Nicoleta Popescu

Cristina Martin

RT
LECTURI
și fișe de lectură
ICA
EL
pentru clasa a IV ‐a
ra

texte literare adaptate pentru elevul de clasa a IV‐a

exerciții de lectură utile pentru pregătirea EVALUĂRII NAȚIONALE

itu

NUME şi PRENUME: ..............................................................................

CLASA: ..............................................................................

ȘCOALA: ..............................................................................
ed

editura ELICART
 Legenda Mureșului și a Oltului
(legendă populară)

RT
A fost odată un împărat care avea un castel cu două
turnuri gemene, așezat pe vârful unui munte. Mai avea și o
soție și doi băieți, pe care-i iubea ca pe ochii din cap.
Într-o bună zi, împăratul a trebuit să plece la război.
A plecat și nu s-a mai întors... Degeaba și-a trimis îm-
părăteasa slujitorii să-l caute prin toate colțurile lumii,

ICA
nimeni nu mai știa nimic de împărat.
Anii au trecut unul după altul și cei doi copii s-au
făcut mari. Unul dintre ei, pe care-l chema Olt, fusese cres-
cut în turnul dinspre miazăzi 1 al castelului, iar celălalt, pe
care-l chema Mureș, în turnul dinspre miazănoapte 2. Deși
erau gemeni și aveau aceeași înfățișare, de nu puteai să-i
deosebești, cei doi frați aveau firi diferite.
Olt era iute, nestăpânit și grăbit, în timp ce Mureș era calm și liniștit.
Într-o zi, cei doi fii de împărat au hotărât să plece în căutarea tatălui lor. Când a
aflat hotărârea lor, împărăteasa a fost mai
EL întâi fericită, apoi speriată să nu-i piardă
și pe ei și să rămână singură. Cu toate
acestea, i-a lăsat să plece și i-a sfătuit să
fie alături unul de celălalt și să se ajute.
Imediat cum au părăsit castelul din
vârful muntelui, băieții s-au certat și s-au
despărțit, fiecare pornind pe alt drum.
Mureș a plecat către miazănoapte,
ra
întunecat și liniștit ca noaptea. Olt a pornit
către miazăzi, grăbindu-se nebunește spre
ziuă.
După un timp, pe Mureș l-a cuprins
dorul de fratele neastâmpărat și s-a întors
itu

spre miazăzi, doar-doar l-o întâlni. Dar nu

l-a găsit, așa că a pornit în altă parte, tot
liniștit și întunecat.
Împărăteasa a simțit, cu inima ei de
mamă iubitoare, că cei doi copii s-au des-
părțit imediat cum au părăsit castelul. A alergat să-i oprească, dar nu i-a mai ajuns. De
supărare, ea a plâns și l-a rugat pe Dumnezeu să îndrepte pașii băieților pe calea cea
bună. De atunci, băieții s-au transformat în două râuri: Oltul și Mureșul.
ed

Oltul, cel iute din fire, dă năvală 3 prin munți, clocotind între stânci și prăvălin‐
du‐se 4 în prăpăstii. În schimb, Mureșul curge printre câmpii și dealuri domoale, fiind
un râu liniștit.

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  3

 VOCABULAR Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) miazăzi = sud (punct cardinal opus nordului); ● (2) miazănoapte = nord;

RT
● (3) a da năvală = faptul de a se repezi undeva, spre sau în ceva; fugă;
● (4) a se prăvăli = a se năpusti, a curge cu repeziciune.

Legenda este o povestire care conţine elemente fantastice şi miraculoase, prin care se
explică apariţia unui lucru, a unui erou sau a unui fenomen. Legenda combină fapte reale cu
întâmplări imaginare şi se transmite de cele mai multe ori pe cale orală, adică prin viu grai.

FIȘĂ DE LECTURĂ

ICA
1 Alege răspunsul corect la întrebări:
 De ce au plecat cei doi flăcăi de-acasă?
pentru a se însura; pentru a-l căuta pe tatăl lor; pentru a o liniști pe mama lor.

 Ce sfat le-a dat împărăteasa?

să meargă pe cărări neumblate; să meargă împreună; să se întoarcă repede.

2 Completează diagrama Venn cu asemănările și deosebirile dintre cei doi frați:

Oltul
EL Mureșul

DEOSEBIRI ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI

ra
3 Răspunde la întrebări:
Ce a făcut împărăteasa când a aflat că cei doi fii vor să plece în călătorie?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
itu

De ce nu se înțelegeau cei doi frați?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

4 Notează două însușiri ale Oltului care se desprind din text.

________________________________________________________________________________
ed

________________________________________________________________________________
5 Ce sentimente l-au cuprins pe Mureș după despărțirea de fratele său?

bucurie dor întristare supărare

4  Lecturi și fișe de lectură 

 6 Completează propozițiile, folosind cuvinte din textul citit.

Când a aflat că cei doi băieți vor să plece în căutarea ____________________ lor,
împărăteasa a fost ________________ . Apoi, s-a simțit ____________________ ,

RT
gândindu-se că s-ar putea să îi ________________ și pe ei.

7 Ce a făcut mama pentru a împiedica despărțirea băieților?

a plâns; a alergat să-i oprească; i-a povățuit; i-a binecuvântat.

8 Găsește câte două adjective care să îi caracterizeze pe cei doi frați:

ICA
Oltul: Mureșul:

9 Găsește cuvinte cu același înțeles pentru cuvintele întâlnite în text.

miazăzi = ___________________ a îndruma = ____________________

repede = ___________________ liniștit = ____________________
miazănoapte = ___________________ năvală = ____________________

10 a) Numerotează ideile în ordinea întâmplărilor din text:

Mureșul curge liniștit.
EL Împărăteasa încearcă să-i oprească.
Împăratul a plecat la război. Feciorii s-au hotărât să-și caute tatăl.
Drumul Oltului este tumultuos. Cei doi frați se despart.
Împărăteasa a trimis slujitori să-l caute pe împărat.
b) Povestește pe scurt legenda.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
ra
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
itu

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

11 Ai fost vreodată dezamăgit de vreun prieten? Povestește pe scurt de ce.

________________________________________________________________________________
ed

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  5

 Minunata călătorie a lui
Nils Holgersson prin Suedia

RT
după Selma Lagerlöf
Spiridușul
A fost odată un ștrengar 1. Să tot fi avut vreo paisprezece ani.
Era înăltuț și subțirel, cu părul bălai 2. Mare ispravă 3 nu era de el:
mai toată vremea îi plăcea grozav să doarmă ori să mănânce, după

ICA
care se apuca de tot felul de năzbâtii 4.
Într-o dimineață de duminică, părinții lui se pregăteau, ca de
obicei, să plece la biserică. Ștrengarul, îmbrăcat cu pantalonași
până la genunchi și în cămașă, stătea cocoțat pe marginea mesei,
tare bucuros că va fi singur câteva ceasuri.
Afară strălucea o zi minunată de primăvară. E drept că abia era
douăzeci martie, nu înverziseră încă bine tufele și copacii, dar înce- SELMA LAGERLÖF
(1858‐1940)
puseră a ieși mugurii. Buruienile de pe zidul de piatră care îm-
prejmuia gospodăria prindeau culoare. Pădurea de fagi, ce se ivea din depărtare, creș-
tea parcă văzând cu ochii, devenind din ce în ce mai deasă. Cerul era senin și limpede.
EL
Ușa casei sta întredeschisă și se puteau auzi trilurile ciocârliilor. Găinile și gâștele se
preumblau agale prin ogradă, iar în grajd vacile, înviorate de aerul crud și primă-
văratic, mugeau din când în când gros și prelung.
În acest timp, băiatul citea și moțăia 5. Cum, necum, somnul îl birui și el adormi
buștean. Deodată se trezi, auzind în spatele său un zgomot ușor. Habar n-avea dacă
dormise mult sau puțin… Pe prichiciul 6 ferestrei, drept în fața lui, se afla o oglinjoară în
care se vedea mai toată încăperea. Ridicând capul să se uite în oglindă, ștrengarul băgă
de seamă că cineva deschisese sipetul 7 cel mare, pe care-l adusese maică-sa de zestre.
ra
Își dădea seama că cineva ridicase capacul acelui sipet și nu știa ce să mai creadă. Doar
maică-sa îl încuiase înainte de a pleca! Cine făcuse oare isprava asta? Să-l fi lăsat mai-
că-sa deschis? Cum să-l lase, când îl știa pe băiat singur în toată casa?
La un moment dat, băiatului începu să-i fie teamă, bănuind că se strecurase vreun
hoț în casă. Cu ochii țintă la oglindă, nu se încumetă să facă nicio
mișcare. Aștepta ca dintr-o clipă într-alta să se ivească hoțul și-l
itu

cuprinse o mare mirare când văzu o umbră neagră pe marginea

sipetului. Se tot uita la ea și nu-i venea să creadă că era cineva
aievea. Dintr-odată, umbra deveni tot mai clară. Băiatul nu mai
avea acum nicio îndoială că pe marginea sipetului se afla un spi-
riduș! Auzise el, nu-i vorbă, despre spiriduși, dar nu-și închipuise
nicicând că ar putea să fie chiar atât de mici.
Spiridușul pe care-l vedea prin oglindă nu era mai înalt de-o
șchioapă. Chipul îi era bătrânicios și plin de zbârcituri. Purta o
ed

haină lungă, de culoare neagră și pantaloni scurți, iar pe cap avea

o pălărie cu borul mare, neagră, asemenea surtucului 8. Îi ședea
minunat așa gătit cum era, cu guler și manșete de dantelă, cu catarame de argint la
pantofi și cu funde de mătase la jartiere 9. La un moment dat, spiridușul scoase din

6  Lecturi și fișe de lectură 

sipet un pieptar de modă veche, brodat cu iscusință, și începu a-l privi cu mult interes.
Atât de preocupat era de pieptarul acela, că nici nu băgase de seamă că băiatul se
trezise din somn.
Copilul rămase nespus de uimit la vederea spiridușului, dar de temut nu se temea

RT
de el. La drept vorbind, de ce să-i fie teamă de-o făptură mărunțică? Cum spiridușul era
atât de preocupat, că nu mai vedea și nu mai auzea nimic în jurul său,
ștrengarul se gândi să-i joace o festă 10: să-l împingă în sipet și să-l
acopere cu capacul ori cu altceva. În cele din urmă, puse ochii pe o
plasă veche, atârnată de pervazul ferestrei. Cum o văzu, sări în sus de
bucurie, o înșfăcă de la locul ei și o întinse repede pe marginea sipe-
tului, peste capul spiridușului. Bietul spiriduș stătea acum ghemuit

ICA
pe fundul plasei, cu capul în jos și, oricât încerca, nu reușea să se
ridice.
În prima clipă, băiatul nu știu ce să facă. Se mulțumi doar să
scuture plasa, ca să nu-i dea răgaz 11 să se cațere. Spiridușul prinse
grai și-l rugă stăruitor să-i dea drumul. Îi spuse că ani de zile făcuse
numai bine, așa că merita să fie tratat mai omenos. Apoi îi făgădui
ștrengarului un fluier vechi, o lingură de argint și-un ban de aur dacă
se îndură de el și îi dă drumul. Oferta nu i se păru prea ispititoare copilului. Totuși, își
dădu seama că, deși pusese stăpânire pe spiriduș, îi era teamă de el. Era o făptură
EL
ciudată, care putea deveni înfricoșătoare, așa că mai bine s-ar fi descotorosit 12 de el cât
mai repede. Fu de acord cu propunerea prichindelului și nu mai scutură plasa. Văzând
că spiridușul nu mai avea mult până să fie iarăși liber, băiatul se gândi că n-ar fi rău,
totuși, să-i pună condiții mai grele, adică să aibă pretenții mai mari.
„Mare nătărău am fost că i-am dat drumul!”, se gândi el și începu să scuture din
nou plasa ca să-l facă pe spiriduș să se prăvălească iarăși în ea.
Dar chiar în aceeași clipă se pomeni cu o palmă zdravănă peste obraz, de văzu
numai stele verzi. Amețit, se prăvăli pe dușumea.
ra
Când își veni în fire, era singur în odaie. Nici urmă de spiriduș. Capacul sipetului
era încuiat, iar plasa stătea atârnată la locul ei obișnuit. Dacă n-ar fi simțit
încă fierbințeala palmei pe care o primise, ar îi fost ispitit să creadă că
totul fusese doar un vis.
Băiatul se îndreptă spre masă, dar observă un lucru ciudat.
De mărit, desigur, odaia nu se putuse mări. Atunci care era pricina
itu

că se vedea nevoit să facă mai mulți pași, ca să ajungă la masă? Și

ce se întâmplase cu jilțul? Ca să se poată așeza în el, trebuia să se
urce mai întâi pe stinghia dintre picioarele scaunului și apoi, de-acolo, să se cațere
până sus. Același lucru se petrecu și cu masa. Ca să ajungă până la tăblie, trebuia să se
ridice în picioare și să se rezeme în coate.
Băiatul se uită spre fereastră, văzu oglinda și începu să strige:
— Ia te uită! Altă năzdrăvănie acum!
Nu era de mirare că strigase așa, căci în luciul oglinzii îi fusese dat să vadă un pici
ed

cu nădragi scurți de piele și c-o bonetă țuguiată pe cap.

— Îmbrăcămintea ăstuia e la fel ca a mea! strigă el cu uimire în glas.

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  7

 Abia atunci băgă de seamă că prichindelul din oglindă îi imita gestul. Începu să se
tragă de păr, să se ciupească și să se învârtească, dar parcă dinadins făptura din
oglindă făcea aceleași mișcări. Văzând una ca asta, băiatul se îndreptă spre oglindă, cu
gândul să cerceteze dacă nu cumva se ascunsese vreun pitic în dosul ei, dar nu des-

RT
coperi nimic și se înfioră. Într-un sfârșit rămase încredințat că spiridușul îl fermecase
și că cel pe care-l vedea în luciul oglinzii nu era altul decât el.

VOCABULAR Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) ştrengar = copil zburdalnic, care se ţine de pozne. ● (2) bălai = blond. ● (3) ispravă = rezultat

ICA
bun obţinut în urma unor eforturi; succes, reuşită, izbândă. ● (4) năzbâtie = poznă, ştrengărie, glumă.
● (5) a moţăi = a aţipi, a adormi uşor, a dormita. ● (6) prichiciul = marginea de jos a ferestrei,
ieşită în afară ca o streaşină. ● (7) sipet = cufăr de lemn în care se păstrează haine sau obiecte
de valoare. ● (8) surtuc = haină bărbătească care acoperă partea de sus a corpului şi care se
poartă (la ţară) peste cămaşă sau peste vestă. ● (9) jartieră = accesoriu de îmbrăcăminte,
confecţionat dintr-o panglică de elastic care menţine ciorapul întins pe picior. ● (10) festă =
păcăleală, farsă. ● (11) răgaz = timp liber, disponibil pentru a face ceva. ● (12) a (se) desco-
torosi = a (se) elibera de cineva sau de ceva care supără, deranjează.
EL
FIȘĂ DE LECTURĂ

 Autorul ________________________________________________________________
 Titlul ________________________________________________________________
 Personajele ________________________________________________________________
 Locul şi timpul ______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
ra
 Momentul cel mai tensionat ____________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
 Ce-ai învăţat din această întâmplare _____________________________________________
_____________________________________________________________________________
itu

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

1 Răspunde la întrebări:

 În ce anotimp se petrece întâmplarea? Descrie vremea din acea zi.

________________________________________________________________________________
ed

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

8  Lecturi și fișe de lectură 

  Ce a descoperit băiatul pe sipetul cel mare?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

RT
 Ce a simțit băiatul la vederea spiridușului?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 De ce a vrut băiatul să-l împingă pe spiriduș în sipet?
________________________________________________________________________________

ICA
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Ce l-a determinat pe copil să se descotorosească de spiriduș?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

2 Marchează cu x răspunsul corect:

 Băiatul era bucuros de plecarea părinților de acasă pentru că:

putea să citească
EL
putea face fel de fel de năzbâtii
putea să mănânce după placul inimii

 Întâmplarea s-a petrecut:

în vis în realitate în imaginația băiatului

 Băiatul a descoperit în cameră:

un hoț un dragon un spiriduș
ra
 Spiridușul era „de-o șchioapă” înseamnă că spiridușul era:
foarte mic înalt șchiop

 Băiatul pe care-l vedea în oglindă era:

chiar el un alt spiriduș un băiat îmbrăcat ca el

3 Descrie în câteva enunțuri înfățișarea spiridușului.

itu

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
ed

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  9

 4 Bifează trăsăturile care-l caracterizează pe băiat:

leneș inteligent hotărât sincer

RT
cinstit exigent năzdrăvan indiferent

5 Scrie sub fiecare fragment denumirea textului în proză: dialog, narațiune, descriere.

1) Chipul îi era bătrânicios și plin de zbârcituri. Purta o haină lungă, de culoare neagră și
pantaloni scurți, iar pe cap avea o pălărie cu borul mare, neagră, asemenea surtucului.

ICA
Îi ședea minunat de bine gătit cum era, cu guler și manșete de dantelă, cu catarame de
argint la pantofi și cu funde de mătase la jartiere.

(_________________________________)

2) — Îmbrăcămintea ăstuia e la fel ca a mea! strigă el cu uimire în glas.

(_________________________________)

3) Cum, necum, somnul îl birui și el adormi buștean. Deodată se trezi, auzind în spatele
EL
său un zgomot ușor. Dar habar n-avea dacă dormise mult sau puțin… Pe prichiciul
ferestrei, drept în fața lui, se afla o oglinjoară în care se vedea mai toată încăperea.
Ridicând capul să se uite în oglindă, ștrengarul băgă de seamă că cineva deschisese
sipetul cel mare, pe care-l adusese maică-sa de zestre. Își dădea seama că cineva ridi-
case capacul acelui sipet și nu știa ce să mai creadă. Doar maică-sa îl încuiase înainte
de a pleca! Cine făcuse oare isprava asta? Să-l fi lăsat maică-sa deschis? Cum să-l lase,
când îl știa pe băiat singur în toată casa?
ra
(_________________________________)

6 Explică cu propriile tale cuvinte următoarele expresii din textul citit:

„mare ispravă nu era de el”

________________________________________________________________________________
itu

________________________________________________________________________________
„nu se încumetă să facă nicio mișcare”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
„se gândi să-i joace o festă”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
ed

„văzu numai stele verzi”

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

10  Lecturi și fișe de lectură 

 7 Recitește Vocabularul și completează spațiile libere, folosind cuvinte cu sens
asemănător pentru:

ștrengar = _______________________ bălai = ________________________

RT
năzbâtie = _____________________ ispravă = _______________________

8 Imaginează-ți un dialog cu un spiriduș.

Interpretează apoi replicile împreună cu colegul de bancă.

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

ICA
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
___________________________________________________________

9 a) Povestește ultimul fragment al textului în 30-35 de cuvinte.

________________________________________________________________________________
EL
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) Repovestește fragmentul în 15-20 de cuvinte.
ra
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
itu

c) Scrie o singură propoziție, de 8-10 cuvinte, în care să evidențiezi ideea principală a

fragmentului.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
d) Scrie un singur cuvânt care poate fi titlul fragmentului:
Cuvântul-cheie
ed

SUGESTIE DE LECTURĂ!
Dacă îţi plac personajele imaginare, asemenea spiriduşului, citeşte şi cartea
Coraline, de Neil Gaiman.

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  11

 Rapsodii de toamnă
( fragment , de George Topîrceanu)
I Dar broscoii din răstoacă 6
A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor,
Și-a furat de prin ponoare 1
Puful păpădiilor.
Cu acorduri lungi de liră 2
I-au răspuns fânețele.
Toate florile șoptiră,
Întorcându-și fețele.
Un salcâm privi spre munte
Mândru ca o flamură 3.
Solzii frunzelor mărunte
S-au zburlit pe-o ramură.
Mai târziu, o coțofană
Fără ocupație
A adus o veste-n goană
Și-a făcut senzație:
Cică-n munte, la povarnă 4,
Plopii și răsurile
ra
Spun că vine-un vânt de iarnă
Răscolind pădurile.
Și-auzind din depărtare
Vocea lui tiranică,
Toți ciulinii pe cărare
Fug cuprinși de panică...
itu
II
Într-o clipă, alarmate,
Ies din șanțuri vrăbiile.
Papura pe lac se zbate
Legănându-și săbiile.
ed
Un lăstun 5, în frac, apare
Sus pe-un vârf de trestie
Ca să ție-o cuvântare
În această chestie.
12
Îl insultă 7-n pauze
Și din papură-l provoacă
Cu prelungi aplauze.
ICA
Lișițele-ncep să strige
Ca de mama focului.
Cocostârci, pe catalige 8,
Vin la fața locului.
Un țânțar, nervos și foarte
Slab de constituție 9,
În zadar vrea să ia parte
Și el la discuție.
Când deodată un erete 10,
EL
Polițai din naștere,
Peste baltă și boschete
Vine-n recunoaștere.
Cu poruncă de la centru
Contra vinovatului,
Ca să-l aresteze pentru
Siguranța statului...
III
Florile-n grădini s-agită.
Peste straturi, dalia 11,
Ca o doamnă din elită
Își îndreaptă talia.
Trei petunii 12 subțirele,
Farmec dând regretelor,
Stau de vorba între ele:
„Ce ne facem, fetelor?...”
Floarea-soarelui, bătrână,
De pe-acum se sperie
C-au să-i cadă în țărână
Dinții, de mizerie.
 Lecturi și fișe de lectură 
RT
Și cu galbena ei zdreanță
Stă-n lumina matură,
Ca un talger 13 de balanță
Aplecat pe-o latură...
...................
V
Dar deodată, pe coline
Scade animația...
De mirare parcă-și ține
Vântul respirația.
Zboară vești contradictorii 14,
Se-ntretaie știrile...
Ce e?... Ce e?... Spre podgorii
Toți întorc privirile.
Iat-o!... Sus în deal, la strungă 15,
Așternând pământului
Haina ei cu trenă 16 lungă
De culoarea vântului,
S-a ivit pe culme Toamna,
Zâna melopeelor 17,
Spaima florilor și Doamna
Cucurbitaceelor 18...
Lung își flutură spre vale,
Ca-ntr-un nimb 19 de glorie,
Peste șolduri triumfale
Haina iluzorie 20.
Apoi pleacă mai departe
Pustiind cărările,
Cu alai de frunze moarte
Să colinde zările.
 VOCABULAR Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!
● (1) ponoare = povârnişuri, râpe, văi abrupte; ● (2) liră = (aici) instrument muzical vechi
cu mai multe coarde, folosit mai ales la acompaniere; ● (3) flamură = steag, drapel;

RT
● (4) povarnă = clădire în care se fabrică ţuica, rachiul; ● (5) lăstun = pasăre migratoare,
asemănătoare cu rândunica; ● (6) răstoacă = loc, gârlă cu apă puţin adâncă; ● (7) a insulta
= a răni, a jigni; ● (8) catalige = picioroange, prăjini prevăzute cu suporturi pentru picioare,
cu care se umblă la înălţime; ● (9) constituţie = (aici) înfăţişare, aspect; ● (10) erete =
pasăre răpitoare, asemănătoare uliului; ● (11) dalie = plantă decorativă, cu flori mari
albe, galbene, roşii sau violete; ● (12) petunie = plantă decorativă, în formă de pâlnie;
● (13) talger = taler, tavă; ● (14) veşti contradictorii = veşti care se contrazic între ele;

ICA
● (15) strungă = loc îngrădit la stână, unde se mulg oile; ● (16) trenă = partea din spate a
unei rochii, care se târăşte pe jos; ● (17) melopee = melodie; ● (18) cucurbitacee = specie
de plante (exemplu: castraveții, dovlecii); ● (19) nimb = cerc luminos, strălucitor, aureolă;
● (20) iluzorie = amăgitoare, înşelătoare.

FIȘĂ DE LECTURĂ

1 Răspunde la întrebări:
EL
• Din ce motiv se agită plantele și viețuitoarele?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Care este primul semn care vestește apariția toamnei?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Ce veste aduce coțofana?
ra
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• Ce fac plantele?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
itu

• Care este atmosfera creată de plante și animale?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• De ce se tem acestea?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
ed

• Cum își face apariția Toamna?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  13

 2 Completează propozițiile folosind cuvinte sau expresii din poezie:

Vântul venit de la munte ___________________ pădurile. Vocea vântului este

______________ . Vrăbiile sunt _____________________________ . Florile-n grădini

RT
s- _____________ . Floarea-soarelui se sperie ______________________ . Toamna apare
pe culme __________________________ , apoi pleacă ___________________________ .
3 Explică cu propriile cuvinte versurile următoare:

„Solzii frunzelor mărunte

S-au zburlit pe-o ramură.”
________________________________________________________________________________

ICA
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

„Papura pe lac se zbate

Legănându-și săbiile.”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
EL
„Haina ei cu trenă lungă
De culoarea vântului,”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

4 Cu ajutorul personificării, poetul atribuie însușiri omenești plantelor, păsărilor,

vântului. Caută aceste însușiri în poezie.
ra
Exemplu: salcâmul – privește; florile – șoptesc, întorc fețele etc.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

5 După modelul de mai sus, alcătuiește enunțuri cu personificări asociate subs-

itu

tantivelor:
toamna iarna soarele
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
ed

Reţine!
Personificarea este procedeul literar prin care se atribuie însușiri
omenești unor animale, plante, păsări, fenomene ale naturii etc.

14  Lecturi și fișe de lectură 

 6 Clasa se împarte în 4 echipe, fiecare completând un cadran.

Ce poți vedea? Ce poți auzi?

__________________________________ __________________________________

__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
RT
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________

TOAMNA

ICA
Ce poți mirosi?
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
Ce poți simți?
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________

7 Scrie trei lucruri care definesc fiecare dintre anotimpuri.

EL
primăvara vara toamna iarna
ra

Care este anotimpul tău preferat? Argumentează.

itu

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

8 Găsește două însușiri (una să fie din textul citit) pentru cuvintele:
lungi
acorduri voce
ed

frunze aplauze

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  15

 9 Completează tabelul cu informații din textul citit:

flori / plante / pomi păsări

RT
păpădii, salcâm coțofana

ICA
10 Compune o strofă formată din patru versuri despre „toamnă”.

___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
EL
11 Descrie în câteva rânduri toamna. Alege din expresiile de mai jos câteva pe
care să le folosești în compunerea ta.
„solzii frunzelor mărunte” „vrăbii alarmate”
„florile-n grădini s-agită” „trei petunii subțirele”
„floarea-soarelui bătrână” „alai de frunze moarte”
ra

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
itu

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
ed

______________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

16  Lecturi și fișe de lectură 

 Peter Pan
(fragment, adaptare după J.M. Barrie)

RT
Când o vei întreba pe mama ta dacă a auzit vreodată de
Peter Pan, îți va răspunde:
— Bineînțeles că da, copile!
Apoi, dacă o vei întreba pe bunica ta dacă a auzit de Peter
Pan când era mică, îți va spune și ea:

ICA
— Bineînțeles că am auzit de el, dragule!
Asta mai poate însemna și că Peter Pan e foarte bătrân, dar
cum el are mereu aceeași vârstă, nu are de fapt nicio importanță.
Vârsta lui este de o săptămână și, chiar dacă s-a născut în urmă
cu mult timp, nu și-a serbat niciodată ziua de naștere. James Matthew BARRIE
(1860‐1937)
Revenind la poveste, Peter Pan a ieșit pe fereastra care nu
avea zăbrele. Stătea pe pervaz și a văzut în depărtare niște copaci, care nu puteau fi
decât cei din grădina Kensington. De cum i-a zărit, a uitat complet că era doar un
băiețel în pijama. Și-a luat zborul pe deasupra caselor, direct către grădină. E minunat
EL
că a putut zbura fără aripi. Probabil că toți am putea
zbura dacă am fi foarte convinși că putem face asta,
așa cum fusese Peter Pan în acea seară.
Primul lucru pe care l-a făcut când a ajuns în
grădină a fost să se așeze și să dea din picioare. Încă
nu realiza că era doar o ființă omenească și credea
că este pasăre, cel puțin în aparență 1. La fel pățise
și în primele lui zile, când încercase să prindă o
ra
muscă și nu înțelegea cum de o scăpase pentru că
voise s-o apuce cu mâna, lucru pe care, bineînțeles,
o pasăre nu l-ar face niciodată.
În grădină erau o mulțime de zâne, mult prea preocupate ca să-l observe. Își pre-
găteau micul dejun, scoțând apă și făcând toate celelalte lucruri care țin de aranjarea
itu

mesei. Văzând gălețile cu apă, lui Peter Pan i s-a făcut poftă să bea, așa că și-a luat
zborul către Iazul Rotund pentru a-și potoli setea. S-a oprit pe mal și și-a înmuiat
pliscul în apă; adică el credea că era pliscul, dar, de fapt, era doar nasul; de aceea nici
nu a putut să bea decât puțină apă. Apoi, a încercat să bea dintr-o băltoacă, dar s-a
prăvălit în ea. Dacă o pasăre adevărată cade într-o băltoacă, își întinde aripile ca să și le
usuce. Peter însă nu și-a amintit ce trebuia să facă și, îmbufnat, s-a hotărât să se culce
în salcia de pe Aleea Copiilor Mici.
Inițial 2, i-a fost cam greu să-și găsească echilibrul pe creangă, dar, până la urmă,
ed

și-a amintit cum se face asta și a adormit. S-a trezit înainte de răsăritul soarelui,
tremurând și spunându-și: ,,N-am mai stat niciodată afară într-o noapte atât de rece”.
Peter se mai simțea și foarte amețit; auzea zgomote puternice, care îl făceau să se uite

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  17

atent în jur, când de fapt era doar el care strănuta. Își dorea ceva foarte mult, dar nu își
dădea seama exact ce putea fi. În realitate, își dorea ca mama lui să-l ajute să-și sufle
nasul, însă nu s-a gândit deloc la asta. Astfel că s-a hotărât să roage zânele să-l

RT
dumirească 3. Este știut faptul că zânele cunosc foarte multe lucruri.
Tocmai atunci, două dintre ele se preumblau 4 pe Aleea Copiilor Mici. Peter a sărit
din copac, cu gândul de a le adresa întrebarea. Zânele sunt destul de capricioase 5 când
vorbesc cu păsările, dar de regulă le răspund politicos dacă li se adresează cuviincios o
întrebare. Peter se necăji când observă că acestea o luară la fugă imediat ce îl văzură. O
altă zână stătea tolănită într-un șezlong și citea o scrisoare
scăpată de cineva pe jos, dar, îndată ce auzi glasul lui Peter, se

ICA
ascunse înspăimântată după tulpina unei lalele.
Spre mirarea lui, toate zânele care-l întâlneau fugeau de el.
Câțiva muncitori, care pliveau 6 o ciupercă, o luară la sănătoasă,
lăsându-și uneltele în urmă. O lăptăreasă își întoarse repede
căldarea cu gura în jos și se ascunse sub ea. În scurt timp, în toată
grădina era o mare zarvă. Toate zânele alergau de colo-colo,
întrebându-se una pe alta cui îi este teamă. Peste tot, luminile se
stingeau, ușile se încuiau, iar dinspre palatul împărătesei se auzea
un sunet de tobe ce anunța că garda regală fusese alertată. Un
EL
regiment de lăncieri, înarmat cu frunze, se îndreptă spre Aleea cea
Mare. Peter le-a auzit pe micile creaturi cum strigau că o ființă
omenească rămăsese în grădină după ora închiderii, dar nici măcar nu i-a trecut prin
cap că despre el era vorba. Se simțea din ce în ce mai amețit și nu pricepea deloc ce
pățise la nas. Peter și-a pierdut orice speranță de a mai afla ceva de la zâne, astfel că s-a
hotărât să se consulte cu păsările. Chiar în acea clipă însă și-a amintit ceva straniu: că
atunci când aterizase în salcie, toate păsările zburaseră care încotro. Toate vietățile
fugeau înspăimântate de el. Bietul Peter Pan! S-a așezat în fund, pe jos, și a început să
ra
plângă. Nici măcar atunci nu și-a dat seama că nu era pasăre, pentru că o pasăre nu se
putea așeza în felul acela. Și ce bine că nu și-a dat seama, altfel și-ar fi pierdut încre-
derea că poate zbura! În momentul în care te îndoiești că poți zbura, îți pierzi pentru
totdeauna această abilitate. Motivul pentru care păsările pot zbura, iar oamenii nu,
este unul foarte simplu: păsările au încredere deplină. A avea încredere înseamnă a
itu

avea aripi.

VOCABULAR Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) în aparenţă = care este altfel decât apare la prima vedere; ● (2) iniţial = care este
la început; ● (3) a dumiri = a face să priceapă clar; ● (4) a se preumbla = a se plimba;
ed

(5) capricioase = cu toane, schimbătoare; ● (6) a plivi = a curăţa de buruieni.

18  Lecturi și fișe de lectură 

 1 Realizează „harta” povestirii:

Personajele Titlul Locul

desfășurării acțiunii

RT
Autorul

ICA
Ce te-a impresionat Încheierea întâmplării
cel mai mult EL
Momentul
Un desendecare
maximă
să
reprezinte
intensitate
textul
ra
itu

2 Răspunde la următoarele întrebări:

• Ce era Peter Pan?

ed

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  19

 • Încotro s-a îndreptat Peter Pan?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

RT
• Ce nu înțelegea el?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
• De ce s-au speriat zânele de el?
________________________________________________________________________________

ICA
________________________________________________________________________________

3 Adevărat (A) sau fals (F)?

Peter Pan nu și-a serbat niciodată ziua de naștere.

El renunțase să fie o ființă omenească.

Peter Pan a văzut pe fereastră zânele din parc.

Oricine ar putea zbura, singura condiție e să creadă cu tărie acest lucru.

EL
Zânele și păsările din parc l-au întâmpinat bucuroase pe Peter Pan.

Nici măcar la final Peter Pan nu și-a dat seama că nu este pasăre.

4 Cum îl poți descrie pe Peter Pan? Notează în casete ce ai aflat din textul citit.
ra
un băiețel îmbrăcat
în pijama
itu

5 De cine era locuită grădina Kensington? Descrie câteva dintre obiceiurile

locuitorilor ei.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
ed

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

20  Lecturi și fișe de lectură 

 6 Crezi că această povestire este reală sau imaginară? Alege și argumentează
răspunsul tău.

Este reală pentru că _____________________________________________________

RT
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Este imaginară pentru că _________________________________________________

________________________________________________________________________________

ICA
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

7 Cum crezi că va continua povestirea? Imaginează-ți și scrie un final.

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
EL
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

8 Găsește un alt titlu pentru fragmentul citit și argumentează alegerea ta.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
ra
________________________________________________________________________________

9 Alcătuiește propoziții cu următoarele expresii din text:

„ființă omenească”
________________________________________________________________________________
itu

________________________________________________________________________________
„în aparență”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
„stătea tolănită”
________________________________________________________________________________
ed

________________________________________________________________________________
„o luară la sănătoasa”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  21

 10 Recitește Vocabularul, apoi găsește cuvinte cu sens asemănător pentru:

a demonstra = ___________________ capricioasă = ________________________

RT
abilitate = _______________________ a se preumbla = ______________________
inițial = _______________________ a (se) dumiri = _______________________

11 Caută informații pe Internet despre filmul Peter Pan (s-au

realizat până acum mai multe filme). Realizează un articol cu
titlul „Peter Pan – eroul copilăriei”, în care să folosești și
informațiile descoperite. Prezintă-l în fața clasei!

ICA
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
EL
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
ra
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

12 Ți-a plăcut personajul Peter Pan din textul citit? Scrie

răspunsul tău și pe al colegului de bancă! Nu uitați să
itu

justificați ce ați scris!

____________________________________
Răspunsul tău
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
ed
____________________________________
Răspunsul colegului de bancă
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________

____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________

22  Lecturi și fișe de lectură 

 Delfinul
text nonliterar (informativ)

RT
Delfinii, asemenea balenelor, sunt mamifere, adică nasc pui vii și îi hrănesc cu
lapte. Ei sunt perfect adaptați la mediul acvatic, pentru că, deși au nevoie de aer, pot să
rămână sub apă mult timp fără să respire, iar membrele lor s-au transformat în înotă-
toare.
Originea lor este încă neclară pentru oamenii de știință. Delfinii au evoluat din
mamifere terestre în urmă cu 50-60 de milioane de ani, iar rudele lor cele mai apro-

ICA
piate ar fi hipopotamii, cămilele și
vacile.
Delfinii au diferite culori:
– gri (delfinul cu bot de sticlă);
– alb-negru (orca sau balena
ucigașă);
– roz (delfinul roz).
Studiile și cercetările au arătat
că delfinii sunt unele dintre cele mai
inteligente animale de pe Pământ.
EL
Oamenii sunt fascinați de inteligența
lor, de curiozitatea și de plăcerea cu
care se joacă. De asemenea, delfinii
sunt recunoscuți pentru plăcerea cu
care comunică, cu care ascultă mu-
zică, pentru ușurința cu care pot fi
dresați și pentru abilitățile lor acro-
batice. În plus, delfinii ajută la tratamentul și recuperarea oamenilor care suferă de
ra
diverse boli.
Mulți marinari care au călătorit pe mare au fost impresionați de delfinii care îi
însoțeau în timp ce navigau, executând un adevărat spectacol senzațional de circ.
Delfinii comunică într-un mod special, prin intermediul sunetelor de frecvență
specială („fluierături”), asemănătoare celor emise de sistemele de hidrolocație 1 pe care
itu

le folosesc scufundătorii și navigatorii. Ei scanează 2 sonor obiectele din apă, adică emit
unde sonore care se izbesc de pește sau de ce vor ei să vâneze. Aceste unde se reîntorc
apoi la delfin cu informații despre dimensiunile și distanța la care se află obiectul
scanat.
Un delfin cântărește în medie 200-250 kg și consumă între 10 și 25 de kg de carne
pe zi. Durata de viață a unui delfin variază între 20 și 25 de ani. Dacă este crescut
de oameni, în captivitate, trăiește mai mult, ajungând și la 50 de ani.
Delfinii dorm într-o stare de semiconștiență, ațipind pentru perioade scurte de
ed

timp. La fiecare 2 ore, ei ațipesc câteva minute.

Femela delfin naște un singur pui, care măsoară aproape 1 m lungime și are o
greutate de 5-6 kg. Când se apropie momentul nașterii, delfinii din grupul mamei
încearcă să o protejeze, creând un zid în jurul ei.

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  23

 Există și în Marea Neagră delfini, ce-i drept specii de dimensiuni mai mici. La
Constanța se găsește singurul delfinariu 3 din România, deschis din anul 1972.
Iată câteva informații interesante despre trei dintre speciile de delfini:

RT
DELFINUL CU BOT DE STICLĂ este cea mai cunoscută specie. Trăiește în grupuri și,
uneori, se comportă ca și cum ar merge la școală. Del-
finii tineri învață să înoate, să vâneze și să comunice
(socializeze) unii cu alții, imitându-și mamele sau del-
finii adulți. Când nu învață bine, sunt atenționați ușor cu
capul sau coada.

ICA
ORCA este cel mai mare delfin. Măsoară 10 m lungime și are o greutate de până
la 7 tone! I se mai spune și balena ucigașă. Se hrănește
cu pinguini, pești, lei de mare și foci.
Orcile sunt poreclite și „lupii mărilor”, pentru că sunt
vânători neîntrecuți. Ele lovesc blocurile de gheață pe
care se odihnesc focile până le fac să cadă în apă. De
multe ori, orcile vânează în grup, astfel încât pot ucide
chiar și balene mult mai mari ca ele.
EL
DELFINUL ROZ este o specie foarte rară, care trăiește doar în apele fluviului Amazon
din America de Sud. Din nefericire, este o specie pe cale
de dispariție. Deoarece sunt uciși de pescari, au mai
rămas în viață puțini delfini roz.
Delfinul roz are pielea mai subțire decât a altor specii
de delfini, iar vasele de sânge sunt chiar sub piele. De
aceea pare că sunt roz.
ra

VOCABULAR Citeşte cu atenţie cuvintele explicate şi reţine-le!

● (1) sistem de hidrolocaţie = dispozitive care detectează obiecte subacvatice pe baza
emisiei şi reflectării undelor; ● (2) a scana = (aici) a explora, a detecta;
● (3) delfinariu = bazin în care se ţin şi se dresează delfinii.
itu

FIȘĂ DE LECTURĂ

1 Alege răspunsul corect:

 Delfinii sunt:
pești; mamifere; crustacee.
ed

 Delfinii comunică prin:

țipete; sunete de frecvență specială; zgomotul produs de înotătoare.

24  Lecturi și fișe de lectură 

 Un delfin cântărește în medie:
500 kg; 200-250 kg; 1 t.
 Cel mai mare delfin este:

RT
delfinul cu bot de sticlă; delfinul roz; orca (balena ucigașă).

 Delfinul roz trăiește:

în apele fluviului Amazon; în Marea Neagră; în ocean.

2 Răspunde la următoare întrebări:

a) Cu ce mamifere terestre se înrudește delfinul?

ICA
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) Pentru ce sunt recunoscuți delfinii?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) Cine o protejează pe femela delfin când naște?
________________________________________________________________________________
EL
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
d) Ce dimensiuni are orca și cum este ea poreclită?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
e) De ce delfinii roz sunt o specie pe cale de dispariție?
________________________________________________________________________________
ra
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

3 Care dintre speciile prezentate ți s-a părut cea mai interesantă? Argumentează.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
itu

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

4 Scrie ce caracteristici fizice îl fac pe delfin perfect adaptat la viața marină.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
ed

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

 Texte literare adaptate pentru clasa a IV-a  25

 5 Notează cele mai importante informații din text despre delfin, apoi găsește și
tu altele despre rechin, căutând în enciclopedii.

DELFIN RECHIN

RT
ICA
6 Clasa se împarte în 4 echipe. Fiecare va completa un cadran!

Ce poți vedea? Ce poți auzi?

EL
ra

oceanul/
Ce poți simți? marea Ce poți face?
itu
ed

26  Lecturi și fișe de lectură 