Colonialismul european din secolul al XIX-lea și al XX-lea a fost un fenomen istoric complex și extins, caracterizat de expansiunea puterilor europene pe tot globul. Această epocă a marcat apogeul ambițiilor imperialiste, deoarece națiunile europene căutau să stabilească controlul politic, dominația economică și influența culturală asupra unor teritorii vaste. Motivațiile pentru colonialism au fost multiple și au inclus interese economice, competiție geopolitică, progrese tehnologice și căutarea prestigiului național.
Cele două războaie mondiale au avut un impact
semnificativ asupra colonialismului european. Războaiele au slăbit puterile coloniale din punct de vedere economic și militar. După al Doilea Război Mondial fostele colonii au câștigat independența în Asia, Africa și Orientul Mijlociu.
Puterile europene au căutat să exploateze resursele
regiunilor colonizate pentru câștiguri economice. Aceasta a inclus accesul la materii prime, produse agricole și noi piețe pentru produse manufacturate. Stabilirea rutelor comerciale și extragerea bogăției au fost componente cruciale ale politicilor economice coloniale.
Consecințele colonialismului european au fost profunde
pentru populațiile indigene. Mulți au experimentat deposedarea de pământ, pierderea identității culturale, exploatarea și, în unele cazuri, violența. Progresele în transport și comunicații, cum ar fi navele cu aburi și telegrafele, au facilitat mișcarea puterilor europene și administrarea coloniilor lor.