Complementul direct

Complementul direct reprezintă un element al propoziției care completează sensul unui verb transitiv
direct, răspunzând la întrebarea "ce?" sau "pe cine?". Acesta poate fi o parte a propoziției care indică
direct obiectul asupra căruia acționează verbul.

Exemplu: "Am citit o carte." În această propoziție, "o carte" este complementul direct al verbului
"citit". Întrebarea "ce am citit?" are drept răspuns "o carte".

Este important de menționat că nu toate verbele au un complement direct, iar unele verbe pot avea
și complement indirect sau alte tipuri de complemente. În învățarea limbii române, înțelegerea
corectă și utilizarea adecvată a complementului direct sunt aspecte esențiale pentru a forma
propoziții clare și coerente.