițerii
de urmărire penală și ceilalți subiecți implicați în procesul de cercetare a infracțiunilor
nedescoperite, colaborarea strânsă și eficientă între ofițerii de urmărire penală și
societatea, pentru a asigura o investigație completă și precisă a faptelor și pentru a
aduce infractorii în fața justiției.

1.Aspecte privind interacțiunea şi coordonarea activității poliţieneşti în

descoperirea infracțiunilor
Problemele interacțiunii şi coordonării activității polițieneşti în descoperirea crimelor
se aflau în permanență în centrul atenției conducătorilor organelor de interne de
diferite niveluri. Exercitarea bine pricepută a acestei activități duce la realizarea
eficientă a scopurilor trasate în domeniul controlului social asupra fenomenului
infracţional şi descoperirii crimelor atât din partea O.A.I., cât şi din partea altor
organe de drept din Republica Moldova, iar în unele cazuri şi din alte state.
Problemele interacțiunii şi coordonării activității diferitelor subdiviziuni sunt strâns
legate cu unul din elementele de bază a procesului de dirijare-organizarea îndeplinirii
deciziilor de dirijare.
Prin organizarea interacțiunii şi coordonarea activității se exprimă ideea principală
de dirijare socială, adică asigurarea concordării elementelor unui sistem aparte în
procesul atingerii scopurilor generale. În acest context, anume interacțiunea şi
coordonarea asigură integritatea sistemului MAI în procesul funcționării şi realizării
sarcinilor de bază: controlul social asupra fenomenului infracțional; menținerea
ordinii şi securității publice; descoperirea şi cercetarea infracțiunilor; depistarea şi
căutarea infractorilor.

Coordonarea prevede supunerea participanţilor în activități comune voinței

subiectului care dirijează activitatea lor. De exemplu, interacţiunea privind divizarea
muncii în cadrul MAI, repartizarea sarcinilor şi obligațiunilor funcţionale între
subdiviziunile de structură, exercitarea strategiei unice şi direcției de comportare a
unor participanți, stabilirea sistemului de relații între ei etc.

În activitatea O.A.I., interacțiunea se exercită, de regulă, în două direcții:

interacțiunea în exteriorul organelor de poliție, fiind condiționată de faptul că MAI
nu este unicul subiect, care dirijează în sfera menținerii ordinii şi securității publice şi
exercitării controlului social asupra criminalității. În această activitate sunt implicate
organele procuraturii, instanțele judecătoreşti, formațiunile obşteşti etc.

Interacțiunea O.A.I. (subdiviziunilor MAI) în sensul deplin al acestei noțiuni poate fi

manifestată în următoarele forme:
1. Planificarea comună a unor activități în privința strategiei de prevenţie a
criminalității atât în plan regional (raional), cât şi în plan național.
2. Schimbul de informație privind situația operativă, modificările şi prognozarea ei în
perspectivă şi curentă etc.
3. Studierea, examinarea şi elaborarea deciziilor de dirijare la Colegiul MAI,
consfătuirile operative la diferite niveluri în cadrul MAI.
Totodată, între examinarea formelor de influență, de coordonare a subdiviziunilor
organelor polițieneşti din partea MAI, am putea menționa următoarele:
1. desfăşurarea consfătuirilor republicane, cantonamentelor şi consfătuirilor-seminar
privind problemele actuale ale activității O.A.I.;
2. deplasarea funcționarilor MAI în subdiviziunile subordonate în scopul acordării
ajutorului practico-metodic şi controlului exercitării deciziilor de dirijare;
3. elaborarea actelor normative care reglementează activitatea polițienească;
4. invitarea conducătorilor din O.A.I. pentru raportarea despre starea lucrului în
domeniul respectiv.
5. recomandarea unor indicații metodice privind implementarea experienței
progresiste în activitatea practică a O.A.I.

În scopul studierii profunde a unor probleme concrete, precum şi a ordinii şi

securității publice, a factorilor şi fenomenelor negative, a stabilirii căilor concrete de
soluționare a sarcinilor principale, se efectuează investigații sociologice,
criminologice, investigații comparative ale activității câtorva sectoare de poliție, care
activează în condiții similare, însă au rezultate finale diferite.

2.Interacțiunea cu societatea în timpul investigațiilor

 Începînd cu sec. XXI, poliția nu trebuie să se contrapună societății, fiind un atribut
imparţial al ei. Interacțiunea poliției cu diferite grupe sociale de cetățeni la paza
ordinii de drept trebuie să se bazeze pe principiile încrederii, înțelegerii şi ajutorului
reciproc, trebuie să devină o sarcină arhiimportantă de activitate. Poliţia nu va putea
obține rezultate pozitive în activitatea sa fără susţinerea cetățenilor, fără ca societatea
totalmente să conştientizeze faptul că activitatea organelor de drept se exercită în
interesele ei, urmărind scopuri vitale comune. În realitate trebuie să ne bazăm pe
faptul că orice polițist este reprezentantul societății şi prin urmare reflectă aceleaşi
valori, dar fiind chemat şi obligat conform genului de activitate s-o apere de orice
atentat. .

Este vădit faptul că cu cat mai mulţi cetățenii sînt mulțumiți de rezultatele
activității poliției, cu atât mai multă dorință este de a o susține în menţinerea ordinii
de drept. Aceasta este just, deoarece încrederea oricărei persoane în activitatea ei
depinde de contactele personale avute, steriotipul format, activitatea ei fiind deschisă,
înţeleasă şi uşor prognozată de către cetățeni.
Din practică ne este cunoscut faptul că oamenii recunosc poliția drept acea forţă de
care trebuie să te temi, deoarece are funcția de organ represiv. De fapt ei nu cunosc
structura specificul activității Organelor Afacerilor Interne, mai des întălnindu-se cu
reprezentanții serviciului poliției rutiere, patrulă şi santinelă, carabinieri, iar pe
exemplele activității lor li se asociază activitatea poliției în general. Specificul
activității ofițerilor de urmărire penală şi a lucrătorilor poliției criminale de către
cetățeni nu este cunoscută deloc sau foarte puțin, fiind apreciată cu precauție aproape
în întregime drept negative.

În societate a apărut şi se păstrează tendința cultului „zonei". Căt n-ar fi de

paradoxal, dar în etapa actuală, în plan social, criminalul şi polițistul parcă s-au
schimbat cu locul: primul are înfăţişare de erou, cel de-al doilea - răufăcător. Oamenii
refuză de a da depoziții pe dosarele despre delictele contravenţionale şi de urmărire
penală. Transmiterea organelor de poliție a unei informații despre o oarecare penale,
nu doresc să participe în calitate de martori asistenți pe parcursul efectuării acţiunilor
încălcare a ordinii de drept este tratată de către membrii societății drept,,turnătorie"

În acelaşi timp, poliţia nu poate garanta pază corespunzătoare a persoanelor care

acceptă să dea depoziții şi care conlucrează cu organele de drept. De aici rezultă
lucrul necorespunzător al organului legislativ, care a emis o lege neasigurată de stat
din punct de vedere financiar, din care motiv e defăimată în faţa societății. Pînă în
prezent nu există nici o premisă în vederea soluţionării eficace a problemei date.
Inițiind conlucrare poliției cu societatea, ajungem la părerea că această problemă în
republica noastră n-a fost supusă unei studieri minuțioase

În scopul ridicării autorității activității poliției în societate au fost prevăzute şi

implementate un şir de măsuri de conlucrare:
medierea de presă,
reclama,
informarea populaţiei despre activitatea poliției și a subunităților poliţieneşti.
Aş vrea să mă opresc şi la alte momente de conlucrare ale poliției cu societatea, în
special la formarea şi activitatea gărzilor populare. Poliția, avînd o bogată experiență
de activitate şi conlucrare cu drujinile benevole populare, ar trebui s-o folosească în
prezent în colaborarea ei cu societatea.
Primordial, atenție deosebită poliția trebuie să acorde populației tinere şi în
creştere. Cointeresînd tineretul în activitatea de colaborare cu organele de drept, s-ar
putea miza în continuare pe susținerea din partea lor, neadmiterea trecerii de partea
lumii interlope, oponenței şi ostilității către activitatea poliției. Astfel, nu poate fi
lăsată fără atenția cuvenită problema conlucrării cu generația de mîine, ceea ce poate
fi prognozată drept o schimbare a situației spre bine. O acţiune importantă şi
binevenită în relațiile dintre poliţie şi societate ar fi organizarea unui dialog direct fără
intermediari, oferindu-le părților posibilitatea de a vorbi.
1.Cooperarea între ofițerul de urmărire penală și experții criminaliști
în descoperirea și investigarea infracțiunilor nedescoperite

Cooperarea dintre ofițerul de urmărire penală și experții criminaliști este esențială

pentru descoperirea și investigarea infracțiunilor nedescoperite. Ofițerii de urmărire
penală și experții criminaliști lucrează împreună pentru a colecta, analiza și interpreta
probele materiale găsite la locul infracțiunii.

De exemplu, în cazul unei infracțiuni de violență, ofițerii de urmărire penală ar putea

să colecteze probe materiale, cum ar fi mostre de ADN și amprente, la locul
infracțiunii. Aceste probe ar fi apoi analizate de experții criminaliști într-un laborator
criminalistic, unde ar fi comparate cu probele de ADN și amprente de la suspecți și
din alte surse.

De asemenea, în cazul infracțiunilor cu tehnologie avansată, cum ar fi frauda

informatică sau infracțiunile cibernetice, ofițerii de urmărire penală colaborează cu
experții în informatică pentru a identifica și urmări infractorii și a colecta probe de la
calculatoare și alte dispozitive electronice.

În general, cooperarea strânsă între ofițerii de urmărire penală și experții criminaliști

este crucială pentru descoperirea și investigarea infracțiunilor nedescoperite și pentru
asigurarea că probele sunt colectate și analizate într-un mod care să reziste în fața
contestărilor din partea apărării în instanță.
2. Rolul colaborării cu serviciile de informații, în identificarea
și aducerea în fața justiției a infractorilor
Colaborarea cu alte instituții, cum ar fi serviciile de informații, poate juca un rol
crucial în identificarea și aducerea în fața justiției a infractorilor. Aceasta poate
include schimbul de informații, sprijinul în investigații complexe și identificarea
legăturilor între infractori și alte infracțiuni. Astfel de colaborări pot fi esențiale în
combaterea infracționalității transfrontaliere și în asigurarea securității naționale. Cu
toate acestea, este important ca aceste colaborări să fie realizate într-un mod legal și
etic, respectând drepturile și libertățile cetățenilor.

Un exemplu relevant poate fi colaborarea între ofițerii de urmărire penală și

serviciile de informații în ceea ce privește combaterea terorismului. Ofițerii de
urmărire penală pot primi informații valoroase de la agențiile de informații cu privire
la persoanele suspecte de terorism și activitățile lor, ceea ce poate ajuta la prevenirea
atacurilor teroriste și la aducerea infractorilor în fața justiției. Un alt exemplu ar fi
colaborarea dintre ofițerii de urmărire penală și autoritățile fiscale în identificarea și
anchetarea cazurilor de evaziune fiscală sau spălare de bani. Aici, ofițerii de urmărire
penală pot primi informații de la autoritățile fiscale despre posibilele activități ilegale
ale unor persoane sau companii, ceea ce poate ajuta la aducerea acestora în fața
justiției și la recuperarea banilor obținuți ilegal.
3. Interacțiunea cu victimele sau martorii în timpul
investigațiilor privind infracțiunile nedescoperite.

Interacțiunea cu victimele sau martorii în timpul investigațiilor privind

infracțiunile nedescoperite este esențială pentru descoperirea și aducerea în fața
justiției a infractorilor. Ofițerul de urmărire penală trebuie să abordeze această
interacțiune cu o atitudine respectuoasă și profesionistă, astfel încât victimele sau
martorii să se simtă încrezători și să ofere informații relevante pentru investigație.

În timpul interacțiunii cu victimele, ofițerul de urmărire penală trebuie să ofere

sprijin emoțional și să fie empatic, pentru a le ajuta să depășească traumele suferite și
să își recupereze încrederea. De asemenea, este important ca ofițerul să ofere
informații clare și precise despre procedurile judiciare și să îi încurajeze să ofere toate
informațiile necesare pentru investigație.

În ceea ce privește interacțiunea cu martorii, ofițerul de urmărire penală trebuie să

asigure protecția acestora împotriva represaliilor din partea infractorilor și să îi
încurajeze să ofere informații relevante. De asemenea, ofițerul trebuie să stabilească o
comunicare eficientă cu martorii și să îi informeze cu privire la evoluția investigației.

Pentru a asigura o interacțiune cât mai bună cu victimele și martorii, ofițerii de

urmărire penală pot fi instruiți și specializați în comunicarea cu aceștia. În plus, ar
putea fi dezvoltate programe și servicii specializate în sprijinirea victimelor și
martorilor în timpul procesului judiciar.
 4.Utilizarea tehnologiei moderne în investigarea
infracțiunilor nedescoperite
Investigarea infracțiunilor nedescoperite a fost mult îmbunătățită prin utilizarea
tehnologiei moderne. Tehnologiile digitale precum analiza datelor, recunoașterea
vocală și facială, tehnologia ADN și alte metode similare pot fi utilizate în prevenirea
și soluționarea infracțiunilor nedescoperite.

Analiza datelor și a informațiilor este o metodă eficientă de a descoperi

infracțiunile nedescoperite, deoarece permite cercetătorilor să examineze modele și să
descopere relații între persoane și evenimente. Utilizarea tehnologiei ADN poate fi de
asemenea esențială în identificarea suspectului și în soluționarea unor infracțiuni mai
vechi. În plus, tehnologia de recunoaștere facială și vocală poate fi utilizată pentru
identificarea suspecților și martorilor.

În afară de utilizarea tehnologiei, există și alte metode care pot fi utilizate pentru a
investiga infracțiunile nedescoperite, cum ar fi utilizarea informațiilor și resurselor de
la alte agenții de aplicare a legii, precum și colaborarea cu instituțiile de cercetare,
precum laboratoarele și experții criminaliști. Este important ca toate aceste resurse și
tehnologii să fie utilizate împreună pentru a obține cele mai bune rezultate în
investigarea infracțiunilor nedescoperite.

Tehnologia modernă a avut un impact semnificativ asupra investigațiilor privind

infracțiunile nedescoperite, furnizând instrumente și metode mai eficiente și mai
rapide pentru a descoperi și a aduce în fața justiției infractorii. Utilizarea tehnologiei
precum analiza ADN-ului, recunoașterea facială, monitorizarea video și analiza de
date a permis ofițerilor de urmărire penală să identifice cu precizie suspecții și să
colecteze dovezi într-un mod mai eficient. Cu toate acestea, este important să se ia în
considerare aspectele legate de protecția datelor și respectarea drepturilor civile și să
se asigure că tehnologia este utilizată într-un mod etic și responsabil.
5.Rolul mass-media în descoperirea și investigarea infracțiunilor nedescoperite

Mass-media joacă un rol important în descoperirea și investigarea infracțiunilor

nedescoperite prin intermediul raportărilor și investigațiilor jurnalistice. Aceste
raportări pot aduce la lumină cazuri de infracțiuni care altfel ar fi rămas nedescoperite,
iar investigațiile jurnalistice pot contribui la descoperirea de noi informații care pot
ajuta la investigarea și aducerea în fața justiției a infractorilor.

 Rolul mass-media în descoperirea infracțiunilor nedescoperite:

Mass-media poate avea un impact semnificativ în descoperirea infracțiunilor
nedescoperite prin intermediul investigațiilor jurnalistice. Aceste investigații pot
aduce la lumină cazuri de corupție sau fraudă, care altfel ar fi rămas nedescoperite, și
pot dezvălui practici ilegale din diverse domenii. În unele cazuri, jurnaliștii pot aduna
informații care sunt esențiale pentru investigarea și aducerea în fața justiției a
infractorilor.
 Rolul mass-media în investigarea infracțiunilor nedescoperite:
Mass-media poate juca un rol important și în investigarea infracțiunilor
nedescoperite prin intermediul raportărilor și investigațiilor jurnalistice. Raportările
mass-media pot aduce la atenția autorităților cazuri de infracțiuni care altfel ar fi
rămas nedescoperite, iar jurnaliștii pot oferi informații care pot ajuta la investigarea
cazurilor. În unele cazuri, jurnaliștii pot chiar ajuta la identificarea infractorilor prin
intermediul informațiilor obținute în urma investigațiilor lor.

În concluzie, mass-media joacă un rol important în descoperirea și investigarea

infracțiunilor nedescoperite prin intermediul investigațiilor jurnalistice și a
raportărilor. Prin intermediul acestor activități, jurnaliștii pot contribui la aducerea în
fața justiției a infractorilor și la îmbunătățirea sistemului de justiție. Totuși, este
important ca aceștia să acționeze cu responsabilitate și integritate, iar autoritățile să
colaboreze cu mass-media pentru a garanta transparența și corectitudinea
investigațiilor.
 CONCLUZIE:

În concluzie, interacțiunea ofițerului de urmărire penală cu alte OAI implicate în

procesul de cercetare a infracțiunilor nedescoperite este esențială pentru identificarea
și aducerea în fața justiției a infractorilor. Colaborarea cu experții criminaliști,
serviciile de informații, societatea, victimele și martorii, mass-media și utilizarea
tehnologiei moderne sunt doar câteva dintre strategiile utilizate în acest proces. Pentru
a avea un succes în investigarea infracțiunilor nedescoperite, este important să se
îmbunătățească continuu comunicarea și cooperarea dintre toți acești subiecți. Astfel,
se poate obține o investigație eficientă, justă și rapidă, care poate duce la identificarea
și aducerea în fața justiției a infractorilor și la creșterea încrederii în sistemul de
justiție penală.