PROIECTAREASIMANAGEMENTULSorina MihaelaBALANBT

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/370694052
PROIECTAREA SI MANAGEMENTUL Sorina-Mihaela BALAN BT
Book · May 2023
CITATIONS READS
0 1,549
1 author:
Sorina-Mihaela Balan
„Dimitrie Cantemir” University fromTârgu Mures
43 PUBLICATIONS 16 CITATIONS
SEE PROFILE
All content following this page was uploaded by Sorina-Mihaela Balan on 12 May 2023.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

PROIECTAREA ȘI MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCȚIONALE. TEORIE ȘI PRACTICĂ|
Sorina- Mihaela BĂLAN
ABSTRACT
Lucrarea de față se
adresează
studenților,
viitorilor profesori,
profesorilor și
tuturor actorilor
interesați în
scrierea și
implementarea
proiectelor.
Cuprinde note de
curs și lucrări în
limba română și
limba italiană.
Multe dintre
proiectele
prezentate
abordează probleme
identificate în viață
reală,
implementarea
acestora ținând de
PROIECTAREA ȘI MANAGEMENTUL arta și măiestria
autorilor. Sunt
PROIECTELOR EDUCAȚIONALE. prezentate de

asemenea și
rezultatele unor
TEORIE ȘI PRACTICĂ studii care indică
impactul proiectelor
în mediul școlar.
BĂLAN Sorina-
Mihaela
Universitatea
„Dimitrie
Cantemir” din
Tg.Mureș.
1
Contents
PARTEA I. SUPORT DE CURS. PROIECTAREA ȘI MANAGEMENTUL PROIECTELOR
EDUCAȚIONALE ...................................................................................................... 13
Autor: Sorina-Mihaela BĂLAN............................................................................. 13
1 STATUTUL TEORETIC ȘI PRACTIC AL PROIECTĂRII PROGRAMELOR

EDUCAȚIONALE ...................................................................................................... 15
1.1 Ce este un proiect? ................................................................................. 15
1.2 Elemente caracteristice proiectului ....................................................... 16
1.3 Tipuri de proiecte ................................................................................... 17
1.4 Proiectul educațional.............................................................................. 19
1.4.1 Tipurile de proiecte educaţionale ........................................................ 20
1.4.2 Rolul parteneriatelor în proiectele educaționale ................................. 20
1.5 Programul educațional ........................................................................... 20
1.6 Distincții între noțiunile de proiect și program ...................................... 21
1.7 Managementul educațional ................................................................... 22
2 FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PROIECTĂRII .............................................. 25

2.1 Managementul proiectului ..................................................................... 25
2.2 Definiții ale managementului proiectelor .............................................. 29
2.3 Prognoză. Planificare. Programare. ........................................................ 30
2.3.1 Prognoza ............................................................................................... 31
2.3.2 Proiectarea. Planificarea ...................................................................... 31
2.3.3 Programarea ......................................................................................... 31
2.4 Principii fundamentale ale managementului proiectelor ...................... 34
3 START ÎN SCRIEREA PROIECTELOR! ................................................................ 35

3.1 De la idee la proiect ................................................................................ 35
3
3.2 Titlul, scopul și obiectivul general al proiectului .................................... 35
Titlul proiectului ............................................................................................. 35
Scopul proiectului ........................................................................................... 36
Obiectivul general .......................................................................................... 36
3.3 Grupul țintă ............................................................................................ 39
3.4.1 Exemple de obiective SMART .......................................................... 41
4 PROGRAME ȘI SURSE DE FINANȚARE ALE PROIECTELOR EDUCAȚIONALE .... 43

4.1 Pașii pentru obținerea unei finanțări ..................................................... 43
4.2 Ce este o cerere de finanțare? ............................................................... 44
4.2.1 Componentele cererii de finanțare ...................................................... 44
4.3 Instrucțiuni orientative privind completarea cererii de finanțare ......... 45
4.3.1 Solicitant. .............................................................................................. 45
4.3.2 Atribute de proiect. .............................................................................. 46
4.3.3 Responsabil de proiect. ........................................................................ 46
4.3.4 Persoană de contact. ............................................................................ 46
4.3.5 Capacitate solicitant. ............................................................................ 46
4.3.6 Localizare proiect. ................................................................................ 46
4.3.7 Obiective proiect. ................................................................................. 46
4.3.8 Rezultate așteptate. ............................................................................. 46
4.3.9 Context. ................................................................................................ 46
4.3.10 Justificare. ....................................................................................... 47
4.3.11 Grup țintă. ...................................................................................... 47
4
4.3.12 Sustenabilitate. ............................................................................... 47
4.3.13 Relevanță. ....................................................................................... 47
4.3.14 Riscuri. ............................................................................................ 48
4.3.15 Principii orizontale. ......................................................................... 48
4.3.16 Metodologie. .................................................................................. 50
4.3.17 Indicatori prestabiliți. ..................................................................... 50
4.3.18 Plan de achiziții ............................................................................... 50
4.3.19 Resurse umane implicate ............................................................... 50
4.3.20 Resurse materiale implicate. .......................................................... 51
4.3.21 Activități previzionate. ................................................................... 51
4.3.22 Buget - Activități și Cheltuieli. ........................................................ 51
4.3.23 Buget - Temă secundară FSE. ......................................................... 52
4.3.24 Buget -Câmp de intervenție. .......................................................... 52
4.3.25 Forma de finanţare. ........................................................................ 52
4.3.26 Tipul teritoriului. ............................................................................. 52
4.3.27 Mecanismele teritoriale de furnizare. ............................................ 52
4.3.28 Vizualizare proiect. ......................................................................... 53
4.3.29 Transmitere proiect. ....................................................................... 53
4.4 Ce este ghidul Solicitantului? ................................................................. 53
4.4.1 Ghidul Solicitantului. Condiții Generale. .............................................. 53
4.4.2 Ghidul Solicitantului. Condiții Specifice. ............................................... 53
4.5 Ghidul Programului Erasmus+ 2022 ..................................................... 54
5
4.5.1 Obiectivele programului Erasmus +. .................................................... 54
4.5.2 Prioritățile programului Erasmus+ . ..................................................... 55
4.5.3 Caracteristici importante ale programului ERASMUS+. ....................... 56
4.5.4 Acțiunea-cheie 1: Mobilitatea persoanelor în scopul învățării . .......... 57
4.5.5 Acțiunea-cheie 2: Cooperarea între organizații și instituții . ................ 57
4.5.6 Acţiunea-cheie 3: sprijin pentru elaborarea de politici și cooperare . . 58
4.5.7 Acțiunile Jean Monnet . ........................................................................ 58
5 CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PROIECT ............................................................... 61

5.1.1 Etapele proiectului. ........................................................................ 61
5.1.2 Ciclul de viață al unui proiect. ........................................................ 62
6 INIȚIEREA/CONCEPȚIA IDEII DE PROIECT ....................................................... 63

6.1 Analiza actorilor-cheie implicaţi în proiect (Stakeholders Analysis). ..... 63
6.2 Analiza problemei (Arborele problemei). ............................................... 64
6.3 Diagrama Isikawa.................................................................................... 65
6.4 Analiza obiectivelor (Arborele soluțiilor)................................................ 67
6.5 Analiza strategiilor/opţiunilor. ............................................................... 67
6.6 Analiza SWOT. ........................................................................................ 67
7 ETAPA DE PLANIFICARE. METODE ȘI INSTRUMENTE DE PLANIFICARE .......... 71

7.1 Metode de programare a managementului proiectelor. ....................... 71
7.2 Diagrama Gantt. ................................................................................... 72
7.2.1 5 motive pentru utilizarea graficelor Gantt. ................................... 73
7.3 Metoda PERT. ......................................................................................... 73
7.4 Metoda Drumului Critic (Critical Path Method – CPM). ......................... 74
6
7.5 Metoda Cadrului Logic............................................................................ 75
7.5.1 Definirea termenilor din Matricea Logică ...................................... 76
7.5.2 Cum funcționează Matricea Cadru Logic? ...................................... 77
8 METODOLOGIA EVALUĂRII PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE ........................ 80

8.1 Evaluarea planificării .............................................................................. 80
8.2 Evaluarea formativă ............................................................................... 81
8.2.1 Evaluarea implementării ................................................................ 82
8.2.2 Evaluarea progresului ..................................................................... 82
8.3 Evaluarea Sumativă ................................................................................ 82
8.4 Evaluarea de Monitorizare ..................................................................... 82
8.5 Planificarea activităților. bugetul proiectului ............................... 83
8.5.1 Activităţile proiectului .................................................................... 83
8.5.2 Metoda Work Break Down Structure ........................................... 85
8.5.3 Bugetul de proiect .......................................................................... 87
9 MANAGERUL DE PROIECT ȘI ECHIPA DE LUCRU A PROIECTULUI ................... 90

9.1 Organizarea echipei ................................................................................ 90
10 ETAPELE ECHIPEI PROIECTULUI: FORMAREA, IDENTIFICAREA ROLURILOR ȘI

STABILIREA REGULILOR, ACȚIUNEA, FINALIZAREA ................................................. 92
10.1 Formarea echipei de proiect .................................................................. 92
11 MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTELOR ................................................... 95

11.1 Calitatea unui proiect ............................................................................. 95
11.2 Procesele managementului calității și interacțiunile dintre acestea ..... 96
11.3 Metode și tehnici utilizate în procesul de planificare a calității ............. 96
11.3.1 Analiză cost-beneficiu..................................................................... 96
7
11.3.2 Benchmarkingul. ............................................................................. 96
11.3.3 Diagramă de flux............................................................................. 97
11.3.4 Diagramă cauza - efect ................................................................... 97
11.3.5 Diagramă Pareto. ............................................................................ 97
11.4 Planul de management al calității .......................................................... 97
12 EVALUARE FINALĂ .......................................................................................... 99

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................... 103
PARTEA A II-a. TERMINOLOGIE SPECIFICĂ ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR
EUROPENE RO-ENG-IT .......................................................................................... 109
Autor: Sorina-Mihaela BĂLAN ...................................................................... 109
TERMINOLOGIE ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE - ROMÂNĂ...... 111

TERMINOLOGY IN EUROPEAN PROJECT MANAGEMENT- ENGLISH ..................... 127
TERMINOLOGIA NELLA GESTIONE DI PROGETTI IN EUROPA-ITALIANO .............. 141
PARTEA III. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN PROIECTAREA ȘI MANAGEMENTUL
PROIECTELOR EDUCAȚIONALE ............................................................................. 157
Coordontor și editor: Sorina-Mihaela Bălan ........................................................ 157
LA VALLE DEI SOGNI ............................................................................................. 159

Autore: Domenico BRUCCULERI ......................................................................... 159
BIBLIOTECA 2.0, UNA BIBLIOTECA PER CRESCERE, SOGNARE E CONDIVIDERE ... 164
Autore: Stefania ................................................................................................... 164
FIUMI DI PAROLE-FDP .......................................................................................... 173

Autori: Marvin Basile, Chiara Primo, Francesca Del Regno, Caterina Teodoro . 173
AUTOR: ERIKA VIDA ...................................................................................... 191
IMPACTUL PSIHOLOGIC AL MIJLOACELOR DIGITALE ASUPRA EDUCAȚIEI ........... 205

Autor: AnnaMaria MATHE ................................................................................. 205
STABILIREA OBIECTIVELOR SMART ÎN CADRUL PROIECTULUI „CREȘTEREA

NIVELULUI DE CULTURĂ GENERALĂ A REGIZORILOR DE TEATRU DIN ROMANIA”
214
Autor: Cosmin ARDELEANU .............................................................................. 214
8
NOI CONTROLAM TEHNOLOGIA, NU INVERS! ...................................................... 220

Autor: Dragoș Lucian ............................................................................................ 220
D’ALE LUI NICĂ ..................................................................................................... 230

Autori: Georgiana DINESCU, Marin FAGU ....................................................... 230
PROIECTELE IMPLEMENTATE ÎN CADRUL ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE DIN

COMUNITĂȚILE DEFAVORIZATE ........................................................................... 247
Autor: prof. Carmen NICOARĂ (DANCIU) ............................................................. 247
IMPACTUL PROIECTELOR EUROPENE ASUPRA CALITĂȚII EDUCAȚIEI ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ...................................................................... 263
Autor: Cristiana CHIRA ....................................................................................... 263
PROIECTELE EDUCAȚIONALE DE TIP VOLUNTARIAT............................................. 275

Autor: Adela Mihaela HOHA ............................................................................. 275
„INTEGRAREA ABSOLVENȚILOR DE FACULTATE ÎN CÂMPUL MUNCII” ................ 284

AutorI: Coldea Bianca-Maria, Veress Julia .......................................................... 284
„O ȘANSĂ PENTRU O EDUCAȚIE MAI BUNĂ” ȘCOALA DIN COROI ....................... 294
Autor: Lăcrămioara- Ionela COJOCARIU ............................................................ 294
STRATEGII DE SĂNĂTATE PUBLICĂ- FACTORI DETERMINANȚI AI STĂRII DE

SĂNĂTATE ............................................................................................................. 304
Autor: Tudor-Ovidiu DAMIAN .............................................................................. 304
„ARTIȘTI FĂRĂ FRONTIERE” – TABĂRĂ INTERCULTURALĂ EUROPEANĂ.............. 310

Autor: Csilla KECSKÉS ÁVÉD ................................................................................ 310
ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR. “DESCOPERIREA CARIEREI POTRIVITE”................... 319

Autor: Carmen Andreea PUI ................................................................................. 319
STUDIUL EXTRACTULUI PLACENTAR- ADJUVANT INOVATIV ÎN TRATAREA

ENTEROCELULUI ȘI CISTOCELULUI ....................................................................... 329
Autor: Miriam SABO (BIRIȘ) ............................................................................... 329
VISUL POATE DEVENI REALITATE PRIN PROIECTE ................................................ 343

Autori: Sabin-Gavril PĂȘCAN ; Ancuța-Loredana PAȘCAN ................................ 343
9
Prefață
Această carte s-a conturat în contextul educaţional actual şi din

persectiva cadrului didactic din mediul universitar care a identificat o
caractristică fundamentală a secolul XXI, caracteristică care a marcat un punct
de turnură în evoluţia conceptelor de educaţie formală şi non-formală, aflate din
ce în ce mai frecvent în centrul discursului educaţional naţional şi internaţional.
Strategia de implementare a proiectelor educaţionale urmăreşte
îmbunătăţirea calitativă a nivelului de educaţie absolut necesară în contextul
unor schimbări complexe la nivelul vieţii de familie, a pieţei forţei de muncă, a
comunităţii, a universului educaţional preuniversitar şi universitar, a societăţii
multiculturale şi a globalizării. Educaţia de bună calitate presupune aplicarea
modelului diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care
să fie implicaţi elevi, studenţi, cadre didactice de diferite specialităţi, parteneri
educaţionali, părinţi, societate civilă, media şi comunitate.
Conţinutul acestei cărţi se adresează tuturor celor care doresc să înveţe, să
se iniţieze, să acceseze şi să implementeze în cadrul activităţii educative
proiecte, care se constituie ca un spaţiu fertil, capabil de a răspunde provocărilor
societăţii actuale, din persectiva şi în sensul în care conceperea educaţiei ca o
entitate flexibilă va permite o continuă actualizare a conţinutului învăţării şi a
metodelor didactice centrate pe elev, student, cu toate acele particularităţi
specifice care facilitează implementarea noii abordării didactice prin care elevul
sau studentul devine resursă, producător de idei, care pe terment lung îi vor
asigura şi stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală şi socială. Din
această perspectivă, activitatea educativă va impune mereu acceptarea
schimbării din nevoia de adaptare la cerinţele individuale, diverse, ale tuturor
tinerilor, la interesele de cunoaştere şi autocunoaştere a propriului potenţial.
Oportunităţile create de diversele modalităţi de concretizare a acestui tip de
educaţie: proiecte, manifestări punctuale, aplicaţii tematice, oferă posibilitatea
abordărilor interdisciplinare, cross-curriculare şi transdisciplinare, exersarea
competenţelor şi abilităţilor de viaţă într-o manieră integrată, de dezvoltare
holistică a personalităţii elevilor şi studenţilor. În contextul social actual, din
perspectiva efectelor globalizării, autoarea consideră necesară redimensionarea
şi reevaluarea fundamentală a educaţiei în şcoală şi în afara acesteia ca o
necesitate a consolidării unui set de valori stabile şi coerente, care să determine
la toţi actorii educaţiei conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos – mental,
emoţional, fizic şi socio-moral.
În scopul potenţării acestei dimensiuni educaţionale, cartea de faţă şi-a
propus pentu cei ce o lecturează, să-i iniţieze în aria de programe şi proiecte
educaţionale care pot fi aplicate în varii domenii. Cartea este un ghid deosebit
de eficient şi complex pentru că, valorifică o amplă experienţă a autoarei în
domeniul proiectelor educaţionale naţionle şi Europene din perspectiva unui
cadru didactic cu expertiză pe învăţământul preuniversitar şi universitar.
În consecinţă, autoarea a realizat acest ghid al proiectelor educaţionale pornind
de la prezumţia că, activitatea educativă reprezintă spaţiul aplicativ care permite
transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite
11
de elevi şi studenţi în sistemul de învăţământ preuniversitar şi universitar. Doar

astfel putem dezvolta gândirea critică şi stimula tânăra generaţie în actul
decizional în contextul implicării şi asumării responsabilităţilor sociale. Consider
că această carte este o pledoarie pentru un gând care chiar dacă a fost exprimat
în secolul trecut, rămâne de actualitate: „Educaţia nu este pregătirea pentru
viaţă, educaţia este viaţa însăşi." (John Dewey)
Conf. univ.dr. Doina David
12
PARTEA I. SUPORT DE CURS.

PROIECTAREA ȘI MANAGEMENTUL
PROIECTELOR EDUCAȚIONALE
AUTOR: SORINA-MIHAELA BĂLAN
13
1 STATUTUL TEORETIC ȘI PRACTIC AL PROIECTĂRII

PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE
1.1 CE ESTE UN PROIECT?

 Un număr de activități desfășurate conform unei planificări, în scopul
atingerii unor obiective într-un timp dat, care se termină atunci când se
ating obiectivele.
 O colecție de activități înrudite, desfășurate într-o manieră organizată,
cu un punct de plecare și unul de sosire clar definite, în vederea apariției
unor rezultate dorite care să satisfacă unele obiective bine definite.
 Un grup de activități care trebuie desfășurate într-o secvență logică pentru
a atinge obiectivele prestabilite de către client.
PROIÉCT s.n. 1. Plan de a întreprinde, de a face ceva; intenție.

Prima redactare sau primele idei în legătură cu ceva care urmează să se
facă sau care trebuie pus în execuție.
Aplicație.
Ținând seama de experiența anterioară, enunțați cel puțin un cuvânt cheie
care poate fi asociat termenului de proiect. Pe baza informațiilor obținute
realizați harta conceptuală a termenului „proiect”.
Proiect de lege = text provizoriu al unei legi. 2. Lucrare care cuprinde

calculele, desenele, instrucțiunile etc. necesare pentru executarea unei
construcții, a unei mașini etc. [Pron. pro-iect. / < lat. proiectus, cf. fr. projet].
(Proiect definiție, fără an).
Termenul de «proiect» provine din latinescul projicere – aruncare
înainte. Rădăcina sa latină evocă o mișcare, o traiectorie și o raportare în timp și
spațiu, deoarece sugerează implicarea următoarelor elemente: un punct de
plecare utilizat ca și bază de la care se pornește; aruncare înainte, planificare
(funcția cea mai importantă în managementul proiectului; scopul, obiectivul.
(Pascu, 2018). Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române termenul de
proiect are mai multe înțelesuri: „plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a
organiza, de a face un lucru”; „prima formă a unui plan (economic, social,
financiar etc.) care urmează să fie discutat şi aprobat pentru a primi un caracter
oficial și a fi pus în aplicare”; „lucrare tehnică executată pe baza unei teme date
și care cuprinde cadrul tehnic, desenele, justificarea utilității obiectului proiectat,
amplasarea lui”.
(http://dexonline.ro/definitie/proiect , http://dexonline.ro/definitie/program )
Proiectul este o investiție de resurse pe o perioada determinată, având ca
scop realizarea unui obiectiv sau unui set de obiective precise. În alți termeni, un
15
proiect este o idee de îmbunătățire a unei stări de lucruri. (Ghid-introductiv-

privind-managementul-proiectelor, 2003).
Conform accepțiunii Comisiei Europene (1986), proiectul înseamnă „un
grup de activități care trebuie realizate într-o secvență logică, pentru a atinge un
set de obiective prestabilite, formulate de client; proiectul este prima
subdiviziune a programului". (Repere aspecte proiecte programe.doc, 2021).
„Un proiect este o inițiativă limitată în timp în scopul de a crea un serviciu
unic”. (EDUCATIV/2007-2008/mod_proiect.pdf, 2021), este „modul de
implementare al unui program și presupune existența unui obiectiv specific și unui
buget” (EDUCATIV/2007-2008/mod_proiect.pdf, 2021).
„Proiectul este un proces unic, constând într-o mulțime de activități
coordonate și controlate, cu termene de începere și de terminare, care
garantează realizarea unui obiectiv conform cerințelor specificate incluzând
restricții de timp, cost, resurse.” (Nica, Stancu, & Mitru, 2005), presupune
„capacitatea de a concepe politici educative, sisteme sau practici de formare și
de a le implanta, instala, dezvolta și desfășura în situații sociale reale, în
interiorul sau în afara instituțiilor tradiționale de formare.” (MARCEL, 2009)
Proiectul este „orice activitate care are o durată în timp (început și
sfârșit), constrângeri legate de costuri și urmărește să atingă un rezultat
definit”(Görög&Nigel, 1999), este o: „activitate complexă, unică, finită, cu
resurse și buget limitat care implică o serie de persoane și are ca rezultat un produs
sau un serviciu” (Weiss & Wysocki, 1992), este un proces nerepetitiv care
realizează o cantitate nouă, bine definită, în cadrul unei organizații specializate.
Proiectul se caracterizează ca o acțiune unică, specifică, compusă dintr-o
succesiune logică de activități componente coordonate și controlate, cu caracter
inovațional de natură diferită, realizat într -o manieră organizată, metodic și
progresiv, având constrângeri de timp, resurse și cost, destinat obținerii cu succes
de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de obiective clar definite
(Opran et al., 2002).
1.2 ELEMENTE CARACTERISTICE PROIECTULUI

 Limită de TIMP (dată de început şi de sfârşit bine stabilite) şi localizare
bine delimitată în spaţiu;
 Are anumite OBIECTIVE bine definite şi un scop care trebuie îndeplinite ca
răspuns la o problemă pe care ne-am propus să o rezolvăm;
 Are prevăzut un BUGET în limitele căruia trebuie să se încadreze;
 Trece prin mai multe FAZE (concepere, planificare, executare, evaluare,
finalizare);
 Consumă RESURSE (umane, materiale, timp, bani, care sunt cunoscute de
la începutul activităţilor);
 Este o activitate complexă, care implică riscuri specifice;
 Are un responsabil – LEADER (managerul) de proiect, iar răspunderile
fiecărui membru din echipa care participă la proiect sunt bine definite;
 Are un anumit grad de RISC care trebuie bine gestionat pentru ca proiectul
să se realizeze în continuare;
16
 Creează PLUS VALOARE – produs/ serviciu/ idee/ structură – unică şi cu un

grad ridicat de noutate;
 Necesită o COLABORARE interdisciplinară.
APLICAȚIE PRACTICĂ
Fisa de lucru. Ce sunt Proiectele ?

Se va utiliza METODA ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM ÎNVĂŢAT
• este o strategie de conștientizare de către studenți a ceea ce știu sau cred că
știu, referitor la un subiect (în cazul nostru proiectele) și a ceea ce nu știu sau
nu sunt siguri că știu și ar dori să știe sau să învețe;
• metoda poate fi folosită în prima parte a unei lecții – actualizarea vechilor
cunoștințe - evocarea;
• activează studenții și îi face conștienți de procesul învățării;
• oferă posibilitatea de a-și verifica nivelul cunoștințelor.
Modalitatea de realizare
• Se cere studenților să inventarieze ideile pe care consideră că le dețin cu privire
la subiectul sau tema investigației ce va urma; aceste idei vor fi notate într-o
rubrica a unui tabel – „ŞTIU”;
• Vor nota apoi ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar dori să știe în legătură
cu tema respectivă; aceste idei sunt grupate în rubrica „VREAU SĂ ŞTIU”;
• Se propune apoi studierea unui text, realizarea unei investigații și fixarea unor
cunoștințe referitoare la acel subiect; studenții își însușesc noile cunoștințe și își
inventariază noile idei asimilate pe care le notează în rubrica „AM ÎNVĂŢAT”.
1.3 TIPURI DE PROIECTE

După amploare, domeniul de activitate și mărimea proiectelor (Scarlat &
Galoiu, 2002):
1. După amploarea lor:
 organizaționale;
 locale (localitate, județ, grup de județe);
 naționale;
 regionale (proiectul este de interes pentru mai multe județe din regiunea
geografică respectivă);
 internaționale.
2. După domeniul obiectivului și activităților proiectului:
 proiecte industriale;
 proiecte sociale;
 proiecte comerciale;
 proiecte culturale;
 proiecte de protecție a mediului;
 proiecte științifice (de cercetare);
 proiecte educaționale;
 proiecte de management.
17
După mărimea lor:

 proiecte mici: au termene de maxim un an, au valori reduse, permit angajările
part-time, au cerințe tehnologice modeste și permit o urmărire directă
zilnică;
 proiecte medii: au termene cuprinse între doi și trei ani, cu valori medii, în
care sunt permise atât angajările part-time, cât și full-time, au cerințe
tehnologice medii, iar urmărirea lor se realizează prin raportări periodice;
 proiecte mari: au termene lungi, mai mult de trei-cinci ani, au o valoare
ridicată și permit numai angajări full-time, au cerințe tehnologice
performante, apelează la instrumente şi programe specifice, iar urmărirea lor
se realizează prin raportări de control.
Încadrarea proiectului într-una din categorii uşurează munca de planificare şi
cea de execuţie, se poate realiza o planificare adecvată a activităţilor, o alocare
a resurselor cât mai judicioasă.
În funcție de tipul produsului şi tipul activității se identifică patru
tipuri de proiecte (Wideman, 1998):
1. Produs tangibil şi muncă fizică (exemplul - proiectele de construcții).
Astfel de proiecte prezintă următoarele caracteristici:
activitățile presupuse de proiect sunt în mare aceleași, eforturile sunt
repetate;
sursele de variație sunt reduse;
resursele sunt previzibile;
costurile implicate sunt relativ mari.
2. Produs intangibil şi muncă fizică (ex. revizuirea unor politici/ proceduri).
Caracteristicile de bază ale acestui tip de proiect sunt:
 se bazează pe un model anterior;
 modelului anterior i se aduc doar modificări, corecţii sau îmbunătățiri;
 resursele sunt previzibile;
 costurile sunt relativ mici, necesare doar pentru a opera aceste modificări
şi pentru a multiplica noul produs.
3. Produs tangibil şi muncă intelectuală (ex. proiecte de dezvoltare a unor
noi produse, proiecte de investiţii).
Caracteristici:
 nu se bazează pe un model sau pe un lucru deja existent;
 eforturile nu se repetă, abordările sunt multiple;
 resursele nu sunt atât de previzibile, nu pot fi anticipate în mod riguros;
 costurile variază.
4. Produs intangibil şi muncă intelectuală (ex.: proiecte de cercetare şi
dezvoltare). Aceste proiecte:
 presupun muncă de creaţie şi inovaţie;
 eforturile nu sunt standardizate de la o etapă la alta a proiectului, ci diferă
considerabil;
 presupun muncă de explorare;
 nu se bazează pe ceva existent;
 resursele utilizate sunt imprevizibile;
 costurile sunt imprevizibile şi, de obicei, mari.
18
O altă clasificare a proiectelor are în vedere împărțirea lor în trei mari

grupe (Mocanu & Schuster, 2004):
1. proiecte de investiții (construcția unei clădiri noi, restaurarea unui
monument istoric, retehnologizarea unei bănci);
2. proiecte de cercetare și dezvoltare (dezvoltarea unui produs nou, a unei
noi tehnologii, elaborarea unui nou software);
3. proiecte de organizare (introducerea unui nou concept de marketing,
introducerea managementului proiectelor ca formă alternativă de
conducere, lărgirea segmentului de piață).
Lock clasifică proiectele în patru categorii (Lock, 2000):
1. proiecte de construcții, petrochimice, miniere, extractive – acest tip de
proiecte sunt dintre cele cunoscute, cu un grad mare de vizibilitate;
implică riscuri și probleme speciale de organizare și comunicare, necesită
investiții masive de capital și management-ul riguros al activităților,
resurselor și al calității.
2. proiecte industriale – au ca scop producerea de echipamente și utilaje
specializate, produsul finit este destinat unui client. Se desfășoară într-
una din fabricile companiei, permite exercitarea activității de
management la fața locului și crearea unui mediu propice de lucru.
3. proiecte de management – au în vedere managementul și coordonarea
activităților necesare pentru realizarea unui produs finit care diferă în
principiu de produsele industriale sau de construcții.
4. proiecte de cercetare – presupun cel mai mare grad de risc, obiectivele lor
finale sunt, de obicei, dificil sau imposibil de definit și pot să nu se preteze
la metodele de management de proiect aplicabile în cazul proiectelor
industriale sau de management.
DE VIZUALIZAT.
Negru pe alb: Ce este un proiect?- este o animație care explică în mod clar ce sunt
proiectele și ce caracteristici specifice au. Iată și câteva articole pe această temă.
Accesati linkul: https://www.youtube.com/watch?v=KdU-3rGvuho.
1.4 PROIECTUL EDUCAȚIONAL

Proiectul educațional reprezintă un set de activități desfășurate într-o
perioadă de timp determinată, planificate şi controlate şi care au drept scop
producerea unei schimbări în bine a situației beneficiarilor organizației. Termenul
de „proiect” semnifică „a arunca înainte”, definiție care sintetizează formularea
obiectivelor principale. Proiectul pe care o școală îl implementează reprezintă un
set de activități care oferă o soluție pertinentă la o problemă identificată, se
desfășoară într-un anumit interval de timp, folosește resurse materiale, financiare
şi umane, produce rezultate măsurabile.
În activitatea de planificare a proiectelor din domeniul educației se ține
cont de elementele caracteristice ale unui proiect educațional. Acesta trebuie să
includă precizarea unui timp limitat, bine determinat; o echipă de proiect ad-hoc;
19
obiective precise, clar formulate; rezultate măsurabile; un plan; activități

intercondiționate; resurse; schimbare fată de starea inițială; risc; metodologie
specifică și o strategie de dezvoltare (Kovacs, 2015).
1.4.1 Tipurile de proiecte educaţionale
Proiecte educaționale care pot fi aplicate în sistemul de învăţământ:

Proiecte de atragere a resurselor financiare şi de dezvoltare a bazei
materiale – centrate pe achiziţia de echipamente, mijloace de învăţământ,
materiale informative, softuri şi alte categorii de resurse care pot asigura formarea
unei baze de date, suport pentru activitatea didactică şi pentru activităţile non-
formale din şcoală (Ex. Programul Operațional Regional, Programul Național de
Dezvoltare Rurală, Programul Operațional Regional Dezvoltarea Resurselor
Umane).
Proiecte de dezvoltare a resurselor umane –centrate pe informarea şi
formarea corpului profesoral în diferite domenii atractive pentru activitatea la
nivelul instituţiei şi/sau comunităţii (ex. Programul Operational Regional
Dezvoltarea Resurselor Umane, Programele sectoriale Erasmus +).
Proiecte de intervenţie educaţională - elaborate în vederea identificării
unor aspecte problematice specifice comunităţii educaţionale şi rezolvarea
acestora prin elaborarea unor proiecte de intervenţie promptă în plan educaţional;
(proiecte de conştientizare și rezolvare a problemelor sociale, proiecte de
asistenţă psiho-pedagogică specializată).
Proiecte de dezvoltare a relaţiilor comunitare – axate pe identificarea la
nivelul comunităţii a unor categorii speciale de ”resurse educaţionale” (limbă,
tradiţii, obiceiuri, arhitectură locală, portul popular etc. ) şi integrarea acestora
cu succes în procesul instructiv-educativ, prin crearea unor parteneriate între
şcoală şi comunitatea locală, regională, națională, europeană.
1.4.2 Rolul parteneriatelor în proiectele educaționale
Parteneriatele au un rol important. Acestea pot fi:

 parteneriate cu părinţii şi alte instituţii ale comunităţii la nivel local (ziua
porţilor deschise, clubul părinţilor, iniţierea şi derularea unor campanii de
conştientizare asupra unor probleme cu care se confruntă comunitatea).
 parteneriatele între şcoli la nivel naţional (pot aborda fenomene reale şi
provocatoare atât pentru copii cât şi pentru cadrele didactice:
cunoaşterea modelului cultural naţional, prin includerea unor domenii
diverse: literatură, arte plastice, istorie, relaţia dintre minorităţi şi
majoritate, promovarea de şanse egale pentru minorităţile dezavantajate,
comunicare interculturală etc.).
1.5 PROGRAMUL EDUCAȚIONAL

Un program este destinat să sprijine atingerea unui scop, dar pe o scară mai
largă şi pe o perioadă de timp mai îndelungată; spre deosebire de proiecte,
20
activităţile pot acoperi o gamă largă de obiective şi se pot extinde atât în spaţiu
cât şi în timp. Institutul de management al proiectelor din S.U.A. defineşte
programul ca pe un grup de proiecte gestionate după o anumită regulă astfel încât
să se obţină avantaje mai mari decât dacă s-ar realiza prin tratarea lor separată.
Programul educațional este un set de activități sau de proiecte orientate

spre un obiectiv/grup de obiective, în care resursele umane, materiale și
financiare sunt coerent organizate pentru a produce bunuri, servicii sau schimbări
ale mediului ca răspuns la anumite nevoi. Programul educațional reprezintă un
sistem unitar de activități orientate spre atingerea unor obiective clar definite, în
funcție de obiective ale dezvoltării instituționale, analiza de nevoi educaționale şi
resursele disponibile (Maciuc, Ilie, & Frăsineanu, 2009). Programul educațional
reprezintă un set de activități desfășurate într-o perioadă de timp determinată,
planificate şi controlate şi care au drept scop producerea unei schimbări în bine a
situației beneficiarilor organizației (Andrei, 2017).
Discuții.
Care este din punctul vostru de vedere diferența între proiect educațional și
program educațional?
Un proiect de lecție este un proiect educațional?
1.6 DISTINCȚII ÎNTRE NOȚIUNILE DE PROIECT ȘI PROGRAM

Există o distincție între noțiunile de proiect și program (Chase et al.,
2000), adesea acestea se folosesc cu înțelesuri echivalente. În managementul
proiectelor, un program include mai multe proiecte, iar un proiect se poate
descompune mai departe în subproiecte, grupuri de activități și acțiuni pentru a
putea fi mai ușor administrate. Programul „reprezintă un efort de atingere a unui
obiectiv strategic de anvergură, cu rază lungă de acțiune” (Portny, 2001),
„reprezintă un ciclu sau un set de activități care sunt planificate și controlate, în
general fără un termen de încheiere precis delimitat, cu un aspect dinamic, care
constituie o abordare integrată pentru îndeplinirea misiunii și obiectivelor unei
instituții/organizații” (Project Management Manual, 1998).
În practică se confundă termenii de proiect și de program. Relația dintre
proiect – program are o caracteristică specială, care delimitează sensul acestora.
Proiectul poate fi independent sau poate fi inclus în program, așa cum există și
programe care conțin proiecte educaționale și pot exista și proiecte cu scop de
definire şi creare a unui program (Junior Scientific Researcher Journal, 2017).
Teoretic există o distincție între noțiunile de proiect și program (Chase et
al., 2000), deși de cele mai multe ori acestea se folosesc cu înțelesuri echivalente.
Un program include mai multe proiecte, iar un proiect se poate descompune mai
departe în subproiecte, grupuri de activități și acțiuni pentru a putea fi mai ușor
administrate. Spre deosebire de proiect, un program vizează mai multe schimbări
concomitente sau succesive, nu este în mod obligatoriu delimitat precis în timp,
21
are o durată de timp mai mare și un program poate include unul sau mai multe
proiecte.
La nivel micro, programul educațional este subordonat proiectului, sub
aspect al managementului educațional (exemplu: planificarea, proiectarea,
programarea unităților de învățare, a activităților didactice sau a secvențelor de
lecție). La nivel macro, vorbim despre programe educaționale complexe, cu
obiective tactice și strategice, care vizează diferite proiecte, pe diferite direcți,
priorități naționale, europene, etc.
Un program este o măsură decisă de către un finanțator în favoarea unor
potențiali beneficiari prin care sunt expuse în scris principiile, obiectivele,
scopurile şi mijloacele preconizate pentru realizarea unor obiective de interes
major pentru dezvoltarea umană, socială, economică şi ştiinţifică sau pentru
promovarea unor schimbări strategice.
Programul se concretizează printr-o schemă de finanțare care mai
cuprinde ghidul solicitantului și apelul le depunerea de aplicații.
În concluzie, un program include o strategie, iar proiectele sunt tactici de
realizare a acesteia.
1.7 MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL
Managementul este abilitatea de a planifica, coordona și evalua un proces

sau o acţiune oarecare, iar managementul de proiect este siguranţa folosirii
eficiente a tuturor resurselor disponibile din cadrul unui proiect, în scopul
realizării tuturor obiectivelor propuse.
Managementul educației reprezintă „teoria și practică, știinta și arta
proiectării, organizării, coordonării, evaluării, reglării elementelor activității
educative (nu numai a resurselor), ca activitate de dezvoltare liberă, integrală,
armonioasă, a individualității umane, în mod permanent, pentru afirmarea
autonomă și creativă a personalității sale, conform idealului stabilit la nivelul
politicii educaționale” (Joița, 2000); este „arta, știința de a pregăti resursele
umane, de a forma personalități, potrivit unor finalități solicitate de societate si
acceptate de individ” (Stan, 2010).
Managementul în educație „este știința care reunește de o manieră
sistematică şi non-contradictorie, coerentă din punct de vedere teleologic,
axiologic şi acţional, elemente aparținând filosofiei, politicii şi pragmaticii
educaționale în direcția atingerii cu maximă eficiență a finalităților educaționale
asumate” (Manea, 2019), are în vedere „teoria şi practica, știința şi arta
proiectării, organizării, coordonării, evaluării şi reglării elementelor şi resurselor
activității educative, o metodologie de acțiune cuprinzând un ansamblu de
principii, funcții, norme şi strategii de acţiune orientate înspre asigurarea
atingerii finalităţilor didactice propuse şi obţinerea succesului în educaţie.”
(Manea, 2019).
Managementul educațional constă în studierea proceselor și relațiilor ce se
manifestă în cadrul instituțiilor de învățământ, în timpul desfășurării procesului
educațional, în vederea descoperirii legilor care-l generează și a elaborării unor
22
metode și tehnici de conducere pe baza acestora, care să asigure creșterea

eficienței acestui proces.
Managementul Educațional este reprezentat printr-o metodologie de
orientare globală și îl regăsim: macrostructural - la nivelul sistemului de
învățământ național (minister, inspectorate); intermediar – la nivelul instituției
(managerul instituției școlare, directorul școlii); microstructural – la nivelul clasei
de elevi(profesorul). (Managementul educațional, 2010).
Aplicații.
Argumentați de ce managementul educațional este știință și de ce artă.

Care sunt procesele specifice managementului educațional?
23
2 FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PROIECTĂRII
Numele disciplinei „Proiectarea şi managementul proiectelor

educaționale” și titlul acestei cărți este cunoscut în literatura română de
specialitate, dar este puțin pleonastic. Deoarece proiectarea este o funcție
fundamentală a managementului, așadar managementul programelor educative se
referă şi la funcția de proiectare a acestora.
Proiectarea programelor mai poate fi numită și „planul proiectelor sau
planul programelor, iar din punct de vedere lingvistic, lexical, semantic este
pleonastic deoarece la nivel de sinonimie parțială, din perspectiva finalităților
urmărite şi a dimensiunii temporale, anticiparea, previziunea presupune
următoarele: prognoza, proiectarea, planificarea, programarea” (Joiţa, 2000,
Mogonea 2009); este vorba de o relativă sinonimie.
Sintagmele din literatura francofonă „management de projet, le
management de projets sau pédagogie de projet” (managementul de proiect sau
managementul proiectelor sau pedagogia proiectelor) sunt mai corecte. Nu vorbim
aici de o nouă pedagogie, vorbim despre o disciplină pedagogică. Sintagma
„managementul de proiect/program“, pune în valoare competențele cognitive,
metodologice și operaţionale ale celor responsabili sau activitatea
managementului care desemnează totodată şi tipurile de acţiuni specifice ale
managerilor (Asaftei, 2015).
În literatura anglofonă întâlnim sintagmele: „The educațional
management of project”, „Project Management for the Education Sector”.
Asadar, un proiect sau un program educațional are mai multe stadii, faze, cicluri
de evoluție, există şi o etapă a proiectării proiectelor, de la faza de idee, până la
faza implementării şi evaluării.
2.1 MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Managementul proiectului este procesul de organizare și supraveghere a
proiectului prin care se asigură realizarea acestuia conform programării, în
limitele bugetului și conform specificațiilor având următoarele funcții ale
managementului:
 Planificare – o gândire anticipată privind etapele ce trebuie îndeplinite
pentru atingerea obiectivelor: stabilirea activităților proiectului și a
resurselor necesare; realizarea GANTT –ului cu programarea în timp a
activităților proiectului; un plan al utilizării resurselor.
 Organizare – în funcție de planificarea în timp se alocă resursele necesare
proiectului și se delimitează procesele; se stabilește structura
organizatorică a echipei de proiect și se repartizează sarcinile fiecărui
membru al echipei; se alocă resursele materiale și financiare pe activitățile
proiectului.
25
 Coordonare – se pune în practic pregătirea și derularea activaților

proiectului; se armonizează deciziile și acțiunile; se monitorizează resursele
și activitățile proiectului.
 Control – se apreciază progresul obținut în direcția obiectivelor prin
monitorizarea elementelor caracteristice: resurse, activități, rezultate și
impact; se stabilesc criteriile și indicatorii de performanță și, de asemenea,
standardele de calitate, de încadrare în timp și cheltuieli; se stabilește un
sistem informațional între membrii echipei de proiect, precum și între
aceștia și restul organizației. Controlul este o funcție permanentă pe toată
durata proiectului.
 Conducere – se direcționează oamenii implicați prin analiza rezultatelor. Se
stabilește cine are autoritatea de a decide și care sunt limitele de autoritate
în coordonarea activităților i alocarea de resurse. (Nica, Stancu, & Mitru,
2005).
Aplicație practică.
O altă abordare manageriala prevede 5 funcții: funcţia de planificare, funcţia de
organizare, funcţia de decizizie, funcţia de antrenare și funcţia de control.
Se va lucra cu metoda Turul galeriei.
1. Constituirea microgrupurilor. Studenții se vor împărţiţi pe grupuri de câte 5
membri, vor primi foi de flip-chart şi markere.
2. Prezentarea sarcinilor de lucru. Fiecare echipă primește o fișă de lucru cu o
funcțiie managerială (Fișa de lucru 1- funcţia de planificare, Fișa de lucru 2-
funcţia de organizare, Fișa de lucru 3-funcţia de decizizie, Fișa de lucru 4-
funcţia de antrenare Fișa de lucru 5- funcţia de control). Pe foile de flip-chart
se vor scrie/desena conceptele principale și unul dintre membrii fiecărui grup va
avea rolul de „ghid”.
3. Cooperarea pentru realizarea sarcinilor de lucru. Studenții vor interacţiona în
cadrul microgrupurilor, soluţiile se notează pe foaia de flip-chart.
4. Expunerea produselor. Fiecare grup îşi afişează produsul, ca într-o galerie de
artă, „ghizii” se vor plasa în locul unde este expus produsul grupului din care fac
parte și vor rezenta.
5. „Turul galeriei”. Membrii grupurilor „vizitează”, compară, examinează fiecare
produs, adresează întrebări, pot face comentarii, pot propune alte soluţii pe care
le consemnează în subsolul foii de flip-chart.
6. Reexaminarea (evaluarea) rezultatelor. Fiecare grup îşi reexaminează propriile
produse, prin comparație cu celelalte şi valorificând comentariile „vizitatorilor”.
Fișa de lucru 1- funcţia de planificare

Funcţia de planificare constă în ansamblul proceselor prin care:
a) se determină obiectivele organizaţiei, respectiv misiunea organizaţiei, raţiunea
ei de a exista, obiectivele strategice (pe termen lung) şi cele tactice (pe termen
scurt);
b) se stabileşte ceea ce trebuie făcut pentru a le putea duce la îndeplinire, ce
resurse şi mijloace sunt necesare în acest scop.
26
Se stabileşte ce trebuie făcut, ce se doreşte a fi făcut? Adică, care sunt obiectivele

strategice şi tactice atât la nivelul organizaţiei, cât şi la nivelul subsistemelor
componente ale acesteia.
Răspunde la întrebarea: “Cum se poate face, realiza?”.
Managerii analizează pe de o parte, situaţia internă a organizaţiei, resursele de
care dispune ea, iar pe de altă parte, analizează mediul ambient, extern
organizaţiei, care este poziţia organizaţiei în cadrul pieţei produselor, serviciilor
pe care le realizează, care este poziţia organizaţiei în cadrul ramurii în care îşi
desfăşoară activitatea.
Pe baza celor două seturi de răspunsuri, sunt stabilite, atât cantitativ cât şi
calitativ, resursele necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite, precum şi
resursele disponibile ale organizaţiei respective.
Fișa de lucru 2- funcţia de organizare

Organizarea este funcţia managementului având drept conţinut alocarea şi
coordonarea resurselor organizaţiei în vederea ducerii la îndeplinire a planurilor
stabilite. Organizarea include elaborarea unei structuri pentru oamenii, poziţiile,
departamentele şi activităţile dintr-o organizaţie. Managerii pot aranja
elementele structurale ale organizaţiei de o asemenea manieră încât să
maximizeze fluxul de informaţii şi eficienţa proceselor de muncă. Ei realizează
aceasta prin executarea următoarei succesiuni de activităţi:
(1) divizarea sarcinilor (diviziunea muncii) urmată de,
(2) gruparea posturilor şi angajaţilor (compartimentare) şi de
(3) alocarea autorităţii şi responsabilităţii (delegare).
Organizarea ca funcţie managerială răspunde la întrebarea cine şi cum contribuie
la realizarea obiectivelor organizaţiei. Răspunsul constă în îmbinarea nemijlocită
a tuturor resurselor organizaţiei: materiale, financiare, umane şi informaţionale
de la nivelul întregii firme până la nivelul locurilor de muncă în cadrul structurii
acesteia.
Fișa de lucru 3-funcţia de decizie

Procesul decizional constă în activităţi secvenţiale şi iterative de stabilire a
existenţei unei situaţii decizionale şi a necesităţii unei decizii manageriale, de
culegere a informaţiilor necesare pentru fundamentarea deciziei, de elaborarea
mai multor variante decizionale şi apoi de luare propriu-zisă a deciziei, adică
alegerea celei mai avantajoase variantă de acţiune, care să conducă la rezolvarea
favorabilă într-o proporţie cât mai mare a problemelor cu care se confruntă
organizaţia. De modul în care se reuşeşte ca, într-un interval limitat de timp, să
se ia decizia optimă depinde calitatea procesului managerial. Acesta, la rândul său
influenţează în mod direct performanţa de ansamblu a organizaţiei. Decizia are un
rol foarte important în procesul de management, ea regăsindu-se în toate funcţiile
managementului. Prin decizii se îndeplinesc toate funcţiile managementului. În
cadrul organizaţiei, decizia este prezentă în toate domeniile de activitate.
Decizia face obiectul acţiunilor tuturor managerilor de la organismele ierarhice
superioare până la organismele situate la baza piramidei organizaţionale. Tot ea,
27
decizia, este instrumentul prin care managementul pune în mişcare organizaţia şi

asigură integrarea tuturor eforturilor pentru atingerea obiectivelor.
Fișa de lucru 4- funcţia de antrenare

Este o funcţie importantă a managementului care influenţează toate celelalte
funcţii, cu o intensitate relativ ridicată.
Antrenarea reprezintă ansamblul acţiunilor managerilor de la diferite niveluri
ierarhice ce urmăresc influenţarea membrilor organizaţiei în participarea eficientă
a acestora la realizarea obiectivelor ei.
Fiecare organizaţie are un scop principal şi anumite obiective ce exprimă scopul
în formă cuantificată. Membrii organizaţiei au şi ei scopuri şi obiective proprii,
care nu coincid întotdeauna cu cele ale organizaţiei.
Sarcina managerilor în îndeplinirea funcţiei de antrenare este de a găsi şi aplica
modalităţile specifice de acţiune pentru a-i determina pe membrii organizaţiei să
înţeleagă că, utilizându-şi cât mai bine propriul potenţial, pot să acţioneze pentru
a-şi îndeplini atât propriile lor obiectivele, precum şi în acelaşi timp să contribuie
la realizarea obiectivelor organizaţiei.
Fișa de lucru 5- funcţia de control

Funcţia de control constă în măsurarea şi corectarea performanţelor înregistrate
în activitatea subordonaţilor, în scopul asigurării îndeplinirii obiectivelor stabilite.
Controlul detectează şi corectează variaţiile semnificative, în scopul obţinerii
obiectivelor planificate. În acţiunile concerte ale angajaţilor unei organizaţii pot
apărea probleme diverse care să conducă la îndepărtarea realizărilor de
obiectivele stabilite. Organizaţiile utilizează controlul pentru a reduce la minim
aceste probleme.
Pentru marea majoritate a oamenilor controlul are conotaţii negative. El
reprezintă restricţii, obligaţii, supraveghere, limitarea unor acţiuni, etc. Cu toate
acestea, controlul are un scop pozitiv – să determine realizarea obiectivelor
stabilite. Pentru ca o organizaţie să fie performantă managerii trebuie să exercite,
în forme diferite, acţiuni specifice de control. Acestea pot viza vânzările, calitatea
produselor sau a serviciilor, costurile cu care s-a reuşit obţinerea lor, activele
organizaţiei şi nu în ultimul rând al angajaţilor.
Funcţia de control este funcţia care încheie procesul de management.
Managementul proiectelor reprezintă „utilizarea unui set de cunoștințe,

competențe, deprinderi, instrumente şi tehnici specifice în vederea îndeplinirii
obiectivelor generale şi specifice ale unui proiect anume”(Fundația FIMAN, 1993),
„un ansamblu de activităţi de organizare, coordonare a implementării
proiectelor, monitorizare și reglare operative, analiză și revizuire a proiectelor
educaționale, fiind exercitat la toate nivelurile activității manageriale: strategic,
tactic și operativ”(Andrei, 2017); „este o disciplină dedicată planificării,
organizării și managerizării resurselor pentru a ajunge la finalizarea cu succes a
scopurilor și obiectivelor specifice ale proiectului” (Managementul proiectelor).
Managementul de proiect este o disciplină dedicată planificării, organizării
și coordonării resurselor pentru a ajunge la finalizarea cu succes a scopurilor și
28
obiectivelor specifice ale proiectului, este „o abordare metodică a planificării și

ghidării proceselor proiectului de la start până la terminare.” (Ciobanu, 2002).
La nivelul organizaţiei şcolare, managementului de proiect/program
reprezintă „un ansamblu de procese dinamice care se desfășoară în contexte bine
definite, în care se organizează şi se utilizează resursele, condiţiile necesare,
într-o manieră controlată şi structurată, în scopul realizării obiectivelor; în care
se utilizează calificările interpersonale, comunicarea, analiza, logica, luarea
deciziilor, planificarea, organizarea și controlul utilizării resurselor, strategiilor
de implementare a proiectului și a valorificării condițiilor și este „un amestec de
atitudini, abordări și tehnici care poate fi aplicat la o gamă largă de sarcini
concrete și care conduc la realizarea obiectivelor; gestionarea cu succes de către
echipa managerială și echipele de proiect a schimbării pe care
proiectul/programul o va produce; este un ansamblu de procese de implementare
și analiză continuă a proiectului /programului, raportate la mai multe
subdomenii: managementul scopului proiectului /programului, managementul
curriculumului, managementul resurselor umane, managementulresurselor
materiale și financiare, managementul informațiilor, managementul relațiilor
intra- şi interinstituționale, managementul timpului, managementul riscului,
managementul calității.” (Androniceanu, 2004; Opran, 2002).
Aplicații
Grupați în echipe de câte 4- 6 studenți și încercați să răspundeți la următoarele
întrebări:
În unitatea voastră școlară proiectele sunt o prioritate?
Există preocupări de acest fel în instituția dv.?
Proiectele sunt susținute de către managementul instituției ?
Proiectele stârnesc interesul colegilor, elevilor, părinților etc.?
Sunt acestea realizate sau rămân la nivel declarativ?
2.2 DEFINIȚII ALE MANAGEMENTULUI PROIECTELOR

Managementul proiectelor 1:
 poate fi definit ca: „planificarea, organizarea, conducerea și controlul
resurselor unei companii pe termen scurt pentru atingerea unor scopuri
și obiective prestabilite” (Kerzner, 2003) „instrument de planificare,
coordonare și control al activităților complexe din proiectele industriale
și comerciale moderne” (Lock, 2000).
 se referă la „definirea, planificarea și, ulterior, managementul, controlul
și finalizarea unui proiect” (Mochal & Mochal, 2006), este „un set continuu
de procese de îmbunătățire a inițiativelor” (Murch, 2001).
1
http://www.apubb.ro/wp-
content/uploads/2011/03/Managementu_proiectelor_Dezvoltare_durabila.pdf
29
 este „un set de principii, metode și tehnici pe care oamenii le folosesc cu

scopul de a planifica și controla efectiv munca în cadrul unui proiect”
(Richman, 2002).
 reprezintă „o metodologie formală anume elaborată pentru gestionarea
proiectelor” (Newton, 2005), este văzut ca „o metodă sau un set de
tehnici bazate pe principiile de management acceptate, utilizate pentru
planificarea, estimarea și controlul activităților de muncă în vederea
ajungerii la un rezultat final, în cadrul bugetului și în funcție de
specificațiile stabilite” (Weiss&Wysocki, 1992).
 este „un proces de organizare şi supraveghere a proiectului pentru a
asigura realizarea acestuia conform planificării, în limitele bugetului,
conform specificațiilor stabilite” (Iovănuț, 2001). Opran consideră
managementul proiectelor „un proces de planificare, organizare și
conducere a activităților și resurselor unui proiect cu scopul de a îndeplini
obiective bine definite care au în mod uzual restricții de timp, resurse și
cost” (Opran et al., 2002).
 reprezintă „un concept managerial, care poate susţine din punct de
vedere metodic- organizarea procesuală, structural- organizarea
structurală şi managementului resurselor umane, o activitate complexă
într-un mediu dinamic (Mocanu & Schuster, 2004), reprezintă utilizarea
unui set de cunoștințe, competențe, deprinderi, instrumente, metode şi
tehnici specifice în vederea îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice
ale unui proiect anume. Scopul managementului proiectelor este acela de
obținere a unui anumit rezultat, respectând constrângerile financiare, de
timp, de calitate şi cele de natură tehnică impuse proiectului (Bârgăoanu,
2004).
Managementul prin proiecte educaţionale este „un concept cheie integrativ,
care denumeşte o paradigmă a managementului educaţional descentralizat,
flexibil şi deschis relațiilor comunitare, orientat spre dezvoltarea
organizațională” (Bunaisu, 2012)
De vizualizat
Negru pe alb: Managementul Proiectelor - este o animație despre managementul
proiectelor.
Accesati linkul: https://www.youtube.com/watch?v=WcyUbZnq83w
Aplicații.
Identificați în literatura de specialitate 5 definiții ale managementului
proiectelor.
Scrieți propria definiție a managementului proiectelor.
Realizați o mapă conceptuală cu funcții ale managementului.
2.3 PROGNOZĂ. PLANIFICARE. PROGRAMARE.

Proiectarea managerială reprezintă o „activitate fundamentală situată la
nivelul strategic al managementului instituțional, obiectivată în elaborarea
30
dimensiunii strategice a proiectelor educaționale”(Bunaisu, 2012). Dacă se face

referire la relația dintre activitățile manageriale fundamentale, în cadrul
proiectului / proiectării putem vorbi de subdiviziuni ale acesteia: Prognoză,
Planificare, Programare. (Joiţa, 2000, Mogonea, 2009). Astfel, programul apare
subordonat proiectării.
2.3.1 Prognoza
 este un instrument de strategie educațională, de orientare generală;
 asigură conceperea strategiei generale de realizare a finalităților
educaționale ale unei perioade de timp mai mare (1- 2 ani, un ciclu școlar);
 permite realizarea unor diagnoze și anticiparea unor direcții de acțiune
viitoare;
 anticipă schimbări în evoluția personalității elevilor.
Acțiuni implicate:
 precizarea obiectivelor – cadru pentru etapa care urmează;
 diagnoza situației inițiale, indicarea „punctelor tari” și a „punctelor
slabe”, a aspectelor critice sau care urmează a fi dezvoltate;
 stabilirea unor direcții de acțiune pentru 2-3 ani, a unor expectanțe, prin
raportare la obiectivele-cadru și la dimensiunile personalității.
2.3.2 Proiectarea. Planificarea

 este o parte componentă a prognozei;
 are în vedere perioade medii de timp (un an, un semestru);
 se raportează la obiectivele stabilite;
 este un instrument flexibil, operațional;
 permite manifestareacreativității cadrului didactic;
 necesită prevederea unor alternative metodologice.
Etape:
 stabilirea obiectivelor;
 evaluarea stării inițiale, prin raportare la obiective;
 elaborarea planului de acțiune (a instrumentului: planificare anuală,
semestrială);
 aplicarea și optimizarea acestuia;
 evaluarea finală.
2.3.3 Programarea
 are în vedere perioade scurte de timp;
 programul reprezintă un plan operațional, realizabil pe etape scurte;
 permite realizarea unor detalieri metodologice.Programul reprezintă o
anexă a proiectului prin intermediul căruia:
 se realizează detalierile necesare;
 sunt ilustrate sarcinile de lucru și ordinea lor logică;
 sunt precizate acțiunile agenților implicați;
 sunt indicate metodele, mijloacele, instrumentele utilizate;
 este precizat modul de gestionare a timpului etc.
Multe persoane care vorbesc despre programe educaționale subordonate
proiectului, făcând referire la managementul educațional la nivel micro, din zona
31
planificării / proiectării / programării unităților de instruire, a activităților

didactice și chiar a secvențelor de activitate (lecție). Referindu-ne la nivel macro
programe educaționale sunt complexe, având obiective tactice și strategice,
vizând diferite proiecte, pe diferite direcții.
Orizontul și oportunitatea dezvoltării de proiecte în școală s-au extins
foarte mult astăzit, proiectele devenind o practică destul de cunoscută în rândul
instituțiilor școlare, existând și comisii dedicate proiectelor și parteneriatelor
educaționale.
Aplicație.
Tema proiectului este „Educația on-line”.
Fiecare grupă va studia o fisă de lucru cu informațiile din curs.
Etapa 1. Pe grupe:
Grupa 1. Fișa de lucru PROGNOZA- diagnoza situației inițiale, indicarea
„punctelor tari” și a „punctelor slabe”.
Grupa 2. Fișa de lucru PLANIFICAREA- elaborarea unui plan de acțiune.
Grupa 3. Fișa de lucru PROGRAMAREA- realizarea unui plan operațional.
Etapa 2. Grupele reunite vor armoniza informațiile.
Etapa 3. Se prezintă prognoza, planificarea și programarea temei „educația on-
line”.
În managementul proiectelor există o multitudine de softuri specializate

care ajuta la planificarea proiectului. Jill Duffey, de la PCMag.com afirmă că
„...MindView 6 Business Edition este printre cele mai bune software de
brainstorming și management de proiect pe care îl veți găsi. Dă viață vizuală
ideilor și datelor de afaceri.” . A se vedea figura 2.3.3.a. More Than 5 Milion
People Use MindVieu. (https://www.matchware.com/ )
Figura 2.3.3.a. More Than 5 Milion People Use MindVieu, accesat de Bălan S.M. de pe
https://www.matchware.com/
Ce este un WBS?
Work Breakdown Structure este un grup de elemente organizate care
definesc activitățile unui proiect. Dezvoltarea WBS are loc în mod normal la
începutul unui proiect și precede planificarea detaliată a proiectului și a sarcinilor.
Work, înseamnă munca susținută fizic/mental pentru a atinge un obiectiv
/ rezultat / activitate specifică, etc.
32
Brakdown:- se împart în părți sau categorii, se descompun în piese mai

mici.
Structure:- aranjat într-o stuctură organizată.
Un WBS este un document folosit de managerii de proiect pentru a defini
domeniul de aplicare al unui proiect, a fost dezvoltat pentru prima dată de
Departamentul de Apărare al SUA în a doua jumătate a anilor 1950 și de NASA la
începutul anilor 1960. WBS- Descrie scopul final, nu mijloacele de atingere a
acestui scop.
Unul dintre principliile WBS este regula 100% și prevede că „WBS include
100% din munca definită de sfera proiectului și surprinde toate livrabilele –
interne, externe, intermediare – în ceea ce privește lucrările care urmează să fie
finalizate, inclusiv managementul proiectului. Regula 100% este unul dintre cele
mai importante principii care ghidează dezvoltarea, descompunerea și evaluarea
WBS. Regula se aplică la toate nivelurile din ierarhie: suma muncii la nivelul
„copilului” trebuie să fie egală cu 100% din munca reprezentată de „părinte”, iar
WBS nu trebuie să includă nicio lucrare care nu se încadrează în sfera reală de
aplicare a proiect, adică nu poate include mai mult de 100% din muncă... Este
important de reținut că regula 100% se aplică și la nivelul de activitate”. (Practice
Standard for Work Breakdown Structures)
O structură de defalcare a muncii nu este o listă de sarcini, un program
sau o organigramă. Mai degrabă oferă baza pe care poate fi construită o listă de
sarcini și un program. Sarcinile și programele sunt gestionate mai bine în alte
moduri, de exemplu prin utilizarea diagramelor Gantt.
(https://www.matchware.com/).
După crearea contului, utilizatorul are acces la o serie de template-uri de
la care se pot începe proiectele. A se vedea Figura 2.3.3.b. Project Planning,
accesată de Bălan S.M.
Figura 2.3.3.b. Project Planning, accesată de Bălan S.M. de pe

https://www.mindviewonline.com/map
Descărcați mindview și apoi accesați https://www.matchware.com/project-
management-software.
33
2.4 PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE MANAGEMENTULUI PROIECTELOR

În accepțiunea lui Wildeman, cele şapte principii fundamentale ale
managementului proiectelor (Wideman, 1999) sunt:
1. principiul angajamentului
1.presupune că ambele părți implicate cunosc foarte bine ce efort
trebuie depus pentru a se realiza proiectul, cunosc, cel puțin în mare,
procesele și riscurile asociate proiectului, sunt dispuse să își împartă și
să își asume responsabilitățile, riscurile și un eventual eșec.
2. principiul succesului predefinit
1.are în vedere faptul că normele pe baza cărora proiectul este
considerat un succes, atât în ceea ce privește derularea, cât și produsul
final, trebuie să fie definite de la bun început, înainte de declanșarea
oricărei activități).
3. principiul eficienței / consistenței interne / interdependenței
1.se referă la relația de interdependență care există între aria de
cuprindere a proiectului, timpul alocat, bugetul stabilit și calitatea
proiectată a produsului final.
2.cele patru elemente sunt inter relaționate, trebuie să fie realizabile şi
să se reflecte unul pe celălalt.
4. principiul strategiei
1.acest principiu stabilește ce și când trebuie făcut.
5. principiul controlului
1.toate proiectele trebuie să beneficieze de politici și proceduri riguroase
și eficiente de control și monitorizare.
2.indică cum trebuie făcut un lucru și de către cine.
6. principiul canalului unic de comunicare
1.comunicarea printr-un canal unic de comunicare face ca deciziile să nu
ajungă la unitatea de execuție în mod eronat, devenind contradictorii şi
afectând substanțial bunul mers al proiectului.
7. principiul mediului de lucru stimulativ
1.managerul de proiect trebuie să creeze, pentru membrii echipei, un
mediu de lucru stimulativ, care să exploateze întreg potenţialul
acestora.
34
3 START ÎN SCRIEREA PROIECTELOR!
3.1 DE LA IDEE LA PROIECT
Tot mai multe dintre planurile de dezvoltare instituțională și planurile

manageriale elaborate la nivelul școlilor cuprind secțiuni anume dedicate aplicării
și implementării de proiecte. În momentul conceperii unui proiect este extrem de
importantă analiza contextului și a perspectivei organizaționale în care se
derulează acesta. Contextele pot fi diverse: de la contexte total favorabile până
la total nefavorabile după cum cadrul general, interesele celor implicați și
rezultatele așteptate reprezintă factori facilitatori sau dimpotrivă.
Criterii de selecție a unei idei de proiect vizează:
• Să rezolve o problemă reală.
• Să se armonizeze cu scopul instituției / organizației beneficiare.
• Să existe persoane interesate de rezolvarea problemei.
• Să fie realizabil.
Înainte de a scrie în proiect trebuie să clarificați CE problemă urmează să
rezolve proiectul, CINE sunt beneficiarii direcţi ai săi, CARE sunt efectele
acţiunilor proiectului asupra beneficiarilor. Apoi facem o documentarea şi
încercăm să identificăm potenţiali finanţatori interesaţi de domeniul în care
urmează să se desfăşoare proiectul. Este nesesar să aveți parteneri în proiect?
Aveți colaboratori instituţii/organizaţie din ţară sau din străinătate?
Pentru un proiect educațional puteți găsi mai mulţi potenţiali finanţatori
care susţin proiecte în domeniul specific de învăţămant la care se referă proiectul
(învăţămantul rural, programe de educaţie pentru minorităţi, proiecte de inserție
pe piața muncii, Proiecte Erasmus+, programe Junior Achivement, programe de
formare a personalului didactic etc.).
Un proiect bine întocmit şi redactat asigură succesul finanţării acestuia,
respectiv oferă certitudinea implementării sale.
3.2 TITLUL, SCOPUL ȘI OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI

Titlul proiectului
Titlul unui proiect este citit primul în cadrul unei evaluări.
De regulă, se introduce în titlu ceva care să trezească curiozitatea grupului
ținta și al tuturor celor interesați. Acesta trebuie să fie clar, concis și ușor de ținut
minte, să scoată în evidență rezultatele proiectului și nu metodele folosite și să
descrie avantajele pe care le vor câștiga beneficiarii sau societatea de pe urma
proiectului.
35
Scopul proiectului
Scopul proiectului trebuie să fie rezolvarea unei probleme centrale
(analizată prin diagrama Ishikawa) care trebuie definită în termeni de beneficii
sustenabile pentru grupurile țintă. El definește ceea ce dorim să realizăm prin
proiectul nostru pentru a rezolva nevoile grupului țintă. De regulă, există un singur
scop (obiectiv specific) al proiectului.
Scopul este convertirea în forma pozitivă a problemei pe care dorim să o
rezolvăm. Descrie situaţia dorită ca urmare a implementării proiectului -
rezolvarea problemei în totalitate sau într-o anumită proporţie.
Scopul trebuie să fie atractiv pentru grupurile implicate, să justifice
necesitatea proiectului, să fie exprimat ca stare nu ca proces, să nu conțină în
enunț conjuncția “și”, astfel s-ar înțelege că sunt formulate două scopuri,să
rezolve problema inițială (total sau într-o anumită proporție).
Scopul e legat de aspirații, rezultat și viziune. El este divizat în obiective.
Obiectivele îndeplinite vor avea un efect asupra mediului politic, economic, social
etc.
Obiectivele reprezintă paşii ce trebuie făcuţi pentru a atinge scopul
proiectului. În enunțarea obiectivelor trebuie evitată confundarea lor cu
metodele-activitățile. Obiectivele sunt un punct final sau jaloane spre un punct
final, în timp ce metodele sunt drumul pe care se ajunge acolo.
Obiectivul general
Obiectivul general este un obiectiv de amploare care vizează beneficii pe
termen lung pentru comunitate, organizații, indică în principal direcția pe care își
propune să o urmeze proiectul, explică de ce este proiectul important pentru
societate, în termeni de beneficii pe termen lung pentru beneficiarii finali şi mai
larg, beneficii pentru alte grupuri. Arată cum se încadrează proiectul în politicile
regionale/ sectoriale, ale guvernului/ organizațiilor implicate şi ale proiectul
nostru nu va putea realiza singur obiectivul(ele) general(e), ci numai va contribui
la realizarea acestuia(ora) împreuna cu alte proiecte.
Important!
Armonizarea obiectivelor şi priorităţilor unui program cu obiectivele şi
strategia organizaţiei se face urmând următoarele etape:
1. Identificarea obiectivelor şi priorităţilor programului.
2. Identificarea obiectivelor proprii, relevante pentru programul de finanţare.
3. Corelarea obiectivelor şi priorităţilor programului cu obiectivele şi strategia
organizaţiei.
4. Verificarea dacă priorităţile identificate sunt luate în calcul de către
conducerea organizaţiei.
5. Acţiunea de convingere a factorilor de decizie din organizaţie.
Aplicații practice.
Scrieți o listă cu cât mai multe titluri de proiecte identificate pe internet.

Identificați cât mai multe obiective generale în diferite proiecte.
36
Instrumente utile: computer, conexiune internet, cărți, reviste, site-uri dedicate

proiectelor.
Accesati link-ul:
https://www.Erasmusplus.ro/library/VET/2021/KA2_rezultate/Rezultate%202021
_KA220-VET%20site.pdf
-Citiți lista titlurilor celor 37 de proiecte aprobate și subliniați 10 titluri care v-au
trezit curiozitatea.
- Enumerați 5 proiecte ale căror tituri care sunt clare, concise și ușor de ținut
minte sau scot în evidență rezultatele.
Lista titurilor de proiecte:

1. Digital First Aid Kit ENTrepreneur’s for recovering from COVID-19
pandemic.
2. Let's green, digital and animate rural inclusive territories.
3. The Development of a Digital Management Platform and App for ABA
Therapists.
4. Empowering nurses and healthcare professionals to promote vaccination
and tackle vaccine hesitancy.
5. Digital training for European Welding Inspectors.
6. European Partnership for Ethics and Integrity.
7. Developing Key Competences in VET for the Footwear Industry through
Serious Games.
8. The Classes on The Moon.
9. InC – Innovation culture for organizational ambidexterity in SMEs.
10. Game-Based Learning: Innovative e-learning pedagogies for VET
educators.
11. CE-E VET Circular economy and entrepreneurship to boost VET students’
employability and resilience.
12. Be A COmpetence Now. Beacons for Incidental Learning.
13. iNTANGIBLE: Digitizing Intangible Cultural Heritage amidst the digital
shift.
14. DigiTise! Digital Toolkit for 50+ Teachers.
15. A customised DIgital Space to Foster Circular Economy EntrepReNeurship
with SMEs.
16. Innovative Training for VET Digital Readiness.
17. eNurcing - suport pentru practica elevilor.
18. Maritime Simulators and Training Facilities Network for Enhancing the
Exchange of Good Practices and Digital Learning.
19. S.O.S. A Career for Success.
20. Fostering new digital care models in healthcare and social care sector.s
21. ReFashion - Education for Sustainable Fashion.
22. Heritage4Growth.
23. SECOND CHANCE FOR EVERYBODY!
24. SEAfarers Experiential Knowledge Based MENTORS.
37
25. Digitalization for in groups integrative training - international network for

support, connection ,innovation and know-how share in digital vocational
education.
26. Harmonized Distance Learning for Personnel Training for Macro and
Microscopic Metallographic Examination of Structural Materials and their
Joints.
27. Methods to reduce food waste in flour products by developing the specific
competence of specialists in the sector.
28. Prosilient VET.
29. Distance Educator- Training Educators of Adults in the digital age.
30. Remote work, telework and learning with innovative and accessible
educational resources for businesses and labor markets in Europeans Green
Economy.
31. “Good governance practices in agricultural cooperatives – GGPAC”.
32. Smart Innovative Maintenance and Repair in Solar Energy.
33. Improved workforce to set transition from manufacturing to digital green
fabrication.
34. Recover outdated machines using arduino for scalling up ESTEAM and green
skills in VET students.
35. Rethinking Cultural & Creative Industries through digital and
entrepreneurial competencies.
36. Empowerment of Classical Music Professionals Through Enhanced
Cooperation- ClassicalEM.
37. REGIO.DIGI.HUB- Regional Development Digital Education HUB.
Exemple de titluri si obiective generale.
Titlul proiectului: „Centrul de formare profesionala continua in turism si servicii”.

Obiectivul general: Crearea premiselor pentru realizarea unui cadru educațional
care să pună bazele dezvoltării capitalului uman si creșterii competitivității
economice în sectorul turism, prin calificarea și consilierea profesională a
resurselor umane din întreprinderile din Regiunea 7 Centru, spațiu urban al
județului Mureș și Regiunea Nord-Vest, urbanul județului Bistrița.
Titlul proiectului: „Pregătirea practică a studenților – premisă a inserției eficiente

pe piața muncii”.
Obiectivul general: dezvoltarea aptitudinilor de muncă ale studenților prin
desfășurarea de activități practice în cadrul unei firme de exercițiu constituite în
acest sens, cât și prin organizarea de stagii de practică în cadrul unor firme reale,
cu scopul de a facilita inserția persoanelor aflate în tranziția de la școală la viața
activă pe piața muncii. Pe termen lung, activitățile desfășurate în cadrul
proiectului se vor include, după finalizarea lui, ca activități obligatorii prevăzute
în planul de învățământ al facultăților.
38
Titlul proiectului „Practica Inovativă a studenților- UDC”

Obiectivul general este: Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar
universitar și non universitar din Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgul Mureș
(UDC), care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare
la un potențial loc de muncă, cu accent pe sectoarele economice cu potențial
competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare inteligentă
conform SNCDI.
Aplicație.
Scrieți cinci tituri de proiecte educaționale și acronimul acestora. Acestea

trebuie sa fie clare, concise și ușor de ținut minte, să scoată în evidență
rezultatele.
3.3 GRUPUL ȚINTĂ

Un punct de pornire îl reprezintă decelarea deținătorilor de interese.
Analiza beneficiarilor identifică pe cei afectați pozitiv sau negativ, precum și
modul în care vor fi afectați. Fără imaginea pe care o au oamenii despre o
problemă, despre natură sau despre nevoile pe care le au respectivi beneficiari,
nu vor există nici soluții clare.
Relevanța delimitării unui grup țintă rezidă din relația ce trebuie să existe
între rezultatele așteptate ca urmare a implementării proiectului și modul în care
grupul va beneficia de respectivele rezultate.
Un grup țintă este clar definit atunci când există indicatori măsurabili
pentru investigarea sa. Se impune și o delimitare geografică a grupului țintă și
stabilirea mărimii acestuia pe baze:
 sociale: pentru un proiect ce urmărește reabilitatea punctului termic
dintr-o localitate, identificarea grupului țintă se poate face prin indicarea
standardelor reduse de calitate a vieții;
 economice: în cazul unui proiect ce vizează crearea unui rețele de irigații,
grupul țintă va fi format din membrii comunităților rurale care dețin
terenuri agricole productive;
 de mediu: pentru proiect de ecologizare a unei regiuni, grupul țintă va fi
alcătuit din persoanele care trăiesc și muncesc în această regiune.
Un exemplu de grup țintă în cadrul proiectului „Practica inovativă a

studenților – UDC”, în conformitate cu Ghidului solicitantului condiții specifice,
este format din studenți (ISCED 5-7) cu domiciliul / rezidență în regiunea Centru,
care vor participa la activități de învățare la un potențial loc de muncă / cercetare
/ inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificat
conform SNC (STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPETITIVITATE) și domeniile de
specializare inteligentă conform SNCDI (STRATEGIA NAȚIONALĂ DE CERCETARE,
DEZVOLTARE ŞI INOVARE): „Grupul țintă al proiectului este alcătuit din 325 de
studenți înmatriculați în cadrul Universității „Dimitrie Cantemir” din Târgu
Mureș, în ciclu de licență sau masterat, de la specializările Psihologie (PSIHO),
39
Drept (D), Economie Comerțului, Turismului și Serviciilor (ECTS), Finanțe și Bănci

(FB) și Geografie (G)”.
Aplicație.
Identificați pe internet 10 proiecte și selectați care este grupul țintă. Obiective
specifice. Obiective SMART.
Dacă o planificare bună pornește de la stabilirea unui SCOP și a unor
OBIECTIVE, formularea corectă a acestora oferă o garanție în plus pentru
realizarea lor.
Obiectivele specifice (scopul proiectului) sunt obiectivele care trebuie atinse
prin implementarea proiectului.
Stabilirea obiectivelor. Definirea obiectivelor proiectului are o importanță
fundamentală în scrierea proiectelor pentru a ne putea stabili strategia şi
metodele specifice ale proiectului.
Conform teoriei manageriale, obiectivele trebuie să fie de tipul „SMART”.
George T. Doran a scris aticolul „There’s a S.M.A.R.T. way to write management’s
goals and objectives”, în Management Review (1981). Regăsim acronimul SMART și
la alți autori, precum Peter Druker. Asadar, putem vorbi despre o metoda
managerială, numită SMART. Obiectivele SMART trebuie să fie:
 Specifice – este obiectivul clar.
Ce vreau să fac? - exprimat prin verb de acțiune.
De ce este importantă această acțiune?
Cine este grupul-țintă care va face acțiunea?
Cum, unde, când se va realiza acțiunea?
 Măsurabile – Cât? - Vom folosi aici cifre, procente rezultatul obținut
trebuie să poată fi măsurat.
 Acceptate/de Atins – Cum?
 organizatiei, atingerea obiectivelor devine problematica.
 Relevante/Realiste – De ce? Care este motivația? pentru a putea fi
îndeplinite.
 Timp/ancorate în timp - Când? Până când?– stabilirea unui interval de
timp realist pentru a le realiza, cu termen clar.
Sarcini de lucru.
1. Scrieți trei obiective SMART pentru un proiect personal: unul pe termen scurt
(o lună), unul pe termen mediu (un an) și unul pe termen lung (cinci ani).
2. Scrieți trei obiective SMART pentru o nevoie identificată cu Diagrama Ishikawa.
(Câte unul pe termen scurt, mediu si lung).
40
3.4.1 Exemple de obiective SMART
1. Să termin cursurile DPPD- este un obiectiv vag.

Să îl transformăm în obiectiv SMART.
Specific- răspunde la întrebarea CE? ce voi face?- urmează un VERB - (ex.: Voi
absolvi cursurile DPPD).
Măsurabil- CAT? vom avea cifre/procent (cu nota 10). A atins CUM? (aici nu
verificăm doar cu da sau nu), ne gândim la activități concrete - vom avea din
nou VERB (pregătindu-mă la toate disciplinele).
Relevant / realist DE CE? care este motivația pentru care contează? (pentru a
putea fi pregătit).
Timp PÂNA CÂND? Aici stabilim un termen (zile, luni, ani) ancorat in timp - nu
vag.: „peste trei luni” (pentru examenul final din iulie 2022).
Obiectivul SMART inițial „să termin cursurile DPPD” reformulat în obiectiv SMART
devine: „Voi absolvi cursurile DPPD cu nota 10, pregătindu-mă la toate
disciplinele pentru a putea fi pregătit pentru examenul final din iulie 2022.”
2. Să educăm elevii să se spele pe mâini- este un obiectiv vag.

Să îl transformam în obiectiv SMART.
• Specific- răspunde la întrebarea CE? Ce voi face?- urmează un VERB - (Vom
educa elevii să se spele pe mâini).
• Măsurabil? CÂT? vom avea cifre/procent (minim 1000 elevi).
• Atins CUM? (aici nu verificăm doar cu da sau nu), ne gândim la activități
concrete - vom avea din nou VERB (prin organizarea unei activități de tip
FLASHMOB).
• Relevant/realist DE CE? care este motivația pentru care contează? (pentru
a transmite importanta igienei în combaterea COVID19).
• Timp PÂNĂ CÂND? Aici stabilim un termen clar specificat (zile, luni, ani)
ancorat în timp - nu va.: „peste trei luni” (în data de 1 iunie 2022).
Obiectivul SMART inițial „Să educăm elevii să se spele pe mâini” reformulat în
obiectiv SMART devine: „Vom învăța 1000 de elevii să se spele corect pe mâini,
prin organizarea unei activități de tip FLASHMOB pentru a transmite
importanța igienei în combaterea COVID19 în data de 1 iunie 2022.”
41
O altă tehnică utilizată în definirea obiectivelor este tehnica grupului

nominal, Delbecq si Van de Ven, Universitatea Wisconsin care presupune o
generare individuală a ideilor sub formă scrisă și într-o perioadă de timp bine
definită (cca o oră). Ideile se înregistrează apoi pe o tablă sub forma unor fraze
simple, după care au loc discuțiile de clarificare a lor. La sfârșit se votează
prioritatea ideilor, astfel încât să se obțină o ordonare ierarhică a acestora.
Metodă seamănă cu brainstormingul, dar nu este la fel de liberă ca aceasta.
Pasul următor este transformarea obiectivelor în planuri și proiecte, care
răspund, la cel mai înalt nivel, la întrebarea CUM?
De vizualizat
1.Marian Ruloi, Stabilirea obiectivelor partea 1 - SMART FLUENT

Link: https://www.youtube.com/watch?v=0Ye9GN5uejM
Scrieți un obiectiv urmând modelul dat, indicând ce semnifică termeul FLUENT.
2.Animated short film Goal has been made by St. Xavier's Toolskool Kolkata
students under supervision of Mr. Abhijeet Mondal.
Link: https://www.youtube.com/watch?v=4XP5nYITY9U
Care este morala acestui filmuleț?
3.Brighter Than Today, Smart Goals with Examples - Smart Goals Template
Link: https://www.youtube.com/watch?v=R1Aur3iUasA
4.Jack Heimbigner, A Complete Guide to Goal Setting

Link: https://www.youtube.com/watch?v=XpKvs-apvOs&t=58s
Care sunt elementele adăugate față de metoda SMART?
5. John Doerr, Why the secret to success is setting the right goals.
Doerr ne arată cum putem reveni pe drumul cel bun cu „Obiective și rezultate
cheie” sau OKR -un sistem de stabilire a obiectivelor care a fost folosit de companii
precum Google, Intel și Bono. Care sunt sfaturile lui Doerr pentru stabilirea
obiectivelor?
Link: https://www.youtube.com/watch?v=L4N1q4RNi9I
Aplicație.
Identificați cinci surse video pe internet care se referă la obiective stabilite după
diverse metode și tehnici.
42
4 PROGRAME ȘI SURSE DE FINANȚARE ALE

PROIECTELOR EDUCAȚIONALE
Pornim de la întrebarea „Cine sunt potenţialii finanţatori şi cum trebuie
abordaţi?”
Un deziderat legat de finanțare este acela de a găsi programe
guvernamentale, companii sau persoane fizice cu putere financiară, fundaţii,
asociaţii, agenţii naţionale sau regionale, programe comunitare, naţionale,
regionale care au fonduri constituite pentru finanţarea de programe.
Aceștia vor finanța proiecte a căror necesitate este clar definită şi care
este bine documentată, care abordează probleme reale și trezesc interesul
potenţialului finanţator, de aceea trebuie găsită legătura între interesul instituţiei
solicitante şi interesele potenţialilor finanţatori. Nu aveți șanse de izbândă dacă
proiectul nu este în concordanţă cu scopurile şi interesele finanțatorului sau dacă
implică un mare risc din punct de vedere financiar, politic sau social.
În vederea accesării fondurilor europene este util să se studieze site-uri
de specialitate, să vă înscrieți și să vă abonați la informații online, să se utilizeze
glosarul de termeni (a se vedea si partea IV-a prezentei cărți).
Alte documente care pot fi consultate sunt:
 Programe Operaționale 2014-2020/ 2021-2027;
 Cataloage ale surselor de finanțare;
 Ghidul solicitantului;
 Axe prioritare, priorități de investiți.
4.1 PAȘII PENTRU OBȚINEREA UNEI FINANȚĂRI

Pașii pentru obținerea unei finanțări sunt:
 Studierea programelor din fonduri europene pentru a decide în cadrul cărui
program operațional se poate încadra proiectul.
 Citirea, studierea Ghidului Solicitantului, care conține toate etapele și
documentele necesare pentru fiecare submăsură.
 În funcție de ponderea finanțării nerambursabile acordate în cadrul
proiectului, solicitantul trebuie să identifice surse suplimentare de finanțare
care să-i permită să acopere contribuția proprie.
 Urmează apoi redactarea propriu-zisă a proiectului, întocmirea dosarului cu
documentația cerută de autorități și depunerea actelor în termenul
prevăzut.
Beneficiarii eligibili completează cererea de finanțare și anexele solicitate
de Autoritățile de Management.
Există un model unic de cerere de finanțare pentru toate cele trei
instrumente structurale, cu anexe diferențiate pe fiecare fond în parte.
 Cererea de finanțare este transmisă Organismului Intermediar / Autorității
de Management.
 Se verifică conformitatea administrativă a cererii de finanțare, în
conformitate cu procedurile interne ale fiecărei AM.
43
 După verificarea conformității administrative urmează verificarea

eligibilității proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt
prezentate în fiecare Ghid al Solicitantului.
 Evaluarea tehnică și financiară a proiectului.
 Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de
Monitorizare.
 Aprobarea proiectului și semnarea contractului de finanțare.
4.2 CE ESTE O CERERE DE FINANȚARE?

Cererea de finanțare reprezintă formularul ce trebuie completat pentru a
obține o finanțare pentru un proiect. Cererea sau propunerea de finanțare trebuie
să conțină elementele esențiale ale proiectului, dar și elemente care pledează în
favoarea solicitantului.
O cerere de finanțare este un document care cere o anumită sumă de bani,
care să fie folosiți într-un anumit fel, pe o anumită perioadă de timp, pentru
realizarea anumitor obiective care satisfac anumite necesități; este un document
scris prin care se solicită sprijinul (material sau financiar) cuiva din afara
organizației (finațator) în vederea implementării unui proiect. Altfel spus, cererea
de finanțare este un document - propunere de proiect -prin care organizația își
vinde ideea de proiect unui finanțator. O propunere bună începe cu o idee bună,
este bine documentată, atinge priorităţile finanţatorului, este corect scrisă,
urmărind instrucţiunile de redactare, descrie nevoia proiectului, obiectivele,
activităţile, rezultatele preconizate, modul de evaluare, sustenabilitatea şi
graficul de timp. O propunere bună demonstrează eficienţa cheltuirii banilor
alocaţi.
O cerere pentru finanțare de asistență generală nu trebuie să fie atât de
specifică în ceea ce privește timpul și obiectivele ca o cerere pentru finanțarea
unui proiect.
Cererea de finanțare reprezintă aplicația de finanțare împreună cu
documentele stabilite prin ghidul solicitantului pe care un solicitant le depune în
vederea obținerii finanțării în cadrul programelor operaționale (https:
//mfe.gov.ro/18-ce-reprezinta-o-cerere-de-finantare/ ).
Indiferent de tipul acesteia, o cerere de finanțare bine redactată îl va informa pe
donatorul potențial despre:
 de ce aveți nevoie de bani;
 de câți bani aveți nevoie;
 cum și când îi veți folosi;
 ce schimbări va aduce;
 cum veți evalua schimbarea;
 cum puteți inspiră încredere că veți folosi bine finanțarea;
 ce avantaje oferiți donatorului potențial în urma finanțării.
4.2.1 Componentele cererii de finanțare

Dacă sursa de finanțare nu dă alte indicații, componentele trebuie
prezentate în următoarea ordine:
44
 Scrisoarea însoțitoare (de solicitare);

 Coperta;
 Cuprinsul;
 Sumarul proiectului;
 Prezentarea organizației sau a instituției;
 Descrierea problemei;
 Justificarea proiectului;
 Beneficiarii proiectului: direcție și indirecți;
 Grupul țintă;
 Arealul proiectului;
 Scopul;
 Obiectivele;
 Strategia de realizare;
 Metodele de realizare (activitățile);
 Rezultatele proiectului: scontate și de impact;
 Planul calendaristic de realizare;
 Evaluarea;
 Durabilitatea;
 Echipa de implementare;
 Partenerii proiectului;
 Matricea logică a proiectului;
 Bugetul;
 Anexe.
4.3 INSTRUCȚIUNI ORIENTATIVE PRIVIND COMPLETAREA CERERII DE FINANȚARE

O să luăm ca exemplu, documentul ANEXA 5 - Instrucțiuni orientative privind
completarea cererii de finanțare în cadrul apelului non-competititv
,,Profesionalizarea carierei didactice”, 10.i., O.S.6.5., O.S.6.6.
Acesta poate fi accesat la următoarea adresă web: (https://mfe.gov.ro/wp-
content/uploads/2020/11/ee1813b3e37c69135803fcac207cdf0f.pdf ).
Cererea de finanțare se completează în aplicația MySMIS și cuprinde secțiunile
de mai jos:
4.3.1 Solicitant.
Informația se completează în profilul entității juridice, dreapta sus, funcția
Modificare persoană juridică. Se poate modifica doar de către reprezentantul
legal/împuternicit. Se completează de către lider și fiecare membru al
parteneriatului (de către reprezentanți sau împuterniciți NU de către persoanele
înrolate). Sistemul preia automat datele aferente profilului fiecărui membru al
parteneriatului. Aici se introduc date ale exercițiilor financiare, informații care
vor fi verificate în etapa de contractare, finanțări anterioare și detalii ale
proiectelor antrioare, asistență solicitată și se încarcă anexe, documente suport,
acorduri de parteneriat, după caz.
45
4.3.2 Atribute de proiect.

Se selectează din aplicație tipul proiectului/proiecte FSE.
4.3.3 Responsabil de proiect.

Se completează numele, prenumele, funcția si datele de contact ale
managerului de proiect.
4.3.4 Persoană de contact.

Persoana de contact este persoana desemnată de Solicitant să mențină
contactul cu AM/OI, dar poate fi aceeași cu reprezentantul legal /Managerul de
Proiect.
4.3.5 Capacitate solicitant.

Se completează atât pentru lider, cât și pentru fiecare membru al
parteneriatului: sursa de cofinanțare, calitatea entității în proiect, cod CAEN
relevant, capacitate administrativă.
4.3.6 Localizare proiect.

Se selectează mai întâi județul, apoi localitatea, iar sistemul va atribui
automat regiunea/regiunile de dezvoltare unde va fi implementat proiectul propus
spre finanțare.
4.3.7 Obiective proiect.

Obiectivul general al proiectului/Scopul proiectului. Se va prezenta si
descrie obiectivul general al proiectului; se va explica cum contribuie proiectul la
realizarea obiectivului specific al programului si apelului specificând modul în care
proiectul va genera un efect pozitiv pe termen lung.
Obiectivele specifice ale proiectului. Se vor formula obiectivele specifice
ale proiectului. Obiectivele trebuie să fie formulate clar, cuantificate și în strânsă
corelare cu activităţile şi rezultatele (output) prevăzute a se realiza/obține.
4.3.8 Rezultate așteptate.

Se vor detalia separat rezultatele preconizate a fi obținute ca urmare a
efectuării activităților/sub activităților proiectului. Fiecare rezultat va fi corelat
cu activitatea/sub activitatea de la care provine. Rezultatele proiectului trebuie
să reprezinte îmbunătățiri/beneficii reale care determină în mod direct realizarea
obiectivelor proiectului. Trebuie descrise rezultatele, corelate, cu țintele si
indicatorii de realizare imediată şi cu indicatorii de rezultat.
4.3.9 Context.
În cadrul acestei secțiuni se vor prezenta: măsura în care proiectul
contribuie la realizarea obiectivelor din documentele strategice relevante şi la
soluționarea nevoilor specifice ale grupului țintă; contribuţia proiectului la
îndeplinirea obiectivelor din documentele strategice relevante pentru proiect
prevăzute în Anexa 1 - Cadrul legal și strategii relevante; nevoia identificată la
nivelul persoanelor care vor intra în grupul țintă; aspecte detaliate legate de
46
localizarea proiectului; soluția adoptată şi justificarea acesteia pentru rezolvarea

nevoii identificate; contextul implementării proiectului; modul în care se
adresează problemele identificate în secțiunea Justificarea proiectului.
4.3.10 Justificare.
În vederea justificării proiectului, se vor prezenta: Principalele probleme
care justifică intervențiile- trebuie detaliate argumentele care trebuie să arate
de ce problema/problemele menționate sunt o prioritate pentru persoanele care
vor intra în grupul țintă, care sunt consecințele nesoluționării problemei, de ce
este necesar pentru acel grup ţintă, precum şi modalitatea în care activităţile şi
obiectivele proiectului contribuie la soluţionarea necesităților specifice ale
grupului ţintă; Valoarea adăugată a proiectului, respectiv ce aduce în plus faţă de
situația deja existentă.
4.3.11 Grup țintă.

Se va completa cu descrierea grupului/grupurilor ţintă, categoriile şi
dimensiunea grupului țintă, cuantificarea grupului ţintă - secțiune care trebuie
corelată cu secțiunea „Justificare”.
4.3.12 Sustenabilitate.
Se descriu aici măsurile de valorificare a rezultatelor proiectului după
finalizarea acestuia și transferabilitatea rezultatelor proiectului către alt grup
țintă, modalitatea de asigurare a sustenabilității măsurilor sprijinite pentru
activitățile și subactivitățile care trebuie implementate pe o perioadă de minimum
6 luni de la data finalizării implementării proiectului; modalităţile de diseminare
a rezultatelor către alte entităţi (de exemplu metodologii, materiale de instruire,
curricula etc.); modalităţile de utilizare a rezultatelor proiectului în
activităţi/proiecte ulterioare; după finalizarea finanţării nerambursabile;
modalităţile de multiplicarea la diferite niveluri (local, regional, sectorial,
național) a rezultatelor obținute în urma implementării acestuia, după finalizarea
finanţării nerambursabile.
4.3.13 Relevanță.
Se descriu modalitățile în care proiectul contribuie la realizarea
obiectivelor specifice 6.5. și 6.6. din POCU. Strategiile vizate sunt:
 Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România.
 Strategia educației și formării profesionale în România 2016-2020.
 Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020.
Se va descrie modul în care proiectul relaționează/se încadrează
/răspunde unei strategii naţionale în domeniu, modul în care proiectul se
corelează cu alte proiecte finanţate din fonduri publice / private în regiune /
județ/național, modul în care proiectul se încadrează în strategia națională sau
locală de dezvoltare, etc.; se completează conform opțiunii selectate cu informații
relevante privind strategiile selectate.
47
4.3.14 Riscuri.
Se vor descrie principalele constrângeri şi riscuri identificate pentru
implementarea proiectului. Pentru fiecare risc identificat se vor descrie măsurile
de diminuare/remediere cu precizarea impactului pentru fiecare risc identificat –
semnificativ/mediu/mic.
4.3.15 Principii orizontale.

Egalitatea de gen. -pentru a promova egalitatea de gen, proiectul trebuie
să încorporeze diverse acțiuni, ca parte integrantă a stadiilor din ciclul de viață al
unui proiect, care să reflecte modul în care va fi transpus principiul mai sus
menționat. 2 3
Nediscriminare. Pentru a asigura respectarea principiului nediscriminării,
proiectul trebuie să ofere o descriere a modului în care activităţile desfășurate se
supun reglementărilor care interzic discriminarea. Se completează cu o prezentare
a modului în care beneficiarul va asigura condițiile pentru prevenirea oricărei
forme de discriminare în implementarea proiectului. 4
Accesibilitate 5 persoane cu dizabilități.
Se completează cu o prezentare a modului în care solicitantul se va asigura
că principiul accesibilității va fi respectat. (în cadrul tuturor investițiilor în
infrastructură, se va avea în vedere ca toate obstacolele fizice să fie înlăturate /
ameliorate, vor fi prevăzute spații speciale de acces în vederea asigurării
accesibilității pentru persoanele cu dizabilități, îndeplinind astfel prevederile
legislației în vigoare cu privire la accesul în clădirile şi structurile de utilitate
publică).
2
Principiul egalității de gen - asigurarea unui nivel egal de vizibilitate, afirmare și
participare pentru ambele sexe în toate sferele vieții publice și private.
Egalitatea de gen este opusul inegalității de gen, nu a diferențelor de gen, și urmărește
promovarea participării depline a femeilor și bărbaților în societate.
3
Se vor prezenta măsuri specifice prin care se asigură respectarea prevederilor legale în
domeniul egalității de gen. Se completează cu o prezentare a modului în care beneficiarul
va asigura egalitatea de şanse şi de tratament între angajați, femei şi bărbați, în cadrul
relațiilor de muncă de orice fel.
4
Discriminare - „orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, na
ționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă,
handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV,apartenență la o categorie
defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrâ ngerea, înlăturarea
recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului şi a
libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic,
economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice” (Ordonanța de Guvern
nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Art. 2.1).
5
Accesibilitate- “posibilitatea asigurată persoanelor cu dizabilități de a avea acces, în
condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni, la mediul fizic, transport, tehnologii și sisteme de
informații și comunicare, precum și la alte facilități și servicii “( „Strategia europeană a
dizabilității 2010 - 2020 - Reânnoirea angajamentului către o Europă fără bariere”)
48
Schimbări demografice 6. Schimbările demografice impun o serie de măsuri

pro active, cum ar fi: îmbunătățirea condițiilor de muncă și a posibilităților de
angajare a persoanelor în vârstă; sprijinirea oportunităților de formare în vederea
creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă, de reconversie; profesională și
de incluziune socială a femeilor, a tinerilor și a persoanelor în vârstă; furnizarea
de servicii sociale de interes general care să ajute familiile și copii, să ofere
facilități și îngrijire persoanelor în vârstă.
DEZVOLTARE DURABILĂ 7
Poluatorul plătește. Se completează prin referirea la modul în care
proiectul va aduce o contribuție la respectarea principiului care prevede ca plata
costurilor cauzate de poluare să fie suportată de cei care o generează.
Protecția biodiversității. 8Se completează, spre exemplu, prin referirea la
modul în care proiectul va aduce o contribuție la implementarea legislației privind
managementul ariilor naturale protejate, conservarea zonelor umede etc.
Utilizarea eficientă a resurselor. Se va completa cu descrierea efectivă a
activităților din proiect orientate către direcționarea investițiilor spre opțiunile
cele mai economice din punct de vedere al utilizării resurselor și cele mai durabile,
evitarea investițiilor care pot avea un impact negativ semnificativ asupra mediului
sau climatului și sprijinirea acțiunilor de atenuare a altor eventuale impacturi,
adoptarea unei perspective pe termen lung pentru compararea costului diferitelor
opțiuni de investiții asupra ciclului de viață sau creșterea utilizării achizițiilor
publice ecologice.
Atenuarea și adaptarea la schimbările climatice 9. Se completează, spre
exemplu, cu descrierea modului în care activităţile proiectului, prin măsurile
dedicate ariilor naturale protejate, în special zonele împădurite, zonele umede
sau alte tipuri de infrastructură verde, contribuie direct sau indirect la
sechestrarea carbonului, etc
6
„schimbări demografice” - structura de vârstă a unei populații care se adaptează
permanent la schimbări în condițiile sau mediul de viață.
Modificările în compoziția structurii de vârstă reprezintă rezultatul schimbărilor sociale. UE
se confruntă cu schimbări demografice majore, reprezentate de: îmbătrânirea populației;
rate scăzute ale natalității; structuri familiale modificate; migrație.
7
Ghidul privind integrarea principiilor orizontale în cadrul proiectelor finanţate din
Fondurile Europene Structurale şi de Investiții 2014-2020
8
În vederea protejării capitalui natural şi asigurării unei stări favorabile de conservare a
habitatelor naturale, este importantă implementarea măsurilor privind conservarea şi
protejarea biodiversității în orice proiect de dezvoltare viitoare. Biodiversitatea implică
diversitatea: 1.ecosistemelor, 2.speciilor, 3.genetică şi 3.etnoculturală.
9
schimbări climatice - acele schimbări ale climatului pe glob datorită activității umane, în
principal datorită emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2, metan, monoxid de azot etc.), al
căror efect principal este încălzirea globală a atmosferei.
Adaptarea -luarea de măsuri pentru a consolida rezistența societății la schimbările climatice
și pentru a reduce la minimum impactul efectelor negative ale acestora.
Atenuarea - reducerea sau limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
49
Reziliența la dezastre. Se completează cu descrierea modului în care

activităţile proiectului contribuie la măsurile de protecție a biodiversității, inclusiv
crearea de zone umede, refacerea ecosistemelor şi alte măsuri de infrastructură
verde, ce contribuie la reținerea naturală a apei şi reducerea riscului de secetă,
prevenirea și reducerea riscurilor de inundații și incendii de pădure.
4.3.16 Metodologie.
Vor fi descrise:
 managementul proiectului: organizațiile implicate, echipa de proiect,
rolul managerului de proiect, repartizarea atribuțiilor, rolurile
persoanelor implicate etc. precum ,i monitorizarea internă a activităților
proiectului;
 modalitatea de implementare a activităților/sub activităților;
 modalitatea de identificare şi implicare a membrilor grupului țintă în
activitățile proiectului;
 modalitatea prin care se va asigura prezența membrilor grupului țintă în
activitățile proiectului;
 alte aspecte relevante privind metodologia de implementare;
 măsurile minime de informare și publicitate prevăzute în ”Orientări
privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital
Uman 2014-2020”, cu modificările și completările ulterioare.
4.3.17 Indicatori prestabiliți.

Se vor selecta din nomenclatorul definit de către AM/OI prin apel,
indicatorii prestabiliți de realizare și rezultat (din programul operațional) la care
contribuie proiectului.
4.3.18 Plan de achiziții

Se completează pentru fiecare membru al parteneriatului, după caz. Pentru
Tip contract, Tip procedură și monedă se selectează din nomenclator. Pentru
procedurile de achiziții nedemarate la data depunerii CF se vor completa doar
valoarea și datele estimate de derulare. Se vor introduce achizițiile preconizate a
fi efectuate in cadrul proiectului. La momentul completării bugetului proiectului
acestea vor fi alocate pe subactivități prin selectarea acestora din listă.
4.3.19 Resurse umane implicate

Managerul de proiect și coordonatorii din partea partenerilor pentru
activitățile acestora se nominalizează încă din faza de depunere a cererii de
finanțare, prin completarea secțiunilor relevante din formularul cererii de
finanțare. Se vor completa: rol, nume persoana, codul ocupației, atribuţii, fișa de
post. Se vor încărca în sistemul electronic CV-urilor în format Europass (format
.pdf semnat de titular pe fiecare pagină) și a documentelor justificative din care
să reiasă experiența profesională a expertului, precum și calificările acestuia (în
format .pdf, semnate „Conform cu originalul”), evaluatorii putând evalua
experiența profesională relevantă a expertului propus precum și calificările
(studiile) acestuia.
50
Pentru restul pozițiilor se vor completa următoarele informaţii: rol/ poziția

în proiect, codul ocupației (se selectează din nomenclator) și fișa postului. Se va
defini o singură dată fșa postului aferentă unei poziții în proiect (pentru fiecare
tip de expert).
4.3.20 Resurse materiale implicate.

Se va completa pentru fiecare localizare a proiectului tipul de resursă
materiala, cantitatea resursei și unitatea de măsură pusă la dispoziție aferentă
activităților prevăzute prin proiect. Resursele se selectează din nomenclator. Se
vor preciza resursele materiale aferente activităților prevăzute prin proiect:
informațiile privind terenul și/sau clădirile unde urmează a se realiza investiția,
se vor menționa care sunt construcțiile pe care se va interveni prin proiect,
dotările, echipamente IT deținute şi care urmează a fi utilizate pentru
implementarea proiectului, alte tipuri de echipamente specifice domeniului de
finanțare; se va menționa care dintre echipamentele existente se vor folosi în
cadrul proiectului şi pentru ce activități.
4.3.21 Activități previzionate.

Se vor enumera activitățile ce urmează a fi derulate, în vederea obținerii
rezultatelor previzionate, cu precizarea termenelor estimate. Fiecare activitate
introdusă în aplicație va fi corespunzătoare unui rezultat definit anterior în apel.
În funcție de apel, activitățile vor putea avea una sau mai multe subactivități.
Propunerile de proiecte vor conține în mod obligatoriu activități/sub-activități
aferente activităților relevante și obligatorii menționate în Ghidul solicitantului-
condiții specifice. Se recomandă ca solicitantul să facă trimitere, în cadrul
activității formulate în cererea de finanțare, la activitatea/sub-activitatea
corespondentă din Ghidul solicitantului - condiții Specifice. Pentru decontarea
cheltuielilor cu managerul de proiect (salariale, pentru deplasare, cazare, diurnă),
solicitantul poate introduce în această secțiune activitatea transversală aferentă
managementului de proiect. La definirea duratei subactivității va recomandam sa
nu folosiți câmpul „Ziua începerii” si câmpul „Ziua finalizării”, având in vedere
faptul ca data de demarare a proiectului este direct legata de data semnării
contractului de finanţare.
4.3.22 Buget - Activități și Cheltuieli.

În aplicație este Tabela Buget care se completează pentru fiecare
componentă de către Lider și fiecare partener, după caz. În vederea completării
bugetului este obligatorie definirea activităților și a subactivităților, detalierea
achizițiilor precum și selectarea sursei de cofinanțare proprie de la secțiunea
Capacitate solicitant. (A se vedea sectiunea BUGET).
Pentru completarea formularului aferent cheltuielii pentru acest pas este
necesară completarea următoarelor câmpuri:
 Descrierea cheltuielii – în acest câmp se vor introduce informaţii privind
denumirea cheltuielii, precum și descrierea tehnică a acesteia (ex: laptop,
procesor i7, 8 gb ram, etc). Pentru costurile salariale se recomandă ca în
51
descrierea cheltuielii să se precizeze numărul de ore de lucru pe zi, după caz,

precum și numărul de zile sau luni pentru care va fi angajată fiecare persoană.
 Categorie – se va selecta din nomenclator categoria în care se încadrează
cheltuiala.
 Subcategorie – se va selecta din nomenclator subcategoria în care se
încadrează cheltuiala.
 Tip – se va selecta daca cheltuiala este directă sau indirectă conform definiției
din Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional
Capital Uman 2014-2020 și a încadrării de la punctul 2.3. Încadrarea
cheltuielilor.
 Achiziție – dacă cheltuiala reprezintă o achiziție și aceasta a fost deja
introdusă la secțiunea „Plan de Achiziții” în acest moment poate fi asociată
cheltuielii.
 U.M. – unitatea de măsură (Pentru costurile salariale se recomandă ca unitatea
de măsura să fie ora).
 Cantitate – cantitatea necesara a fi folosită în cadrul subactivității.
 Preț unitar fără tva.
 Procent TVA – se va introduce procentul TVA aplicabil cheltuielilor.
 Nerambursabil – se calculează valoarea nerambursabilă aferentă cheltuielilor
(în funcție de cofinanțarea stabilită prin ghidul solicitantului condiții specifice
pentru apelul de proiecte).
 Justificare – vă rugam să justificați necesitatea efectuării cheltuielilor,
cantitatea și costul unitar. În lipsa unei justificări corecte, evaluatorii pot
efectua corecții bugetare, fără a solicita clarificare.
4.3.23 Buget - Temă secundară FSE.

Se selectează din nomenclator.
4.3.24 Buget -Câmp de intervenție.

Se selecează din nomenclator următoarele informaţii: 106. ,,Adaptarea
lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor la schimbare Buget eligibil =
bugetul total eligibil al proiectului”.
4.3.25 Forma de finanţare.

Se selecează din nomenclator următoarea informaţie: 01. Grant
nerambursabil – 100% și 02. Buget eligibil = bugetul total eligibil al proiectului.
4.3.26 Tipul teritoriului.

Se selectează din nomenclator următoarea informaţie: 07. Nu se aplică și
la Buget eligibil – nu se completează.
4.3.27 Mecanismele teritoriale de furnizare.

Se selecează din nomenclator următoarea informaţie: 07. Nu se aplică–
Buget eligibil – nu se completează.
52
4.3.28 Vizualizare proiect.

Se afișează cererea de finanțare cu toate datele introduse și salvate în
funcțiile anterioare.
4.3.29 Transmitere proiect.

Pentru transmiterea proiectului este necesară blocarea editării acestuia de
către reprezentantul legal/împuternicit din partea Solicitantului. La momentul
folosirii acestei funcţii sistemul va afișa un nomenclator din care aveți posibilitatea
de a selecta Autoritatea la care va fi transmis. În acest caz, se va selecta
„Autoritatea de Management Programul Operaţional Capital Uman”. După
blocare, proiectul poate fi transmis conform Manualului “Instrucțiune de
completare a funcțiilor din cererea de finanțare”, disponibil la adresa:
http://www.fonduri-Ue.ro /images/files/mysmis/ versiunea_2/6._Instrucțiune
_de_completare_a_funcțiilor_din_cererea_de_finanțare_ver.2.pd
Aplicație.
Citiți documentul Instrucțiune de completare a funcțiilor din cererea de

finanțare. Link: https://www.fonduri-ue.ro/images /files/mysmis/ 6.
Instruc%C8%9Biune.completare.cerere.finan%C8%9Bare.pdf
4.4 CE ESTE GHIDUL SOLICITANTULUI?

Ghidul Solicitantului este un îndrumar pentru completarea corectă a unei
cereri de finanțare de către solicitanții de finanțare nerambursabilă în cadrul
programelor operaționale, incluzând informații referitoare la condițiile de
finanțare, procedurile de evaluare şi selecție a proiectelor și reglementarea unor
aspecte detaliate privind implementarea proiectelor. Ghidul se adresează cu
precădere potențialilor solicitanți de finanțare nerambursabilă în cadrul unui
obiectiv specific. Acest document nu are valoare de act normativ și nu exonerează
solicitanții de respectarea legislației în vigoare la nivel național și european.
Ghidul solicitantului este un pachet informativ, pus la dispoziţia
solicitanţilor unei finanţări. Acesta conţine toate informaţiile privind o licitaţie
deschisă.
4.4.1 Ghidul Solicitantului. Condiții Generale.

Această secțiune cuprinde regulile generale privind completarea şi
transmiterea unei cereri de finanțare, documentele de referința, Informații
necesare pentru solicitarea unei finanțări nerambursabile, cererea de finanțare si
anexele, evaluarea si selecția proiectelor, contractul de finanțare, aspecte privind
implementarea proiectelor, anexele cererii de finanțare.
4.4.2 Ghidul Solicitantului. Condiții Specifice.
Aici sunt cuprinse regulile specifice privind completarea și transmiterea unei

cereri de finanțare, condiții specifice privind cererea de finanțare, prevederi
53
relevante pentru respectivul domeniu major de intervenție, condiții de

eligibilitate, procesul de evaluare și selecție, modalitatea de contestare, procesul
de contractare.
4.5 GHIDUL PROGRAMULUI ERASMUS+ 2022 10

Există oportunități de finanțare în domeniul educației și formării, sub forma
programului Erasmus+, care este un sistem de finanțare pentru sprijinirea
activităților din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. Comisia
Europeană stabilește politicile legate de Erasmus+ și supraveghează
implementarea generală a programului.
Ghidul programului Erasmus + cuprinde următoarele secțiuni: ParteaA –
Informații generale despre programul Erasmus+ și Partea B – Informații despre
acțiunile descrise în prezentul ghid
Partea A – Informații generale despre programul Erasmus+
Aici sunt prezentate obiectivele și caracteristicile principale ale

programului Erasmus+ precum și Prioritățile programului Erasmus+.
Erasmus+ este programul UE în domeniile educației, formării, tineretului și
sportului pentru perioada 2021-2027. În contextul COVID19 programul Erasmus+
„își duce dimensiunea favorabilă incluziunii către un nou orizont, sprijinind
oportunități pentru dezvoltarea personală, socio-educativă și profesională a
cetățenilor din Europa și din afara acesteia, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în
urmă” iar „dezvoltarea competențelor digitale și a aptitudinilor și competențelor
în domenii orientate spre viitor, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice,
energia curată, inteligența artificială, robotica, analiza volumelor mari de date
etc., este esențială pentru creșterea economică durabilă și coeziunea Europei în
viitor.”(Ghidul Erasmus+, 2022).
4.5.1 Obiectivele programului Erasmus +.

Obiectivul general este „de a sprijini, prin învățarea pe tot parcursul vieții,
dezvoltarea educațională, personală și profesională a persoanelor care își
desfășoară activitatea în domeniul educației, formării, tineretului și sportului,
atât în Europa, cât și în afara ei, contribuind astfel la o creștere economică
durabilă, la crearea de locuri de muncă de calitate, la coeziunea socială, la
stimularea inovării și la consolidarea identității europene și a cetățeniei active.
Programul reprezintă astfel un instrument esențial pentru instituirea unui spațiu
european al educației, pentru sprijinirea implementării cooperării strategice
europene în domeniul educației și formării, cu agendele sectoriale aferente.
Acesta este esențial și pentru promovarea cooperării în domeniul politicii de
tineret în cadrul Strategiei UE pentru tineret pentru perioada 2019-2027, precum
și pentru dezvoltarea dimensiunii europene în sport.”(Ghid Erasmus +2022).
10
Ghidul programului Erasmus+ poate fi descărcat de pe https://erasmus-
plus.ec.europa.eu/document/erasmus-programme-guide-2022
54
Obiective specifice.
Programul are următoarele obiective specifice (Ghid Erasmus + 2022):
 „să promoveze mobilitatea persoanelor și a grupurilor în scopul învățării,
precum și cooperarea, calitatea, incluziunea și echitatea, excelența,
creativitatea și inovarea la nivelul organizațiilor și al politicilor din domeniul
educației și formării;
 să promoveze mobilitatea în scopul învățării nonformale și informale,
participarea activă a tinerilor, precum și cooperarea, calitatea, incluziunea,
creativitatea și inovarea la nivelul organizațiilor și al politicilor din domeniul
tineretului;
 să promoveze mobilitatea personalului din domeniul sportului în scopul
învățării, precum și cooperarea, calitatea, incluziunea, creativitatea și
inovarea la nivelul organizațiilor sportive și al politicilor din domeniul
sportului.”
4.5.2 Prioritățile programului Erasmus+ .
Incluziune și diversitate.
Strategia privind incluziunea și diversitatea pentru programul Erasmus+ 11
contribuie la abordarea barierelor cu care se pot confrunta diferitele grupuri-
țintă în accesarea unor astfel de oportunități în Europa și în afara acesteia:
dizabilități, probleme de sănătate, barierele legate de sistemele de educație și
formare, diferențele culturale, barierele sociale, barierele economice, bariere
legate de discriminare, barierele geografice.
Transformarea digitală. În concordanță cu prioritățile strategice ale
Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), programul urmărește să
sprijine acest demers de implicare a cursanților, a cadrelor didactice, a
lucrătorilor de tineret, a tinerilor și a organizațiilor în procesul de transformare
digitală. Vor fi sprijinite dezvoltarea unui ecosistem de educație digitală de înaltă
performanță și acțiunile care vizează îmbunătățirea dezvoltării competențelor și
aptitudinilor digitale la toate nivelurile societății și pentru toți.
Mediul și combaterea schimbărilor climatic. Noua strategie europeană
de creștere, „recunoaște rolul esențial al școlilor, al instituțiilor de formare și al
universităților în colaborarea cu elevii, părinții și întreaga comunitate în scopul
impulsionării schimbărilor necesare pentru realizarea cu succes a tranziției către
neutralitatea climatică până în 2050.”( „Comunicarea privind Pactul verde
european”)
Participarea la viața democratică, valorile comune și angajamentul
civic. Este sprijinită „cetățenia activă și etica în învățarea pe tot parcursul vieții;
încurajează dezvoltarea de competențe sociale și interculturale, gândirea critică
și educația în domeniul mass-mediei” și au prioritate proiectele „care oferă
11
https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/resources/implementation-guidelines-
erasmus-and-european-solidarity-corps-inclusion-and- diversity_ro.ncluziune și diversitate
55
oportunități de participare a cetățenilor la viața democratică și de implicare

socială și civică, prin activități de învățare formale și nonformale.” (Ghidul
Erasmus+,2020).
4.5.3 Caracteristici importante ale programului ERASMUS+.

Protecția, sănătatea și siguranța participanților. Toți studenții,
stagiarii, ucenicii, elevii, cursanții adulți, tinerii, membrii personalului și voluntarii
implicați în activități de mobilitate în cadrul tuturor acțiunilor-cheie ale
programului Erasmus+ trebuie să fie asigurați împotriva riscurilor legate de
participarea lor la activități, fiind acoperite asigurările de călătorie, răsunderea
civilă, accidente și boli grave, deces.
Multilingvismul este o „ piatră de temelie ale proiectului european și un
simbol puternic al aspirației UE la unitate în diversitate. Cunoașterea limbilor
străine este în topul competențelor care pregătesc oamenii pentru piața muncii și
care le permit să valorifice la maximum oportunitățile disponibile”. Platforma de
sprijin lingvistic online (OLS – Online Language Support) a programului Erasmus+
permite participanților „să își evalueze, să își exerseze și să își îmbunătățească
cunoștințele lingvistice”, facilitează „utilizarea limbajului mimico-gestual sau
alfabetul Braille”; au fost create „premiile legate de Certificatul lingvistic
european (European Language Label, ELL)”. (Ghid Erasmus+, 2022)
Dimensiunea internațională. Programul Erasmus + sprijină organizațiile
europene ,,în confruntarea cu provocările mondiale generate de globalizare, de
schimbările climatice și de tranziția digitală”.
Recunoașterea și validarea competențelor și calificărilor. Sunt
sprijinite instrumentele UE de transparență și recunoaștere a competențelor,
aptitudinilor și calificărilor: „Europass, Youthpass, Cadrul european al calificărilor
(CEC), Sistemul european de acumulare și transfer al creditelor de studii (ECTS),
Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare
profesională (EQAVET), Registrul european pentru asigurarea calității în
învățământul superior (EQAR), Asociația europeană pentru asigurarea calității în
învățământul superior (ENQA) –, precum și rețelele la nivelul UE în domeniul
educației și formării care sprijină aceste instrumente, în special Centrul național
de informare pentru recunoaștere academică (NARIC), rețelele Euroguidance,
centrele naționale Europass și punctele naționale de coordonare CEC” , iar în
domeniul tineretului, „Youthpass și Strategia europeană de formare (ETS),
urmăresc să ofere un sprijin suplimentar pentru evoluțiile din aceste domenii.”
(Ghid Erasmus+, 2022, p 13).
Comunicarea proiectelor și a rezultatelor acestora în scopul
maximizării impactului. Beneficiarii finanțării Erasmus+ vor trebui să
monitorizeze și să evalueze atât calitativ, cât și cantitativ succesul activităților
lor de comunicare. Se va concepe un plan de comunicare și diseminare, care va
cuprinde obiectivele de diseminare, publicul sau grupul țintă, canalele și
activitățile, rezultatele proiectului, calendarul, indicatorii - cheie de performanță
( Ghidul Erasmus+, 20202, p 14).
Cerința privind accesul deschis la materialele didactice în cadrul
programului Erasmus+. Beneficiarii Erasmus+ pun „în mod liber la dispoziția
56
publicului, prin licențe deschise, orice resurse și instrumente educaționale

produse în contextul proiectelor sprijinite de program - documente, instrumente
mediatice, programe informatice sau alte materiale”, numite „resurse
educaționale deschise” (Open Educational Resources, OER).
Accesul deschis pentru cercetare și date în cadrul programului
Erasmus+. Datele colectate prin proiecte trebuie publicate ca „date deschise”,
adică cu o licență deschisă, într-un format adecvat și pe o platformă de date
deschise adecvată.
Partea B – Informații despre acțiunile descrise în prezentul ghid.
Secțiunile intitulate „Acțiunea-cheie 1”, „Acțiunea-cheie 2” „Acțiunea-

cheie 3” și actiunile Jean Monnet sunt prezintentate în partea B. Nu vom detalia
aceste informații, rămâne să fie studiate individual, în funcție de proiectul pe care
doriți să îl scrieți.
4.5.4 Acțiunea-cheie 1: Mobilitatea persoanelor în scopul învățării.

 Proiecte de mobilitate pentru studenții și personalul din învățământul
superior.
 Acreditarea Erasmus în domeniul educației și formării profesionale, al
învățământului școlar și al învățământului pentru adulți.
 Mobilitatea cursanților și a personalului din domeniul educației și formării
profesionale.
 Mobilitatea pentru elevii și personalul din învățământul școlar.
 Mobilitatea cursanților și a personalului din domeniul învățământului
pentru adulți.
 Mobilitatea în scopul învățării în domeniul tineretului.
 Acreditarea Erasmus pentru tineret.
 Oportunități de mobilitate pentru organizațiile Erasmus acreditate în
domeniul tineretului.
 Proiecte de mobilitate pentru tineri - „Shimburi de tineri”.
 Proiecte de mobilitate pentru lucrătorii de tineret.
 Activități de participare a tinerilor.
 Proiecte de mobilitate pentru tineri – „Acțiunea de incluziune din cadrul
inițiativei DISCOVEREU”.
 Schimburi virtuale în sectorul învățământului superior și al tineretului.
4.5.5 Acțiunea-cheie 2: Cooperarea între organizații și instituții.

 Parteneriatele pentru cooperare.
 Parteneriate de cooperare.
 Parteneriate la scară mică.
 Parteneriate pentru excelență.
 Centre de excelență profesională.
 Academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice (Erasmus+ Teacher
Academies).
 Acțiunea Erasmus Mundus.
57
 Parteneriate pentru inovare.

 Alianțe pentru inovare.
 Proiectele orientate spre viitor.
 Consolidarea capacităților în învățământul superior.
 Consolidarea capacităților în domeniul educației și formării profesionale
(EFP).
 Consolidarea capacităților în domeniul tineretului.
 Consolidarea capacităților în domeniul sportului.
 Evenimente sportive europene non-profit.
4.5.6 Acţiunea-cheie 3: sprijin pentru elaborarea de politici și cooperare.

 Tineretul european împreună.
4.5.7 Acțiunile Jean Monnet.

 Acțiunile Jean Monnet în domeniul învățământului superior.
 Acțiunile Jean Monnet în alte domenii ale educației și formării.
 Dezbaterea de orientare Jean Monnet.
 Partea C - Informaţii pentru solicitanţi.
 Partea D - Glosar de termeni.
Aplicații practice.
Descarcați și studiați Ghidurile programului Erasmus+ 2022 și aplelurile de

proiecte:
1. Limba engleză și format.pdf AICI (varianta 1, publicat la data de 24
noiembrie 2021), https://www. Erasmusplus.ro/ library/files/ Generale
%202022/2022-Erasmusplus-programme-guide.pdf.
2. Limba română (varianta 1, publicat la data de 24 noiembrie 2021),
https://www.Erasmusplus.ro/library/files/Generale%202022/2022-
Erasmusplus-programme-guide_ro.pdf .
3. Apelul european la propuneri pentru proiecte, https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT /?uri= OJ%3AJOC_ 2021_473_R_
0009&qid=1637738792217.
4. Apel național la propuneri de proiecte (publicat la data de 20 decembrie
2021).
5. https://www.Erasmusplus.ro/library/Apeluri/2022/Apel_national_2022_v
1.pdf.
Aplicații practice
Accesați linkurile de mai jos și căutați informații utile pentru accesarea fondurilor
europene.
Identificați și alte site-uri în care puteți găsi informații despre accesarea fondurilor
europene.
https://ec.europa.eu/info/overview-funding-programmes_ro
58
https://www.Erasmusplus.ro/
https://mfe.gov.ro/
https://www.fonduri-ue.ro/
http://www.fonduriadministratie.ro/ro/
https://www.finantare.ro/
http://www.poat.ro/
http://www.adrcentru.ro
http://www.fseromania.ro/
http://www.pndr.ro
http://regio-adrcentru.ro/
59
5 CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PROIECT

Comisia Europeană a adoptat „Project Cycle Management”, un set de
instrumente pentru elaborarea şi managementul proiectului, bazat pe metoda de
analiză a metodei Cadrului Logic, larg folosită de multe instituţii / organizaţii
finanţatoare din lume, inclusiv din Statele Membre ale Uniunii Europene şi
încurajată de Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare al Organizaţiei pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE, 1992). (http://mentoratrural.pmu.
ro/sites/default/).
Punerea în practică a unui proiect presupune un moment inițial și un
moment final al proiectului (durată limitată). Pentru a putea fi mai ușor
controlate, proiectele sunt împărțite în faze mai ușor de urmărit și care pot fi
legate de activitățile uzuale desfășurate de organizație. Totalitatea acestor faze
este cunoscută sub numele de ciclu de viață al unui proiect.
Dezvoltarea în faze este o strategie prin care activităţile de determinare a
cerinţelor, de evaluare a alternativelor, de stabilire a specificaţiilor şi de
implementare a proiectului sunt repetate de mai multe ori. Fazele sunt o
succesiune de mini-proiecte strâns legate între ele, la sfârşitul fiecăruia
utilizatorul implementează şi evaluează o anumită parte a proiectului. Pentru
viitori manageri de proiect este important sa cunoască specificul fiecărui moment
din ciclul de viață al unui proiect, provocările și riscurile care pot apărea.
Realizarea fiecărei faze a unui proiect este marcată prin finalizarea unuia
sau a mai multor livrabile (rezultate concrete). Un livrabil este un produs tangibil
al proiectului: livrabil poate fi un studiu de fezabilitate, un proiect de ansamblu,
sau chiar un prototip. La finalul fiecărei faze se analizează performanţele
obţinute, se ia decizia de continuare sau stopare a proiectului, se identifică
eventualele erori şi se iau acţiunile corective ce se impun (Newton, 2006).
5.1.1 Etapele proiectului.

I. Inițierea/ Concepția ideii de proiect.
Identificarea problemei (legătura dintre beneficiarul proiectului și
finanțator), definirea scopului proiectului, a stakeholders, a rezultatelor.
Estimarea resurselor necesare
II. Planificarea/ redactarea ideii de proiect
Realizarea unei planificări a activităților alocând buget, responsabilități și
deadline pentru fiecare activitate.
III. Evaluare cerere și aprobare finanțare.
IV. Realizare/Implementare.
Pregătirea și derularea activităților:
- Monitorizarea/ .Urmărirea permanentă a costurilor și activităților,
realizarea sarcinilor, încadrarea în timpii programați;
- Diseminarea şi evaluarea periodică a modului cum s-au realizat
activitățile;
- Realizarea de rapoarte periodice.
IV. Încheiere
61
Finalizarea tuturor angajamentelor și contractelor legate de proiect;

Evaluarea finală;
Sărbătorirea;
Raportarea finală;
Evaluare post-proiect.
5.1.2 Ciclul de viață al unui proiect.

Ciclul de viață al unui proiect vizează parcurge mai multor etape, înlănțuite
întun fir logic. Se porneste de la faza de analiză:
1. Analiza situației existente.
2. Identificarea problemelor majore.
3. Identificarea relațiilor cauza-efect.
4. Definirea scopului proiectului.
Faza de proiectare
1. Obiectivele care trebuie atinse pentru rezolvarea problemelor
identificate in faza anterioară.
2. Definirea activităților de întreprins.
Faza de construcție
1. Căile de urmat pentru a rezolva problemele identificate-folosind tehnicile
cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor propuse.
Faza de implementare
1. Punerea in practică a proiectului.
2. Urmărirea modului de implementare.
3. Momentul cel mai dificil al proiectului – trebuie făcut pas cu pas, pentru
a nu pierde controlul asupra activităților.
Faza de evaluare impact
1. Se analizează rezultatele obținute în fazele anterioare-prin compararea
obiectivelor propuse cu realizările finale.
Aplicații.
Care credeți că este cea mai importanță etapă în proiecte?

Care este cea mai grea etapă într-un proiect?
Care este rolul fiecărui membru al echipei de proiect în fiecare etapă a proiectului?
Joc de rol.
Roluri: Manager proiect, Expert grup țintă, Expert financiar, Expert promovare,
etc. Fiecare student îți va asuma un rol și va scrie principalele atribuții în fiecare
etapă a proiectului.
La final, fiecare prezintă colegilor sarcina realizată.
62
6 INIȚIEREA/CONCEPȚIA IDEII DE PROIECT

În faza de inițiere pornim de la căteva întrebări cheie:
 Cine este eligibil?
 Când este termenul de depunere?
 Care este valoarea grantului?
 Care este nivelul minim al cofinanţării?
 Cofinanțarea/ contribuția proprie poate să fie și în natură sau e obligatoriu
să fie numerar?
 Câte proiecte pot fi depuse de acelaşi aplicant?
 Câte proiecte pot fi finanţate pentru acelaşi aplicant?
 Care este grupul țintă asupra căruia proiectul trebuie să aibă un impact
pozitiv?
 Ce problemă are acest grup țintă?
 Ce documente oficiale trebuie anexate?
 De unde poate fi descărcat formularul de aplicaţie?
 Există un număr minim/maxim de pagini?
 Unde trebuie depusă propunerea?
 Cine este persoana de contact din partea autorităţii contractante
(telefon/e-mail)?
 Care sunt obiectivele propunerii de proiect?
În etapa de analiză, răspunsul la aceste întrebări poate fi realizat prin diferite
metode precum:
1. analiza actorilor-cheie implicaţi în proiect (Stakeholders Analysis);
2. analiza problemei (Arborele problemei);
3. analiza obiectivelor (Arborele obiectivelor);
4. analiza strategiilor (Analysis of Strategies).
6.1 ANALIZA ACTORILOR-CHEIE IMPLICAŢI ÎN PROIECT (STAKEHOLDERS

ANALYSIS).
Ce este un actor-cheie (Stakeholder)?
 Un actor cheie este un individ sau un grup de indivizi care au un interes
semnificativ vis-à-vis de succesul sau eşecul proiectului;
 Poate coincide cu beneficiarul, intermediarul sau inamicul unui proiect;
 Grijile, interesele şi capacitatea de acţiune ale acestora sunt diferite şi de
aceea este foarte importantă identificarea corectă a grupurilor de interes.
A se vedea Tabel 6.1. Matricea actorilor cheie.
63
Tabel 6.1. Matricea actorilor cheie
Actori cheie De ce sunt Capacitatea şi Activităţile din

interesaţi de motivaţia de a proiect care li
proiect contribui la se adresează
proiect
Stakeholder1
Stakeholder2
Stakeholder…
6.2 ANALIZA PROBLEMEI (ARBORELE PROBLEMEI).

Această metodă/ instrument permite analiza unei situaţii existente și
identificarea problemelor cheie în contextul acestora și vizualizarea problemelor
în forma unei diagrame\arbore (relaţie cauză-efect).
„Arborele problemei” este un instrument util în:
 Identificarea şi documentarea problemei.
 Evidențierea cauzelor ce generează problema şi efectelor
subsecvente.
 Definirea scopului, obiectivelor, rezultatelor aşteptate.
Această metodă are la bază ideea că orice problemă este cauzată de
existenţa şi acţiunea a o serie de factori şi că, la rândul ei, reprezintă o cauză
pentru alte probleme. Problema este o stare negativă de fapt și nu lipsa unei
soluții, în cadrul unei cereri de finanțare vorbim despre probleme specifice
organizației/ comunității și nu despre probleme generale. PROBLEMA SPECIFICĂ
este formulată ca un enunț ce descrie o situație actuală, o anumită nevoie a
societății, care afectează anumiți oameni sau situații, într-un loc anume, pe o
anumită perioadă de timp.
Etape în metoda „Arborele problemei”.
1. Enunţarea cât mai multor probleme existene la un moment dat într-un
domeniu dat;
2. Identificarea legăturilor de cauzalitate între problemele identificate şi
ordonarea problemelor în funcție de aceste legături;
3. Alegerea problemei care este abordabilă (rezolvabilă) determinând
rezultate importante pentru grupul de beneficiari;
4. Identificarea problemelor-cauză și a problemelor-efect ale problemei alese
şi stabilirea obiectivelor pornind de la cauze şi a rezultatelor aşteptate
pornind de la efecte.
Întrebări utile în formularea unei probleme:
 Care este problema (în ce constă starea negativă pe care doriți sa o
schimbați prin proiect)?
 Cine are problema menţionată?
 Câte persoane sau subiecţi?
 Unde sunt localizaţi beneficiarii (geografic)?
 De când există problema/când se manifestă? (periodic, de la un anumit
moment, permanent).
 Care sunt probele care vă sprijină afirmaţiile? (statistici/studii/analize)
64
 De ce organizaţia dumneavoastră este cea mai în măsură să abordeze

această problemă? (reprezentativitate, succese anterioare, resurse umane
şi materiale disponibile).
În analiza problemelor vom încerca să vedem de ce există această
problemă (identificând cauzele imediate sau mai profunde ale problemei – funcție
de câte «de ce»-uri succesive există în jurul problemei). Procesul de rezolvare a
problemei însemnând de fapt, abordarea câtor mai multe din rădăcinile (cauzele)
problemei. De asemenea, ce se întamplă dacă problema nu este rezolvată (aflând
astfel consecințele/ efectele problemei analizate).
În prima etapă se face identificarea problemei (legătura dintre
beneficiarul proiectului și finanțator), definirea scopului proiectului, a
stakeholders, a rezultatelor. Se pot utiliza diverse instrumente, vom folosi
Diagrama Isikawa pentru identificarea nevoilor și analiza SWOT pentru analiza
situației existente.
Aplicație.
1. Identificati o problemă care există în comunitatea voastră, pe care vreti să o

rezolvați, folosind tehnica Arborele problemei, descrisă mai sus.
2. Faceți o evaluare a problemei și a abilității vostre de a o îndeplini, țînând seama
că programele de finanțare finanțează un proiect luând în considerare criteriile:
calitatea persoanelor implicate, semnificația problemei, importantă soluției,
obiectivele programului de finanțare și rezonabilitatea prețului.
3. Identificați un finanțator de la care ați putea obține fonduri pentru a rezolva
problema identificată.
4. Corespunde această cu interesele finanțatorului?
5. Definiți problema identificată luând în considerare criteriile specificate..
6.3 DIAGRAMA ISIKAWA.

Diagrama Isikawa denumită după Kaoru Ishikawa seamănă cu scheletul unui
peşte, punând accentul pe cauze şi nu pe simptomele de manifestare ale unei
probleme. Diagrama necesită comunicare în grup, brainstorming și stimulează
dezbaterile. Este un instrument grafic folosit pentru a explora şi prezenta păreri
în legătură cu cauzele de variaţie pentru un proces. (diagramă cauză-efect sau
diagrama “os de peşte”). Conduce la îmbunătăţirea gradului de înţelegere a
problemelor complexe.
De regulă se realizează pe hârtie sau pe tablă, dar există şi programe pe
calculator care pot fi folosite în acest sens, template-uri în ppt, etc.
Scopul diagramei este de identificare a principalelor cauze care contribuie
la existenţa unei probleme. Aceste cauze sunt apoi analizate pentru a fi
îndepărtate. Diagrama ilustrează relaţiile care se stabilesc între cauzele
determinante pentru un anumit efect.
Elaborarea diagramei se face urmând următorii pași:
65
1.Identificarea problemei (efectului) – situație negativă cu care se confruntă

regiunea/instituția/o categorie socio-economică etc; trebuie formulată în termeni
clari și agreată de toți membrii grupului.
2. Problema devine „capul peștelui”- se desenează coloana vertebrală.
3. Stabilirea cauzelor principale/secundare ale problemei- prin brainstorming.

4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peștelui prin săgeți.
5. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor. Tot prin brainstorming se
stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale.
6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.
7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit.
8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor- poate face apel la instrumente
statistice, analitice şi grafice.
9. Adoptarea de decizii.
Cauzele sunt grupate în categorii (5M):

 Manpower: profesioniști din toate categoriile, inclusiv ierarhia care
participă la proiect.
 Masini (echipamente): echipamente, mașini, echipamente mici, spații care
sunt sau vor fi utilizate de proiect.
 Materie: tot ce este consumabil și util pentru proiect sau pentru elementul
care urmează să fie transformat prin proces.
 Metodă: corespunde modului de a face, oral sau scris (proceduri,
instrucțiun).
 Mediu: mediul fizic și uman care poate influența proiectul, condițiile de
lucru, aspectele relaționale.
Aplicatia.
Etapa de identificarea nevoilor.
Realizati o diagramă Ishikawa pornind de la modelele date
Puteti descărca unul dintre instrumentele „25 Great Fishbone Diagrama Template-
uri & Exemple [Word, Excel, PPT]”.
Link: 25 Great Fishbone Diagrama Template-uri & Exemple [Word, Excel, PPT]
(templatelab.com)
https://templatelab.com/fishbone-diagram-templates/
66
6.4 ANALIZA OBIECTIVELOR (ARBORELE SOLUȚIILOR).

Analiza obiectivelor (Arborele obiectivelor).
1. Identifică cele mai potrivite soluţii ale problemei.
2. Descrie situaţia creată după soluționarea problemei.
3. Verifică ierarhia obiectivelor.
4. Ilustrează relaţia mijloace-finalităţi sub forma unei diagrame (nu este
altceva decât transpunerea în formă „pozitivă” a diagramei Ishikawa/os
de pește).
5. Conduce la o structură cu aceeaşi logică cauzală, de jos în sus: mijloacele
sunt necesare pentru obţinerea rezultatelor, care împreună servesc la
atingerea scopului proiectului.
Identificarea soluţiilor.
SCOP: Prin această activitate, în baza arborelui problemelor se identifică
cele mai potrivite soluţii pentru problema identificată.
DESCRIERE: După determinarea problemelor urmează identificarea
soluţiilor. Pentru aceasta se utilizează un arbore decizional cu o structură identică
cu cea a arborelui obiectivelor numit arborele soluţiilor.
Pentru construcţia acestuia se copie structura arborelui problemelor
rezultate în urma analizei, fără conţinutul căsuţelor. Corespondent, aspectele
negative din arborele problemelor se pozitivează (se transformă în aspecte
dezirabile, pozitive).
6.5 ANALIZA STRATEGIILOR/OPŢIUNILOR.

Trebuie să avem în vedere următoarele aspecte:
 Dacă încercăm să eliminăm toate cauzele problemei sau doar o parte
dintre acestea.
 Oportunităţile pe care le putem valorifica.
 Combinaţia optimă de instrumente pentru maximizarea rezultatelor şi
asigurarea sustenabilităţii.
 Care este strategia optimă din punct de vedere al raportului calitate-preţ.
 Care opţiune maximizează impactul asupra grupului ţintă.
6.6 ANALIZA SWOT.

Analiza SWOT este un instrument analitic folosit în managementul de
proiect, în faza de inițiere.
Analiza SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats), prin care
aflăm dacă profilul organizaţiei este compatibil cu activităţile eligibile unui
program, analizând mediul intern şi mediul extern organizaţiei.
Analiza SWOT ajută conducerea unei organizaţii să decidă:
 cum să fortifice sau să sporească punctele tari ale organizaţiei.
 cum să abordeze punctele slabe.
 cum să beneficieze de oportunităţi.
67
 cum să evite sau să reducă ameninţările.

În cadrul proiectelor, analiza situației existente pornește de la aspectele
ce au incidență asupra nivelului de trai al membrilor comunității sau asupra
comunității. Modernizarea centralelor termice, îmbunătățirea iluminatului public,
etc. Pentru analiza situației existente se poate folosi metoda analizei SWOT, care
semnifică: S – Strenghts - puncte forte, W – Weaknesses - puncte slabe, O -
Opportunities – oportunități, T – Threats - amenințări. Punctele forte și cele slabe
sunt determinate de mediul intern al organizației, în timp ce oportunitățile și
amenințările sunt generate de mediul extern (concurența, climatul economic,
legislația, tehnologia). Folosirea acestui model permite descoperirea elementelor
ce pot avea impact asupra agentului economic în viitor.
Exemplu analiza Swot pentru o școală, Puncte tari: Personalul școlii
excelent și pasionat, clase mici, sală nouă de sport, comunitate puterincă, cărți
gratuite pentru clasele mici; Puncte slabe –înscrieri în scădere, ajutor limitat din
partea voluntarilor, comunicarea cu părțile interesate, viziunea nu este
documentată, nevoie de actualizare a facilităților; Oportunități- Programe pentru
părinți, creșterea populației, programe guvernamentale pentru școli, organizarea
unor tabere; Amenințări- concepții greșite despre educație, nesiguranța
cartierului, lipsă mijloace de transport, etc. Aceste se pot vedea în imaginea 6.6.
Analiza SWOT pentru școli
Imaginea 6.6. Analiza SWOT pentru școli, accesat de pe

https://templatelab.com /swot-analysis-templates/
Aplicație:
Realizați analiza SWOT pentru nevoile identificate cu ajutorul Diagramei Isikawa
68
Utilizați un template din „26 Powerful SWOT Analysis Templates & Examples”.
Link: 26 Powerful SWOT Analysis Templates & Examples (templatelab.com).
Recomandare.
Realizați o analiză SWOT cu ușurință folosind software-ul de analiză SWOT de la
MindView. Software-ul Analizei SWOT MindView se poate descărca de pe Link-ul:
https://www.matchware.com/swot-analysis-software
Cu MindView, puteți crea cu ușurință o imagine de ansamblu asupra analizei SWOT
și puteți simplifica planificarea afacerii.
Cum să creați o analiză SWOT în 3 pași simpli?
1. Faceți un brainstorming-Analiza SWOT. Mind Mapping este o tehnică puternică
de brainstorming, deosebit de eficientă pentru efectuarea de analize SWOT.
Software-ul MindView se bazează pe Mind Mapping și vă permite să vizualizați
punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările, creând o rețea de
idei pe o hartă mentală. MindView vă permite să imprimați analiza SWOT sub formă
de poster. Puteți utiliza șabloanele furnizate sau vă puteți crea propriile
documente. Creați prezentarea generală a analizei SWOT în 6 vizualizări
interschimbabile. Exportați „un singur clic” în Word și PowerPoint.
2. Luați notițe și atașați informații relevante. Detaliați fiecare subiect din analiza
dvs. SWOT inserând note și citând surse cu hyperlinkuri către site-uri web etc. În
plus, puteți atașa fișiere .pdf și Excel relevante, documente Word și mai mult,
făcând clic dreapta pe orice subiect, transformând analiza SWOT în o hartă
interactivă care facilitează colaborarea și asigură luarea deciziilor perspicace.
3. Creați rapoarte/prezentări de analiză SWOT. Integrat perfect cu MS Office,
MindView vă permite să vă distribuiți analiza SWOT sub formă de raport, pur și
simplu exportând harta mentală în Word. Toate notele și fișierele atașate vor fi
incluse și rămân intacte. Cu mai multe șabloane profesionale ușor de utilizat,
rapoartele dvs. vor ieși în evidență! Alternativ, vă puteți converti harta mentală
într-o prezentare PowerPoint. MindView vă configurează automat prezentările,
astfel încât, cu un simplu clic al mouse-ului, pentru o colaborare ulterioară, puteți
partaja analiza SWOT cu colegii și clienții folosind vizualizatorul GRATUIT
MindView (disponibil din meniul Descărcări). A se veda Figura 6.6. Software de
analiză SWOT, accesat de pe https://www.matchware.com/wp/wp-
content/uploads/brainstorm-swot.png
69
Figura 6.6. Software de analiză SWOT, accesat de pe

https://www.matchware.com/wp/wp-content/uploads/brainstorm-swot.png
70
7 ETAPA DE PLANIFICARE. METODE ȘI

INSTRUMENTE DE PLANIFICARE
Planificarea proiectului este o etapă importantă pentru derularea și
finalizarea, cu succes, a proiectului. În cadrul acestei etape se stabilește ce
trebuie realizat, cine trebuie să realizeze, pâna când și cu ce mijloace, astfel încât
să se reușească încadrarea în parametrii de timp, cost și de calitate impuși
inițial.Această etapă este oglinda întregului proiect şi asigură o elaborare corectă
şi realistă a acestuia.
Planificarea proiectului poate fii definita că fiind etapa de determinare a ceea
ce trebuie făcut, de către cine și când pentru a îndeplini obiectivele proiectului
cu resursele existente.
Structura procesului de planificare este următoarea:
 obiectivele: stabilirea obiectivelor ce trebuie realizate într-o perioada de
timp;
 programul: stabilirea strategiei ce trebuie urmata și a acțiunilor majore
ce trebuie întreprinse pentru a îndeplini obiectivele;
 termenele: stabilirea momentelor de începere și de finalizare a unei
activități, respectiv grup de activități;
 bugetul: determinarea cheltuielilor necesare pentru atingerea
obiectivelor;
 previziuni / estimări: proiecția a ceea ce se vă întâmpla la un moment dat;
 organizarea: stabilirea numărului de persoane (inclusiv sarcinile și
responsabilitățile aferente) necesare pentru atingerea obiectivelor;
 politica: un ghid general pentru luarea deciziilor și pentru acțiunile
individuale;
 procedura: o metoda detaliata de îndeplinire a politicii;
 standardul: un nivel al performantei de grup sau individuale, definit că
fiind acceptabil sau adecvat;
 în raport cu orizontul de timp la care se refera planificarea îmbraca mai
multe forme;
 planificarea strategică, care se întinde pe o perioada de peste trei ani, (în
cazul proiectelor care au un impact deosebit asupra organizației, chiar
daca durata este mai mică de cinci ani, acestea sunt adesea tratate că
fiind strategice);
 planificarea tactică, ce vizează o durată între unu și cinci ani,
 planificarea operațională, care se realizează pe o perioadă de la șase luni
până la un an.
7.1 METODE DE PROGRAMARE A MANAGEMENTULUI PROIECTELOR.

Cele mai cunoscute metode de programare a managementului proiectelor sunt:
 metoda diagramelor de tip Gantt sau cu bare;
71
 metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique sau Tehnică de

Evaluare și Revizuire a Programului);
 metoda CPM (Critical Path Method sau Metoda Drumului Critic);
 metoda Cadrului Logic.
7.2 DIAGRAMA GANTT. 12

„Timpul este inerent în management. Managementul timpului înseamnă
controlul acestei resurse. Este esența progresului tehnic şi economic deoarece
fructificarea şi dovedirea unei idei depinde de factorul timp.” (Corodeanu).
Problemele referitoare la gestionarea timpului pot fi soluţionate prin
implementarea unor tehnici de planificare a timpului. Tehnicile clasice de
gestionare a timpului sunt: Managementul prin obiective (MBO), spread sheets-
urile, analiza SWOT, graficele Gantt, “Mind mapping”-urile, fişele de evaluare a
ședințelor (Corodeanu).
Graficul Gantt numit după inventatorul său, Henry Gantt (1861-1919), care
a proiectat o astfel de diagramă în jurul anilor 1910-1915 este utilizat pentru
reprezentarea succesiunii activităților prevăzute în scopul implementării unui
proiect sau mai exact a unui plan de afaceri.
Cele mai vechi hărți Gantt au fost desenate pe hârtie și, prin urmare, au
trebuit să fie redesenate în întregime pentru a se adapta la schimbările
programate. De mulți ani, managerii de proiect au folosit bucăți de hârtie sau
blocuri pentru barele de grafic Gantt, astfel încât acestea să poată fi ajustate
după cum este necesar. (Flouris, Triant G.; Lock, Dennis, 2012).
Graficul Gantt se poate realiza simplist prin desenarea unui grafic pe o foaie
de hârtie sau se pot utiliza variante mai complexe, de la întrebuințarea funcțiilor
Excel-ului până la procurarea de software-uri speciale cum ar fi, Microsoft Project
sau Primavera Project Planner, ACEProject, ActiveProject Project Management,
Leading Project, Plan Wise Project Management, Target Process, Vertabase etc.
Ilustrarea grafică a acestui instrument de planificare rezidă într-un tabel cu
două axe: pe axa orizontală, se poziționează perioadele de timp pe care se
preconizează a se realiza afacerea în unități de măsură distincte (ore, zile,
săptămâni, luni) și stabilite în urma analizei inițiale sau durata estimată a unei
activități; pe axa verticală sunt reprezentate distinct toate sarcinile concret
identificate ale proiectului sau lista activităților de efectuat. Fiecărei sarcini/
activități îi este alocat câte un rând și pot fi marcate printr-un număr sau nume.
(Graficul Gantt si utilitatea sa-planificarea afacerii)
În partea stângă se marchează începutul preconizat pentru sarcina
respectivă, iar pe partea dreaptă sfârșitul prevăzut al sarcinii. Sarcinile propuse
se pot dezvolta condițional, cronologic de la alte sarcini, concomitent, suprapus
sau nu, din punct de vedere temporar.
Graficul Gantt permite vizualizarea relației dintre activitățile prevăzute
pentru implementarea unui proiect/plan de afaceri, indicând etapele care trebuie
12
Balan Sorina-Mihaela. Blog https://inovare.crefop.ro/blog-20181010-planificarea-
activitatilor-graficul-gantt.php
72
parcurse în acest scop, permite observarea datei la care au fost făcute modificări
în desfășurarea activităților, față de ceea ce a fost prevăzut într-o primă etapă.
Pentru construirea diagramei Gantt este necesară parcurgerea unor etape:
 Definirea activităților necesare pentru implementarea proiectului,
estimarea duratei fiecărei activități;
 Ordonarea activităților într-o succesiune logică;
 Marcarea pe grafic a succesiunii activităților cu ajutorul unor linii
orizontale (aceste linii arată momentul începerii şi pe cel al terminării
fiecărei activități).
 Toate aceste etape trebuie sa fie în concordanță cu obiectivele SMART.
7.2.1 5 motive pentru utilizarea graficelor Gantt.

Evitați confuzia de completare: Graficele Gantt au fost create pentru a
menține utilizatorii pe drumul cel bun, oferind o cronică vizuală pentru începerea
și finalizarea sarcinilor specifice. Oferind o imagine de ansamblu vizuală a
reperelor și a altor date-cheie, aceste diagrame sunt considerate a oferi o metodă
mai înțelegătoare și mai memorabilă de menținere a sarcinilor bazate pe timp și a
rezultatelor, fie că sunt urmărite zilnic, săptămânal, lunar sau anual.
Păstrați toți participații activităților pe aceeași pagină: În cazul în care
există un cadru vizual pentru ca munca să fie făcută, există mai puține șanse de
neînțelegere, mai ales atunci când este vorba de sarcini extrem de complexe.
Utilizarea graficelor Gantt permite tuturor părților interesate să aibă aceleași
informații, să-și desfășoare eforturile în conformitate cu protocolul dorit.
Înțelegerea relațiilor intre activități: Aceste diagrame pot clarifica modul
în care diferitele sarcini sunt interconectate și se bazează pe realizarea unui altei
sarcini pentru a îndeplini obiective specifice. Aceste relații intre activitate se
referă la înțelegerea calendarului fiecărei sarcini, ceea ce influențează apoi alte
sarcini enumerate. Acest lucru poate asigura mai bine fluxul de lucru optim,
productivitatea maximă și succesul general al proiectului.
Alocarea efectivă a resurselor: prin faptul că este capabil să privească în
perspectivă graficul Gantt, utilizatorii pot identifica în mod clar unde resursele
trebuie anticipate, alocate sau împărțite pentru a maximiza utilizarea acestor
resurse. Cu cât graficul este urmat mai îndeaproape, cu atât există șanse mai mari
de menținere a costurilor proiectului în limitele bugetului, asigurând, de
asemenea, o finalizare mai rapidă.
Obțineți o manevră a viitorului: deși este adesea ușor să vă prindeți de
sarcini de zi cu zi așa cum este detaliat pe o diagramă, avantajele graficului Gantt
includ ajutarea factorilor de decizie să privească mai departe pentru a se asigura
că fiecare proiect dat lucrează spre realizare obiectivele.
7.3 METODA PERT.

În anii ’50, amiralul Raborn (SUA) s-a confruntat cu necesitatea ca rachetele
din cadrul programului Polaris să fie gata de lansare într-un timp foarte scurt, fiind
amenințați de Rusia. Astfel, a luat naștere metoda PERT a lui Willard Fazar,
73
devenind o cerință obligatorie pentru toate proiectele forțelor navale ale Statelor
Unite ale Americii (Allen, Paul, History of Project Management).
Metodă abordează problema programării / planificării proiectelor din punct
de vedere probabilistic, folosind trei durate de timp asociate fiecărei activități -
optimisă, - pesimistă, - cea mai probabilă.
Duratele activităților au fost considerate ca variabile aleatorii caracterizate
prin media și dispersia lor.
Scopul metodei PERT îl reprezintă identificarea corectă a activităților
critice și furnizarea către managerul de proiect a informații cu privire la care
activități sunt considerate critice, necritice și ce rezervă de timp au activitățile
pentru a nu deveni critice.
Domeniul de utilizare a metodei PERT cuprinde proiecte de mare anvergură,
dar și mijlocii, fiind aplicată la lucrări unicat.
Mertoda PERTa fost realizată în două variate:
1. PERT/TIME, pentru a sublinia preocuparea autorilor de a orienta analiza
proiectelor spre parametrul timp;
2. PERT/COST elaborat în scopul analizei simultane a termenelor și
costurilor, asigurând controlul și coordonarea generală a proiectelor.
Există două tipuri de grafice rețea PERT:
1. Orientate pe evenimente;
2. Orientate pe activități (Neagu, 2007).
Graficele-rețea PERT orientate pe evenimente au următoarele
caracteristici:
 fiecare activitate este reprezentată printr-un arc;
 fiecare nod corespunde unui eveniment, care poate evidenția începerea
sau terminarea unei activități;
 numărul evenimentelor rețelei, precum și tipul fiecăruia, depind în mare
măsură de persoana care le elaborează.
7.4 METODA DRUMULUI CRITIC (CRITICAL PATH METHOD – CPM).

Metoda Drumului Critic se folosește cu precădere în cazul proiectelor de
construcții, care sunt dependente de resurse și se bazează pe estimări de timp
foarte exacte. Metoda Drumului Critic, prin folosirea unui model grafic în rețea,
oferă un tablou general al proiectului și permite determinarea duratei totale de
realizare a acestuia.
Drumul Critic este un procedeu pentru elaborarea programelor temporale.
Structura proiectului este reprezentată printr-o rețea cu activitățile pe arcuri, în
care fiecărei activități i se asociază durata normală, exprimată printr -o singură
valoare. Într-un astfel de grafic în rețea, este menționat un eveniment de început
al proiectului și un eveniment de final al acestuia.
Între evenimentul de început și evenimentul de final, există mai multe
drumuri, formate dintr-o succesiune de activități numite drumuri complete, cu
durate diferite. Dintre acestea, drumul complet cu lungimea cea mai mare,
obținută ca sumă a duratelor activităților cuprinse între nodul (evenimentul) inițial
74
și nodul final, se numește drum critic și va determina timpul de realizare a

proiectului.
Drumul critic reprezintă durata minimă posibilă de execuție a întregului
proiect, în care termenul minim și cel maxim al evenimentelor coincid. Dacă
activitățile de pe drumul critic sunt întârziate, tot proiectul va fi întârziat.
Activitățile care se regăsesc pe drumul critic se numesc activități critice și nu
dispun de rezerve de timp, trebuie executate la termenele programate pentru a
nu periclita realizarea termenului final al proiectului.
Activitățile care nu sunt situate pe drumul critic dispun de anumite perioade
de timp, denumite rezerve de timp, execuția acestora poate fi prelungită fără a
aduce daune și neafectând termenul de finalizare a proiectului. Rezerva de timp
este timpul dintre data limită necesară pentru respectarea drumului critic și data
la care se atinge efectiv un eveniment sau se termină o activitate (Toma, 2002).
7.5 METODA CADRULUI LOGIC

Matricea cadru logic este o metodă de prezentare a conţinutului unui proiect
într-un mod în care este posibilă stabilirea logică şi sistematică a obiectivelor
proiectului este reflectată în relaţiile cauzale între diferitele niveluri ale
obiectivelor pentru a putea verifica dacă aceste obiective au fost îndeplinite şi
pentru a stabili ce ipoteze (factori), din afara controlului proiectului, pot influenţa
succesul său. Metoda Cadrului Logic sau LFA („Logical Framework Approach”) este
un instrument folosit pentru proiectele de dezvoltare. Metoda a fost adoptată în
anii ’70 pentru planificarea activităţilor de dezvoltare desfășurate de către United
States Agency for International Development, în teoriile de management ale
sectorului privat, cum ar fi metoda „managementului prin obiective”, care a
cunoscut o mare popularitate în anii ’60 (Ina,2003).
Metoda Cadrului Logic sintetizează într-un format standard ce încearcă să
realizeze proiectul, cum își propune să facă asta, ce elemente sunt necesare
pentru ca ’succesul proiectului să fie asigurat, metodele prin care se poate măsura
evoluţia proiectului, eventualele probleme care pot să apară.
Sub aspect managerial, metoda Cadrului Logic presupune un sistem de
analiză a problemelor și a nevoilor, ierarhizarea mijloaceloe și scopurilor,
selectarea celei mai potrivite strategii de implementare.
Cadrul logic „Logframe” însumează ceea ce urmăreşte să realizeze
proiectul, care sunt ipotezele cheie, cum vor fi monitorizate şi evaluate output-
urile şi impactul. Pornind de la matricea Cadru logic se pot dezvoltarea alte
instrumente precum: bugetul proiectului, alocarea responsabilităţilor, planul de
implementare, planul de monitorizare etc.
Matricea Logică este o matrice care leagă şi sintetizează elementele cheie
ale proiectului şi relaţiile dintre ele.
75
Logica Indicatori Surse şi Ipoteze

intervenţiei verificabili în mod mijloace de
obiectiv verificare
Obiectiv(e)
general(e)
Obiectiv specific
(Scopul
proiectului)
Rezultate
Activităţi Mijloace Costuri
Precondiţii
7.5.1 Definirea termenilor din Matricea Logică
 Obiective generale - explică de ce este proiectul important pentru

societate, în termeni de beneficii pe termen lung pentru beneficiarii finali
şi mai larg, beneficii pentru alte grupuri. Obiectivele generale arată cum
se încadrează proiectul în politicile regionale/ sectoriale, ale guvernului/
organizaţiilor implicate şi ale CE. Proiectul nostru nu va putea realiza
singur obiectivul(ele) general(e), ci numai va contribui la realizarea
acestuia(ora) împreună cu alte proiecte.
 Obiectivele specifice (scopul proiectului): sunt obiectivele care trebuie
atinse prin implementarea proiectului. Scopul trebuie să fie rezolvarea
unei probleme centrale care trebuie definită în termeni de beneficii
sustenabile pentru grupurile ţintă. El defineşte ceea ce dorim să realizăm
prin proiectul nostru pentru a rezolva nevoile grupului ţintă. Trebuie să
existe un singur scop (obiectiv specific) al proiectului.
 Rezultate: sunt “produse” obţinute ca urmare a desfăşurării activităţilor,
a căror combinaţie va conduce la realizarea scopului proiectului.
 Activităţi: Acţiunile specifice care trebuie întreprinse pentru a produce
rezultate. Ele sumarizează ce se va face în proiect.
 Mijloace: Resurse (intrări) materiale și nemateriale necesare pentru a
desfăşura activităţile (cum ar fi: personal, echipament şi materiale).
 Costuri: Costurile reprezintă traducerea în termeni financiari a resurselor
identificate (mijloacelor).
 Indicatori verificabili în mod obiectiv: descrierea operațională a
obiectivelor generale, scopul proiectului şi a rezultatelor.
76
 Surse şi mijloace de verificare: arată unde şi sub ce formă pot fi găsite

informaţiile privind realizarea obiectivelor generale, a scopului proiectului
şi a rezultatelor.
 Ipoteze: sunt acei factori externi (condiţii) care nu sunt influenţaţi de
proiect, dar care pot afecta implementarea sa şi sustenbilitatea pe termen
lung. Aceste condiţii trebuie îndeplinite pentru ca proiectul să poată reuşi.
 Precondiţii: Condiţii care trebuie îndeplinite înainte ca proiectul să
înceapă.
7.5.2 Cum funcționează Matricea Cadru Logic?

I. Logica verticală (relaţia între coloanele I şi IV):
 identifică ce intenţionează proiectul să facă/ obiectivele (col.I );
 clarifică relaţia cauzală între diferitele niveluri ale obiectivelor/ logica
intervenţiei proiectului (col.I );
 specifică ipotezele importante şi incertitudinile dincolo de controlul
managerului de proiect (col. IV ).
II. Logica orizontală, care se referă la măsurarea efectelor proiectului şi
resurselor folosite de proiect, prin:
 specificarea indicatorilor cheie, (col. II);
 sursele de informare prin care aceştia vor fi verificaţi (col. III).
Logica verticală:
Coloana I (logica intervenţiei): Stabileşte strategia proiectului - nivelul
obiectivelor (ce intenţionează proiectul să facă), relaţia şi ierarhia dintre ele.
Intervenţia urmează logica de mai sus: prin folosirea mijloacelor materiale şi
nemateriale, se pot implementa activităţile, care vor genera rezultatele.
Combinaţia acestor rezultate va duce la atingerea scopului proiectului care va
contribui la obiectivele generale. Urmând această logică, atunci când pregătim
sau verificăm matricea vom putea identifica neajunsuri sau erori în concepţia
proiectului.
Coloana IV (Ipoteze şi precondiţii): Factorii externi au o influenţă importantă
asupra succesului proiectului şi este necesară identificarea şi luarea lor în
consideraţie. La fiecare nivel al matricei / tabelului se vor include pe rândul
corespunzător din tabel, acele ipoteze care reprezintă incertitudini, condiţii sau
riscuri pentru atingerea obiectivului proiectului de pe rândul corespunzător. În
cazul în care probabilitatea ca o condiţie să se îndeplinească este mare (sau riscul
este mic), condiţia/riscul nu se include în matrice deoarece nu va afecta
implementarea proiectului. În cazul în care probabilitatea ca o condiţie să se
indeplinească este redusă (sau riscul este ridicat), condiţia/riscul nu se include,
dar se impune revizuirea proiectului sau chiar abandonarea lui (după caz). Vor fi
incluse în matricea cadrului logic numai acele ipoteze/riscuri cu o probabilitate
rezonabilă de a se îndeplini. Dacă la un anumit nivel nu sunt identificaţi factori
care să influenţeze proiectul, atunci nu va fi trecut nici un element în căsuţa
corespunzătoare.
77
Corelarea logică între coloanele I şi IV este următoarea:
Logica orizontală:
Coloana II : Indicatorii de realizare, verificabili în mod obiectiv.
Indicatorii permit verificarea şi măsurarea gradului în care nivelul
corespunzător al logicii intervenţiei (col.I) a fost sau va fi realizat.
• primul rând va conţine indicatorii de impact general;
• rândul doi va conţine indicatorii de impact specific;
• al treilea rând va conţine indicatorii de rezultate.
Criterii de selectare a indicatorilor:
 Validitate: reflectă în mod direct obiectivul pe care intenţionează să îl
măsoare?
 Obiectivitate: definesc precis şi fără ambiguităţi obiectivul pe care îl
măsoară?
 Credibilitate: sunt datele consecvente sau comparabile în timp ?
 Accesibilitate: pot fi datele colectate cu uşurinţă, la timp şi cu costuri
rezonabile?
 Utilitate: vor fi datele utile pentru luarea deciziilor sau pentru a învăţa
din experienţă?
 Proprietate: sunt de acord partenerii şi părţile interesate că indicatorul
are sens şi utilitate pentru ei?
78
Exemple de indicatori:
• Număr de persoane instruite ( sau % /din);
• Număr de persoane angajate ( sau % din);
• Număr de noi locuri de muncă identificate;
• Rata şomajului;
• Rata ocupării; etc.
Exemple de indicatori SMART:
 100 de persoane care au dobândit o nouă meserie până la sfârşitul
proiectului, în iunie 2022;
 numărul de femei șomeri peste 50 de ani din Targu Mureș redus cu 5%
într-un an;
 15% din studenți asistaţi în cadrul proiectului angajaţi până la ieșirea
din operațiune etc.
Pentru fiecare nivel al obiectivelor putem avea unul sau mai mulţi
indicatori care vor defini complet obiectivul corespunzător. Totuşi, prea mulţi
indicatori pot crea confuzii.
Corelarea logică între coloanele I şi II: pentru fiecare nivel de obiective
din coloana I trebuie selectaţi si prevăzuți în coloana II indicatori potriviţi,
măsurabili şi cuantificabili.
Pe rândul de jos a celei de-a doua coloane, va trebui să plasăm mijloacele
materiale și nemateriale (intrările) necesare pentru a desfăşura activităţile
planificate (nu sunt indicatori pentru activităţi). Această căsuţă conţine o
prezentare sintetică a resurselor estimate.
Coloana III: Surse şi mijloace de verificare.

Trebuie specificat, unde, în ce formă şi cât de des pot fi găsite sau
furnizate informaţiile privind gradul de realizare a obiectivelor (descris prin
indicatorii verificabili în mod obiectiv).
Verificare finală a calităţii matricei cadru logic- trebuie verificat dacă:
• logica verticală este completă şi corectă;
• indicatorii şi sursele de verificare sunt accesibile si credibile;
• precondiţiile sunt realiste;
• ipotezele sunt realiste şi complete;
• riscurile sunt acceptabile;
• probabilitatea succesului este suficient de mare;
• beneficiile justifică, costurile.
Discuții.
Ce metode de programare a managementului proiectelor cunoasteți?

Care credeți că este cea mai eficiență metodă de programare?
79
8 METODOLOGIA EVALUĂRII PROGRAMELOR

EDUCAȚIONALE
Evaluarea propunerilor de proiecte se face pe baza unor criterii de evaluare,

care sunt de două tipuri:
• criterii generale, valabile pentru toate tipurile de proiecte;
• criterii specifice, stabilite pentru fiecare tip de proiecte; de regulă, la
deschiderea unei competiţii de proiecte sunt evidenţiate şi aceste criterii.
Evaluarea proiectului se concentrează pe un singur proiect definit printr-
un set legat de activități pe o anumită perioadă de timp. Evaluarea furnizează
informații pentru îmbunătățirea proiectului care se dezvoltă şi progresează.
Informațiile sunt colectate pentru a se putea stabili dacă el se desfășoară aşa cum
a fost planificat, dacă îşi atinge scopurile şi obiectivele declarate în conformitate
cu limita de timp propusă.
Constatările evaluării sunt folosite şi pentru a se stabili dacă proiectul
trebuie să continue așa cum se desfășoară acum sau sunt necesare modificări. În
evaluarea proiectului, proiectarea evaluării şi strângerea datelor încep atunci când
începe şi proiectul. Strângerea datelor se face conform unei scheme stabilite (de
exemplu, la fiecare 6 luni, o dată pe an etc.) şi oferă informații pentru a sprijini
continuarea recomandărilor, modificarea şi/sau anularea unor activități şi
strategii ale proiectului.
Evaluările pot servi în multe feluri şi pot furniza date critice pentru luarea
deciziei în toate fazele elaborării şi implementării proiectului. Deşi unii oameni au
sentimentul că evaluarea este o activitate împotriva proiectului, dacă este făcută
bine, ea este în realitate în favoarea proiectului. Este important să reținem că
evaluarea este un proces, nu un singur lucru. Atunci când este bine făcută,
evaluarea poate să ajute la informarea managerilor cu privire la progresul
proiectului, poate servi la clarificarea scopurilor şi a obiectivelo, poate oferi
informații importante cu privire la ceea ce merge bine şi la ceea ce merge prost şi
de ce.
În secțiunea următoare descriem trei tipuri generale de studii de evaluare:
(1) Evaluarea planificării;
(2) Evaluarea formativă (implementare şi progres) şi
(3) Evaluarea sumativă.
8.1 EVALUAREA PLANIFICĂRII

Scopul Evaluării Planificării este de a examina scopurile, obiectivele,
strategiile şi termenele limită ale proiectului. Evaluarea Planificării va examina
dacă scopurile şi obiectivele proiectului sunt exprimate clar, dacă sunt legate de
situația sau problema centrală şi va analiza procedurile propuse pentru a vedea
dacă sunt solide şi relevante ca metode. Evaluarea Planificării va oferi tuturor –
80
personalului, participanților, factorilor de decizie şi publicului – o înțelegere a

ceea ce trebuie să facă proiectul şi a termenelor de timp şi strategiilor utilizate.
Pentru a efectua o Evaluare a Planificării, evaluatorul trebuie să fie prezent
atunci când proiectul este în faza de elaborare.
Evaluarea Planificării este în mod tipic destinată să răspundă la întrebări
precum:
• De ce a fost elaborat proiectul?
• Care este problema pe care încearcă s-o rezolve?
• Cine sunt factorii implicați în proiect (cei care au credibilitate, putere sau
alt tip de capital implicat în proiect)?
• Ce doresc să ştie factorii interesaţi?
• Care sunt chestiunile cele mai importante pentru fiecare factor interesat?
• Care probleme sunt de importanţă secundară?
• Unde coincid preocupările? Unde sunt în conflict?
• Care sunt participanţii care urmează să fie serviţi?
• Care sunt activităţile şi strategiile care vor rezolva problema sau
necesitatea identificată?
• Care este intervenţia?
• Cum vor beneficia participanţii?
• Care sunt rezultatele scontate?
• Unde va fi localizat programul (nivelul serviciului de sănătate, o zonă
geografică)?
• Câte luni din anul calendaristic va opera programul?
• Când va începe şi când se va încheia programul?
• Cât costă? Care este bugetul pentru program?
• Ce resurse instituţionale, umane sau materiale sunt necesare?
• De cât este nevoie pentru evaluare? Pentru diseminare?
• Care sunt rezultatele măsurabile pe care doreşte să le realizeze proiectul?
• Care este impactul scontat al proiectului pe termen scurt? Pe termen lung?
• Ce aranjamente au fost făcute pentru strângerea de date? Care sunt
înţelegerile în legătură cu ţinerea evidenţelor, răspunsurile la chestionare,
participarea la testare?
Aceste întrebări pot constitui o listă de verificare pentru a se determina
dacă toate elementele relevante sunt incluse în planul de proiect. Evaluarea
Planificării examinează înţelegerea scopurilor proiectului, a obiectivelor,
strategiilor şi termenelor limită.
8.2 EVALUAREA FORMATIVĂ

Scopul Evaluării Formative este să examineze proiectele în derulare.
Evaluarea formativă începe o dată cu inaugurarea proiectului şi continuă pe tot
parcursul acestuia. Intenţia sa este să ofere informaţii pentru îmbunătăţirea
proiectului. Pentru multe proiecte, Evaluarea Formativă constă în două segmente:
Evaluarea implementării şi Evaluarea progresului.
81
8.2.1 Evaluarea implementării

Scopul Evaluării Implementării este să se examineze dacă proiectul se
desfăşoară după plan. Ea se poate efectua o dată sau de mai multe ori pe parcursul
desfăşurării unui proiect. Înainte de a se evalua rezultatele unui proiect, trebuie
să se ştie dacă proiectul este într-adevăr operaţional şi dacă funcţionează în
conformitate cu planul sau descrierea sa. Evaluarea Implementării strânge
informații pentru a se stabili dacă programul sau proiectul este realizat aşa cum a
fost planificat. Este nevoie de o serie de întrebări referitoare la implementare
pentru a ghida Evaluarea Implementării.
8.2.2 Evaluarea progresului

Scopul Evaluării Progresului este să se examineze progresul în realizarea
scopurilor proiectului. Ea cuprinde strângerea informațiilor pentru a se afla dacă
reperele progresului au fost atinse şi pentru a se sublinia evoluțiile neașteptate.
Evaluarea Progresului strânge informații pentru a stabili care este impactul
activităților şi strategiilor asupra participanților în diverse stadii de intervenție.
Prin măsurarea rezultatelor interimare, personalul proiectului elimină riscul de a
aștepta până când participanții vor cunoaște întregul tratament pentru evaluarea
rezultatelor. Dacă datele colectate ca parte a Evaluării Progresului nu arată
schimbările scontate, aceste informații pot fi folosite pentru finalizarea sau
încheierea proiectului. Datele strânse ca parte a Evaluării Progresului pot contribui
sau pot forma baza pentru studiul de Evaluare Sumativă efectuat cândva în viitor.
8.3 EVALUAREA SUMATIVĂ

Scopul Evaluării Sumative este să examineze succesul unui proiect.
Evaluarea Sumativă are loc după ce au fost efectuate schimbările, după ce
proiectul s-a stabilizat şi după ce ne putem da seama de impactul proiectului.
Evaluarea Sumativă strânge informații despre procese, impacturi şi
rezultate, fiind aprecierea schimbărilor imediate aduse de proiect, în timp ce
Evaluarea Rezultatelor măsoară atingerea obiectivelor pe termen mediu.
Evaluarea Sumativă este de regulă o apreciere externă a valorii, a
meritelor şi realizărilor proiectului. De regulă, acest tip de evaluare este necesar
pentru luarea deciziei. Atunci când efectuăm o Evaluare Sumativă trebuie urmărite
„rezultatele neanticipate”. Acestea sunt constatări care ies la lumină în timpul
strângerii datelor sau a analizei datelor care nu au fost niciodată anticipate atunci
când a fost elaborat studiul.
8.4 EVALUAREA DE MONITORIZARE

Monitorizarea este o formă de evaluare continuă sau intermitentă a
proiectului efectuată de cineva din afara acestuia. Monitorul poate veni de la
agenţia de finanţare pentru a stabili progresul proiectului şi respectarea
contractului sau a grantului pentru proiect. Monitorul investighează utilizarea
82
corectă a fondurilor, observă progresul şi furnizează informaţii agenţiei

finanţatoare în legătură cu proiectul.
Uneori se face confuzie între termenii „Evaluarea Implementării” şi
„Evaluarea de monitorizare”. În timp ce Evaluarea Implementării este o verificare
internă timpurie, efectuată de personalul proiectului pentru a vedea dacă
elementele esenţiale ale proiectului sunt prezente şi operaţionale, monitorizarea
este o verificare externă şi de regulă vine după Evaluarea Implementării. Deşi cele
două diferă, Evaluarea Implementării, dacă este eficace, poate facilita progresul
şi ne poate asigura că nu există surprize nedorite în timpul monitorizării.
Aplicații.
Întocmiți o hartă conceptuală în care să evidențiați fiecare tip de evaluare și
caracteristicile sale: evaluarea planificării, evaluarea formativă (implementare şi
progres) şi evaluarea sumativă.
Identificați în cadrul unor programe structurale grile de evaluare pentru fiecare
tip de evaluare. Pentru grilele de evaluare a cererii de finanțare care sunt criteriile
și indicatorii identificați?
8.5 PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR. BUGETUL PROIECTULUI
Printre activitățile de management al proiectului amintim:

 Analiza și stabilirea obiectivelor de proiect.
 Evaluarea și controlul riscurilor.
 Estimarea resurselor.
 Alocarea resurselor.
 Organizarea proiectului.
 Achiziționarea de resurse.
 Stabilirea sarcinilo.r
 Conducerea activităților de proiect.
 Controlarea executării proiectului.
 Urmărirea și raportarea derulării proiectului.
 Analizarea rezultatelor.
 Previzionarea tendințelor proiectului.
 Managementul calității.
 Managementul problemelor.
8.5.1 Activităţile proiectului

Planificarea activităţilor în proiect se realizează pornind de la următoarele
aspecte:
1. Enunțarea şi descrierea fiecărei activităţi în parte;
2. Descrierea secvenţelor în timp şi modul cum se interferează activităţile;
3. Specificarea responsabilului activităţii respective;
83
4. Specificarea resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp).
Programul activităților
Diagramele cu bare sau diagramele Gantt reprezintă o modalitate uzuală de
reprezentare a unui program de activităţi și presupun enumerarea activităţilor pe
o pagină, de sus în jos şi utilizează o scară temporală, desenarea unei bare
orizontale pentru fiecare activitate - fiecare bară reprezentând durata de
realizare a activităţii respective.
Exepmlu Grafic Gantt
Figura 8.5.1. Grafic Gantt proiect Erasmus+ Future WorK
Pentru a realizare un plan de activitate:

Estimați cât timp este necesar pentru realizarea unei activități incluzând și
perioada de pregătire a activității.
Estimați perioada de desfășurare a activităților proiectului (în luni).
Realizați un tabel în care să introduceți planul de lucru folosind unitatea de
măsură ,,luna” pentru ilustrarea perioadei activităților (Nu uitați constrângerile
programului de finanțare: finanțări ale proiectelor de maxim 12 luni de zile).
Definiți evenimentele ce vor apărea în proiectul la care lucrați (conferințe de
presa, târguri, evenimente stradale, organizarea unui seminar, curs de instruire,
sau încheierea unei faze a proiectului, definitivarea unui produs sau lansarea unui
serviciu, etc.).
Marcați aceste evenimente în planul de lucru.
84
Marcați în planul de lucru evaluările intermediare și finale și raportările către

finanțator.
Verificați planul de lucru în acord cu planul de activități al proiectului și luând
în considerare disponibilitatea resurselor umane, financiare și materiale necesare
desfășurării activităților.
Evaluați obiectivele pe care le-ați scris, cu formula SMART.
Definiți toate activitatile si sarcinile proiectului.
La realizarea graficului Gantt se introduce un număr rezonabil de sarcini

(cca15-20). Pentru o echipă de proiect se trec şi responsabilii pentru sarcini.
Alegerea unităţii de timp utilizate se face ținând seama de durata proiectului,
astfel: pentru un proiect mai scurt (în jur de trei luni) este recomandabil să se
folosească zilele ca unităţi de timp,iar pentru proiecte pe termen mai lung, se
recomandă folosirea săptămânilor/lunilor. Pe grafic se pot reprezenta şi
evenimente/momente (întâlniri transnaționale, evenimente multiplicatoare,
întâlniri periodice ale echipei de proiect, deadline-uri pentru rapoarte de evaluare
etc.) care sunt importante şi merită să fie evidenţiate și se marchează de obicei
sub forma unor triunghiuri orientate în sus.
Aplicație.
Graficul Gantt permite:

-evaluarea duratei unui proiect;
-determinarea resurselor necesare;
-planificarea alocării resurselor în timp;
-gestionarea legăturilor dintre sarcini;
-planificarea sarcinilor care trebuie finalizate înainte de începerea altor activităţi;
-planificarea activităţilor de raportare şi monitorizare;
Întocmiți un grafic Gantt utilizând un template pentru grafice Gantt
https://www.teamgantt.com/free-gantt-chart-excel-template
https://ganttxl.com/gantt-chart-excel-template-
1/?gclid=EAIaIQobChMI2a2zvvPV2QIVhIeaCh1WhwImEAEYASAAEgJLCvD_BwE
8.5.2 Metoda Work Break Down Structure 13
Project Management Institute (PMI) Project Management Book of

Knowledge (PMBOK) definește Work Breakdown Structure că o „descompunere
ierarhică orientată spre livrare a lucrării care urmează să fie executată de echipa
de proiect”.
Planificarea rapidă și eficientă a proiectelor cu MindView.
MindView vă permite să utilizați hărțile mentale pentru a ajuta fiecare
membru al echipei de proiect să înțeleagă pe deplin proiectul, să contribuie la
13
Link: https://www.workbreakdownstructure.com/
85
planificare, să urmați cronologia proiectului și să vizualizați clar toate sarcinile

într-o manieră organizată. Vă permite să luați notițe „din mers” pentru criterii sau
managementul riscurilor și vă permite să atașați fișiere relevante la fiecare sarcină
din harta mentală (fișiere Excel®, desene tehnice etc.).
Informațiile despre sarcini, cum ar fi resursele, durata și prioritățile, pot
fi de asemenea aplicate cu ușurință direct pe harta mentală. MindView este o
punte între Mind Mapping și planificarea proiectelor prin integrarea unei diagrame
Gantt dinamice. Acest lucru permite crearea celei mai mare părți a planului de
proiect în vizualizarea Mind Map și coutarea la vizualizarea Gantt. Diagrama Gantt
finală poate fi tipărită sau integrată cu ușurință cu Microsoft Project.
MindView este instrumentul ideal pentru prezentarea structurilor ierarhice
de defalcare a lucrărilor (WBS) întrucât oferă diferite vizualizări, inclusiv Harta
mentală de sus în jos, vizualizare Stânga/Dreapta și permite comutarea între
aceste vizualizări instantaneu.
După ce faza de brainstorming este finalizată, trageți și plasați ramurile
hărții mentale pentru a o transforma în structura necesară de defalcare a muncii.
MindView vă permite, inserararea de grafice pe Harta Mintală pentru a ilustra
concepte specifice: conform teoriei Mind Mapping, includerea elementelor vizuale
clarifică în mod semnificativ gândirea și crește reținerea.
Aplicați informații despre sarcină în interfața intuitivă Mind Map, inclusiv
următoarele,:
• Informații de programare;
• Resurse;
• Priorități;
• Niveluri de finalizare.
Aceste informații sunt ușor partajate, permițând tuturor membrilor echipei
să participe la planificarea, execuția proiectelor și maximizarea rezultatelor.
Pentru o gestionare suplimentară a sarcinilor, vă puteți exporta cu ușurință
harta mentală în Microsoft® Outlook. Puteți importa listele de activități existente
din Outlook în MindView și puteți sincroniza versiunile aceleiași liste de activități
stocate atât în MindView, cât și în Outlook, pentru a elimina redundanțele.
Folosind vizualizarea Gantt încorporată MindView, puteți utiliza reprezentarea
familiară a diagramei Gantt în timp ce utilizați toate caracteristicile standard de
management de proiect.
Vizualizarea MindView Gantt dă putere managerilor de proiect și oricărei
persoane implicate în planificarea proiectelor să își gestioneze programul de
proiect de la început până la sfârșit cu eficiență maximă. Interfața sa vizuală ușor
de utilizat vă permite să definiți și să modificați rapid și ușor toate datele de
programare a proiectului.
Caracteristica MindView XML Import permite convertirea formatelor de
fișiere în formatul Mind Map. Caracteristica XML Export permite integrarea
documentele MindView în alte aplicații prin implementarea unui fișier de
transformare.
MindView permite exportul planurilor de proiect în Microsoft® Project
pentru dezvoltare ulterioară sau pentru partajarea cu alți manageri de proiect. Se
pot importa proiecte existente în programele MindView direct de la Microsoft
86
Project sau prin intermediul XML Microsoft Project, pentru a profita din plin de
MindView Mind Mapping și capabilități de brainstorming.
MindView Viewer permite partajarea proiectul MindView cu colegii sau
clienții care nu sunt utilizatori MindView. Oricine poate vizualiza planul de proiect
în orice vizualizare din MindView, îl poate filtra și imprima. Dacă ați atașat grafice
și fișiere externe la planul dvs. de proiect salvați-l folosind funcția „Pack & Go”
pentru a permite vizualizatorului să afișeze toate aceste elemente. Vizualizatorul
gratuit poate fi descărcat oricând din meniul de navigare.
Aplicație.
Există multe instrumente software WBS disponibile.
Unele dintre ele se bazează pe hărți mentale, iar altele sunt instrumente de
desen. Vizualizați tutorialul aici: https://www.youtube.com /watch?v=
cULMKqVh3QE
Software de management de proiect MindView:

https://www.matchware.com/project-management-software
Se poate descarcă softul aici:

https://accounts.matchware.com/Applications?DemoRegisterEnd=True
8.5.3 Bugetul de proiect
Stabilirea bugetului este procesul de determinare a costurilor activităţilor

identificate în planul proiectului. Managerul de proiect este responsabil pentru
determinarea costurilor şi alocarea bugetelor pentru activităţi.
Bugetul proiectului reprezintă totalitatea nevoilor şi disponibilităţilor
financiare pentru proiectul respectiv. În funcţie de specificul fiecărui proiect, se
pot evidenţia două categorii de cheltuieli, costuri eligibile şi cele neeligibile.
Înainte de angajarea oricărui tip de cheltuieli, directorul de proiect şi echipa
managerială trebuie să se informeze asupra diverselor categorii de cheltuieli.
Anumite cheltuieli eligibile pentru unele categorii de proiecte (de exemplu,
echipamentele costisitoare în cazul unor proiecte de dotări) pot fi neeligibile în
cadrul altor tipuri de proiecte. Un alt aspect de luat în considerare este partea de
cofinațare. În general, toate programele ce pot fi accesate presupun o
cofinanţare, asigurarea unei părţi din totalul finanţării solicitate de însăşi
promotorul proiectului. Astfel, se instituie şi modalitatea de responsabilizare a
managerului de proiect şi a echipei manageriale a proiectului în direcţia realizării
integrale şi în bune condiţii a activităţilor propuse.
Este importantă citirea atentă a ghidului finanţatorului şi a instrucţiunilor
financiare.
87
Bugetul se poate realiza sub forma unui deviz antecalcul / postcalcul.

Cheltuielile cuprinse în buget se repartizează pe etape de realizare a proiectului
şi pe fiecare an de derulare a activităţilor acestuia.
Condițiile unui proiect de succes sunt:

 Bugetul este clar şi suficient de detaliat;
 Cheltuielile sunt absolut necesare pentru funcţionarea proiectului;
 Rezultatele au o probabilitate mare de a fi realizate;
 Persoanele care vor lucra în cadrul proiectului au experienţa necesară;
 Solicitantul are experienţă în managementul de proiecte;
 Există o comunicare foarte bună între beneficiar şi finanţator, începând
din faza de elaborare a proiectului şi continuând pe parcursul
implementării sale.
Aspecte care trebuie urmate la întocmirea bugetului (Haheu-Munteanu,

E.2016):
a) bugetul trebuie să fie fezabil şi să includă toate cheltuielile necesare -
să asigure funcţionarea activităţii în economia reală, nu doar pe hârtie; trebuie
stabilite şi estimate cât mai precis posibil toate categoriile de cheltuieli necesare
pentru realizarea obiectivelor activităţilor respective, în condiţiile de calitate
necesare în proiect (orice omisiune esenţială duce, în faza de implementare
efectivă, fie la solicitarea de fonduri suplimentare peste cele aprobate, de multe
ori echivalentă cu anularea proiectului, fie la solicitări de modificare a bugetului,
acceptate de finanţatori în mod excepţional şi doar între anumite limite;
b) nu depăşiţi plafonul maxim de cheltuieli impus de finanţator pentru
fiecare categorie bugetară; rezervele pentru situaţii neprevăzute, atunci când pot
fi incluse în buget, au limite maxime acceptate de finanţator, în afară de
cheltuielile strict necesare, finanţatorii nu sunt dispuşi să finanţeze decât
cheltuieli derivate sau legate de funcţionarea programului în ansamblu;
finanţatorul nu ezită să solicite modificarea bugetului atunci când consideră
88
nejustificat de mari anumite cheltuieli sau decide să acorde o sumă mai mică decât
cea solicitată iniţial prin proiect;
c) nu vă propuneţi să obţineţi suma maximă oferită de finanţator pentru
un proiect; pentru a obţine sume mai mari sub formă de finanţări nerambursabile,
depuneţi mai multe proiecte, în cadrul aceluiaşi program de finanţare (dar pentru
alte proiecte) sau în cadrul altor programe (de regulă, cei mai mulţi finanţatori nu
acordă sume pentru activităţi care sunt finanţate în paralel din sumele obţinute
de la alt finanţator sau din sursele solicitantului);
d) cofinanţarea (contribuţia proprie) poate constitui un element
suplimentar de eligibilitate, dovedind cu documente că dispuneţi de bunurile
materiale şi personalul (aşa-numita „contribuţie în natură"), precum şi de resursele
financiare care reprezintă, că valoare totală în bugetul proiectului, cel puţin
procentul minim solicitat de finanţator, încercaţi să asiguraţi un nivel al
cofinanţării mai mare decât procentul minim solicitat; o contribuţie proprie mai
mare poate indica finanţatorului interesul şi seriozitatea cu care solicitantul
tratează activităţile din proiect. Este posibil că proiectul să inceapă înainte că
suma oferită de finanţator să sosească (de regulă, această sumă se acordă în mai
multe tranşe), situaţie în care contribuţia proprie a solicitantului trebuie să poată
acoperi cheltuielile de funcţionare ale proiectului în perioada respectivă;
e) deoarece întregul proces de evaluare a proiectelor participante la
licitaţie, încheierea contractelor de finanţare şi începerea efectivă a finanţării
prin acordarea sumei solicitate durează câteva luni, acest interval poate influenţa
unele categorii de cheltuieli; estimarea eventualelor venituri aduse de proiect
trebuie să ţină cont şi de modificarea conjuncturii economice care poate interveni
în perioada respectivă.
Aplicații
Întocmiți o listă cu resursele necesare implementării proiectului.

Realizați un mini-buget.
89
9 MANAGERUL DE PROIECT ȘI ECHIPA DE LUCRU A

PROIECTULUI
Programele, ca și proiectele, au o conducere clar definită. Există mai întâi

un director /manager de program /proiect (Project Director, Project Manager,
Project Coordinator, Team Leader), care coordonează o echipă, complexitatea
proiectului impunând participarea a mai mult de o singură persoană.
O echipă de proiect are nevoie de un ţel şi o direcţie clară, nişte obiective
clare, o conducere clară.
Principalele aptitudini de conducere ale managerului de proiect:
 capacitatea de a clarifica ţelurile;
 capacitatea de a clarifica rolurile membrilor echipei;
 capacitatea de a forma rapid echipa şi de a-şi câştiga respectul membrilor;
 capacitatea de a motiva oamenii şi de a le menţine motivarea de-a lungul
unor perioade lungi de timp;
 capacitatea de a comunica cu persoane aflate la toate nivelurile;
 capacitatea de a-i influenţa pe ceilalţi şi aptitudinile interpersonale bune;
 capacitatea de a-şi exercita aptitudinile politice;
 aptitudini pentru managementul schimbării;
 capacitatea de a adopta o perspectivă largă asupra locului ocupat de
proiect în organizaţie;
 capacitatea de a menţine ritmul desfăşurării proiectului.
9.1 ORGANIZAREA ECHIPEI

Tipul de echipă ales determină stilul de conducere care trebuie practicat,
elementele comunicaţionale care trebuie folosite şi aspectele proiectului pe care
trebuie să le realizeze managerul de proiect.
Echipa funcţională. O echipă funcţională este o echipă în care activitatea
este efectuată de grupuri organizate funcţional. Astfel de echipe execută o muncă
de proiect. În organizaţiile în care structura funcţională este rigidă, un proiect
trece de la o echipă funcţională la alta până la execuţia lui.
Echipa (unică) de proiect. O echipă de proiect (sau echipă unică) cuprinde
persoane care lucrează la un proiect în cadrul unui şi aceluiaşi compartiment
organizaţional, de regulă sub conducerea unui manager de proiect. Dacă o
asemenea echipă reuşeşte să ducă la bun sfărşit un proiect are şansa să rămână în
aceeaşi formaţie pentru următoarele proiecte. Acest lucru se întâmplă de regulă
în organizaţiile care realizează rând pe rând proiecte de o natură mai mult sau mai
puţin similară. Într-o echipă unică atmosfera de apropiere care se cladeşte,
reuşeşte mai bine să înlăture eventualele dificultăţi de comunicare.
90
Echipa cu structură matricială este caracterizată de faptul că un angajat

se poate subordona mai multor manageri, pentru diferite aspecte ale activităţii
sale. Structurile matriciale se întâlnesc adesea, în organizaţiile care lucrează pe
proiecte. Pentru ceea ce lucrează în cadrul unui proiect, angajaţii sunt conduşi de
managerul acelui proiect; pentru celelalte aspecte ale activităţii lor (evaluarea
performanţei, instruire, promovarea în carieră ori sarcinile de “rutină”), răspund
managerii de linie din serviciile funcţionale. În această formă de organizare,
personalul provenit din diferite domenii funcţionale (proiectare, dezvoltare de
software, producţie, marketing) este “împrumutat” sau detaşat în diferite echipe
de proiect, cu normă întreagă sau parţială. În acest fel, managerul de proiect are
la dispoziţie o echipă clar definită şi-şi asumă responsabilitatea şi controlul asupra
activităţii ei în cadrul proiectului. Într-o asemenea structură este important să se
evite problemele care pot apărea din cauza dublei subordonări a angajaţilor -
“problema celor doi şefi”. Pentru aceasta, echipa trebuie să-şi clădească în
interior relaţii interumane cât mai bune şi o comunicare cât mai eficace.
Echipele de contract. Aceste echipe sunt aduse din afară în baza unui
contract, pentru a executa anumite lucrări în cadrul proiectului, responsabilitatea
pentru realizarea lucrărilor fiind asumată în mod clar de managerul de proiect.
Activitatea acestor tipuri de echipe este mai dificil de controlat direct de
beneficiarul proiectului. Dar pentru că beneficiarul este cel care evaluează, în
final, succesul proiectului, managerul de proiect trebuie să fie în permanenţă
atent la prestaţia celor angajaţi din afară ca să execute diferite părţi ale
activităţii.
Trebuie avute în vedere și riscurile legate de echipa de proiect:
- lipsa unor abilităţi personale şi profesionale ale membrilor echipei pentru
buna desfăşurare a proiectului;
- lipsa unei informări corespunzătoare în legătură cu scopul, obiectivele,
responsabilitatea şi rolul fiecărui membru în cadrul proiectului ;
- lipsa unei motivaţii suficiente;
- lipsa unei comunicări eficiente între membri participanţi la proiect.
91
10 ETAPELE ECHIPEI PROIECTULUI: FORMAREA,

IDENTIFICAREA ROLURILOR ȘI STABILIREA
REGULILOR, ACȚIUNEA, FINALIZAREA
10.1 FORMAREA ECHIPEI DE PROIECT

Selectarea membrilor echipelor de proiect este un proces practic, care
presupune să se afle cine este disponibil şi cine are aptitudinile necesare.
Managerul de proiect poate construi o echipă foarte bună chiar din persoane cu
caractere foarte diverse. Majoritatea managerilor de proiect nu au posibilitatea
de a-şi forma singuri echipa. Ţinând cont de aceste aspecte, un manager de proiect
trebuie totuşi să se străduiască să influenţeze felul în care se formează echipa, în
primul rând printr-o definire iniţială a funcţiilor comune pe care trebuie să le
îndeplinească acesta. Aceste funcţii sunt împărţite în două categorii, funcţiile de
sarcină şi funcţiile de menţinere şi au de-a face cu funcţionarea grupului şi nu cu
activitatea lui de natură tehnică.
Funcţiile de sarcină ale echipei sunt:
• Iniţierea: în orice echipă trebuie să existe cineva care să inţieze idei,
soluţii, etc.;
• Căutarea de informaţii şi opinii: dacă un membru al echipei cere
informaţii, ceilalţi sunt foarte dispuşi să le furnizeze sau să-şi exprime o opinie. În
majoritatea echipelor, însă, există mai puţine persoane care cer informaţii decât
cele dispuse să le ofere;
• Clarificarea şi elaborarea: în orice echipă este bine să existe persoane care
cer lămuriri suplimentare ale ideilor prezentate de alţii, pentru că sprijină
clarificarea şi întelegerea lor de către toată lumea;
• Furnizarea de opinii: de marea valoare este formularea unor păreri şi
convingeri, ca răspuns la sugestiile care se fac în echipă;
• Testarea consensului: orice echipă are nevoie de o persoană care să
încerce să determine dacă echipa este dispusă să ia o decizie sau să ajungă la un
acord.
• Rezumarea: este foarte util să existe cineva care să sintetizeze ceea ce s-
a discutat în echipă.
Funcţiile de menţinere ale echipei sunt:
• Încurajarea: atragerea şi stimularea participării membrilor echipei prin
încurajarea lor;
• Creerea armoniei: reconcilierea divergentelor;
• Obţinerea compromisurilor: corectarea ideilor generatoare de conflicte
pentru a le face mai acceptabile de către părţile aflate în divergenţă;
• Exprimarea sentimentelor grupului: detectarea stărilor de spirit şi a
atmosferei, pentru a ajuta echipa să le facă faţă.
92
• Controlul accesului: sesizarea situaţiilor în care contribuţia unor membrii

mai retraşi ai echipei este blocată de comportamentul extrovertit sau hiperactiv
al altora;
• Stabilirea standardelor: formularea sau aplicarea unor standarde în
evaluarea proceselor de grup.
După alegerea membrilor echipei
În situaţiile în care managerul de proiect are o contribuţie mică sau chiar
nulă la alegerea echipei, este bine să facă următoarele lucruri:
• să stabilească motivele pentru care a fost inclusă fiecare persoană în
echipa de proiect (de pildă, pentru că dintre angajaţii cu respectiva calificare nu
mai era nici unul disponibil);
• să se abţină de a-i judeca pe oameni după reputaţia pe care o au şi să le
acorde şansa să arate direct ceea ce pot;
• să se întâlnească separat cu fiecare membru al echipei; să afle care sunt
aspiraţiile lor;
• în cazul în care constată că-i lipsesc unele calificări esenţiale, să ceară
acordul sponsorului, conducerii sau clientului pentru suplimentarea personalului
pentru proiect;
• să încerce să-i depisteze pe cei care ar putea crea dificultăţi sau dezordine
(de exemplu printr-un comportament agresiv) şi să discute constructiv cu ei, între
patru ochi, pentru a lămuri problema respectivă;
• să stimuleze echipa să-şi fixeze în comun obiectivele de detaliu, planurile
sau calendarele de activitate, pentru că ”însuşirea” deciziilor de lucru de către
membrii echipei este foarte importantă;
• să încerce să câştige rapid un oarecare avans pentru echipă (un supliment
de resurse, de timp ori de forţă de muncă, de exemplu), pentru a câştiga
încrederea oamenilor şi pentru a ocupa un start o poziţie de lider;
• să folosească din plin toate metodele de închegare a echipei şi să-şi
exercite aptitudinile în acest domeniu.
Oamenii se bucură să facă parte dintr-o echipă (chiar dacă nu afirmă acest
lucru cu glas tare). Ei au competenţa tehnică cerută şi sunt dispuşi să o folosească
în sprijinul rezolvării dificultăţilor proiectului.
Timpul pe care l-ar consacra încă de la pornirea proiectului, examinării
împreună cu oamenii lui, a modului în care trebuie să funcţioneze grupul, ar fi un
timp câştigat pentru proiect. Modul de funcţionare al grupului cuprinde metodele,
procedurile eventuale acţiuni de instruire sau informare a oamenilor, relaţiile de
muncă şi priorităţile membrilor. Răsplata acestui efort este faptul că echipa
începe mai repede să lucreze cu eficacitate, iar problemele care continuă să apară
sunt mult mai puţine.
Pregătirea condiţiilor pentru elaborarea proiectului presupune: constituirea
şi consolidarea echipei de proiect, asigurarea parteneriatului cu comunitatea din
care şcoala face parte, pregătirea membrilor echipei de proiect în domeniul
elaborării, implementării, monitorizării și evaluării de proiecte.
Echipa de proiect a şcolii se va centra, pe elaborarea şi pe implementarea
proiectelor ce trebuie să asigure “transpunerea într-un format standard a unui
conţinut unic conferit de problema / nevoia particulară a şcolii identificată şi
93
menţionată în Planul de Dezvoltare Instututională la care se raportează

proiectul”.
Factori care condiționează eficiența unei echipe de proiect:
-lucrul în echipă;
- parteneriatul;
- comunicarea interpersonală.
Sarcinile echipei de proiect
-selectarea uneia sau mai multor probleme prioritare cuprinse în Planul de
dezvoltare şcolară;
-elaborarea propunerii / propunerilor de proiect şi completarea
„Formularului de aplicaţie”;
-încheiere protocoalelor de colaborare cu partenerii din comunitate;
-transpunerea experienţei pedagogice într-o propunere de proiect concret;
-implementarea proiectelor aprobate;
-promovarea rezultatelor proiectului la nivelul comunităţii locale.
Profilul membrilor echipei de proiect

 convingeri legate de necesitatea dezvoltării şcolilor şi comunităţilor;
 percepţii corecte asupra problemelor şcolii şi comunităţii;
 abilităţi în rezolvarea de probleme şi identificarea de soluţii;
 capacitatea de a construi şi implementa proiecte adaptate la specificul
local;
 cunoştinţe şi abilităţi pentru transpunerea proiectelor în format
standardizat;
 spirit de iniţiativă şi de participare;
 motivaţie pentru dezvoltarea capacităţii locale şi ameliorarea şcolară;
 competenţe de comunicare, cooperare, lucru în echipă si împărtăşire de
experienţe;
 abilităţi pentru culegerea, interpretarea şi prezentarea informaţiilor;
 deschidere faţă de inovaţie, schimbare si dezvoltare;
 disponibilitate pentru autoperfecţionare.
Activitate practică.
O problemă în organizatie este că se pierd idei sau propuneri bune deoarece nu

sunt sustinute suficient de bine. Convingerea se referă la orice tentativă de a
influența acțiunile și opiniile celorlalți, în scris sau prin viu grai.
Roluri: Managerul de proiect, Expertul financiarl, Propunător proiect, Indecisul,
Cârcotașul, Exuberantul.
Sarcina de lucru: Fiecare rol își pregătește un punct de vedere, pe care îl prezintă
în grup.
Arumentele se notează. Grupul se întrunește în ședință de lucru unde va dezbate
oportunitatea proiectului.
94
11 MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTELOR
11.1 CALITATEA UNUI PROIECT

Calitatea unui proiect constă îndeplinirea cerințelor clientului, stabilite în
prealabil cu acesta, conform unor criterii obiective și măsurabile. Aspectele care
conferă proiectului un nivel calitativ ridicat sunt cele care țin de cerințele de
sistem si de procedura.
Asociația pentru Managementul Proiectelor (Association for Project
Management) din Anglia a formulat următoarea definiție: "Managementul calității
în proiecte este disciplina care este aplicată pentru a asigura că atât rezultatele
proiectului cât și procesele prin care rezultatele sunt livrate satisfac necesitățile
părților interesate. Calitatea este definită în sens larg ca fiind "corespunzător
pentru utilizare" (fitness for purpose) și mai restrâns ca gradul de conformitate al
rezultatelor și procesului"
Orice proiect este influențat de cerințe specifice privind calitatea, costul și
durata de execuție. Satisfacerea concomitentă a acestor trei cerințe este greu de
realizat, așa cum să mai arătat în capitolele anterioare, deoarece presupune
existența unor condiții tehnice și organizatorice de un nivel calitativ ridicat.
Specific pentru managementul proiectelor este aplicarea SMQ atât la realizarea
proceselor de executie a proiectului, cât si la produsul care face obiectul
proiectului. O nereușită în realizarea acestor aspecte duale poate avea efecte
negative asupra organizației care execută proiectul, dar și asupra activității.
Gradul de îndeplinire a cerințelor de sistem (a rezultatelor finale ale
proiectului) se reflectă în:
 funcționalitatea (gradul de îndeplinire a obiectivelor);
 soluția elaborată (rapiditate, cost, actualitate, nivel tehnologic, design
etc.);
 aria îndeplinirii cerințelor (partial, majoritate, totalitate);
 integritate (rezolvarea disfuncționalităților, siguranța datelor, proceduri
în cazul reclamațiilor, interfete cu sisteme existente etc.)
 modularitate (soluții modulare ce permit înlocuirea sau modificarea pe
componente);
 compatibilitatea cu alte soluții sau sisteme existente;
 fiabilitate (întretinerea simplă și cu costuri reduse).
Managerul și echipa de proiect vor stabili ce va fi evaluat sau analizat în
fiecare etapă. Se va stabili, de asemenea, cine participă la fiecare evaluare sau
analiză în parte.
Este recomandabil ca analiza să fie efectuată doar de persoanele care pot
să-și aducă o contributie activă. Analizele intermediare pot avea si caracter de
analize de livrabilitate. În acest caz, se pot desfășura împreună cu reprezentanții
beneficiarului, putând fi formale sau informale.
95
11.2 PROCESELE MANAGEMENTULUI CALITĂȚII ȘI INTERACȚIUNILE DINTRE

ACESTEA
Managementul calității în proiecte se extinde asupra tuturor fazelor

proiectului, de la definirea inițială a proiectului, la procesele proiectului,
managementul echipei proiectului, rezultatele proiectului și până la finalizarea
proiectului.
 Planificarea calității - identificarea standardelor de calitate relevante pentru
proiect si stabilirea modalităților de a le satisface.
 Asigurarea calității - evaluarea, la intervalele de timp stabilite, a
performanțelor înregistrate în realizarea proiectului pentru îndeplinirea
cerintelor standardelor de calitate adoptate.
 Controlul calității - monitorizarea rezultatelor proiectului și identificarea
modalităților de a elimina cauzele generatoare de abateri negative.
 Îmbunatățirea continuă a calității - măsuri pentru atingerea dezideratului
„zero defecte".
În cazul proiectelor planificarea calității trebuie realizată în corelație și
concomitent cu celelalte componente ale planificării de ansamblu a proiectului,
elementele de intrare într-un proces pot fi elemente de ieșire pentru alte procese.
11.3 METODE ȘI TEHNICI UTILIZATE ÎN PROCESUL DE PLANIFICARE A CALITĂȚII

Metode și tehnici utilizate în procesul de planificare a calității (analiză cost-
beneficiu, bench markingul și instrumentele statistice de control al calității) sunt:
11.3.1 Analiză cost-beneficiu.

Aceasta presupune estimarea costurilor și beneficiilor tangibile și intangibile
ale diferitelor variante de proiect, utilizând că instrumentar de evaluare
indicatorii de eficiență, cum sunt: durata de recuperare a investiției, valoarea
netă actualizată, rată internă de rentabilitate, raportul venituri-costuri etc.
Analiză este utilă pentru evaluarea proiectului și identificarea variantelor
de soluții posibile pentru realizarea sa.
11.3.2 Benchmarkingul.
Este o metodă de management care presupune compararea proiectului
actual cu practicile similare din alte genuri de proiecte, din interiorul sau din afară
organizației, având că scop găsirea de soluții și stabilirea standardelor de măsură
a performanțelor.
Instrumentele statistice de control al calității, dintre care menționăm
diagramă în flux și tehnică lui Turner.
96
11.3.3 Diagramă de flux.

Este folosită pentru a anticipa unde și când pot apărea probleme referitoare
la calitate, echipa putând identifica modalitățile de prevenire și soluțiile de
rezolvare. Principalele tipuri de diagrame de flux utilizate în MQ sunt: diagramă
cauza-efect și diagramă Pareto.
11.3.4 Diagramă cauza - efect

Numită și diagramă Ishikawa, după numele lui Kaoru Ishikawa, primul autor
al unei astfel de diagrame, sau diagrame os de pește, ilustrează modul în care
diferite cauze și subcauze se relaționează pentru a produce un anumit efect.
Diagrama Isikawa a fost prezentată în capitolele precedente.
11.3.5 Diagramă Pareto.

Vilfredo Pareto este autorul unui principiu care îi poartă numele: urmărind
performanță unui grup de persoane sau obiecte se constată adesea că un număr
mic dintre acestea prezintă o importantă mare, în timp ce restul au o importantă
redusă. Acest principiu a fost folosit de M.D. Lorenz, la proiectarea unei diagrame
prin care a vizualizat distribuția neuniformă a bogăției naționale (în Anglia
secolului al XlX-lea, 20% din populație deținea înjur de 80% din avuția națională).
Principiul este important în domeniul calității, cea mai mare parte a costurilor
noncalității înregistrate într-o organizație se datorează unui număr mic de cauze
speciale.
11.4 PLANUL DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII

Planificarea calității în proiecte implică identificarea obiectivelor și
condițiilor referitoare la calitatea în proiecte precum și a proceselor operaționale
și a resurselor necesare pentru a îndeplini obiectivele calității. De exemplu,
calitatea dorită a managementului poate necesita ajustări ale programării
activităților, resurselor și costurilor previzionate, iar calitatea dorită a produsului
proiectului poate necesita o analiză detaliată a riscului de apariție a oricărei
probleme.
Planul de management al calității trebuie să descrie modul în care echipa
de management a proiectului va implementa politica în domeniul calității, inclusiv
obiectivele referitoare la calitate. Acesta descrie modul în care echipa de proiect
va operaționaliza politica sa în domeniul calității, obiectivele, structurile,
responsabilitățile, procedurile, procesele și resursele necesare pentru
implementarea MQ (controlul calității, asigurarea calității, îmbunătățirea
calității). Planul calității poate să facă referiri la părți din manualul calității, la
proceduri, la controlul calității.
Toate activitățile incluse în planul de management al calității fac parte
integrantă din sistemul de asigurare a calității. Sarcina de asigurare a calității este
cel mai adesea realizată de un compartiment specializat al organizației , de echipa
97
de proiect, în interiorul organizației din care face parte (asigurare internă a

calității) sau de către clienți sau colaboratori neimplicați în proiect (asigurare
externă a calității).
Specificațiile de calitate descriu, în termeni specifici, domeniile și limitele
procesului de control al calității. De exemplu, planificarea duratei unei activități
nu este suficientă în raport cu cerințele managementului calității. Echipa de
proiect trebuie să indice și dată de început și de sfârsit a acesteia, dacă activitatea
va fi măsurată în totalitate sau doar anumite rezultate ale ei și care anume.
Lista de control este un instrument utilizat la verificarea și controlul
realizării activităților. Poate fi simplă sau complexă, în funcție de specificul
proiectului și realizează legătură dintre rezultatele trecute și cele viitoare, fiind
un mijloc de apreciere și corecție a performanțelor proiectului.
Auditul calității – este o evaluare realizată pentru a evalua activitățile de
management al calității în cadrul proiectului, având că scop final îmbunătățirea
performanțelor proiectului actual sau ale proiectelor viitoare.
Controlul calității cuprinde monitorizarea rezultatelor specifice ale
proiectului, în scopul determinării conformării la cerințele standardelor de
calitate și identificării modalităților de eliminare a cauzelor deficiențelor
identificate. Controlul calității este folosit pentru a verifica dacă rezultatele
proiectului corespund criteriilor de corectitudine și completitudine definite la
procesul de planificare a calității. Se derulează în mod continuu pe durata
proiectului și este în responsabilitatea atât a managerului de proiect cât și a
membrilor echipei.
Succesul proiectului depinde și de comunicarea eficientă în proiect. În
cadrul managementului proiectului există numeroase instrumente și tehnici
destinate pentru îmbunătățirea proceselor de comunicare:
 Structura de descompunere a lucrărilor (WBS);
 Structura detaliată orientată pe unități organizaționale (acronim: OBS -în
l.engl.);
 Matricea de atribuire a responsabilităților;
 Planul director integrat (Master Integrated Schedule -l.eng
 Plan de comunicare al proiectului;
 Plan de management al riscului;
 Rapoarte de evaluare a stării proiectului.
Sursele de informații utilizate în procesul de control al calității:

 rezultatele realizării proiectului, care includ atât rezultatele ce privesc
produsele, cât și pe cele care privesc procesele;
 planul de management al calității;
 definirea specificațiilor de calitate și listele de control.
98
12 EVALUARE FINALĂ
Utilizând suportul de curs și aplicațiile realizate, realizaţi o schiţă
referitoare la propunerea de proiect / un miniproiect educațional pentru obţinerea
de finanţare, pentru o nevoie identificată, cu parcurgerea secţiunilor indicate.
TITLUL PROIECTULUI
Acronim proiect
A. Date despre aplicant (solicitant)

1. Solicitant.
2. Responsabilul de proiect.
3. Descrierea pe scurt a aplicantului (un rezumat în care să descrieți activitățile,
resursele şi obiectivele solicitantului; descrierea experienţei în scrierea şi
managementul proiectelor- pentru școală, ONG-ul care depune proiectul).
4. Partenerul (-ii) proiectului (dacă este cazul):
• Universitatea „Dimitrie Cantemir” Tg.Mureș;
• Inspectoratul Şcolar Judeţean ...;
• Registrul Comerţului ...;
• ONG-uri.
5. Parteneri asociați
• familiile elevilor cuprinşi în proiect.
• agenţi economici (firme partenere).
• voluntari.
B. Proiectul
6. Titlul proiectului: (titlul trebuie să fie sugestiv și atractiv, care să inducă
cititorului care rezultatul așteptat) si ACRONIM PROIECT
7. Locul desfăşurării proiectului (localitate):
8. Durata proiectului: de la .................... până la .....................
9. Rezumatul proiectului (maxim o pagină), structurat astfel:
• titlul și acrinomul
• cuvinte cheie(max 5)
• scopul:
• grupuri-ţintă, beneficiari:
• activităţile principale: o descriere scurtă a activităţilor principale ale
proiectului
• rezultatele estimate:
Recomandare:
10. Scopul şi obiectivele proiectului:
• Diagrama cauza-efect- aplicația 2 – se atașează aici.
99
• Descriere: Problema identificată  scopul proiectului.

Cauzele  Soluții  Obiective SMART  Activități
Aici inserați:
• Obiectivul general.
• Obiectivele specifice SMART.
o (OS1, OS2, ...OS5- încercați să vă limitați la min 3 și max 5)
11. Justificarea proiectului:
• Includeti aici date statistice, informații din diverse rapoarte europene
sau naționale (cu indicarea surselor).
• Includeți propria analiza a nevoilor (rezultatele unui chestionar).
12. Contextul proiectului
• Analiza SWOT.
13. Activitățile proiectului:
• Lista sumară a activităților.
• Tabel cu activitățile, timpul alocat fiecărei activități, responsabil
activitate, resurse alocate.
• Graficul Gantt.
14. Resurse umane- Echipa proiectului:
• Manager proiect (treceți numele, prenumele managerului, competențele
vizate și experiența expertului corelate cu proiectul).
• Echipa de Implementare (treceți numele, prenumele și posturile,
competențele vizate și experiența expertului, corelate cu proiectul).
Se pot adăuga și CV- urile managerului de proiect și a echipei de implementare
(Anexa).
15. Resurse materiale
• Orice aport material pe care îl poate aduce solicitantul (instrumente,
camera foto, sala de curs, aparatura specifică, telefon personal) (aport
propriu în natură).
• Orice material necesar în desfășurarea activăți – lista de necesități (se
regasește în tabelul activităților) – Notă: avem nevoie de bani ca să le
cumpărăm! (buget!!).
16. Resurse financiare
Suma totală solicitată:
Tabel Buget (puteți folosi orice model de buget doriți, în funcție de ghidul
solicitantului sau folosiți un template în excel sau Anexa 1. Bugetul de venituri și
cheltuieli).
17. Resurse informaționale
Activități de diseminare, promovare: anunțuri, site web, public.
18. Rezultatele scontate: impactul proiectului şi mijloace de monitorizare şi
evaluare a rezultatelor (diseminarea):
• rezultate cantitative: (cu cifre, numere)
• rezultate calitative: (necuatificabile)
• impactul:
Impactul proiectului se exprimă în consecinţele generate la nivelul grupurilor-ţintă
şi al partenerilor de proiect.
100
a. impactul educaţional:
b. impactul economic:
c. impactul social:
d. impactul ecologic:
• mijloacele de verificare a rezultatelor:
Sustenabilitatea proiectului
Recomandare
Utilizați templet-ul dat

Dar ....dacă vreți să fiți creativi, folosi un template sau un soft specializat.
Accesați și alegeți din „43 Professional Project Proposal Templates”:

„o propunere de proiect este o descriere detaliată a activităților care vizează
rezolvarea anumitor probleme. O propunere de proiect oferă o prezentare logică
a ideii de cercetare. De asemenea, este o manifestare directă a designului
proiectului. În plus, ilustrează și importanța ideii. Propunerea determină relația
cu acțiunile trecute și elaborează clar activitățile pentru proiectul propus.”
„Pe lângă varietatea formelor, și cantitatea de informații variază semnificativ.
Uneori, propunerile de proiecte pot include doar câteva pagini, cum ar fi trei sau
patru, în timp ce unele propuneri pot include treizeci până la cincizeci de pagini.
În general, atunci când vă prezentați ideea unor sponsori precum ONG-uri,
propunerile devin detaliate, complicate și complexe. În plus, indiferent de câte
tipuri de propuneri există, aproape toate propunerile urmează un șablon similar.
Toate au în mare parte o structură similară.”
Link: https://templatelab.com/project-proposal-templates/
101
BIBLIOGRAFIE
1. Aim, R. (2005) Gestion de projet, Gualino éditeur, Paris

2. Alois Gherguţ, Ciprian Ceobanu- Elaborarea şi managementul proiectelor
în serviciile educaţionale. Ghid practic- Polirom 2009
3. Andrei, A. (2017, 05). Managementul proiectelor educaționale. Retrieved
03 04, 2021, from Junior Scientic Researcher Journal:
https://www.jsrpublishing.com/userfiles/files/archive_pages/71/12._MA
NAGEMENTUL.pdf
4. Androniceanu, A., 2005. Noutăți în management public. Ediția a II-a.
EdituraUniversitară: București.
5. Androniceanu, A., 2006. Managementul schimbării. Editura Economică:
București.
6. Asaftei, L., 2015. Analiza SWOT. Disponibil la:
http://documents.tips/documents/eseuanaliza-swot.html
7. Association for Project Management. Glossary of Project Management
Terms
8. Bălan SM. (2019) „EDUCAȚIE, PROIECTE, INOVARE: EXEMPLE DE BUNE
PRACTICI ÎNTRE PARTENERI EUROPENI.” Cluj-Napoca, Editura RISOPRINT,
2019, coord. Sorina-Mihaela BALAN, ISBN: 978-973-53-2460-5
9. Bălan SM (2020) Prezentare Curs Managementul proiectelor
educationale_Balan SM, accesibil on line platforma elearning UDC
10. Bălan SM (2020) Suport curs Managementul proiectelor
educationale, accesibil on line platforma elearning UDC
11. Bargăoanu, A (2009), Fondurile europene, Stratgii și promovare și
utilizare, București: Editura Tritonic
12. Bârgăoanu, A., 2006. Management educațional și comunicare
instituțională. Școala Națională de studii politici și administrative:
București
13. Bodea, Constanța-Nicoleta ș.a.(2000).Managementul proiectelor. Editura
INFOREC, București. ISBN 973-99450-7-4
14. Booz, Allen & Hamilton, (2021), Earned Value Management Tutorial Module
2: Work Breakdown Structure, Office of Science, Tools & Resources for
Project Management, https://www.energy.gov/science/office-science
15. Bunăiașu, C.M., 2012. Elaborarea și managementul proiectelor
educaționale, Editura Universitară: București.
16. Chase, R. B., Aquilano N. J., Jacobs F. R.,(2000) Production and
Management, 8th edition, Boston.
17. Chașovschi, C. Managementul proiectelor. Curs pentru învățământ la
distanță. Accesat de pe: www.scolare.pcriot.com
18. Chiril Soroceanu-Managementul proiectelor- Chişinău, 2004.
19. Chivu R.(2008), Elemente generale de managementul educatiei,
București: Editura Meronia;
20. Ciobanu, R. (2002). Managementul proiectelor. Iași: Editura Asachi.
103
21. Comunicarea privind Pactul verde european,

https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-
green-deal_ro
22. Conceptul general de proiect. (n.d.). Retrieved from
http://www.asecib.ase.ro
http://www.asecib.ase.ro/mttp/Capitolul_1.pdf
23. Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap:
https://www.un.org/development/desa/disabilities/convention-on-the-
rights-of-persons-with-disabilities.htm
24. Corodeanu, D.T. Managementul timpului sau tehnici şi instrumente
pentru a economisi eficient timpul, accesat de pe
http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/27_Corodeanu_DT_-
_Managementul_timpului_sau_tehnici_si_instrumente_pt_a_economisi_ef
icient_timpul.pdf
25. Cristea, S. (1998). Dictionar de termeni pedagogici. Bucuresti: Editura
Didactica si Pedagogica. Retrieved 03 07, 2021
26. DEX, accesat de pe http://dexonline.ro/definitie/proiect
http://dexonline.ro/definitie/program
27. EDUCATIV/ 2007-2008/mod_proiect.pdf . (2021, martie 15). Preluat de pe
http://www.isj.gl.edu.ro/html/sub_linkuri
28. European Commission, (2002) Project Cycle Management, Europe Aid Co-
operation Office, Brussele.
29. Fayol, H. (1916). Administration insdustrielle et generale. Prevoyance –
Organization – Commandement – Coordination – Control. Paris: Dunot
30. Florescu, M., Balogh, M., Neamţu, B., Balogh, N. Managementul
proiectelor. Dezvoltare durabilă. Suport de curs:
http://www.apubb.ro/wp- content/uploads/2011/03/Managementu_-
proiectelor_Dezvoltare_durabila.pdf
31. Flouris, Triant G .; Lock, Dennis (2012). Gestionarea proiectelor de aviație
de la concept până la finalizare . Ashgate Publishing Limited. ISBN 978-1-
4094-8613-8 .
32. Fundația FIMAN. (1993). Managementul proiectelor în țările în curs de
dezvoltare. București, Editura ALL.
33. Gareis, L. (2010), Happy Projects (editia a II-a), București: Editura ASE;
34. Ghergut, A., Ceobanu C. (2009), Elaborarea si managementul proiectelor
în serviciile eductionale. Ghid practic, Iași: Editura Polirom
35. Ghidul Erasmus+ 2022
36. Ghid-introductiv-privind-managementul-proiectelor.(2003),
https://www.finantare.ro/ghid-introductiv-privind-managementul-
proiectelor
37. Gray, F., C., Larson, W. E., (2006) Project Management: the managerial
process, McGraw-Hill.
38. Graficul Gantt si utilitatea sa-planificarea afacerii,
https://www.traininguri.ro/graficul-gantt-si-utilitatea-sa-planificarea-
afacerii/
39. Graficul Gantt- Site-ul oficial https://www.gantt.com/
104
40. Goraș-Postică V.(2013), Teoria și metodologia proiectelor

educaționale.Chișinău.
41. Haheu-Munteanu E.( 2016) Elaborarea proiectelor educaționale: Suport de
curs: Ciclul 2-masterat. Specializarea Metodologia educației preșcolare
(120 credite); Management și consiliere în educație preșcolară (90
credite)/Univ. Ped. de Stat ”Ion Creangă” Chișunău, ISBN 978-9975-46-278.
42. Horning Marian, Managementul proiectelor - Support Centers of
America,1993.
43. Iosifescu, Ş. (coord.). (2001). Managementul educaţional pentru
instituţiile de învăţământ. Bucureşti: Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Proiectul de Reformă a Învăţământului
Preuniversitar.
44. Joița, E. (2000). Managementul educațional - Profesorul-manager: roluri
și metodologie. București: Editura Polirom.
45. Jordan, E.W., Machesky, J.J. (1990). Systems Development:
Requirements, Evaluation, Design and Implementation, PWS-KENT
Publishing Group, UK
46. Junior Scientific Researcher Journal. (2017, 05). Managementul
Proiectelor Educaţionale. Junior Scientific Researcher Journal, III, 2-3.
Retrieved 03 06, 2021, from
https://www.jsrpublishing.com/userfiles/files/archive_pages/71/12._MA
NAGEMENTUL.pdf
47. Kerzner, H.,(2003) Project Management: A Systems Approach to Planning,
Scheduling, and Controlling, Eighth Edition, John Wiley & Son
48. Kovacs, Ș. (2015). Managementul proiectelor. Retrieved 03 2021, 2021,
from https://www.slideshare.net/INVDPM/managementul-proiectelor-
52171730
49. Lazăr, I. Mortan, M., Vereş, V., Lazǎr, S.P. (2004). Management general.
Cluj- Napoca: Editura Risoprint
50. Levy, Lacie monday.com (2019), Your Quick Start Guide to Work
Breakdown Structure. Accessed 20 august 2021
https://www.monday.com/blog/project-management/your-quick-start-
guide-to-work-breakdown-structure/
51. Lessel W. (2007), Managementul proiectelor, București: Editura ALL;
52. Lock, D(2010), Managementul proiectelor, București: Editura Monitorul
Oficial
53. Lock, D. (2000). Management de proiect. Bucureşti: Editura Codecs
54. Maciuc I., Ilie V., Frăsineanu E.S., Popescu M.A., Stefan M.A., Mogonea F.,
Mogonea, R., Bunăiasu C. (2009). Proiecte si programe educaţionale
pentru adolescenţi, tineri si adulţi, Editura. Craiova: Universitaria,
http://cis01.ucv.ro/DPPD/maciuc_proiectarea_si_managementul_progra
melor_educationale.pdf
55. Macri, C. (coord.). (2011). Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice
din mediul rural prin activităţi de mentorat. Proiect cofinanţat din
Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
105
Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni Management

instituţional şi de proiect, modulul 8.
56. Managementul educațional. (2010). Retrieved 03. 04., 2021., from
https://www.eduform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-pentru-
dezvoltarea-unui-management-institutional-antreprenorial-de-calitate-
in-scoli-defavorizate/tema-conceptul-de-management-educational
57. Managementul proiectelor. (n.d.). Retrieved 03. 04., 2021., from
https://ro.wikipedia.org/wiki/Managementul_proiectelor
58. Managementul Proiectelor Educaţionale – modul în cadrul proiectului
POSDRU/93/3.3/S/54001 „Organizaţia sindicală în învăţământul
preuniversitar – succes prin parteneriat social şi capital uman performant”
59. Manea, A. D. (2019). Sinteze de pedagogia învăţământului primar.
https://www.researchgate.net/publication/334431562_Abordari_praxiol
ogice_ale_managementului_educational
60. Ministerul Fondurilor Europene (2018), Manualul Beneficiarului Programul
Operațional Capital Uman 2014 – 2020 Axele Prioritare 1 - 6
61. Marcel, C. (2009, 07 23). Teoria Curriculumui. Retrieved 03 06, 2021, from
http://cis01.central.ucv.ro/csv/curs/tc/c9.html
62. McCollum, J., Banacu C.S.,(2007) Management de proiect - o abordare
practica, Editura Universitara, Bucuresti.
63. Mocanu, M., Schuster, C. (2001). Managementul proiectelor – Cale spre
creşterea competivităţii, Ediția a II-a. Bucureşti: Editura ALL BECK
64. Mochal, T., Mochal, J. (2006). Lecții de management de proiect. Bucureşti:
Editura Codecs
65. Mogonea, F. (2009). Profesorul şi managementul clasei de elevi. Craiova:
Editura Universitaria
66. Murch, R. (2001). Project management-best practices for IT professionals,
Prentice Hall PTR
67. Nica Vasile, S. S. (2005). Planificarea i Controlul Proiectelor. Retrieved 03
14, 2021, from http://www.asecib.ase.ro/mttp/Capitolul_1.pdf
68. Nica, V., Stancu, S., & Mitru, D. (2005). Planificarea și Controlul
Proiectelor. Retrieved 03 04, 2021, from
69. Neagu, C. (2007). Managementul Proiectelor. Bucureşti: Editura Tritonic,
București
70. Newton, R. (2006). Managerul de proiect: măiestrie în livrarea proiectelor.
Bucureşti: Editura Codecs
71. Nicolescu, O., Verboncu, I. (1999). Management, ediţia a III-a. Bucureşti:
Editura Economicǎ Opran, 2013:
http://comunicare.ro/cursuri/u3/ManagementulProiectelor.pdf
72. Orientări de punere în aplicare – Strategia privind incluziunea și
diversitatea pentru programul Erasmus+ și Corpul european de
solidaritate: https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-
plus/resources/implementation-guidelines-erasmus-and-european-
solidarity-corps-inclusion-and- diversity_ro
106
73. Opran, Constantin (coord.) ș.a. (2002) Managementul proiectelor.

București, Editura comunicare.ro, ISBN 9738376-16-5
74. Opran, C.,Stan S.,Managementul proiectelor,SNSPA,București,2005
75. Pascu, R. V. (n.d.). Managementul Proiectelor. Retrieved 03 14, 2021,
from
http://ccimn.ulbsibiu.ro/documente/carti/introducere_in_management
ul_proiectelor.pdf
76. Proiect definiție. (n.d.). Retrieved 03 18, 2021, from dexonline:
https://dexonline.ro/definitie/proiect
77. ***Project Management Manual. (1998). Government of Romania,
Department of Integration. From: www.projectmanagement.ro
78. Pascu, R. V. (2018). Introducere în managementul proiectelor. Retrieved
03 18, 2021, from
ul_proiectelor.pdf
79. Phillips, Joseph (November 2008). Quality Control in Project Management
80. Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-
2027),https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/digital-
education-action-plan_ro
81. Portny, E.S. (2001). Project management for Dummies. Wiley Publishing
Inc.
82. PMBOK ready reckoner, Ver.1.0[1], pag,7 și 8
83. Practice Standard for Work Breakdown Structures (Ediția a doua) , publicat
de Project Management Institute , ISBN 1933890134 , pagina 8
84. Radu, V. (coord), (2008) Managementul proiectelor, Editura Universitara,
Bucuresti
85. Rezultatele proiectului Erasmus+,
https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/projects_en
86. Scarlat, C., Galoiu, H. (2002). Manual de instruire avansată în
managementul proiectelor (PCM). Bucureşti
87. Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în României
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/InvatamantPreun
iversitar , /2015/Strategie-PTS/Strategia-PTS-2015.pdf
88. Strategia educației și formării profesionale în România 2016-2020,
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/ ,
2016/strategii/Strategia_VET%2027%2004%202016.pdf
89. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII 2015 -2020,
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016
90. Strategia privind incluziunea și diversitatea pentru programul Erasmus+ și
Corpul european de solidaritate
https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-
plus/resources/implementation-guidelines-erasmus-and-european-
solidarity-corps-inclusion-and- diversity_ro.ncluziune și diversitate
91. Teodorescu, L., Ivan, I. (2001). Managementul calității software. Editura
Inforec, București
92. Toma, M. (2002). Management în construcții. Bucureşti: Editura
Economică, București
107
93. Ţoca, I. (2002). Management educaţional. Bucureşti: Editura Didactică şi

Pedagogică, R. A.
94. Veaceslav,B. (2011), Cum scriu un proiect? Ghid de reguli și principii de
bază de scriere a unui proiect, Chișinău
95. Wideman, R., M. (1998). Defining PM Knowledge as a Basis for Global
Communication, Learning and Professionalism, AEW Services, Vancouver
96. Wideman, R., M. (1999). Fundamental Principles of Project Management,
in Project Management Forum, Digest Volume 4, (7)
97. Work Break Down Structure , accesed by
(https://www.workbreakdownstructure.com/)
98. Young T.L. (2008), Managementul proiectelor de succes, București:
Editura Rentrop&Straton;
99. 43 Professional Project Proposal Templates,(2021)
https://templatelab.com/project-proposal-templates/
108
PARTEA A II-A. TERMINOLOGIE

SPECIFICĂ ÎN MANAGEMENTUL
PROIECTELOR EUROPENE RO-ENG-IT
Autor: Sorina-Mihaela BĂLAN
109
TERMINOLOGIE ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR

EUROPENE - ROMÂNĂ
Acces liber Concept general privind publicarea materialelor de un

anumit tip în mod deschis, adică într-un mod care să
garanteze că acestea sunt accesibile și utilizabile de
către cel mai mare grup posibil de utilizatori și pentru
cel mai mare număr de cazuri de utilizare. Erasmus+
prevede o cerință de acces deschis pentru resursele
educaționale și încurajează accesul liber la rezultatele
cercetării și la date.
Acord de Pentru a asigura calitatea implementării proiectului,
parteneriat precum și realizarea satisfăcătoare a obiectivelor sale,
partenerul principal și partenerii trebuie să încheie un
acord de parteneriat. Acordul de parteneriat permite
partenerului principal să extindă aranjamentele
contractului de subvenționare la nivelul fiecărui partener
Acreditare proces care asigură faptul că organizațiile care doresc să
primească finanțare în cadrul unei acțiuni ale
programului Erasmus + respectă un set de standarde
calitative sau premise definite de Comisia Europeană
pentru acțiunea dată. În funcție de tipul de acțiune sau
de țara în care a solicitat organizația este localizată,
acreditarea este efectuată de către agenția executivă
sau o agenție națională. Acreditarea procesul este în
vigoare pentru organizațiile care doresc să participe la
proiecte de învățământ superior (inclusiv mobilitate).
Acțiune Un pas făcut pentru a se asigura că munca viitoare nu se
preventivă - abate de la așteptările de performanță. O acțiune
preventivă, care este proactivă, nu este același lucru cu
o acțiune corectivă, care este reactivă.
Activitate 1. Set de sarcini desfășurate ca parte a unui proiect. O
activitate poate fi de diferite tipuri (activități de
mobilitate, activități de cooperare etc.). În cadrul Jean
Monnet, o activitate este echivalentă cu o acțiune (a se
vedea definiția de mai sus) 2. Cea mai mică unitate de
lucru necesară pentru a finaliza un pachet de lucru al
proiectului (care include activități multiple). Timpul,
resursele și finanțele sunt necesare pentru a finaliza
fiecare activitate 3. activități [at-ti-vi-tà] s.f. inv. -
Condiția a ceea ce este activ; aptitudine de a acționa, de
a face SIN harnicie, harnicie: un om plin de o. || a fi într-
un., a lucra; Complex, urmărind acțiuni care vizează un
scop: a. bunăstare; la. de cercetare; în l. scient.,
111
fenomen sau ansamblu de fenomene produse de o cauză

naturală | la. faza vulcanică, eruptivă; fin. Într-un bilanț,
toate activele, creditele și disponibilitatea în care sunt
investite resursele financiare ale unei companii
(corriere.it)
Alocare Alocarea resurselor pentru activitățile programate în cel
mai eficient mod posibil.
Apel de Invitație publicată de sau în numele Comisiei de a
propuneri prezenta, într-un termen dat, o propunere de acțiune
care să corespundă obiectivelor urmărite și care
îndeplinește cerințele solicitate. Apelurile la propuneri
sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
(seria C) și / sau pe site-urile web relevante ale Comisiei,
Agenției Naționale sau Executive.
Aplicatie Cererea de finanțare împreună cu copiile documentelor
suplimentare solicitate şi declaraţiile pe propria
răspundere.
Asigurarea P3 Asigurarea P3 implică satisfacerea sponsorilor și a
părților interesate că proiectele, programele și
portofoliile sunt pe cale să îndeplinească așteptările de
performanță, să îndeplinească obiectivele și să
îndeplinească cerințele.
Beneficiar 1. Dacă este selectat un proiect, solicitantul devine
beneficiar al unei subvenții Erasmus +. Beneficiarul este
persoana care semnează un acord de subvenționare (sau
care este notificat cu privire la decizia de subvenționare)
cu Agenția Națională sau Executivă care a selectat
proiectul. Dacă cererea a fost depusă în numele altor
organizații participante, partenerii pot deveni co-
beneficiari ai grantului,. 2. Inseamnă un organism public
sau privat și, exclusiv în scopul regulamentului privind
FEADR și al regulamentului FEPAM, o persoană fizică
responsabilă pentru inițierea sau care inițiază și
implementează operațiunile; și în contextul sistemelor
de ajutor de stat, conform definiției de la punctul 13 din
prezentul articol, organismul care primește ajutorul; și
în contextul instrumentelor financiare de la partea a
doua titlul IV din prezentul regulament, înseamnă
organismul care implementează instrumentul financiar
sau fondul de fonduri, după caz. (https://eur-
lex.europa.eu/)
Cadrul Setul de așteptări de competență prin care se evaluează
competenelor adecvarea unei persoane pentru un rol specific.
Carta Acreditare acordată de Comisia Europeană, care le oferă
Universitară instituțiilor de învățământ superior din țările
Erasmus participante la program posibilitatea de a depune o
cerere de participare la activitățile de învățare și
112
cooperare în cadrul programului Erasmus+. Carta

definește principiile fundamentale la care trebuie să
adere o instituție pentru a organiza și pune în aplicare
acțiuni de mobilitate și de cooperare de înaltă calitate și
enunță cerințele pe care instituția acceptă să le respecte
pentru a asigura servicii și proceduri de înaltă calitate și
furnizarea de informații fiabile și transparente.
Cheltuieli Orice sumă plătită din bugetul general al Comunităților
neeligibile Europene, bugetele administrate de acestea ori în
numele lor sau din bugetele din care provine
cofinanţarea aferentă, care a fost obținută sau utilizată
cu nerespectarea prevederilor legale ori contractuale,
indiferent de natura sau destinația acesteia.
Ciclul de viata Ciclul de viață al proiectului se numără printre câțiva
al unui termeni importanți de management al proiectului pe
proiect care ar trebui să-i cunoașteți. Include planificarea,
analiza, proiectarea, implementarea și bugetul
proiectelor. Un ciclu de viață al proiectului poate avea
multe modele, dar fiecare model reprezintă o singură
fază pentru a construi rezultatele proiectului. Un ciclu
de viață al proiectului constă în inițierea proiectului,
planificarea, monitorizarea și controlul, executarea și
închiderea acestuia.
Cofinanţare 1. Contribuţia proprie a aplicantului la bugetul
proiectului; Principiul cofinanțării implică faptul că o
parte din costurile unui proiect sprijinit de UE trebuie să
fie suportate de către beneficiar sau acoperite prin alte
contribuții externe decât grantul UE. 2. COFINANȚÁRE,
cofinanțări, s. f. Acțiunea de a cofinanța și rezultatul ei.
– V. cofinanța.(DEX '09)
Competențe Includ capacitatea de a gândi critic, de a fi curioși și
transversale creativi, de a lua inițiativa, de a rezolva probleme și de
(non-tehnice, a colabora, de a putea comunica eficient într-un mediu
pentru viața multicultural și interdisciplinar, de a se adapta la
de zi cu zi) context, de a face față stresului și incertitudinii; aceste
competențe se încadrează în categoria competențelor-
cheie.(2)
Competențe- Seria de cunoștințe, competențe și atitudini de bază de
cheie care au nevoie toate persoanele pentru împlinire și
dezvoltare personală, cetățenie activă, incluziune
socială și angajare, așa cum este descris în
Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și
a Consiliului.
Consorțiu Două sau mai multe organizații participante care își
unesc forțele pentru a pregăti, a pune în aplicare și a
monitoriza un proiect sau o activitate în cadrul unui
proiect. Un consorțiu poate fi național (și anume, implică
113
organizații stabilite în aceeași țară) sau internațional

(implică organizații participante din țări diferite).
Coordonator/ Organizație participantă care solicită acordarea unui
organizație grant Erasmus+ în numele unui consorțiu de organizații
coordonatoare partenere.
Debitor Persoana juridică, (beneficiarul), în sarcina căreia se
stabileşte o creanţă bugetară printr-un titlu de creanţă
Definire Faza ciclului de viață al portofoliului în care proiectele,
programele și orice schimbări organizaționale necesare
pentru realizarea obiectivelor strategice sunt
identificate și examinate.
Diagrama 1. O diagramă Gantt este un tip de diagramă cu bare
Gantt care prezintă toate sarcinile care constituie un proiect.
Sarcinile sunt listate vertical, cu timpul de marcare a
axei orizontale. Lungimile barelor de sarcini trebuie să
fie adaptate la durata sarcinilor. 2. Diagrama Gantt este
o diagramă cu bare care afișează grafic informațiile
programate. Acestea sunt foarte utile în planificarea și
programarea proiectelor. De asemenea, este util în
gestionarea relației dintre sarcini. Această diagramă
poate fi utilizată pentru a menține echipa și sponsorii
proiectului informați cu privire la progresul proiectului.
Folosind graficul Gantt, se va putea vedea ce se
realizează până la o anumită dată și, dacă proiectul este
în urmă cu programul, atunci se poate întreprinde o
acțiune pentru a-l aduce pe cale.
Dialog Dialog cu tinerii și cu organizațiile de tineret, care
structurat servește drept forum de reflecție comună permanentă
asupra priorităților, a punerii în aplicare și a
monitorizării cooperării europene în domeniul
tineretului.
Domeniul de categoria de proiect specifică din care face parte
aplicare proiectul. Zonele de aplicare pot fi definite pe baza
caracteristicilor sau aplicațiilor produselor proiectului
sau de către clienții sau părțile interesate ale
proiectului.
Durata cea O estimare a duratei celei mai probabile necesare pentru
mai probabilă a finaliza o activitate. Poate fi folosit pentru a calcula
durata așteptată a activității printr-o tehnică numită
estimare în trei puncte.
Echipa de O echipă de proiect este responsabilă de conducerea și
proiect gestionarea colectivă a unui proiect și a activităților sale
conexe pe parcursul ciclului de viață al proiectului.
Echipele de proiect pot conține membri din mai multe
grupuri funcționale diferite din cadrul unei organizații. În
funcție de natura proiectului, o echipă de proiect poate
fi desființată la finalizarea unui proiect.
114
Educația și Educația și formarea care au drept scop înzestrarea

formarea persoanelor cu cunoștințele, know-how-ul, abilitățile
profesională și/sau competențele necesare pentru anumite ocupații
(EFP) sau pe scară mai largă, pe piața muncii. În scopul
programului Erasmus+, în cadrul acțiunilor EFP sunt
eligibile proiecte care se axează pe educația și formarea
profesională inițială sau continuă.
Eroare Greșeală minoră sau inadvertență făcută neintenționat
materială într-un document, care schimbă sensul acestuia, cum ar
fi o greșeală de tipar sau adăugarea, ori omisiunea
neintenționată a unui cuvânt, a unei fraze sau cifre.
Europass 1. Portofoliu care conține cinci documente diferite și un
dosar electronic, având scopul de a înregistra toate
realizările educative, calificările oficiale, experiențele
de lucru, competențele și abilitățile dobândite de titular
de-a lungul timpului. Aceste documente sunt: CV-ul
Europass, Suplimentul la Diplomă, Suplimentul la
Certificat, Documentul de Mobilitate Europass și
Pașaportul Lingvistic Europass. Europass include și
Pașaportul European al Competențelor, un dosar
electronic ușor de utilizat care ajută titularul să își
creeze un inventar personal, modular al competențelor
și calificărilor sale. Scopul Europass este de a facilita
mobilitatea și de a îmbunătăți perspectivele de angajare
și de învățare pe tot parcursul vieții în Europa. 2.
Europass este un bun exemplu de proiect care ajunge
totuși la toate statele membre, dar și direct la cetățenii
europeni. Proiectul s-a desfășurat mult peste așteptări:
utilizat în toate cele 32 de țări participante la procesul
de la Copenhaga, programul se adresează direct unei
jumătăți de miliard de cetățeni. Site-ul, găzduit și
dezvoltat direct de CEDEFOP este disponibil în 26 de
limbi și este din ce în ce mai utilizat: până în decembrie
2008, 4,2 milioane de curriculum vitae au fost
completate online și alte 5,7 milioane de șabloane CV
descărcate. (https://europa.eu/)
Faza de 1. Faza finală a ciclului de viață al managementului
închidere proiectului, în care toate aspectele proiectului sunt
finalizate și închise oficial. Aceasta include asigurarea
faptului că toate livrabilele au fost date clientului, că
echipa notifică furnizorii despre finalizare și că echipa
actualizează părțile interesate cu privire la sfârșitul
proiectului și performanța generală a proiectului. 2.
Procesul de închidere a proiectului este ultimul dintre
principalele procese alemanagemenentului proiectului.
http://focus.formez.it/)
115
Faza de În managementul de proiect, planificarea se referă în

planificare mod specific la o fază a ciclului de viață care implică
crearea de planuri pentru management, control și
execuție, precum și pentru ceea ce este menit să
realizeze un proiect.(5)
Finanţare Suma acordată de finanţator pentru un proiect aprobat,
nerambursabil care nu trebuie restituită.
ă
Finanţator Structură europeană, naţională sau descentralizată care
gestionează linii de finanţare pe bază de proiecte.
Fondul Social Fondul Structural prin care susține crearea de locuri de
European muncă, ajută la obținerea locuri de muncă mai bune și
asigură oportunități profesionale mai echitabile pentru
toți cetățenii UE. Fondul funcționează prin investiții în
capitalul uman – angajații, tinerii și toți cei aflați în
căutarea unui loc de muncă.
Forță majoră Situație excepțională neprevăzută sau un eveniment
excepțional neprevăzut care nu poate fi controlat(ă) de
participant și care nu este imputabil(ă) erorii sau
neglijenței acestuia.
IMM-uri- Întreprinderi (a se vedea definiția de mai sus) care au mai
întreprinderi puțin de 250 de angajați și o cifră de afaceri anuală care
mici și nu depășește 50 de milioane EUR și/sau un bilanț total
mijlocii anual care nu depășește 43 de milioane EUR.
Instituție de Orice tip de instituție de învățământ superior care, în
învățământ conformitate cu legislația sau cu practica națională,
superior oferă diplome recunoscute sau alte calificări de nivel
terțiar recunoscute, indiferent cum este numită o astfel
de instituție, sau orice instituție care, în conformitate cu
legislația sau cu practica națională, oferă educație sau
formare de nivel terțiar
Învățământ Toate formele de învățământ pentru adulți fără scop
pentru adulți profesional, de tip formal, non-formal sau informal
(pentru formare profesională continuă, consultați
„EFP”.)
Învățare 1. Învățarea rezultată din activitățile zilnice legate de
informală muncă, familie sau agrement care nu sunt organizate sau
structurate în termeni de obiective, timp necesar sau
sprijin pentru învățare; din punctul de vedere al
cursantului, este posibil să nu fie intenționat. 2.
multiplele forme de învățare prin experiență rezultate
din activitățile vieții de zi cu zi legate de muncă, familie,
timp liber, nu sunt organizate sau structurate și nu duc
la certificare (de exemplu, un membru asociativ (http: /
/pratika.net)
116
Învățare mixtă Tip de studiu care implică învățarea printr-o combinație

de modalități. Termenul este utilizat adesea într-un sens
mai specific pentru a face referire la cursuri care
combină predarea tradițională în prezența cursanților
(ateliere de lucru sau seminare) cu tehnici on-line de
învățare la distanță (internet, televiziune, conferințe
telefonice etc.).
Învățare non- 1. Învățare care are loc prin intermediul unor activități
formală planificate (în ceea ce privește obiectivele și timpul de
învățare), în care este prezentă o anumită formă de
sprijin pentru învățare, dar care nu face parte din
sistemul oficial de educație și formare. 2. este o învățare
legată de activități planificate, dar nu este concepută în
mod explicit ca învățare (ceea ce nu este furnizat de o
instituție de învățământ și nu duce în mod normal la
certificare, de exemplu o zi de studiu cu privire la o
problemă de muncă în profesia cuiva)
(http://pratika.net/) ;
Învățare pe Toate tipurile de învățământ general, educație și
tot parcursul formare profesională, învățare non-formală și învățare
vieții informală întreprinse de-a lungul vieții, care au ca
rezultat îmbunătățirea cunoștințelor, a capacităților și a
competențelor sau participarea în societate dintr-o
perspectivă personală, civică, culturală, socială și/sau
legată de ocuparea forței de muncă, inclusiv furnizarea
de servicii de consiliere și orientare.
Învățarea la Tip de studiu care implică dobândirea de cunoștințe,
locul de aptitudini și competențe prin efectuarea - și prin
muncă reflectarea asupra - unor sarcini într-un context
profesional, fie la locul de muncă (de exemplu,
formarea alternativă), fie într-o instituție de educație și
formare profesională.
Lecții învățate Suma de cunoștințe obținute din munca de proiect, care
poate fi utilizată ca referințe și puncte de interes pentru
proiecte viitoare.
Lider de Instituția/organizația care a obținut finanțare în cadrul
parteneriat unei cereri de proiecte - în parteneriat cu alte
instituții/organizații
Life cycle The entire process used to build its deliverables. Life
cycles are divided into a number of phases. A variety of
life cycle models are in use in project management.
Lucrător de Profesionist sau voluntar implicat în învățarea non-
tineret formală, care sprijină tinerii în dezvoltarea lor socio-
educațională personală și profesională.
Management Managementul de proiect Agile se bazează pe concepte
de proiect agil de dezvoltare software agilă. Abordările agile se
117
concentrează pe munca în echipă, colaborarea și

implicarea părților interesate, precum și pe utilizarea
metodelor de dezvoltare iterative. (5)
Managementul Managementul configurației asigură faptul că produsul
configurației unui proiect îndeplinește toate specificațiile și
stipulațiile necesare. Oferă standarde bine definite
pentru conducere și echipă pentru a garanta că acestea
îndeplinesc cerințele de calitate și funcționale, precum
și orice alte caracteristici considerate importante.
Managementul Un termen general pentru o serie de strategii de
modern al management contemporane. Spre deosebire de
proiectelor managementul tradițional, managementul de proiect
modern: oferă o mai mare recunoaștere a calității și a
variației domeniului; rafinează procesele mai frecvent;
subliniază cunoștințele colective, interdisciplinare și
consensul echipei asupra conducerii individuale. De
asemenea, se bazează mai puțin pe ierarhiile tradiționale
- echipele de proiect moderne se bazează pe o serie de
niveluri organizaționale și zone funcționale.
Managementul 1. Metodologie de inițiere, promovare, conducere,
proiectelor monitorizare și evaluare a proiectelor, conform normelor
metodologice proprii acestui domeniu și standardelor
internaționale ale asociațiilor profesionale de profil
recunoscute la nivel mondial. 2. Managementul
proiectelor reprezintă utilizarea unui set de cunoştinţe,
competenţe, deprinderi, instrumente şi tehnici specifice
în vederea îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice
ale unui proiect anume. (Fundația FIMAN, 1993). 3.
Reprezintă un ansamblu de activităţi de organizare,
coordonare a implementării proiectelor, monitorizare şi
reglare operative, analiză şi revizuire a proiectelor
educaţionale, fiind exercitat la toate nivelurile activităţii
manageriale: strategic, tactic şi operativ (Andrei, 2017).
- procesul de organizare și supraveghere a proiectului
prin care se asigură realizarea acestuia conform
programării, în limitele bugetului și conform
specificațiilor. (Nica, Stancu, & Mitru, 2005. 4. este
aplicarea de cunoștințe, abilități profesionale și
personale, metode, tehnici și instrumente la activitățile
de management ale unui proiect, pentru a-i satisface
cerințele.
Managementul O abordare strategică care pune accentul pe gestionarea
proiectelor eficientă a proiectelor, programelor și portofoliilor ca cel
organizațional mai bun mod de a urmări obiectivele organizaționale. Se
e concentrează pe alinierea activităților unei organizații cu
obiectivele sale și pe gestionarea colectivă a acestor
118
activități, astfel încât acestea să contribuie la atingerea

obiectivelor. (5)
Managemntul Termenul indică setul de activități care vizează
proiectelor conceperea, redactarea și prezentarea proiectelor
europene europene, ca răspuns la o cerere de propuneri emisă în
cadrul unui program european, proiecte care constau în
realizarea unui program specific de activități propus de
susținătorii înșiși. Pentru a fi finanțat, acest program de
activități trebuie să fie caracterizat ca inovator, să aibă
un interes european puternic, să fie în ton cu politicile
comune, precum și cu regulile programului și cu anunțul
în cadrul căruia este prezentat. Mai mult, trebuie
prezentat și implementat de un parteneriat transnațional
care include parteneri din diferite țări ale Uniunii. Unele
programe europene deschid, de asemenea, participarea
la cererile de parteneriate care includ parteneri din afara
UE.(9)
Manager de Persoana însărcinată cu inițierea, planificarea,
proiect executarea și închiderea unui proiect și cu gestionarea
tuturor aspectelor performanței proiectului prin aceste
faze. Termenul este de obicei folosit pentru un
profesionist în managementul de proiect. Managerii de
proiect pot folosi resurse organizaționale pentru
proiecte. Acestea servesc drept puncte de contact
pentru sponsori, manageri de programe și alte părți
interesate.(5)
Mentorat Măsuri de sprijin personal care le sunt oferite voluntarilor
alături de măsurile de sprijin asociate sarcinilor.
Principalul responsabil pentru mentorat este un mentor,
desemnat de organizația gazdă sau coordonatoare.
Mentoratul constă în organizarea de reuniuni periodice
pentru a monitoriza starea de bine a voluntarului în
cadrul și în afara organizației gazdă. Mentoratul este axat
pe persoana voluntarului și, astfel, conținutul și
frecvența reuniunilor vor varia în funcție de nevoile sale
individuale. Posibile teme ale întrunirilor de mentorat:
starea de bine personală, starea de bine în echipă,
satisfacția privind sarcinile, aspecte practice etc.
Mobilitate în Deplasarea fizică în altă țară decât țara de reședință, în
scop vederea efectuării studiilor, a formării sau a învățării
educațional non-formale sau informale; poate avea loc sub formă de
stagii, ucenicie, schimburi de tineri, voluntariat, predare
sau participare la o activitate de dezvoltare profesională
și poate include activități de pregătire, cum ar fi
formarea în limba țării gazdă, precum și activități de
trimitere, primire și monitorizare.
119
Mobilitate Set de activități susținute de tehnologiile informației și

virtuală comunicațiilor, inclusiv e-învățarea, care realizează sau
facilitează experiențe internaționale de colaborare, într-
un context de predare, formare sau învățare.
MOOC- curs Abreviere pentru „curs on-line deschis și în masă”
on-line (Massive Open Online Course), un tip de curs care se
deschis și în desfășoară în totalitate online, este deschis pentru a fi
masă accesat de oricine fără să presupună costuri, calificări de
admitere sau alte restricții și implică adesea un număr
mare de articipanți. Astfel de cursuri pot avea
componente care necesită prezența în persoană,
încurajând, de exemplu, organizarea de reuniuni ale
participanților la nivel local și o evaluare formală, dar
tind să utilizeze evaluarea inter pares, autoevaluarea și
clasificarea automată. Cursurile MOOC pot varia
semnificativ, fiind axate, de exemplu, pe sectoare,
grupuri țintă (cu accent pe formarea profesională,
profesori etc.) sau metode de predare specifice.Cursurile
MOOC finanțate prin programul Erasmus + trebuie să fie
deschise tuturor și atât participarea, cât și certificatul
sau ecusonul de absolvire sunt gratuite pentru
participanți. Cerința privind accesul deschis pentru
resursele educaționale se aplică, de asemenea, cursurilor
MOOC și altor cursuri complete. Învățare non-formală
Învățare care are loc prin intermediul unor activități
planificate.
Obiectiv 1. O declarație clară și concisă despre ceea ce este
menită să realizeze o activitate. Obiectivele sunt scrise
pentru a fi SMART: specifice, măsurabile, realizabile,
realiste și în timp. Un proiect de succes își îndeplinește
toate obiectivele declarate. 2.din latin medieval
obiectivul, derivarea obiectului (sursa Treccani); din
latină: iacio, iaci ieci iactum iacere = a arunca ob = în
față și alte semnificații. ob + iactum = lansat înainte;
pentru apofonie a a devenit e obiectiv m (plural:
obiective) , final, scopul unei acțiuni sau proiect -
Obiectivul proiectului (Know.virgilio.it)
Organism Organism public sau privat care acționează sub
intermediar responsabilitatea unei autorități de management sau de
certificare sau care îndeplinește sarcini în numele unei
astfel de autorități în raport cu operațiunile
implementate de beneficiari
Organizație În unele acțiuni Erasmus+ (în special în acțiunile de
de trimitere mobilitate), organizația de trimitere este o organizație
participantă care trimite unul sau mai mulți participanți
la o activitate a unui proiect Erasmus+.(2)
120
Organizație În unele acțiuni Erasmus+ (în special în acțiunile de

gazdă mobilitate), organizația gazdă este o organizație
participantă care primește unul sau mai mulți
participanți și organizează una sau mai multe activități
ale unui proiect Erasmus+
Organizatie O organizație participantă care solicită o subvenție
organizatoare Erasmus + în numele unui consorțiu de organizații
partenere.
Parteneriat Acord încheiat între un grup de organizații participante
din diferite țări participante la program pentru a
desfășura activități europene comune în domeniile
educației, formării, tineretului și sportului sau pentru a
institui o rețea formală sau informală într-un domeniu
relevant, cum ar fi proiectele comune de învățare pentru
elevi și profesorii lor sub formă de schimburi de elevi și
mobilitate individuală pe termen lung, programele
intensive de învățământ superior și cooperarea între
autoritățile locale și regionale pentru promovarea
cooperării inter-regionale, inclusiv transfrontaliere;
acordul poate fi extins la instituții și/sau organizații din
țările partenere, cu scopul de a consolida calitatea
parteneriatului.
Persoane cu O persoană cu nevoi speciale este un potențial
nevoi speciale participant a cărui situație personală fizică, mentală sau
de sănătate este de așa natură încât participarea sa la
activitatea din proiect sau de mobilitate nu este posibilă
fără sprijin financiar suplimentar.
Persoane Persoanele care se confruntă cu anumite obstacole care
defavorizate le împiedică să aibă un acces eficace la educație,
formare și oportunități de muncă pentru tineri.
Personal Persoane care, în mod voluntar sau din motive
profesionale, sunt implicate în educația, formarea sau
învățarea non-formală a tinerilor, inclusiv cadre
didactice universitare, profesori, formatori,
directori școlari, lucrători de tineret și personal
nedidactic
Planificarea Planificarea conceptuală a proiectului implică
conceptuală a dezvoltarea documentației din care va proveni sistemul
proiectului de organizare și control al unui proiect.
Planul de Un plan de management al resurselor umane detaliază
management rolurile și relațiile dintre personalul care lucrează la un
al resurselor proiect, precum și modul în care personalul va fi
umane gestionat. Face parte din planul de management al
proiectului.(5)
121
Prefinanțare 1. sumele transferate din fonduri europene și din

cofinanțarea publică asigurată din bugetul de stat, în
tranșe, de către unitățile de plată către beneficiari/lider
de parteneriat/parteneri pentru cheltuielile necesare
implementării proiectelor finanțate din fonduri
europene, fără depășirea valorii totale eligibile a
contractului de finanțare. 2. Prefinanțarea este actul
prin care o instituție de credit avansează o parte din
suma care urmează să fie împrumutată unui solicitant. 3.
Prefinanțarea este o plată destinată să ofere
beneficiarului un flotant. Poate fi împărțit într-o serie de
plăți în conformitate cu prevederile contractului,
deciziei, acordului sau actului juridic de bază. Flotorul
sau avansul sunt utilizate fie în acest scop pentru care a
fost furnizat în perioada definită în acord sau este
rambursat.
Proces de Actul de planificare și executare a unui proiect sau
management proces pentru a îndeplini un set definit de obiective sau
obiective. Procesele de management pot fi desfășurate
la mai multe niveluri în cadrul organizațiilor, amploarea
și sfera activităților crescând de obicei ierarhia
organizațională.
Program 1. Un set de proiecte gestionate colectiv. 2. programul
s. m. [din lat. program târziu -matis, gr. πρόγραμμα -
ματος, der. de către προγράϕω, proprietar „Scrieți
înainte”] (pl. -I). - 1. Declarație detaliată, verbală sau
scrisă, a ceea ce doriți să faceți, o linie de conduită de
urmat, obiectivele care trebuie vizate și mijloacele prin
care intenționați să le realizați; vorbire, scriere,
manifest în care sunt explicate intențiile, scopurile sau
principiile, motivele, limitele unei opere sau ale unui
complex de lucrări și altele asemenea: p. de muncă; p.
reconstrucţie; p. a sărbătorilor; P. a unei ceremonii; p.
pentru acțiune comună; urmați o pagină; urmează p. fix
(pentru punctele de cercetare, în legătură cu cercetarea
științifică, a se vedea cercetarea, n. (treccani.it)
Proiect 1. Propunere aprobată, aflată în proces de
implementare, folosind finanţarea obţinută; Set coerent
de activități care sunt organizate cu scopul de a realiza
obiective și rezultate bine definite.. 2. Un efort
temporar, orientat spre obiective, pentru a crea un
rezultat unic. Un proiect are faze clar definite, iar
succesul său se măsoară dacă își indeplinește obiectivele
declarate. 3. Termenul de «proiect» provine din
latinescul projicere – aruncare înainte. Rădăcina sa latină
evocă o mişcare, o traiectorie şi o raportare în timp şi
spaţiu, deoarece sugerează implicarea următoarelor
122
elemente: - un punct de plecare utilizat ca şi bază, de la

care se porneşte; - aruncare înainte, planificare (funcţia
cea mai importantă în managementul proiectului; -
scopul, obiectivul. (Pascu, 2018). 4. Proiectul este o
investitie de resurse pe o perioada determinata, avand
ca scop realizarea unui obiectiv sau unui set de obiective
precise. In alti termeni, un proiect este o idee de
imbunatatire a unei stari de lucruri. (Ghid-introductiv-
privind-managementul-proiectelor, 2003). 5. Cuvantul
"proiect" poate fi utilizat pentru a descrie o incercare de
conducere si coordonare a unui anumit numar de
activitati pentru atingerea unui obiectiv specific
(Caprescu). 6. Un proiect este un efort unic facut cu
scopul de a produce ceva (un set de livrabile) in anumite
constrangeri de timp, buget, resurse si calitate.
(Dezvoltare personala pentru ntreprenori). 7. Un efort în
care resursele umane, materiale și financiare sunt
organizate, pentru a întreprinde un număr limitat de
sarcini specifice, într-o perioadă limitată de timp, pentru
a realiza o schimbare care se exprimă în obiective
calitative și cantitative. (Papadimitrov, Igor Nikolovski,
Definiția agenției de dezvoltare DGIS - Olanda)
Propunere de Formular tipizat completat prin care se solicită finanţare
proiect si documente-suport
Raport tehnic Raportul elaborat de beneficiar care descrie activitătile
derulate în cadrul Cererii de Rambursare și/sau Cererii
de rambursare aferente cererii de - prefinanţare/cererii
de plată, precum și progresul îndeplinirii rezultatelor și
indicatorilor.
Resurse Materiale educaționale de orice fel (de exemplu
educaționale manuale, fișe de lucru, planuri de lecții, videoclipuri
deschise instructive, cursuri on-line, jocuri educative) care pot fi
(OER) utilizate, adaptate și distribuite în mod liber. OER fie
sunt disponibile sub o licență deschisă, fie aparțin
domeniului public (protecția conferită de drepturile de
autor a expirat). Materialele gratuite care nu pot fi
adaptate și distribuite de public nu sunt OER.
Rezultatele Elemente pe care cursantul le cunoaște, le înțelege și
învățării este capabil să le realizeze la finalizarea unui proces de
învățare, care sunt definite sub formă de cunoștințe,
competențe și abilități
Solicitant 1. Organizația participantă sau grupul informal care
depune o cerere de finanțare. Solicitanții pot depune
cererea individual sau în numele altor organizații
implicate în proiect. În acest din urmă caz, solicitantul
este definit și ca coordonator. 2. Un solicitant este cineva
care se înscrie sau solicită ceva. (Vocabulary.com)
123
Țări partenere Țări care nu participă integral la programul Erasmus+,

dar care pot lua parte (în calitate de parteneri sau de
solicitanți) la anumite acțiuni ale programului. Lista
țărilor partenere Erasmus+ este descrisă în partea A din
prezentul ghid, în secțiunea „Cine poate participa la
programul Erasmus+”.
Țări Țări din UE și din afara UE care au înființat o agenție
participante națională care participă cu drepturi depline la programul
la Erasmus+. Lista țărilor participante la programul
program Erasmus+ se regăsește în partea A din
prezentul ghid, în secțiunea „Cine poate participa la
programul Erasmus+”.
Validarea Proces de confirmare de către un organism autorizat a
învățării faptului că o persoană a dobândit rezultate ale învățării
nonformale măsurate în raport cu un standard relevant și care constă
și informale în patru etape distincte: 1. identificarea, prin dialog, a
anumitor experiențe ale unei persoane; 2.
documentarea, pentru a face vizibile experiențele
persoanei; 3. o evaluare oficială a experiențelor
respective 4. certificarea rezultatelor evaluării, care
poate conduce la o calificare parțială sau completă.
Valoarea Totalul fondurilor reprezentând contravaloarea
totală contribuției din fonduri europene, valoarea cofinanțării
eligibilă a publice și/sau private, precum și contravaloarea
proiectului cheltuielilor publice și/sau private, altele decât cele
eligibile
124
Surse
1. Glosar de termeni, https://ec.europa.eu/programmes/Erasmus-
plus/programme-guide/annexes/annex-iii_ro
2. Proiectarea si Managementul Proiectelor Edicationale,
https://www.academia.edu/36807728/PROIECTAREA_%C5%9EI_MANAG
EMENTUL_PROGRAMELOR_EDUCA%C5%A2IONALE
3. Manualul beneficiarului POCU -Versiunea august 2017 ,
https://www.oirbi.ro/am-pocu-publica-manualul-beneficiarului-pocu-
2014-2020-2/
4. Pascu, R. V. (2018). Introducere în managementul proiectelor,
http://ccimn.ulbsibiu.ro/documente/carti/introducere_in_manageme
ntul_proiectelor.pdf
5. Ghid-introductiv-privind-managementul-proiectelor. (2003)
6. https://www.finantare.ro/ghid-introductiv-privind-managementul-
proiectelor
7. Andrei, A. (2017). MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCAŢIONALE. In A.
Adriana, [JUNIOR SCIENTIFIC RESEARCHER JOURNAL,
https://www.jsrpublishing.com/userfiles/files/archive_pages/71/12._
MANAGEMENTUL.pdf
8. Nica Vasile, S. S. (2005). Planificarea i Controlul Proiectelor.
9. Caprescu, M. (n.d.). Teoria curriculumului.
http://cis01.central.ucv.ro/csv/curs/tc/c9.html
10. Dezvoltare personala pentru antreprenori.
https://www.plandeafacere.ro/dezvoltare-personala-pentru-
antreprenori/stiti-care-sunt-diferentele-dintre-proiecte-programe-si-
portofolii/
11. Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și
adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers
Enciclopedic Gold, 2009, https://dexonline.ro/sursa/dex09
12. Glosar de termini, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R1303&from=ro
125
TERMINOLOGY IN EUROPEAN PROJECT

MANAGEMENT- ENGLISH
Accreditation Process that ensures that the organisations wishing to

receive funding under an Action of the Erasmus+
Programme respect a set of qualitative standards or pre-
requisites defined by the European Commission for that
given Action. Depending on the type of Action or on the
country where the requesting organisation is located, the
accreditation is carried out by the Executive Agency or a
National Agency. The accreditation process is in place for
organisations wishing to participate in higher education
projects (including mobility).
Activity 1. A series of tasks performed as part of a project. An
activity can be of different types (mobility activities,
cooperation activities, etc.). Under Jean Monnet Actions,
one activity is equivalent to one action (see definition
above). (3) 2. The smallest unit of work required to
complete a project work package (which includes
multiple activities). Time, resources and finances are
required to complete each task. 3. Activities [at-ti-vi-tà]
s.f. inv. -Condition of what is active; aptitude to act, to
do SIN industriousness, industriousness: a man full of a.
|| to be in a., to work; Complex, following of actions
aimed at a purpose: a. welfare; to. of research; in the l.
scient., phenomenon or set of phenomena produced by a
natural cause | to. Volcanic, eruptive phase; fin. In a
balance sheet, all the assets, credits and availabilities in
which the financial resources of a company are invested
(corriere.it)
Adult education All forms of non-professional adult education, formal,
non-formal or informal (for continuing vocational
training, see "VET").
Agile project Agile project management draws from concepts of agile
management software development. Agile approaches focus on
teamwork, collaboration, and stakeholder involvement,
as well as the use of iterative development methods.
Allocation The assigning of resources for scheduled activities in the
most efficient way possible.
127
Applicant 1. Participating organization or informal group

submitting an application for funding. Applicants may
submit the application individually or on behalf of other
organizations involved in the project. In the latter case,
the applicant is also defined as coordinator. 2. An
applicant is someone who signs up or applies for
something.(vocabulary.com)
Application The application for funding together with copies of the
requested additional documents and statements on one's
own responsibility
Application The specific project category of which the project is a
area part. Application areas can be defined on the basis of
project products’ characteristics or applications or by the
projects’ customers or stakeholders.
Beneficiary 1. if the project is selected, the applicant becomes
beneficiary of an Erasmus+ grant. The beneficiary sings a
grant agreement with – or is notified of a grant decision
by – the National or Executive Agency that has selected
the project. If the application was made on behalf of
other participating organisations, the partners may
become co-beneficiaries of the grant.
2. means a public or private body and, for the purposes
of the EAFRD Regulation and of the EMFF Regulation only,
a natural person, responsible for initiating or both
initiating and implementing operations; and in the
context of State aid schemes, as defined in point 13 of
this Article, the body which receives the aid; and in the
context of financial instruments under Title IV of Part
Two of this Regulation, it means the body that
implements the financial instrument or the fund of funds
as appropriate (https://eur-lex.europa.eu/)
Blended Type of study that involves learning in a combination of
learning ways. The term is often used in a more specific sense to
refer to courses that combine traditional teaching in the
presence of students (workshops or seminars) with online
distance learning techniques (internet, television,
telephone conferences, etc.).
Call for Invitation published by or on behalf of the Commission to
proposals present, within a given deadline, a proposal for action
that corresponds to the objectives pursued and fulfils the
required conditions. Calls for proposals are published in
the Official Journal of the European Union (C series)
and/or at relevant websites of the Commission, National
or Executive Agency.
128
Clerical Error A minor mistake or inadvertence unintentionally made in

a document that changes its meaning, such as a
typographical error or the unintentional addition or
omission of a word, phrase, or figure.
Closing phase 1. The final phase of the project management life cycle,
in which all aspects of the project are officially
completed and closed. This includes making sure that all
deliverables have been given to the client, that the team
notifies suppliers of completion, and that the team
updates stakeholders regarding the end of the project
and overall project performance.(5). 2. The process of
closing the project is the last of the main processes of
the Project Management. (http://focus.formez.it/)
Co-financing 1. The co-financing principle implies that part of the
costs of a project supported by the EU must be borne by
the beneficiary, or covered through external
contributions other than the EU grant. 2. CO-FINANCING,
co-financing, s. F. The action of co-financing and its
result. - See co-financing (DEX '09)
Competence The set of competence expectations by which one
framework assesses a person’s suitability for a specific role.(5)
Conceptual Conceptual project planning involves developing the
project documentation from which a project's organization and
planning control system will originate.
Configuration Configuration management ensures that the product of a
management project meets all necessary specifications and
stipulations. It provides well-defined standards for the
management and team to guarantee that they meet
quality and functional requirements, as well as any other
characteristics considered important.(5)
Consortium Two or more participating organisations teaming up to
prepare, implement and follow up a project or an activity
within a project. A consortium can be national (i.e.
involving organisations established in the same country)
or international (involving participating organisations
from different countries).
Coordinating a participating organisation applying for an Erasmus+
organisation grant on behalf of a consortium of partner organizations.
Debtor The legal person, (beneficiary), in charge of which a
budget receivable is established by a debt title
Define The phase in the portfolio life cycle in which projects,
programs, and any organizational changes needed to
realize strategic objectives are identified and examined.
Dialogue Dialogue with young people and youth organisations and
mechanisms decision makers which serves as a forum for continuous
joint reflection on the priorities, implementation and
follow-up of European cooperation in the youth field
129
Donor European, national or decentralized structure managing

project-based financing lines
Erasmus An accreditation granted by the European Commission
Charter for giving the possibility to higher education institutions
Higher from Programme Countries to be eligible to apply and
Education participate in learning and cooperation activities under
Erasmus+. The Charter outlines the fundamental
principles an institution should adhere to in organizing
and implementing high quality mobility and cooperation
and states the requisites it agrees to comply with in order
to ensure high quality services and procedures as well as
the provision of reliable and transparent information.
Europass Europass is a portfolio of five different documents and an
electronic folder aiming to contain descriptions of the
entire holder's learning achievements, official
qualifications, work experience, skills and competences,
acquired over time. These documents are: the Europass
CV, the Diploma Supplement, the Certificate
Supplement, the Europass Mobility and the Language
Passport. Europass also includes the European Skills
Passport, a user-friendly electronic folder that helps the
holder to build up a personal, modular inventory of
his/her skills and qualifications. The aim of Europass is to
facilitate mobility and improve job and lifelong learning
prospects in Europe. 2. Europass is a good example of a
project that reaches nonetheless all member states but
also directly European citizens. The project performed
well above expectations: used in all 32 countries
participating in the Copenhagen process, the program
directly addresses half a billion citizens. The website,
directly hosted and developed by CEDEFOP is available in
26 languages and it is increasingly used: by December
2008, 4.2 million curricula vitae were completed online
and another 5.7 million CV templates downloaded.
(https://europa.eu/)
European EU Project Management is a neologism that is used to
project indicate all the complex activities required for the
management purposes of the production, drafting and submission of
European projects, meaning those proposals for funding
addressed to the European Union, in response to the calls
for proposals that it publishes on an almost daily basis.
The use of this term, which cannot be easily translated
into the other European languages, began in Italy in the
late Nineties.(7)
130
European Social The Structural Fund, which supports job creation, helps
Fund to get better jobs and provides more equitable career
opportunities for all EU citizens. The fund works through
investments in human capital - employees, young people
and everyone looking for a job
Force majeure An unforeseeable exceptional situation or event beyond
the participant's control and not attributable to error or
negligence on his/her part.
Gantt chart 1. A Gantt chart is a type of bar chart that shows all the
tasks constituting a project. Tasks are listed vertically,
with the horizontal axis marking time. The lengths of task
bars are to scale with tasks’ durations (5). 2. Gantt chart
is a bar chart that displays the scheduled information
graphically. These are very useful in the planning and
scheduling of the projects. It is also helpful in managing
the relationship between tasks. This chart can be used to
keep the project team and sponsors informed about the
project progress. Using the Gantt chart, one will be able
to see what is achieved by a certain date and, if the
project is behind the schedule then an action can be
taken to bring it on track.(6)
Grant The amount granted by the financier for an approved
project, which must not be refunded
Higher Any type of higher education institution which, in
education accordance with national law or practice, offers
institution recognized degrees or other recognized tertiary level
qualifications, whatever such establishment may be
called, or any institution which, in accordance with
national law or practice, offers vocational education or
training at tertiary level.
Human A human resource management plan details the roles of
resource and relationships between personnel working on a
management project, as well as how personnel will be managed. It is
plan part of the project management plan.(5)
ineligible Any amount paid from the general budget of the
expenses European Communities, the budgets administered by
them or on their behalf or from the budgets from which
the related co-financing comes, which has been obtained
or used in breach of legal or contractual provisions,
regardless of its nature or destination
131
Informal 1. Learning resulting from daily activities related to

learning work, family or leisure that is not organized or structured
in terms of objectives, time needed or learning support;
from the learner's point of view it may not be intentional.
2. the multiple forms of learning through experience
resulting from the activities of daily life related to work,
family, leisure, is not organized or structured and does
not lead to certification (for example an associative
membership (http: / /pratika.net)
Intermediate Public or private body acting under the responsibility of
body a managing or certifying authority or carrying out tasks
on behalf of such an authority in relation to the
operations implemented by the beneficiaries
Key the basic set of knowledge, skills and attitudes which all
competences individuals need for personal fulfilment and
development, active citizenship, social inclusion and
employment, as described in Recommendation
2006/962/EC of the European Parliament and of the
Council.
Learning residence, in order to undertake study, training or non-
mobility formal or informal learning; it may take the form of
traineeships, apprenticeships, youth exchanges, teaching
or participation in a professional development activity,
and may include preparatory activities, such as training
in the host language, as well as sending, receiving and
follow-up activities.
Learning Statements of what a learner knows, understands and is
outcomes able to do on completion of a learning process, which are
defined in terms of knowledge, skills and competence.
Lessons learned The sum of knowledge gained from project work, which
can be used as references and points of interest for
future projects.
Life cycle The entire process used to build its deliverables. Life
cycles are divided into a number of phases. A variety of
life cycle models are in use in project management.
Lifelong All general education, vocational education and training,
learning nonformula learning and informal learning undertaken
throughout life, resulting in an improvement in
knowledge, skills and competences or participation in
society within a personal, civic, cultural, social and/or
employment-related perspective, including the provision
of counselling and guidance services.
132
Management The act of planning and executing a project or process to

process meet a defined set of objectives or goals. Management
processes may be carried out at multiple levels within
organizations, with the scale and scope of activities
typically increasing up the organizational hierarchy.(5)
Massive Open An abbreviation for "Massive Open Online Course," a type
Online Course of course that is completely delivered online, is open to
be accessed by anyone without cost, entry qualifications
or other restrictions and often have large participant
numbers. They can have in-person components, e.g.
encouraging local participant meetings, and formal
assessment, but tend to use peer review, self-assessment
and automated grading. There are many variations of
MOOCs, e.g. focused on specific sectors, target groups
(e.g. vocational focus, teachers, etc.) or teaching
methods. MOOCs funded under Erasmus+ have to be open
for all and both the participation and a certificate
orbadge of completion are free of charge for
participants.
Mentoring Personal support measures provided to volunteers along
with the support measures associated with the tasks. The
main responsibility for mentoring is a mentor, appointed
by the host organization or coordinator. Mentoring
consists of organizing regular meetings to monitor the
well-being of the volunteer inside and outside the host
organization. Mentoring is focused on the volunteer and
thus the content and frequency of meetings will vary
according to his individual needs. Possible topics of
mentoring meetings: personal well-being, team well-
being, job satisfaction, practicalities, etc.
Modern project An umbrella term for a number of contemporary
management management strategies. In contrast to traditional
management, modern project management: features
more recognition of quality and scope variation; refines
processes more frequently; stresses collective,
interdisciplinary knowledge and team consensus over
individual leadership. It is also less based on traditional
hierarchies- modern project teams draw from a range of
organizational levels and functional areas.(5)
Most Likely An estimate of the most probable length of time needed
Duration to complete an activity. It may be used to compute
expected activity duration through a technique called
three-point estimation.
133
Non-formal 1. Learning that takes place through planned activities

learning (in terms of learning objectives and time), in which a
certain form of learning support is present, but which is
not part of the official education and training system. 2.
is learning related to planned activities, but is not
explicitly conceived as learning (which is not provided by
an educational institution and does not normally lead to
certification, for example a day of study on a problem
work in one's profession) (http://pratika.net/);
Objective 1. A clear, concise statement about what an activity is
meant to complish. Objectives are written to be SMART:
specific, measurable, achievable, realistic, and time-
bound. A successful project meets all its stated
objectives. 2. from medieval Latin obiectivus, derivation
of obiectum (source Treccani); from the Latin: iacio, iaci
ieci iactum iacere = to throw ob = in front and other
meanings. ob + iactum = thrown forward; by apophony
the a has become e objective m (plural: objectives) end,
goal of an action or project - The project objective
(Know.virgilio.it)
Open Access A general concept of publishing materials of a specific
kind openly, i.e. to be accessible and usable by the
largest possible user group and for the largest number of
use cases. Erasmus+ has an Open Access Requirement for
educational resources and encourages Open Access of
research results and data.
Open Educational materials of any kind (e.g. textbooks,
Educational worksheets, lesson plans, instructional videos, entire
Resources online courses, educational games) which can be freely
(OER) used, adapted and shared. OER have either been released
under an open license or are in the public domain (i.e.
copyright protection has expired). Cost-free materials
that cannot be adapted and shared by the public are not
OER.
Organizational A strategic approach that emphasizes the effective
project management of projects, programs, and portfolios as the
management best way to pursue organizational objectives. It focuses
on aligning an organization’s activities with its objectives
and on managing these activities collectively, so they
contribute to objectives.(5).
P3 assurance P3 assurance involves satisfying sponsors and
stakeholders that projects, programs, and portfolios are
on course to meet performance expectations, fulfill
objectives, and meet requirements.(5)
134
Partner Countries which do not participate fully in the Erasmus+

Countries Programme, but which may take part (as partners or
applicants) in certain Actions of the Programme. The list
of Erasmus+ Partner Countries is described in Part A of
this Guide, section "Who can participate in the Erasmus+
Programme".
Partnership an agreement between a group of participating
organisations in different Programme Countries to carry
out joint European activities in the fields of education,
training, youth and sport or establishing a formal or
informal network in a relevant field such as joint learning
projects for pupils and their teachers in the form of class
exchanges and individual long-term mobility, intensive
programmes in higher education and cooperation
between local and regional authorities to foster inter-
regional, including cross-border, cooperation; it may be
extended to institutions and/or organisations from
Partner Countries with a view to strengthening the
quality of the partnership.
Partnership In order to secure the quality of the implementation of
agreement the project, as well as the satisfactory achievement of
its goals, the lead partner and the partners have to
conclude a partnership agreement. The partnership
agreement allows the lead partner to extend the
arrangements of the subsidy contract to the level of each
partner.(10)
Partnership Institution / organization that obtained funding under a
leader project application - in partnership with other
institutions / organizations
People with Persons facing some obstacles that prevent them from
fewer having effective access to education, training and youth
opportunities work opportunities. A more detailed definition of people
with fewer opportunities can be found in Part A of this
Guide - section "Equity and inclusion".
People with a person with special needs is a potential participant
special needs whose individual physical, mental or health-related
situation is such that his/her participation in the project
or mobility activity would not be possible without extra
financial support.
Planning phase In project management, planning refers specifically to a
phase of the life cycle that involves creating plans for
management, control, and execution, as well as for what
a project is meant to accomplish.
Pre-financing 1. The amounts transferred from European funds and
from the public co-financing provided from the state
budget, in installments, by the payment units to the
beneficiaries / partnership leader / partners for the
135
expenses necessary for the implementation of the

projects financed from European funds, without
exceeding the total eligible value of the financing
contract .2. Pre-financing is the act by which a credit
institution advances a portion of the amount that is about
to be loaned to an applicant. 3. Pre-financing is a
payment intended to provide the beneficiary with a float.
It may be spli into a number of payments in accordance
with the provisions of the underlying contract, decision,
agreement or the basic legal act. The float or advance is
either used for the purpose for which it was provided
during the period defined in the agreement or it is
repaid.
Preventive A step taken to ensure future work does not stray from
action performance expectations. A preventive action, which is
proactive, is not the same as a corrective action, which
is reactive.
Program 1. A collectively managed set of projects. 2. s program.
m. [from Lat. late program -matis, gr. πρόγραμμα -
ματος, der. by προγράϕω, owner "Write before"] (pl. -I).
- 1. Detailed statement, verbal or written, of what you
want to do, a line of conduct to follow, the objectives to
be aimed at and the means by which you intend to
achieve them; speech, writing, manifesto in which the
intentions, purposes, or the principles, reasons, limits of
a work or a complex of works are explained, and the like:
p. of work; p. reconstruction; p. of the celebrations; the
P. of a ceremony; p. for joint action; follow a p .; follow
p. fixed (for research points, in relation to scientific
research, see research, n.
Programme EU and non EU countries that have established a National
Countries Agency which participate fully in the Erasmus+
Programme. The list of Erasmus+ Programme Countries is
described in Part A of this Guide, section "Who can
participate in the Erasmus+ Programme".
Project 1. a coherent set of activities which are organized in
order to achieve defined objectives and results. 2. A
temporary, goal-driven effort to create a unique output.
A project has clearly defined phases, and its success is
measured by whether it meets its stated objectives. 3.
The term "project" comes from the Latin portiere - throw
forward. Its Latin root evokes a movement, a trajectory
and a relationship in time and space, because it suggests
the involvement of the following elements: - a starting
point used as a base, from which it starts; - throwing
forward, planning (the most important function in
project management; - purpose, objective. (Pascu, 2018)
136
4. The project is an investment of resources for a certain

period, aiming to achieve a goal or set of precise
objectives In other words, a project is an idea of
improving a state of affairs. (Introductory-guide-to-
project-management, 2003. 5. The word "project" can be
used to describe an attempt to lead and coordinate a
number of activities to achieve a specific goal
(Caprescu). 6. A project is a unique effort made in order
to produce something (a set of deliverables) in certain
constraints of time, budget, resources and quality.
(Personal development for entrepreneurs). 7. An effort
in which the human, the material and the financial
resources are organized, in order to undertake a limited
number of specific tasks, in a limited time period, in
order to achieve a change which is expressed in
qualitative and quantitative goals. (Papadimitrov, Igor
Nikolovski, Definition of the development agency DGIS -
The Netherlands)
Project 1. the activities that are concerned with the planning of
Management a project and the project control (ISO/IEC 2382-20:1980,
Information technology: System development) 2. Project
management is the use of a set of specific knowledge,
skills, abilities, tools and techniques in order to meet the
general and specific objectives of a particular project.
(FIMAN Foundation, 1993). 3. Represents a set of
activities of organization, coordination of project
implementation, monitoring and operational regulation,
analysis and review of educational projects, being
exercised at all levels of managerial activity: strategic,
tactical and operational (Andrei, 2017). - the process of
organization and supervision of the project which ensures
its realization according to the schedule, within the
budget and according to the specifications. (Nica,
Stancu, & Mitru, 2005. 4. it is the application of
knowledge, professional and personal skills, methods,
techniques and tools to the management activities of a
project, in order to satisfy its requirements.
Project The person tasked with initiating, planning, executing,
manager and closing a project, and with managing all aspects of
project performance through these phases. The term is
typically used for a project management professional.
Project managers are able to use organizational
resources for projects. They serve as contact points for
sponsors, program managers, and other stakeholders.
Project Completed standard form requesting funding and
proposal supporting documents
137
Project team A project team is responsible for leading and collectively

managing a project and its related activities through the
project’s life cycle. Project teams may contain members
from several different functional groups within an
organization. Depending on the nature of the project, a
project team may be disbanded upon completion of a
project.(5)
Receiving Under some Actions of Erasmus+ (notably mobility
organisation Actions) the receiving organisation is the participating
organization receiving one or more participants and
organising one or more activities of an Erasmus+ project.
Sending Under some Actions of Erasmus+ (notably mobility
organisation Actions)
the sending organisation is the participating organisation
sending one or more participants to an activity of an
Erasmus+ project
SMEs -Small and Enterprises (see definition above) which employ fewer
mediumsized than 250 persons and which have an annual turnover not
enterprises exceeding 50 million EUR, and/or an annual balance
sheet total not exceeding 43 million EUR.
Staff Persons who, on either a professional or a voluntary
basis, are involved in education, training or youth non-
formal learning, and may include professors, teachers,
trainers, school leaders, youth workers and non-
educational staff
Technical Is the report prepared by the beneficiary describing the
report activities carried out under the Reimbursement Request
and / or the Reimbursement Request related to the pre-
financing request / payment request, as well as the
progress of the fulfillment of the results and indicators
The project life The project life cycle is among some important project
cycle management terms you should know. It includes project
planning, analysis, design, implementation, and budget.
A project life cycle can have many models but each
model represents a single phase to build the deliverables
of the project. A project life cycle consists of initiating
the project, it’s planning, monitoring and controlling,
executing, and closing.(6)
Total eligible Total funds representing the value of the contribution
value of the from European funds, the amount of public and / or
project private co-financing, as well as the value of public and /
or private expenditure other than eligible.
Transversal Include the ability to think critically, be curious and
(soft; life) skills creative, to take initiative, to solve problems and work
collaboratively, to be able to communicate efficiently in
a multicultural and interdisciplinary environment, to be
138
able to adapt to context, to cope with stress and

uncertainty; these skills are part of the key competences.
Validation of individual has acquired learning outcomes measured
non-formal against a relevant standard and consists of the following
and informal four distinct phases:
learning 1. Identification through dialogue of particular
experiences of an individual;
2. Documentation to make visible the individual's
experiences;
3. A formal assessment of these experiences;
4. Certification of the results of the assessment which
may lead to a partial or full qualification
Virtual mobility A set of activities supported by Information and
Communication Technologies, including e-learning, that
realize or facilitate international, collaborative
experiences in a context of teaching, training or learning.
Vocational Education and training which aims to equip people with
education and knowledge, know-how, skills and/or competences
training (VET) required in particular occupations or more broadly on the
labor market. For the purpose of Erasmus+ projects
focusing on initial or continuing vocational education and
training are eligible under VET actions.
Workplace Study type which involves the acquisition of knowledge,
learning skills and competences through carrying out – and
reflecting on –tasks in a vocational context, either at the
workplace (such as alternance training) or in a vocational
education and training institution.
139
Youth worker A professional or a volunteer involved in non-formal

learning who supports young people in their personal
socio-educational and professional development.
SOURCES:
1. Glossary of terms, https://ec.europa.eu/programmes/Erasmus-
plus/programme-guide/annexes/annex-iii_en
2. The Complete Glossary of Project Management Terminology, by Kate
Eby on Feb 24, 2017, https://www.smartsheet.com/complete-glossary-
project-management-terminology
3. 50 Project Management Terms You Should Know By Neeru Jain -
February 14, 2018, https://www.whizlabs.com/blog/project-
management-terms/
4. What is EU Project Management? http://europelago.it/en/what-is-eu-
project-management/
5. https://bwms.eu/wp-content/uploads/2017/04/PM2-the-EU-Project-
Management-Methodology.pdf
6. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/about_the_european_com
mission/eu_budget/eu-accounting-rule-5-pre-financing_2015_en.pdf
7. Evaluation of the EU decentralised agencies in 2009
https://europa.eu/european-
union/sites/europaeu/files/docs/body/agency_level_findings_en.pdf
8. https://dictionary.cambridge.org/dictionary/italian-
english/richiedente
9. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R1303&from=ro
140
TERMINOLOGIA NELLA GESTIONE DI PROGETTI IN

EUROPA-ITALIANO
Accesso aperto Concetto generale di pubblicazione di materiali specifici

in modo aperto, ovvero facendo in modo che siano
accessibili e utilizzabili da un gruppo utenti il più vasto
possibile e per il maggior numero possibile di utilizzi.
Erasmus+ prevede il requisito dell'accesso aperto alle
risorse didattiche e incoraggia l'accesso aperto ai
risultati e ai dati della ricerca.
Accordo di Al fine di garantire la qualità dell'attuazione del
partnership progetto, nonché il soddisfacente raggiungimento dei
suoi obiettivi, il partner principale ei partner devono
concludere un accordo di partenariato. L'accordo di
partnership consente al capofila di estendere le
disposizioni del contratto di sovvenzione al livello di
ciascun partner
Accreditament processo che garantisce che le organizzazioni che
o desiderano ricevere finanziamenti nell'ambito di
un'Azione del Programma Erasmus + rispettino una serie
di standard qualitativi o prerequisiti definiti dalla
Commissione Europea per quella determinata Azione. A
seconda del tipo di azione o del paese in cui la richiesta
si trova l'organizzazione, l'accreditamento è effettuato
dall'Agenzia esecutiva o da un'agenzia nazionale.
L'accreditamento è in atto un processo per le
organizzazioni che desiderano partecipare a progetti di
istruzione superiore (inclusa la mobilità).
Allocazione L'assegnazione delle risorse per le attività programmate
nel modo più efficiente possibile.
Animatore Un operatore professionale o volontario che partecipa
giovanile all'apprendimento non formale e sostiene i giovani nel
loro sviluppo socioeducativo e professionale individuale.
Applicazione La domanda di finanziamento unitamente alle copie dei
documenti aggiuntivi richiesti e alle dichiarazioni sotto
la propria responsabilità.
Apprendimento Tipologia di studio che comprende diverse modalità di
combinato apprendimento. Il termine viene spesso utilizzo per
riferirsi più specificamente a corsi che offrono una
combinazione di workshop o seminari in presenza di tipo
tradizionale e tecniche di apprendimento a distanza
online (come internet, televisione e videoconferenza).
141
Apprendimento 1. Un apprendimento derivante da attività quotidiane

informale connesse al lavoro, alla famiglia o al tempo libero che
non è organizzato o strutturato in termini di obiettivi,
tempo necessario o sostegno all'apprendimento; dal
punto di vista di chi apprende può non essere
intenzionale. 2. le molteplici forme dell’apprendimento
mediante l’esperienza risultante dalle attività della vita
quotidiana legate al lavoro, alla famiglia, al tempo
libero, non è organizzato o strutturato e non conduce
alla certificazione (ad esempio un’appartenenza
associativa (http://pratika.net)
Apprendimento 1. Apprendimento che avviene attraverso attività
non formale pianificate (in termini di obiettivi e tempi di
apprendimento), in cui è presente una certa forma di
supporto all'apprendimento, ma che non fa parte del
sistema ufficiale di istruzione e formazione. 2.è
l'apprendimento relativo ad attività pianificate, ma non
è esplicitamente concepito come apprendimento (che
non è fornito da un istituto scolastico e normalmente
non porta alla certificazione, ad esempio una giornata
di studio su un problema di lavoro nella propria
professione) (http: //pratika.net/);
Apprendimento Ogni tipo di educazione, istruzione e formazione
permanente professionale, apprendimento non formale e
apprendimento informale intrapresi nelle varie fasi
della vita, che diano luogo a un miglioramento delle
conoscenze, delle capacità e delle competenze o della
partecipazione alla società in una prospettiva
personale, civica, culturale, sociale e/o occupazionale,
inclusa l'offerta di servizi di consulenza e orientamento.
Apprendimento Tipologia di studio che prevede l'acquisizione di
sul posto di conoscenze, abilità e competenze attraverso lo
lavoro svolgimento di compiti in un contesto di formazione
professionale, e la successiva riflessione su di essi, sul
posto di lavoro (come nel caso della formazione in
alternanza) o presso un istituto d'istruzione e
formazione professionale.
Area di la categoria di progetto specifica di cui fa parte il
applicazione progetto. Le aree di applicazione possono essere
definite sulla base delle caratteristiche o delle
applicazioni dei prodotti del progetto o dai clienti o
dalle parti interessate del progetto.
Attività 1. Una serie di compiti svolti come parte di un progetto.
Un'attività può essere di diversi tipi (attività di mobilità,
attività di ooperazione ecc.). Nel quadro delle azioni
Jean Monnet, un'attività equivale a un'azione (cfr. la
definizione di cui sopra).(3) 2. La più piccola unità di
142
lavoro richiesta per completare un pacchetto di lavoro

del progetto (che include più attività). Tempo, risorse e
finanze sono necessari per completare ogni attività. 3.
attività [at-ti-vi-tà] s.f. inv. -Condizione di ciò che è
attivo; attitudine ad agire, a fare SIN operosità,
laboriosità: un uomo pieno di a. essere in a., lavorare;
Complesso, seguito di azioni volte a uno scopo: a.
assistenziale; a. di ricerca; nel l. scient., fenomeno o
insieme di fenomeni prodotti da una causa naturale | a.
vulcanica, fase eruttiva; fin. In un bilancio, insieme dei
beni, dei crediti e delle disponibilità in cui sono investite
le risorse finanziarie di un'impresa (corriere.it)
Azione un'azione intrapresa per garantire che il lavoro futuro
preventiva non si allontani dalle aspettative di prestazione.
Un'azione preventiva, che è proattiva, non è la stessa
cosa di un'azione correttiva, che è reattiva.
Beneficiario Se un progetto viene selezionato, il richiedente diventa
beneficiario di una sovvenzione Erasmus+. Il beneficiario
è colui che firma una convenzione di sovvenzione (o a
cui viene notificata la decisione di sovvenzione) con
l'Agenzia nazionale o quella esecutiva che ha
selezionato il progetto. Se la candidatura è stata
presentata a nome di altre organizzazioni partecipanti,
i partner possono diventare co-beneficiari della
sovvenzione. 2. Il beneficiario è un operatore,
organismo o impresa, pubblico o privato, responsabile
dell’avvio o dell’avvio e dell’attuazione delle operazioni
(MANUALE DI GESTIONE PER I RESPONSABILI DI LINEA DI
ATTIVITÀ) 3. Un organismo pubblico o privato e, solo ai
fini del regolamento FEASR e del regolamento FEAMP,
una persona fisica, responsabile dell'avvio o dell'avvio e
dell'attuazione delle operazioni; e, nel quadro dei
regimi di aiuti di Stato, quali definiti al punto 13 del
presente articolo, l'organismo che riceve l'aiuto; e, nel
quadro degli strumenti finanziari ai sensi del titolo IV
della parte II del presente regolamento, l'organismo che
attua lo strumento finanziario ovvero, se del caso, il
fondo di fondi. (https://eur-lex.europa.eu/)
CEIS (carta Un accreditamento concesso dalla Commissione europea
Erasmus per che consente agli istituti d'istruzione superiore aventi
l'istruzione sede in paesi aderenti al Programma di essere
superiore) ammissibili per fare domanda e partecipare alle attività
di apprendimento e cooperazione nell'ambito di
Erasmus+. La carta stabilisce i principi fondamentali a
cui un istituto deve conformarsi per l'organizzazione e
l'attuazione della mobilità e della cooperazione di alta
qualità, e fissa i requisiti che assicurano servizi e
143
procedure di alta qualità nonché la disposizione di

informazioni affidabili e trasparenti.
Ciclo di vita l'intero processo utilizzato per costruire i suoi risultati

finali. I cicli di vita sono suddivisi in una serie di fasi.
Una varietà di modelli di ciclo di vita sono in uso nella
gestione dei progetti.
Cofinanziamen 1. Il principio del cofinanziamento implica che parte dei
to costi di un progetto sostenuto dall'UE sono a carico del
beneficiario oppure sono coperti tramite contributi
esterni diversi dalla sovvenzione dell'UE. 2. CO-
FINANZIAMENTO, cofinanziamento, S. F. L'azione di
cofinanziamento e il suo risultato. - Vedi
cofinanziamento (DEX '09)
Competenze Comprendono pensiero critico, curiosità e creatività,
trasversali (o di spirito di iniziativa, abilità a risolvere problemi e al
base) lavoro di squadra, capacità di comunicare in modo
efficiente in un ambiente multiculturale e
interdisciplinare, capacità di adattamento al contesto,
di gestione dello stress e dell'incertezza; queste
competenze rientrano tra le competenze chiave.
Concedere L'importo concesso dal finanziatore per un progetto
approvato, che non deve essere rimborsato
Consorzio Due o più organizzazioni partecipanti che si uniscono per
preparare, realizzare e dare seguito a un progetto o a
un'attività nell'ambito di un progetto. Un consorzio può
essere nazionale (ossia coinvolgere organizzazioni
aventi sede nello stesso paese) o internazionale (ossia
coinvolgere organizzazioni partecipanti di diversi paesi).
Convalida Un processo di conferma, da parte di un ente
dell'apprendim autorizzato, del fatto che una persona ha ottenuto
ento risultati di apprendimento misurati a fronte di uno
non formale e standard elevato, che consiste nelle seguenti fasi
informale distinte: 1. individuazione, attraverso il dialogo, di
esperienze particolari compiute dalla persona,2.
documentazione per rendere visibili le esperienze della
persona, 3. valutazione formale di tali esperienze, 4.
certificazione dei risultati della valutazione che può
condurre al rilascio di una qualifica parziale o totale.
Coordinare un'organizzazione partecipante che richiede una borsa
organizzazione di studio Erasmus + per conto di un consorzio di
organizzazioni partner.
Coordinatore/o Un'organizzazione partecipante che presenta domanda
rganizzazione di sovvenzione Erasmus+ a nome di un consorzio di
coordinatrice organizzazioni partner.
144
Corpo Ente pubblico o privato che agisce sotto la

intermedio responsabilità di un'autorità di gestione o di
certificazione o che svolge compiti per conto di tale
autorità in relazione alle operazioni attuate dai
beneficiari
Debitore La persona giuridica, (beneficiario), responsabile della
quale un credito di bilancio è stabilito da un titolo di
debito
Definire La fase del ciclo di vita del portafoglio in cui vengono
identificati ed esaminati progetti, programmi e qualsiasi
cambiamento organizzativo necessario per realizzare gli
obiettivi strategici.
Diagramma di 1. un diagramma di Gantt è un tipo di diagramma a
Gantt barre che mostra tutte le attività che costituiscono un
progetto. Le attività sono elencate verticalmente, con
l'asse orizzontale che segna il tempo. Le lunghezze delle
barre delle attività sono in scala con la durata delle
attività . 2. Il diagramma di Gantt è un grafico a barre
che visualizza graficamente le informazioni pianificate.
Questi sono molto utili nella pianificazione e
programmazione dei progetti. È anche utile per gestire
la relazione tra le attività. Questo grafico può essere
utilizzato per mantenere il team di progetto e gli
sponsor informati sullo stato di avanzamento del
progetto. Utilizzando il diagramma di Gantt, si sarà in
grado di vedere cosa si ottiene entro una certa data e,
se il progetto è in ritardo rispetto alla pianificazione, è
possibile intraprendere un'azione per riportarlo in pista.
Dialogo Il dialogo con i giovani, le organizzazioni giovanili e i
strutturato decisori che si occupano dei giovani, che funge da sede
comune di riflessione permanente sulle priorità,
sull'attuazione e sul seguito da dare alla cooperazione
europea in materia di gioventù.
Donatore Struttura europea, nazionale o decentralizzata che
gestisce linee di finanziamento a progetto
Durata più una stima della durata più probabile necessaria per
probabile completare un'attività. Può essere utilizzato per
calcolare la durata prevista dell'attività tramite una
tecnica chiamata stima a tre punti.
Errore Un errore minore o una disattenzione non intenzionale
materiale in un documento che ne cambia il significato, come ad
esempio un errore tipografico oppure un'aggiunta o
un'omissione involontaria di una parola, di una frase o di
una cifra.
Europass 1. Portafoglio elettronico che contiene le descrizioni di
tutti i risultati di apprendimento, le qualifiche ufficiali,
le esperienze di lavoro, le abilità e le competenze
145
acquisite dal titolare nel corso del tempo. Questi

documenti sono: il CV Europass, il supplemento al
diploma, il supplemento al certificato, Europass Mobilità
e il passaporto delle lingue.
Europass include anche il Passaporto europeo delle
competenze, un portafoglio elettronico di facile utilizzo
che aiuta il titolare a costruire un elenco personalizzato
e modulare delle sue competenze e delle sue qualifiche.
Lo scopo di Europass è facilitare la mobilità e migliorare
le prospettive di lavoro e formazione lungo tutto l'arco
della vita ovunque in Europa. 2. Europass è un buon
esempio di un progetto che raggiunge comunque tutti gli
Stati membri ma anche direttamente i cittadini europei.
Il progetto ha funzionato ben al di sopra delle
aspettative: utilizzato in tutti i 32 paesi partecipanti al
processo di Copenaghen, il programma si rivolge
direttamente a mezzo miliardo di cittadini. Il
sitoweb,ospitato e sviluppato direttamente dal
CEDEFOP è disponibile in 26 lingue ed è sempre più
utilizzato: a dicembre 2008 sono stati completati online
4,2 milioni di curricula vitae e sono stati scaricati altri
5,7 milioni di modelli di CV. (https://europa.eu/)
Fase di 1. La fase finale del ciclo di vita della gestione del
chiusura progetto, in cui tutti gli aspetti del progetto sono
ufficialmente completati e chiusi. Ciò include
assicurarsi che tutti i risultati siano stati forniti al
cliente, che il team informi i fornitori del
completamento e che il team aggiorni le parti
interessate in merito alla fine del progetto e alle
prestazioni complessive del progetto (5). 2. Il processo
di chiusura del progetto è l’ultimo dei processi principali
del Project management.
Fase di nella gestione del progetto, la pianificazione si riferisce
pianificazione specificamente a una fase del ciclo di vita che implica
la creazione di piani per la gestione, il controllo e
l'esecuzione, nonché per ciò che un progetto intende
realizzare.
Fondo sociale Il Fondo strutturale, che sostiene la creazione di posti di
europeo lavoro, aiuta a trovare posti di lavoro migliori e
garantisce opportunità di carriera più eque per tutti i
cittadini dell'UE. Il fondo opera attraverso investimenti
in capitale umano: dipendenti, giovani e tutti coloro che
cercano lavoro.
Forza maggiore Una situazione o un evento imprevedibile ed
eccezionale, indipendente dalla volontà del
partecipante e non attribuibile a errore o negligenza da
parte sua.
146
Garanzia P3 La garanzia P3 implica la soddisfazione di sponsor e

stakeholder che progetti, programmi e portafogli sono
in corso per soddisfare le aspettative di performance,
soddisfare gli obiettivi e soddisfare i requisiti.
Gestione agile La gestione agile dei progetti si basa sui concetti di
del progetto sviluppo software agile. Gli approcci agili si concentrano
sul lavoro di squadra, sulla collaborazione e sul
coinvolgimento delle parti interessate, nonché sull'uso
di metodi di sviluppo iterativi.
Gestione dei Un approccio strategico che enfatizza la gestione
progetti efficace di progetti, programmi e portafogli come il
organizzativi modo migliore per perseguire gli obiettivi organizzativi.
Si concentra sull'allineamento delle attività di
un'organizzazione con i suoi obiettivi e sulla gestione di
queste attività collettivamente, in modo che
contribuiscano agli obiettivi. (5)
Gestione del Europrogettazione è un neologismo. Il termine indica
progetto l’insieme delle attività dirette all’ideazione, stesura e
europeo presentazione dei progetti europei, in risposta ad un
bando emanato nel quadro di un programma europeo,
progetti che consistono nella realizzazione di un
determinato programma di attività proposto dagli stessi
proponenti. Tale programma di attività, per essere
finanziabile, deve caratterizzarsi come innovativo,
presentare uno spiccato interesse europeo, risultare in
sintonia con le politiche comuni, oltre che con le regole
del programma e del bando all’interno del quale viene
presentato. Inoltre, a presentarlo e realizzarlo dovrà
essere un partenariato transnazionale che comprenda
partners di diversi Paesi dell’Unione. Alcuni programmi
europei aprono la partecipazione ai bandi anche a
partenariati che comprendano partners non UE.
Gestione della La gestione della configurazione garantisce che il
configurazione prodotto di un progetto soddisfi tutte le specifiche e le
disposizioni necessarie. Fornisce standard ben definiti
per la direzione e il team per garantire che soddisfino i
requisiti di qualità e funzionali, nonché qualsiasi altra
caratteristica considerata importante.
Gestione di un 1. attività relative alla pianificazione, e relativo
progetto controllo, di un progetto (reference: Serafin-IBM). 2.
Managementul proiectelor reprezintă utilizarea unui set
de cunoştinţe, competenţe, deprinderi, instrumente şi
tehnici specifice în vederea îndeplinirii obiectivelor
generale şi specifice ale unui proiect anume. (Fundația
FIMAN, 1993). 3. Reprezintă un ansamblu de activităţi
de organizare, coordonare a implementării proiectelor,
147
monitorizare şi reglare operative, analiză şi revizuire a

proiectelor educaţionale, fiind exercitat la toate
nivelurile activităţii manageriale: strategic, tactic şi
operativ (Andrei, 2017). - il processo di organizzazione
e supervisione del progetto che ne assicura la
realizzazione nei tempi, nei budget e secondo le
specifiche. (Nica, Stancu e Mitru, 2005. 4. è l
applicazione di conoscenze, capacità professiomali e
personali, metodi, tecniche e strumenti alle attività di
gestione di un progetto, al fine di soddisfarne i requisiti.
Gestione Modern project management - Un termine generico per
moderna del una serie di strategie di gestione contemporanee. A
progetto differenza della gestione tradizionale, la moderna
gestione dei progetti: presenta un maggiore
riconoscimento della qualità e della variazione
dell'ambito; affina i processi più frequentemente; stress
collettivo, conoscenza interdisciplinare e consenso del
team sulla leadership individuale. È anche meno basato
su gerarchie tradizionali: i team di progetto moderni
attingono da una gamma di livelli organizzativi e aree
funzionali.
Il ciclo di vita Il ciclo di vita del progetto è tra alcuni importanti
del progetto termini di gestione del progetto che dovresti conoscere.
Comprende la pianificazione del progetto, l'analisi, la
progettazione, l'implementazione e il budget. Un ciclo
di vita del progetto può avere molti modelli, ma ogni
modello rappresenta una singola fase per costruire i
risultati finali del progetto. Un ciclo di vita del progetto
consiste nell'avvio del progetto, nella pianificazione,
monitoraggio e controllo, esecuzione e chiusura. (6)
Invito a presentare, entro un termine stabilito, una candidatura
presentare per un'azione che corrisponda agli obiettivi perseguiti e
proposte soddisfi le condizioni richieste. Gli inviti a pubblicare
proposte sono pubblicati nella Gazzetta ufficiale
dell'Unione europea (serie C) e/o sui siti web pertinenti
della Commissione europea o dell'Agenzia esecutiva.
Istituto Qualsiasi tipo di istituto d'istruzione superiore che,
d'istruzione conformemente al diritto o alla prassi nazionale, rilasci
superiore lauree riconosciute o altre qualifiche riconosciute di
terzo livello, a prescindere dalle diverse possibili
denominazioni, o qualsiasi istituto che, conformemente
al diritto o alla prassi nazionale, offra istruzione o
formazione professionale di terzo livello.
Istruzione degli Ogni forma di educazione non professionale rivolta agli
adulti adulti, di natura formale, non formale, o informale (per
la formazione professionale continua cfr. "IFP").
148
Istruzione e le conoscenze, il know-how, le abilità e/o le

formazione competenze necessarie a ricoprire determinate
professionale posizioni o, in senso più ampio, nel mercato del lavoro.
(IFP) Ai fini dei progetti Erasmus+, le attività di istruzione e
formazione professionale iniziali o successive sono
ammissibili nell'ambito delle azioni IFP.
Leader del Istituzione / organizzazione che ha ottenuto
partenariato finanziamenti nell'ambito di una domanda di progetto -
in collaborazione con altre istituzioni / organizzazioni.
Lezioni apprese La somma delle conoscenze acquisite dal lavoro di
progetto, che possono essere utilizzate come riferimenti
e punti di interesse per progetti futuri.
Mentoring Alle misure di sostegno per le relative attività. Il
responsabile principale del mentoring è una persona
nominata dall'organizzazione di ricezione o di
coordinamento. Il mentoring consiste nel tenere incontri
regolari per monitorare il benessere personale del
volontario all'interno e al di fuori dell'organizzazione di
ricezione. Il mentoring è rivolto al singolo volontario,
pertanto il contenuto e la frequenza delle riunioni
variano in base alle singole esigenze. Possibili temi degli
incontri di mentoring: benessere personale, benessere
nella squadra, soddisfazione per le attività, aspetti
pratici ecc.
Mobilità ai fini Lo spostamento fisico in un paese diverso dal paese di
dell'apprendim residenza per svolgere studi, intraprendere un'attività di
ento formazione o di apprendimento non formale o
informale; può assumere la forma di tirocinio,
pprendistato, scambi di giovani, volontariato, attività
didattica oppure partecipazione ad attività di sviluppo
professionale e può includere attività preparatorie quali
la formazione nella lingua del paese ospitante, nonché
attività di invio, accoglienza e seguito.
Mobilità Una serie di attività basate sull'utilizzo delle tecnologie
virtuale dell'informazione e della comunicazione, tra cui
l'elearning, che realizzano o favoriscono esperienze
internazionali e collaborative in un contesto di
insegnamento, formazione o apprendimento.
MOOC Abbreviazione per "Massive Open Online Course," un tipo
di corso completamente erogato online, aperto a
chiunque gratuitamente e senza requisiti di qualifiche
d'accesso o altre restrizioni e spesso con un numero
elevato di partecipanti. Possono avere una componente
personale, per es. incoraggiare incontri tra partecipanti
locali, e una valutazione formale, ma tendono a
ricorrere alla valutazione inter pares,
149
all'autovalutazione e alla classificazione automatica.

Esistono numerose varianti di MOOC, ad esempio MOOC
incentrati su specifici settori, gruppi di destinatari (per
es. attenzione alla formazione professionale, agli
insegnanti, ecc.) o metodi di insegnamento. I MOOC
finanziati nell'ambito di Erasmus+ devono essere aperti
a tutti, e sia la partecipazione, sia l'attestazione di
completamento del corso sono gratuiti per i
partecipanti. È opportuno evidenziare che il requisito
dell'accesso aperto relativo alle risorse didattiche si
applica anche ai MOOC e ad altri corsi completi.
Obiettivo 1. Una dichiarazione chiara e concisa su ciò che
un'attività deve realizzare. Gli obiettivi sono scritti per
essere SMART: specifici, misurabili, realizzabili,
realistici e limitati nel tempo. Un progetto di successo
soddisfa tutti i suoi obiettivi dichiarati.
2.Dal latino medievale obiectivus, derivazione di
obiectum ( fonte Treccani); dal latino: iacio, iaci ieci
iactum iacere= lanciare ob= davanti e altri significati.
ob+iactum=lanciato in avanti; per apofonia la a è
diventata e obiettivo m (plurale: obiettivi) fine, meta
di un'azione o un progetto -L obiettivo del progetto
(sapere.virgilio.it)
Organizzazione Nell'ambito di alcune azioni di Erasmus+ (soprattutto le
di invio azioni di mobilità) l'organizzazione di invio è
l'organizzazione partecipante che invia uno o più
partecipanti a un'attività nel quadro di un progetto
Erasmus+.
Organizzazione Nell'ambito di alcune azioni di Erasmus+ (soprattutto le
ospitante azioni di mobilità) l'organizzazione ospitante è
l'organizzazione partecipante che riceve uno o più
partecipanti e organizza una o più attività di un progetto
Erasmus+.
Paesi aderenti Stati membri dell'UE e paesi terzi che hanno istituito
al Programma un'Agenzia nazionale che partecipa pienamente al
Programma Erasmus+. L'elenco dei paesi aderenti al
Programma Erasmus+ si trova nella parte A di questa
guida, sezione "Chi può partecipare al Programma
Erasmus+".
Paesi partner Paesi che non partecipano pienamente al Programma
Erasmus+, ma che possono prendere parte (come
partner o richiedenti) ad alcune azioni del Programma.
L'elenco dei paesi partner di Erasmus+ si trova nella
parte A di questa guida, sezione "Chi può partecipare al
Programma Erasmus+".
150
Partenariato Un accordo tra un gruppo di organizzazioni partecipanti

di vari paesi aderenti al Programma per lo svolgimento
di attività europee congiunte nei settori dell'istruzione,
della formazione, della gioventù e dello sport oppure
per l'istituzione di una rete formale o informale in un
settore pertinente, quali i progetti di apprendimento
congiunto per gli alunni e i loro insegnanti sotto forma
di scambi tra classi e mobilità individuale a lungo
termine, i programmi intensivi d'istruzione superiore e
la cooperazione tra autorità regionali e locali per
promuovere la cooperazione interregionale, anche a
livello transfrontaliero; l'accordo può essere esteso a
istituti e/o organizzazioni di paesi partner nell'ottica di
migliorare la qualità del partenariato.
Personale Persone che, volontariamente o per motivi
professionali, sono coinvolte nell'istruzione, formazione
o apprendimento non formale dei giovani, inclusi
docenti universitari, professori, formatori, dirigenti
scolastici, animatori giovanili e personale non docente.
Persone con Una persona con esigenze speciali è un potenziale
esigenze partecipante la cui situazione fisica, mentale o sanitaria
speciali è tale da compromettere la sua partecipazione al
progetto o all'attività di mobilità in mancanza di un
ulteriore sostegno finanziario.
Persone con Persone che si trovano ad affrontare alcuni ostacoli che

minori gli impediscono di godere di un accesso effettivo alle
opportunità opportunità di istruzione, formazione e
animazionesocioeducativa. Una definizione più
dettagliata di "persone con minori opportunità" si trova
nella parte A di questa guida, sezione "Equità e
inclusione".
Pianificazione La pianificazione concettuale del progetto implica lo
concettuale del sviluppo della documentazione da cui avrà origine il
progetto sistema di organizzazione e controllo di un progetto.
Piano di un piano di gestione delle risorse umane descrive in

gestione delle dettaglio i ruoli e le relazioni tra il personale che lavora
risorse umane a un progetto, nonché il modo in cui verrà gestito il
personale. Fa parte del piano di gestione del progetto.
PMI (piccole e Meno di 250 persone, il cui fatturato annuo non supera i
medie imprese) 50 milioni di EUR e/o il cui totale di bilancio annuo non
supera i 43 milioni di EUR.
151
Prefinanziamen 1. gli importi trasferiti da fondi europei e dal

to cofinanziamento pubblico fornito dal bilancio dello
Stato, a rate, dalle unità di pagamento ai beneficiari /
capofila / partner per le spese necessarie alla
realizzazione dei progetti finanziati da fondi europei,
senza superiore al valore totale ammissibile del
contratto di finanziamento. 2. Il prefinanziamento è
l’atto con il quale un istituto di credito anticipa una
parte dell’importo che sta per essere concesso in
prestito a un richiedente. 3. Il prefinanziamento è un
pagamento destinato a fornire al beneficiario un
galleggiante. Potrebbe essere diviso in una serie di
pagamenti conformemente alle disposizioni del
contratto, della decisione, dell'accordo o dell'atto
giuridico di base sottostante. Il galleggiante o l'anticipo
vengono utilizzati allo scopo per il quale è stato fornito
durante il periodo definito nel contratto o è rimborsato.
Processo di L'atto di pianificare ed eseguire un progetto o processo
gestione per soddisfare un insieme definito di obiettivi o
traguardi. I processi di gestione possono essere eseguiti
a più livelli all'interno delle organizzazioni, con la scala
e l'ambito delle attività che tipicamente aumentano la
gerarchia organizzativa.
Progetto 1. Una serie coerente di attività organizzate per
raggiungere obiettivi e risultati definiti.(3). 2. Uno
sforzo temporaneo e mirato per creare un output unico.
Un progetto ha fasi chiaramente definite e il suo
successo è misurato dal fatto che soddisfi gli obiettivi
dichiarati.(5). 3. Il termine "progetto" deriva dal latino
progicere - lanciare in avanti. La sua radice latina evoca
un movimento, una traiettoria e una relazione nel
tempo e nello spazio, perché suggerisce il
coinvolgimento dei seguenti elementi: - un punto di
partenza usato come base, da cui parte; - lancio in
avanti, pianificazione (la funzione più importante nella
gestione del progetto; - scopo, obiettivo. (Pascu, 2018)
4. Il progetto è un investimento di risorse per un certo
periodo, con l'obiettivo di raggiungere un obiettivo o una
serie di obiettivi precisi In altri parole, un progetto è
un'idea per migliorare uno stato di cose (Guida
introduttiva alla gestione del progetto, 2003). 5. La
parola "progetto" può essere usata per descrivere un
tentativo di guidare e coordinare una serie di attività
per raggiungere un obiettivo specifico (Caprescu). 6. Un
progetto è uno sforzo unico compiuto per produrre
qualcosa (un insieme di deliverable) in determinati
limiti di tempo, budget, risorse e qualità. (Sviluppo
152
personale per imprenditori). Uno sforzo in cui si

organizzano le risorse umane, materiali e finanziarie, al
fine di intraprendere un numero limitato di compiti
specifici, in un periodo di tempo limitato, al fine di
realizzare un cambiamento che si esprime in obiettivi
qualitativi e quantitativi. (Papadimitrov, Igor
Nikolovski, Definizione dell'agenzia di sviluppo DGIS -
Paesi Bassi)
Programma una serie di progetti gestiti collettivamente.(5). 2.
programma s. m. [dal lat. tardo programma -mătis, gr.
πρόγραμμα -ματος, der. di προγράϕω, propr. «scrivere
prima»] (pl. -i). – 1. Enunciazione particolareggiata,
verbale o scritta, di ciò che si vuole fare, d’una linea di
condotta da seguire, degli obiettivi a cui si mira e dei
mezzi con cui s’intende raggiungerli; discorso, scritto,
manifesto in cui si espongono le intenzioni, i fini, o si
illustrano i principî, le ragioni, i limiti di un’opera o di
un complesso di opere, e sim.: p. di lavoro; p. di
ricostruzione; p. dei festeggiamenti; il p. d’una
cerimonia; p. per un’azione comune; seguire un p.;
attenersi al p. fissato (per p. di ricerca, in relazione con
la ricerca scientifica, v. ricerca, n.( treccani.it)
Proposta di Modulo standard compilato per richiedere finanziamenti
progetto e documenti giustificativi.
Quadro delle L'insieme delle aspettative di competenza con cui si
competenze valuta l'idoneità di una persona per un ruolo specifico.
Rapporto è la relazione predisposta dal beneficiario che descrive
tecnico le attività svolte nell'ambito della Richiesta di rimborso
e / o della Richiesta di rimborso relativa alla richiesta
di prefinanziamento / richiesta di pagamento, nonché
lo stato di avanzamento del soddisfacimento dei risultati
e degli indicatori.
Responsabile La persona incaricata di avviare, pianificare, eseguire e
del progetto chiudere un progetto e di gestire tutti gli aspetti delle
prestazioni del progetto attraverso queste fasi. Il
termine viene generalmente utilizzato per un
professionista della gestione dei progetti. I project
manager sono in grado di utilizzare le risorse
organizzative per i progetti. Fungono da punti di
contatto per sponsor, gestori di programmi e altre parti
interessate.(5)
Richiedente 1. Organizzazione partecipante o gruppo informale che
presenta una domanda di finanziamento. I candidati
possono presentare la domanda individualmente o per
conto di altre organizzazioni coinvolte nel progetto. In
quest'ultimo caso, il richiedente è anche definito
153
coordinatore. 2. Un richiedente è qualcuno che si iscrive

o fa domanda per qualcosa. (Vocabulary.com)
Risorse Materiali didattici di ogni tipo (per es. libri di testo, fogli
didattiche di lavoro, piani di lezioni, video di istruzioni, corsi
aperte completi online, giochi educativi) che possono essere
(OER, Open utilizzati, adattati e condivisi gratuitamente. Le OER
Educational sono pubblicate con licenza aperta o sono di dominio
Resources) pubblico (vale a dire, la protezione del diritto d'autore
è scaduta). I materiali gratuiti che non possono essere
adattati e condivisi dal pubblico non sono considerati
OER.
Risultati di Descrizione di ciò che un discente conosce, capisce ed è
apprendimento in grado di realizzare al termine di un processo
d'apprendimento. I risultati sono definiti in termini di
conoscenze, abilità e competenze.
Spese non Qualsiasi importo pagato dal bilancio generale delle
ammissibili Comunità europee, dai bilanci amministrati dalle stesse
o per loro conto o dai bilanci da cui proviene il relativo
cofinanziamento, ottenuto o utilizzato in violazione di
disposizioni legali o contrattuali, indipendentemente da
la sua natura o destinazione.
Team di Un team di progetto è responsabile della guida e della
progetto gestione collettiva di un progetto e delle sue attività
correlate durante il ciclo di vita del progetto. I team di
progetto possono contenere membri di diversi gruppi
funzionali differenti all'interno di un'organizzazione. A
seconda della natura del progetto, un team di progetto
può essere sciolto al completamento di un progetto.(5)
154
Valore Fondi totali che rappresentano il valore del contributo

ammissibile dei fondi europei, l'importo del cofinanziamento
totale del pubblico e / o privato, nonché il valore della spesa
progetto pubblica e / o privata diversa da quella ammissibile.
https://ec.europa.eu/programmes/Erasmus-plus/programme-
1 guide/annexes/annex-iii_it
2 http://europelago.it/leuroprogettazione/
3 https://www.treccani.it/vocabolario/
4 https://sapere.virgilio.it/parole/vocabolario
5 https://dizionari.corriere.it/dizionario_italiano
http://pratika.net/wp/risorse/apprendimento-formale-non-formale-
6 informale
https://www.pdfor.com/userfiles/files/CLAMDA_PM_Lez01_Il%20Progetto
7 (1).pdf
https://www.mutuionline.it/guide-mutui/glossario-
8 mutui/prefinanziamento.asp
9 http://focus.formez.it/sites/all/files/7.6.3_lo_chiusura_progetto.pdf
https://www.sardegnaprogra
mmazione.it/documenti/35_
10 84_20111111114623.pdf
https://www.guidaeuroprogettazione.eu/guida/guida-
europrogettazione/getting-started-al-lavoro/elaborare-e-gestire-un-
11 progetto/
https://eur-lex.europa.eu/legal-
12 content/IT/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R1303&from=ro
155
PARTEA III. EXEMPLE DE BUNE

PRACTICI ÎN PROIECTAREA ȘI
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
EDUCAȚIONALE
COORDONTOR ȘI EDITOR: SORINA-MIHAELA BĂLAN
Articole metodico-științifice
Responsabilitatea conținutului articolelor revine în exclusivitate

autorilor.
157
LA VALLE DEI SOGNI
AUTORE: DOMENICO BRUCCULERI 14
M A T L V (MOSTRARE A TUTTI LA VALLE DI TEMPLI )
A. Dati sul richiedente

1. Richiedente: Parco Archeologico e Paesaggistico della Valle dei Templi
di AGRIGENTO
2. Il project manager: LICEO SCIENTIFICO ”LEONARDO”
3. Il Parco Archeologico e Paesaggistico della Valle dei Templi è stato
istituito con la legge regionale n. 20 del 3 novembre del 2000 e ha, tra le sue
principali finalità, la tutela e la valorizzazione dei beni archeologici, paesaggistici
e ambientali della Valle. Accanto a queste finalità, si aggiungono inoltre
l’identificazione, la conservazione, gli studi e la ricerca dei beni archeologici,
paesaggistici e ambientali a fini scientifici e culturali.
14
Specializzazione: LAUREA IN ARCHITETTURA; Universitatea „Dimitrie Cantemir” din
Târgu Mureș, Facultatea de Psihologie şi Știinţe ale Educaţiei, Departamentul de Pregatire
a Personalului Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II, 2021, Coordinatore: lettore. Ph.D.
Sorina-Mihaela BĂLAN
159
Il parco, ampio circa 1300 ettari, è il custode di uno straordinario patrimonio

monumentale e paesaggistico, a cui appartengono i resti dell’antica città di
Akragas e il territorio circostante sino al mare. Nella Valle dei Templi, dichiarata
nel 1997 dall’Unesco “Patrimonio Mondiale dell’Umanità”, si trova uno dei più
grandi siti archeologici del Mediterraneo, immerso in un paesaggio naturale di
eccezionale bellezza. Nel 2015 l’Unesco ha conferito la DEVU (Dichiarazione di
eccezionale valore universale), che premia le scelte di gestione in favore della
fruizione e dell’accessibilità
Negli anni più recenti il Parco e il suo personale tecnico-scientifico stanno
perseguendo una politica di apertura, di cui sono frutto le collaborazioni con
numerosi gruppi di ricerca e istituti universitari, fra cui lo IULM di Milano, il
Politecnico di Bari, le Università di Bologna, Catania, Padova, Palermo e Ausburg.
I diversi progetti in essere stanno portando a scoperte epocali, come – per esempio
– il Teatro Ellenistico e le Terme del Quartiere Ellenistico Romano, e a una sempre
maggiore conoscenza della città antica non soltanto di periodo greco e romano e
non solo nell’ambito dell’archeologia, ma anche della storia, intesa nel senso più
ampio del termine.
All’interno di questa politica si inserisce la continua promozione di iniziative
e laboratori didattici rivolti a un vasto pubblico di utenti e la sponsorizzazione di
borse di studio e di progetti rivolti a giovani studiosi. Nel 2017 il progetto “Agri
Gentium: landscape regeneration” ha vinto il Premio Paesaggio Italiano nella
prima edizione della Giornata del Paesaggio istituita dal MIBAC e – candidato a
rappresentare l’Italia per il Premio del Paesaggio del Consiglio d’Europa 2017-2018
– ha ricevuto dal Comitato dei Ministri del Consiglio d’Europa una menzione
speciale “per l’eccezionalità e l’esemplarità delle pratiche poste in essere
finalizzate allo sviluppo sostenibile e alla reintegrazione sociale”.
4. Partner del progetto
•LICEO SCIENTIFICO ”LEONARDO”
•Liceo artistico Caravaggio
•Parco Archeologico e Paesaggistico della Valle dei Templi di AGRIGENTO
•Provveditorato agli Studi di Agrigento
•Fondazione teatro Pirandello valle dei templi Agrigento
5. Partner associati
•Le famiglie degli studenti inseriti nel progetto;
•Comune di Agrigento
•Regione Siciliana
•Associazioni volontari Agrigento
B. Il progetto
6. Il titolo del progetto: LA VALLE DEI SOGNI
M A T L V (MOSTRARE A TUTTI LA VALLE DI TEMPLI)
7. Ubicazione del progetto: AGRIGENTO

8. Durata del progetto: dal 30 SETTEMBRE al 15 LUGLIO
9. Riepilogo del progetto, strutturato come segue:
LA VALLE DEI SOGNI
160
•L'obiettivo: Far conoscere lo sviluppo dell’antica citta di Akragas, i suoi

usi e costumi, la vita quotidiana, i divertimenti e i problemi.
•gruppi target, beneficiari: Turisti,e scuole ospiti
•attività principali: Ricostruzione virtuale e modellistica dei siti e delle
architetture, laboratori teatrali all’aperto, visite guidate, rappresentazioni della
vita al tempo degli antichi greci.
•risultati stimati: Arricchimento manuale, cognitivo rappresentativo degli
studenti coinvolti. Promozione della città e dei suoi abitanti e delle sue bellezze
10. Scopo e obiettivi del progetto:
L'obiettivo generale: far conoscere la mia citta e le sue radici ad una
platea di persone sempre più ampia
Obiettivi SMART:
1.Nei primi quattro mesi dell’anno scolastico formare un gruppo di studenti
nell’uso di programmi CAD e 3D, che produrranno nei altri mesi dell’anno
scolastico ricostruzioni virtuali della antica citta di akragas e delle sue architetture
più rappresentative. Ogni due settimane ci sarà la verifica di un esperto che
valuterà l’avanzamento del lavoro e gli eventuali accorgimenti da adottare.
2.Creare dei laboratori teatrali con gli studenti per la rappresentazione
della vita degli antichi abitanti di Akragas, tali opere verranno presentate a fine
anno scolastico in un calendario che si occupera i mesi di giugno e luglio. Il primo
mese si sceglieranno le attività da rappresentare. Il secondo mese si
raccoglieranno i testi da proporre. Dal terzo mese si inizieranno le prove. Dal
quarto mese e con cadenze mensili si avrà una prova generale, sia dei costumi che
delle scenografie e dei testi scritti.
3.In collaborazione con l’ente parco il primo quadrimestre scolastico si
formeranno gli studenti interessati sulla storia della città i suoi usi. Nei restanti
quattroi mesi si affiancheranno a delle guide esperte che li istruiranno e
formeranno sulla loro professione e sulla loro mission.
4.Tutte le attività precedenti troveranno concretizzazione nei mesi di
giugno , luglio settembre e ottobre, e vedranno gli studenti presentare i loro lavori
e i loro sforzi davanti ad una platea formata dai turisti e dagli studenti di altre
scuole che visiteranno la nostra città.
161
11. Motivazioni del progetto:

Presentata al Parco della Valle dei Templi, Casa Sanfilippo, dal professor
Mario Abis, professore di Statistica e Ricerche di Mercato presso L’Università Iulm
di Milano, la ricerca: «L’impatto socioeconomico del Parco Archeologico e
Paesaggistico della Valle dei Templi». La 74esima edizione del Mandorlo in Fiore
2019, appuntamento di riferimento per la valorizzazione della cultura siciliana, è
stata l’occasione e cornice privilegiata per l’instaurarsi di una sinergia virtuosa tra
Rsm Italia (una società di organizzazione e revisione contabile) ed il Parco, al fine
di sostenere e promuovere l’identità e la crescita culturale siciliana.
Il Parco, infatti, ha tra le sue principali finalità, la tutela e la valorizzazione
dei beni archeologici, paesaggistici e ambientali della Valle e l’identificazione, la
conservazione, gli studi e la ricerca dei beni archeologici, paesaggistici e
ambientali a fini scientifici e culturali. La società Rsm, da parte sua, da sempre
interessata ai tessuti sociali e alle leve culturali con cui interagisce, ha condiviso
le proprie competenze nell’area delle ricerche socioeconomiche e ha condotto una
ricerca in cui è emersa l’imponenza dell’impatto di un sito culturale di tale portata
sull’ambiente circostante.
Il Parco della Valle dei Templi, come emerge dalla ricerca, si conferma
infatti un sito sempre più attrattivo e di forte interesse e genera effetti positivi
sul sistema produttivo e occupazionale locale: nel 2018 si stima che 470mila dei
950mila visitatori del Parco abbiano effettuato spese aggiuntive al biglietto di
ingresso per un ammontare complessivo di 87,6 milioni di euro e nell’economia
locale queste spese hanno attivato una produzione aggiuntiva di beni e servizi per
217,7 milioni di euro e occupazione per 2.000 unità di lavoro annue. A volere lo
studio, realizzato dalla società Rms è stato lo stesso Parco archeologico che,
durante hanno specificato dalla società, è la prima realtà pubblica a puntare su
iniziative di questo tenore, le quali potrebbero avere ricadute commerciali
importanti come evidenziato dalla stessa ditta. «Con questi dati – precisa il
professor Mario Abis, professore di Statistica e Ricerche di Mercato presso
L’Università Iulm di Milano – sarà possibile rivolgersi ad esempio ad investitori
privati per mostrare come ogni euro speso in questo territorio abbia una sua
redditività. Lo studio, che conferma ovviamente la crescita in termini di visitatori
della Valle (+32,6% nel 2017, +9,5% nel 2018) evidenzia soprattutto come –
statisticamente parlando – chi è arrivato in città abbia speso nella cosiddetta
162
“economia locale” oltre 87 milioni e mezzo di euro, con un’attivazione

complessiva di ricadute territoriali per oltre 255 milioni di euro».
Larga parte dei visitatori, secondo lo studio, avrebbe speso circa 70 euro a
testa (67,3 euro) in servizi e beni, con un solo 48% che ne ha sborsati più di 120
per, ad esempio, pernottando in città. Resta quindi basso, troppo basso, il tasso
di coloro che si trattengono ad Agrigento anche se gli intervistati (200 persone)
hanno confermato per oltre il 30% di essere pronti a tornare a visitare i Templi. I
dati, ha comunque precisato la Rsm, per essere maggiormente «solidi» devono
essere ripetuti nel triennio e, soprattutto, potrebbero alla fine essere rivisti al
ribasso. Il trend, ribadiscono comunque, c’è ed è confermato.
Il contesto del progetto

PUNTI DI FORZA PUNTI DI DEBOLEZZA
• Ricchezza dell’offerta artistico- • Scarsità o arretratezza dei servizi

culturale; turistici a livello locale;
AGRIGENTO E LA VALLE • Varietà del paesaggio • Mancanza di un aeroporto;
• Enogastronomia locale rinomata; • Inefficienza dei collegamenti con
DEI TEMPLI • Ospitalità e cordialità della il resto del Paese;
popolazione locale; • Assenza di un’identità turistica
• Lingua facilmente comprensibile locale.
dal target
OPPORTUNITÀ MINACCE
•Promozione del territorio • Abbandono dei centri storici

attraverso l’APT locale; • Abitazioni deteriorate
• Pubblicità sfruttando i nuovi • Poca partecipazione alla vita
mezzi di comunicazione; sociale
• Nuovi progetti locali che possano • Qualità della vita non elevata
attrarre nuovi flussi turistico;
• Partnership con località turistiche
vicine, ad esempio per lanciare
dei pacchetti promozionali.
Attività del progetto: Tabella con attività, tempo assegnato a ciascuna

attività, responsabile attività, risorse allocate
163
BIBLIOTECA 2.0, UNA BIBLIOTECA PER CRESCERE,

SOGNARE E CONDIVIDERE
AUTORE: STEFANIA GRAZIANO 15

A. Dati sul richiedente (richiedente)
1. Richiedente:
Prof./ssa Rossella Tonti (Dirigente Scolastico);
2. Il project manager: ingegnere Damiano Galiazzo
3. Breve descrizione del richiedente
Questo progetto nasce dall’esigenza di avere il servizio della Biblioteca
scolastica presso l’Istituto scolastico Vallauri, rendendola punto di riferimento
culturale e sociale della scuola. Purtroppo, l’Istituto non è dotato di una biblioteca
al suo interno, pertanto si è verificata l’esigenza di dover adibire un’aula a questo
scopo. Inoltre, il progetto attraverso azioni di rete con Sistema Bibliotecario di
Carpi, ha lo scopo di incrementare e perseguire “buone pratiche” per seminare
l’amore della lettura nei ragazzi. La biblioteca scolastica sarà uno spazio educativo
finalizzato sia alla promozione della lettura e della letteratura, formerà lettori
appassionati ed autonomi, e aiuterà nell’acquisizione delle abilità di ricerca.
La biblioteca assumerà il valore di ambiente educativo di community of
learners (comunità di “apprendenti” ovvero comunità per l’apprendimento), in cui
gli allievi cooperano nell’affinare strategie per meglio imparare e comprendere,
attuando processi di co-costruzione della conoscenza (cooperative learning), che
favoriscono non solo la conquista di abilità cognitive e metacognitive, ma che
consentono anche di esercitare la collaborazione in dimensione affettivo-
emozionale e relazionale, tra pari, con i docenti di disciplina e col bibliotecario
documentalista scolastico. La finalità è di potere avere a disposizione uno spazio
ampio dove la cultura può essere appresa tramite i libri di testo e gli strumenti
annessi.
Obiettivi:
Riorganizzazione didattica e metodologia:
Bibliomediateca come elemento propulsore e acceleratore di dinamiche di
apertura interattiva e globalizzante;
-Sviluppare un modello di valorizzazione dell’identità di un territorio;
-Creare una “Biblioteca diffusa” utilizzando i vari plessi scolastici;
15
Specializzazione: Italiano e Storia, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș,
Facultatea de Psihologie şi Știinţe ale Educaţiei, Departamentul de Pregatire a Personalului
Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II. Disciplina: Italiano e Storia (Lettere e Storia), Targu
Mures, 2021, Coordinatore: lettore. Ph.D. Sorina-Mihaela BĂLAN
164
-Ampliare le attività già intraprese come i “laboratori lettura” nelle scuole

superiori.
Innovazione curricolare:
-Allestire uno spazio di tipo modulare e trasversale, ad elevata flessibilità
concepito come aula 2.0, strutturato con un setting variabile ottenuto mediante
isole di lavoro e postazioni riconfigurabili dinamicamente;
-Promozione e standard di open access;
-Open space creativity per le classi.
Accedere e utilizzare contenuti digitali on line:
-Adesione e utilizzo della MediaLibraryOnLine, Bookinprogress per il prestito
dei libri digitali.
Disabilità e inclusione:- accessibilità delle biblioteche ai disabili,
l'accessibilità esterna e interna delle strutture; ai servizi, ai documenti e alle
attività culturali.Acquisto di sussidi peralunni BES/DSA.
Il tappeto digitale nell’edificio è dato una rete Wireless che consentirà agli
studenti di usare un proprio device insieme a quelli che saranno in dotazione alla
biblioteca, in base alle necessità didattiche.
Il progetto si integra con il POF, il PTOF e il P.diM. dell’Istituto in relazione
al progetto “VERSO NUOVI TRAGUARDI” che mira a sostenere l’innovazione
didattica per la mobilitazione delle competenze digitali attraverso le tecnologie,
tramite: percorsi per lo sviluppo delle competenze digitali, definizione di compiti
autentici, realizzare laboratori verticali e percorsi di sperimentazione e
elaborazione di rubriche di valutazione.
Il progetto è stato pensato in collaborazione con il Comune di Carpi e la
fondazione Cariparma.
4. Partner del progetto (se applicabile):
-Comune di Carpi (Mo);
-Fondazione Cariparma;
-Camera di Commercio di Modena;
-Aib-web, unione delle biblioteche italiane.
5. Partner associati
• le famiglie degli studenti inseriti nel progetto;
• azienda Gaudi di Carpi
• fondazione Endisu per gli studenti italiani.
B. Il progetto
6. Il titolo del progetto: Biblioteca 2.0, una biblioteca per crescere, sognare
e condividere (B2.0)
7. Ubicazione del progetto (località): Scuola superiore Vallauri di Carpi

(Mo), Italia
8. Durata del progetto: dal 23/09/2020 al 23/12/2021
• Biblioteca 2.0, una biblioteca per crescere, sognare e condividere (B2.0)
• L'obiettivo. il gol: bibliomediateca all’avanguardia come elemento
centrale per la diffusione di cultura
165
• gruppi target, beneficiari: studenti, docenti, educatori

• attività principali: lettura, consultazione testi, informatica, visione video,
laboratorio di lettura e scrittura, lettura animata accompagnata da proiezione
d’immagini, mostre di lavori a tema, di libri o di altri materiali in momenti
particolari come il Natale o la fine dell'anno scolastico da allestire in biblioteca o
in spazi accoglienti delle scuole, concorso di poesia.
• risultati stimati:
-attività settimanali connesse sia al prestito che al laboratorio di lettura;
- consultazione quotidiana dei testi per la ricerca, necessari allo svolgimento
delle attività didattiche delle classi;
- eventi periodici con lettura animata di testi ed eventi teatrali o proiezioni
cinematografiche
OBIETTIVI SMART
PROGETTO PERSONALE BIBLIOTECA 2.0 PRESSO L’ISTITUTO VALLAURI DI
CARPI.
Obiettivo a breve termine: entro 1 mese dovrò stabilire l’analisi del
progetto, compreso di costi, personale che si dedica al progetto, tempi, fondi
finanziari e beneficiari del progetto.
Obiettivo a medio termine: dopo 1 anno, il progetto è già avviato, sono
riuscita a individuare l’area dove inserire la biblioteca, i lavori sono già partiti,
sono state individuate le scaffalature, i computer, il mobilio e i libri da acquistare.
C’è un’analisi sempre attenta dei costi che devono essere contenuti e
continuamente stimati in modo da non sforare col budget previsto.
166
Obiettivo a lungo termine: dopo 1 anno e mezzo, il progetto è concluso. La

biblioteca è utilizzata dagli studenti che possono finalmente usufruire di questo
progetto.
ANALISI SMART
S: SPECIFICO. C’è la necessità di avere una biblioteca per l’Istituto
scolastico. Il progetto andrà incontro a questa esigenza e provvederà a fornirla.
Gli obiettivi sono inizialmente:
Trovare i fondi per riuscire a completare il progetto;
Fare un’analisi dei costi
Determinare l’area per la costruzione della biblioteca
Iniziare i lavori per ultimarla
Acquistare libri, arredo e computer per completarla.
M: MISURABILE. Il progetto costa 30.000 euro e andrebbe a beneficio di circa
700 studenti.
A: ATTUABILE. Le risorse disponibili sono abbastanza per completare il
progetto. Le risorse personali che si dedicano al progetto sono alcuni insegnanti,
operai che lavorano e il dirigente che si occupa della documentazione burocratica.
R: REALISTICO. La realizzazione può essere completata in circa 1 anno e
mezzo e durerà per almeno 20-25 anni.
T: TEMPIFICABILE. Tra circa 1 anno e mezzo il progetto sarà ultimato e sarà
fruibile dall’utenza.
1.Motivazioni del progetto:

La meraviglia e l’incanto della biblioteca sono dati dall’incontro con il
mondo attraverso il contatto con pensiero e immaginazione degli autori,
trasformati in scrittura e immagini, stampati su supporto cartaceo o digitalizzati e
memorizzati sia online che su strumenti informatici. La biblioteca scolastica ha
caratteristiche tutte proprie: non è solo contenitore di materiali ma anche spazio
di progetti e percorsi di apprendimento. Questo la rende ancora più speciale. Nelle
biblioteche si fanno tante cose, e si fanno insieme ai compagni di scuola. La
biblioteca scolastica interculturale ha ancora altre qualità, perché riconosce
appieno che la cultura italiana si arricchisce dell’apporto di tante culture, le
riconosce come tali accogliendo testi che vi appartengono, ne fanno parte e non
necessariamente sono facilmente reperibili in biblioteche pubbliche o librerie. Ci
sono libri per adulti e ragazzi che riguardano in modo specifico il confronto fra
culture diverse, le migrazioni, le caratteristiche storico-geografiche di vari paesi.
In questo senso la biblioteca diventa un luogo specialmente accogliente per gli
studenti che da quelle culture provengono e che le conoscono come proprie, un
luogo dove possono ritrovarsi e sentirsi a casa.
Distribuzione delle biblioteche italiane rispondenti per regione e classe
di patrimonio dichiarato
167
Classi di
Total
REGIONI patrimon
e
io
fino 5001 1000 50001 10000 50000

2001 oltre non
a - 1- - 1- 1-
- 10000 quantifica
200 1000 5000 10000 50000 10000
5000 00 to
0 0 0 0 0 00
Piemonte 21 70 58 52 11 7 1 - 14 234
Valle
1 3 10 3 - 1 - - 3 21
d'Aosta
Lombardia 30 90 141 186 13 7 3 1 31 502
Trentino-
- 9 11 42 4 4 - - 5 75
Alto Adige
Veneto 8 32 76 115 5 2 3 - 12 253
Friuli-
Venezia 4 17 38 40 - 4 - - 11 114
Giulia
Liguria 3 18 13 22 4 2 1 - 7 70
Emilia-
9 38 45 98 8 7 3 1 11 220
Romagna
Toscana 7 17 30 62 7 8 1 2 5 139
Umbria - 7 3 7 3 2 - - - 22
Marche 1 10 11 14 2 2 - - 3 43
Lazio 4 16 32 41 2 9 3 1 1 109
Abruzzo 7 6 2 8 2 4 - - 6 35
Molise 23 8 1 3 - - - - 6 41
Campania 31 31 16 17 2 - 1 1 6 105
Puglia 18 30 18 22 2 3 - - 11 104
Basilicata 6 9 10 4 1 2 - - 2 34
Calabria 3 24 11 13 1 3 - - 4 59
Sicilia 7 28 49 68 6 1 1 - 3 163
Sardegna 3 29 40 23 2 2 - - - 99
2.44
ITALIA 186 492 615 840 75 70 17 6 141
2
168
Italia
nord-
55 181 222 263 28 17 5 1 55 827
occidenta
le
Italia
nord- 21 96 170 295 17 17 6 1 39 662
orientale
Centro 12 50 76 124 14 21 4 3 9 313
Italia
meridiona 88 108 58 67 8 12 1 1 35 378
le
Italia
10 57 89 91 8 3 1 - 3 262
insulare
I numeri della scuola italiana:

• 8.644 istituzioni statali e 41.483 sedi
• L’89,4% delle scuole italiane dichiara di avere una biblioteca
• Il numero di biblioteche scolastiche censite da SBN è di 543
• Il numero di biblioteche che ha un OPAC è di circa 1.000 (fonte AIB
informale)
• Nel 2013 gli studenti erano 7.800.000 con 728.000 prof e 101.000
insegnanti di sostegno
• Il 32,5% delle sedi scolastiche è della scuola d'infanzia, 37% è della scuola
primaria, il 17,5% per le medie, il 13% per la scuola secondaria di secondo grado
(licei ed istituti tecnici)
Fonti:
169
http://www.istat.it/dati/catalogo/20071212_00/PDF/cap8.pdf
Annuario statistico italiano 2007. Attività culturali e sociali varie / ISTAT.
http://www.aib.it/aib/cen/q0106a/indice_tavole.htm
Indagine nazionale sulla diffusione della documentazione pubblica nelle
biblioteche pubbliche italiane: indagine statistica sulle biblioteche pubbliche,
tavole analitiche / AIB - ISTAT.
http://culturaincifre.istat.it/sito/biblioteche/biblioteche.htm
Cultura in cifre. Biblioteche / ISTAT (dati aggiornati al 2003).
http://www.ifla.org/VII/s8/annual/cr02-it.htm
IFLA Country Report : Italy / Elena Boretti.
Presentazione standard di PowerPoint (medialibrary.it)
La biblioteca scolastica digitale
Il contesto del progetto

Analisi SWOT progetto biblioteca
Punti di forza
-Lettura
-Cultura
-Studiare insieme
-Fare progetti culturali
Punti di debolezza
-Progetto difficile da organizzare
-Riuscire ad avere una grande varieta’ di testi
-Difficolta’ economiche
Opportunita’
-Scambio culturale
-Conoscenza nuove lingue
-Ampliamento conoscenze
-Competizioni di lettura, poesie etc..
-Approfondire tematiche
Minacce
-Conservazione dei libri
-Vandalismi
-Utilizzo errato della biblioteca
-Furti
-Restituzione prestiti libri
Attività del progetto:

• Elenco riepilogativo delle attività:
ATTIVITA' DATA INIZIO DATA FINE DURATA
PROGETTAZIONE BIBLIOTECA 07/03/2021 07/04/2021 1 MESE
TINTEGGIATURA LOCALE E 6 MESI
LAVORI ELETTRICI 07/05/2021 07/11/2021
ACQUISTO ARREDO 07/12/2021 07/04/2022 4 MESI
ACQUISTO PC E LIBRI 07/04/2022 07/07/2022 3 MESI
170
RIORDINO BIBLIOTECA E 07/09/2022 2 MESI

SUDDIVISIONE TESTI 07/07/2022
RIORDINO PC E DISPOSIZIONE 07/07/2022 07/09/2022 2 MESI
ARREDO
• Diagramma di Gantt (Appendice)
TINTEGGIATURA
6 LOCALE E LAVORI
ELETTRICI - Trim4 - nov
4 - mag
RIORDINO PC E
2 DISPOSIZIONE
ARREDO - Trim3 - set -
0 lug
Totale
Risorse umane - Team di progetto:

• Project Manager: ingegnere Damiano Galiazzo, specializzato nella
costrzione e allestimento di spazi interni, soprattutto biblioteche scolastiche. Lui
ha ideato il progetto, disegnandolo e seguendo le specifiche normative relative
alla sicurezza degli ambienti.
• Team di implementazione : Dott.ssa Menarini, Dott.ssa Bianchi, Dott.
Brambilla, sono docenti di Lingua e Letteratura Italiana oltre che Storia e saranno
i responsabili dellla biblioteca (una volta ultimata), nonchè di tutti gli eventi e i
progetti che ne faranno parte.
Risorse materiali
• I materiali necessari per allestire la biblioteca sono: scaffali, libri,
etichette per catalogare, banchi per la lettura e sedie, computer, arredamenti per
interni (piante, tappeti, etc..)
Risorse finanziarie
Importo totale richiesto: 30.000 euro Tabella del budget
ACQUISTI EURO
SCAFFALATURE 2000 EURO
ARREDO INTERNO 3000 EURO
SEDIE E TAVOLI 1200 EURO
COMPUTER 8000 EURO
LIBRI 15.000 EURO
VARIE ED EVENTUALI 800 EURO
PAGAMENTO RESPONSABILI GLI INTERESSATI NON VOGLIONO
PROGETTO NESSUN COMPENSO
TOTALE 30.000 EURO
171
BUDGET ENTRATE
ENTI CHE EROGANO FINANZIAMENTI EURO

COMUNE DI CARPI 10.000 EURO
FONDAZIONE CARIPARMA 10.000 EURO
CAMERA DI COMMERCIO DI MODENA 2.500 EURO
AIR-WEB UNIONE BIBLIOTECHE D’ITALIA 5.000 EURO
CONSIGLIO D’ISTITUTO 1.000 EURO
AZIENDA GAUDI 1.000 EURO
FONDAZIONE ENDINSU 500 EURO
TOTALE 30.000 EURO
Risorse di informazione
Disseminazione, attività di promozione: gli annunci saranno fatti presso il
sito della scuola e per l’apertura sui media locali di Carpi (giornali, tv, siti web
locali)
Risultati attesi: impatto del progetto e mezzi di monitoraggio e
valutazione dei risultati:
• risultati quantitativi: 6 SCAFFALI, 3.000 LIBRI, 5 BANCHI DA LETTURA, 1
SCRIVANIA, 30 SEDIE, 10 COMPUTER, 1 DIVANO
• risultati qualitativi: valorizzazione di un’area della scuola per scopi
culturali, diffusione della lettura grazie alla nuova area progettata. Luogo di
incontro, scambio culturale anche per gli alunni fragili o con disturbi
d’apprendimento (DSA/BES).
•l'impatto:
a. impatto educativo: i ragazzi saranno stimolati a frequentare la nuova area
di lettura e grazie a questo nuovo spazio si potrà promuovere l’importanza del
libro. Saranno progettati anche diversi progetti di lettura e di interscambio
culturale.
b. impatto economico: la realizzazione del progetto è in minima parte
finanziata dalla scuola (solo per la parte del consiglio d’istituto), per la restante
si tratta di finanziamenti esterni che non vanno a intaccare le finanze della scuola.
c. impatto sociale: è di importanza fondamentale la biblioteca scolastica
perchè permette la socialità nelle sue aree attraverso la promozione alla cultura.
d. impatto ecologico: l’area sarà pensata nel rispetto dell’ambiente e sarà
attivata la raccolta differemnziata.
• i mezzi per verificare i risultati:
-Il project manager si occuperà del progetto cercando di non
sforare nei tempi e nei costi stabiliti.
-Il coordinatore del progetto cercherà di far sì che il progetto sia
effettuato come da piani stabiliti dal progect manager.
172
FIUMI DI PAROLE-FDP
AUTORI: MARVIN BASILE 16, CHIARA PRIMO 17, FRANCESCA DEL REGNO 18,
CATERINA TEODORO 19 20
A. Dati sul richiedente (richiedente)

1. Richiedente: Marvin Basile, professore del liceo Turoldo.
2. Il project manager
Team esperto composto da:
professor Marvin Basile
prof.ssa Chiara Primo
prof.ssa Caterina Teodoro
prof.ssa Francesca Del Regno
3. Breve descrizione del richiedente
Il progetto nasce nell’ambiente scolastico ed è volto a potenziare sia i
diversi livelli di competenza che di apprendimento degli alunni liceali, al fine di
recuperare le carenze e nello stesso tempo consolidare le conoscenze acquisite.
Da una statistica basata sui dati delle scuole superiori europee ed italiane
nonché dagli esiti delle verifiche somministrate dai professori, è emerso che
l’operazione di scrivere, leggere con attenzione, analizzare ed interpretare i vari
tipi di testi in lingua madre, viene sempre meno nella società odierna, onde per
cui alcuni docenti hanno pensato di intervenire sistematicamente e in modo
mirato con tale progetto affinché possa essere rinforzata la padronanza della
lingua italiana, indispensabile all’esercizio critico, e quindi la consapevolezza di
ogni forma di comunicazione scritta ed orale inerente alla retorica, alla storia, al
latino ed alla filosofia.
16
Specializzazione: Filosofia -lettere, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș,
Facultatea de Psihologie şi Știinţe ale Educaţiei, Departamentul de Pregatire a Personalului
Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II.
17
Specializzazione: Pedagogia-Filosifia e Storia, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din
a Personalului Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II.
18
Specializzazione: Diritto- Diritto ed Economia, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din
a Personalului Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II.
19
Specializzazione: Pedagogia-pedagogia, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu
Mureș, Facultatea de Psihologie şi Știinţe ale Educaţiei, Departamentul de Pregatire a
Personalului Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II.
20
Coordinatore: lettore. Ph.D. Sorina-Mihaela BĂLAN
173
Il progetto, ideato e proposto da quattro insegnanti, finanziato

dall’unione del fondo d’istituto di quattro scuole appartenenti a diverse regioni,
verrà pubblicizzato per mezzo di appositi siti online, tra cui quello degli Usr( uffici
scolastici regionali).
Gli allievi verranno sostenuti nell’acquisizione delle competenze di base,
ossia lettura, comprensione, interpretazione e produzione di testi di diversa
tipologia e di differenti scopi comunicativi. L’obiettivo primario sarà quello di fare
acquisire allo studente la padronanza della lingua italiana come ricezione e
produzione sia scritta che orale. Il possesso sicuro della lingua, infatti, permette
di esprimersi, interpretare, comprendere e costruire relazioni con gli altri, per far
crescere la consapevolezza di sé e della realtà, per interagire adeguatamente in
una pluralità di situazioni comunicative e per esercitare pienamente la
cittadinanza.
Affinché tutto ciò si possa realizzare debitamente, viene creato uno staff
di docenti all’interno dell’area umanistica nei quattro Istituti, unitamente ad
esperti del territorio facenti parte di altre scuole ed università, con il compito di
realizzare concretamente per gli studenti le attività funzionali di
consolidamento/potenziamento delle conoscenze acquisite attraverso diversi
metodi, mezzi, materiali e metodologie didattiche, con la realizzazione di percorsi
interdisciplinari che diano agli studenti una visione d’insieme del panorama
storico-culturale, giuridico e filosofico-sociale, stimolando negli alunni la capacità
di riorganizzare autonomamente le conoscenze acquisite e di usare
consapevolmente gli strumenti culturali e metodologici offerti nel loro processo di
apprendimento, ottenendo così ancora di più maggiori risultati scolastici in vista
della maturità, dell’iscrizione alle facoltà universitarie e all’ambito lavorativo,
affinché venga incentivata la formazione e la personalità complessiva degli alunni.
La presente attività laboratoriale, la quale prevede attività varie per le
classi terze e quarte sia frontali che di gruppo basate sull’analisi di testi d’autore,
resa possibile con l’utilizzo di apposite aule spaziose dotate di pc e Lim, si svolge
parte in presenza e parte a distanza, polarizzandosi intorno a due punti cardine:
uno di natura linguistica, uno di natura socio-culturale.
Fondamentale diventa, quindi, il recupero del passato, con la possibilità
di ampliare il lessico della propria lingua, abituandosi alla comunicazione
linguistica in forma scritta ed orale.
Tale recupero diviene un’opportunità per sviluppare il senso critico ed
apprendere così le dinamiche che ci circondano.
Alla fine delle lezioni i ragazzi dei vari Licei dovranno cimentarsi con una
prova scritta ed una orale; terminato ciò verrà stilata una tabella con tutti i dati
dei risultati di apprendimento per ciascuna classe, inviata successivamente ad
alcune università italiane, ma soprattutto alla Università rumena di Targu Mures,
la quale, sulla base di ciò, si adopererà per promuovere progetti simili in lingua
rumena, utili anche per la formazione dei professori tramite appositi percorsi
abilitanti.
174
Il team dei docenti italiani promotori dell’iniziativa incontrerà due volte

gli esperti rumeni, la prima all’università di Bergamo in Italia, mentre la seconda
all’università di Targu Mures in Transilvania, operando una sorta di gemellaggio
per fare un resoconto finale sull’andamento del progetto.
4. Partner del progetto:
⮚Istituto di Istruzione Superiore “D.M.Turoldo” di Zogno (Bergamo)
⮚Istituto di Istruzione Superiore “Aldo Moro” di Rivarolo Canavese (Torino)
⮚Istituto di Istruzione Superiore “Gian Camillo Glorioso” di Montecorvino
Rovella (Salerno)
⮚Istituto di Istruzione Superiore “Galluppi Tropea” (Vibo)
⮚Collegio dei Docenti;
⮚Ufficio USR Lombardia, Piemonte, Calabria e Campania
5. Partner associati:
⮚le famiglie degli studenti inseriti nel progetto;
⮚docenti delle scuole superiori
⮚tecnici ed informatici interni agli Istituti
⮚volontari
⮚docenti ricercatori in pensione
⮚docenti universitari italiani
⮚docenti dell’Università di Targu Mures
B. Il progetto
6. Il titolo del progetto: Fiumi di parole, acronimo: FDP
7. Ubicazione del progetto (località): Locali della scuola, Plessi scolastici.
8. Durata del progetto: dal 1/09/2022 al 1/06/2023
•Il titolo: Fiumi di parole
•L'obiettivo/il gol: avviare e diffondere un nuovo modo di pensare,
leggere, studiare e scrivere basato sul ragionamento e sulla correttezza stilistica.
•Gruppi target, beneficiari: gruppi di alunni del terzo e quarto anno per
un massimo di 24 per ciascun istituto (100 alunni totali).
•Attività principali: si fa riferimento agli argomenti interdisciplinari delle
materie umanistico-giuridiche, nelle quali ciascun insegnante svilupperà le varie
attività per ampliare le competenze di carattere cognitivo, metodologico,
strumentale e relazionale. Il progetto verterà anche sul potenziamento individuale
dello studente con riferimento alle esperienze personali.
175
Risultati stimati:
miglioramento da parte degli studenti in itinere nel saper analizzare,
comprendere, scrivere e argomentare oralmente tematiche dei testi d’autore; il
tutto si vedrà ancor meglio durante l’esercitazione finale con un elaborato scritto
(tema) ed un colloquio orale, verificando così gli apprendimenti sviluppati durante
il corso;
incentivare l’interazione e collaborazione tra alunni di classi diverse
durante le attività didattiche sia a distanza che in presenza;
promuovere l’educazione ad un uso corretto e funzionale delle tecnologie
digitali;
favorire la sperimentazione di metodologie moderne di
insegnamento/apprendimento
DIAGRAMMA DI ISHIKAWA CAUSA-EFFETTO
PUNTI SUPERIORI: CAUSE REALI; PUNTI INFERIORI= MANCANZE ATTUALI DA

REALIZZARE CON GLI OBIETTIVI
Descrizione: il problema identificato lo scopo del progetto Cause 
Soluzioni Obiettivi SMART Attività
Il problema che oggigiorno si pone è lo studiare i diversi argomenti sempre
più frequentemente in maniera mnemonica nonché schematica; ciò, unitamente
alla scrittura rapida dei social e sms, ha condotto i giovani a scrivere, riflettere e
parlare in maniera schematica con notevoli difficoltà lo scopo del progetto è
quello di superare questo modo di approcciarsi ai testi/libri di discipline affini,
andando ben oltre l’apprendimento passivo e meccanico l'obiettivo generale
consiste nel superare le difficoltà a scrivere, argomentare, esprimersi
176
correttamente e ragionare. Tutto questo è possibile attraverso alcuni mirati

obiettivi specifici SMART:
OBIETTIVO VAGO: correttezza e articolazione delle conoscenze culturali in
riferimento a un testo. IN OBIETTIVO SMART diventa:
S Educare una classe di liceo a comprendere un brano d’autore
Specifico seguendo l’analisi del testo narrativo e argomentativo
M Ciascun insegnante delle classi terza e quarta liceo( 100 alunni)
Misurabile porta il proprio gruppo(20 ALUNNI) a raggiungere una
valutazione idonea sopra il 6 e mezzo
A Metodologie didattiche appropriate:
Accessibile lezione frontale e dialogata unita all’ utilizzo della Lim: analisi
e discussione testi d’autore
studio del caso e lezione euristica: analisi di tematiche antiche
ed attuali
flipped classroom: interpretazione dei testi da parte degli alunni
giochi di ruolo e di squadra: risoluzione di eventuali
problematiche storico-culturali
R Insegnare a padroneggiare gli strumenti necessari al
Rilevante ragionamento testuale, rendendo lo studio più lineare nonché
consapevole in riferimento ai vari aspetti tematici e stilistici.
T in maniera superficiale: due mesi (gennaio 2023)
Tempo in maniera completa: quattro mesi (marzo 2023)
in maniera approfondita: sei mesi (maggio 2023)
OBIETTIVO VAGO: Scrittura: ideazione, pianificazione e organizzazione del

pensiero in forma scritta. IN OBIETTIVO SMART diventa:
S Educare una classe di liceo a scrivere un tema in maniera
Specifico corretta, ordinata e articolata nel pensiero critico
valutazione idonea sopra il 6 e mezzo.
Accessibile cooperative learning a gruppi di 4
didattica laboratoriale con mezzi e programmi informatici per la
stesura di testi
compito di realtà per attualizzare il tema assegnato
autovalutazione condivisa con l’insegnante per prendere
consapevolezza dei limiti e difetti di ciascun alunno
dizionario elettronico per l’utilizzo di termini specifici in
maniera rapida e condivisa
R Insegnare a padroneggiare gli strumenti necessari alla stesura di
Rilevante un elaborato argomentativo, coeso e ordinato sia nello sviluppo
177
strutturale che nella morfosintassi con un lessico specifico ed

appropriato, logico, ampio e preciso nei riferimenti culturali.
T in maniera parziale: due mesi (gennaio 2023)
Tempo in maniera essenziale: quattro mesi (marzo 2023)
in maniera originale: sei mesi (maggio 2023)
OBIETTIVO VAGO: saper esporre, comunicare ed argomentare in maniera

appropriata. IN OBIETTIVO SMART diventa:
S Educare una classe di liceo a riflettere in modo personale e
Specifico critico, rielaborando con astrazione ed estrapolazione i concetti
basati sulle competenze conoscitive e trasversali.
Accessibile lezione dialogata con esercitazioni di competenze e collegamenti
pluridisciplinari
lezione frontale espositiva con esercitazioni di conoscenza
problem solving per affrontare la discussione di una determinata
tematica
studio del caso e lezione euristica per sviluppare il ragionamento
nonché l’elasticità mentale degli studenti
giochi di ruolo con compiti e consegne semistrutturate (libere e
impostate)
brainstorming con scoperta guidata
lavori di ricerca o argomenti approfonditi con l’ausilio del
docente
R Insegnare a padroneggiare gli strumenti necessari alla riflessione
Rilevante orale argomentativa, sviluppando una capacità progettuale
sicura ed autonoma anche in situazioni complesse, rendendo lo
studio più funzionale nonché ragionato in riferimento alle varie
abilità e metodologie.
T in maniera approssimata: due mesi (gennaio 2023)
Tempo in maniera organizzata: quattro mesi (marzo 2023)
in maniera esaustiva: sei mesi (maggio 2023)
178
OBIETTIVO VAGO: saper collaborare, partecipare, interagire in maniera

appropriata. IN OBIETTIVO SMART diventa:
S Educare una classe di liceo a progettare lavorando in gruppo,

Specifico comprendendo i diversi punti di vista, con la valorizzazione delle
proprie ed altrui capacità, gestendo quindi le conflittualità per
contribuire all’apprendimento comune ed alla realizzazione
delle attività collettive
Accessibile imparare a imparare
capacità a progettare
abilità comunicativa
interazione sociale
gestione del tempo e delle informazioni
atteggiamento aperto, rispettoso e propositivo
R Insegnare a padroneggiare gli strumenti necessari alla
Rilevante comprensione e al rispetto delle varie idee, trasformandole in
opportunità attive, socio-costruttive e soprattutto inclusive.
T in maniera semplice: due mesi (gennaio 2023)
Tempo in maniera strutturata: quattro mesi (marzo 2023)
in maniera innovativa: sei mesi (maggio 2023)
11. Motivazioni del progetto:

Dall’analisi delle prove invalsi di Lingua e Letteratura italiana, sia dello
scorso anno che degli anni precedenti, si evince un netta difficoltà legata al
peggioramento dei risultati degli studenti italiani, anche per via della didattica a
distanza dovuta all’emergenza sanitaria covid 19...ma non solo.
Le indagini sono state svolte in maniera accurata attraverso un paragone
sistematico tra le diverse regioni d’Italia, prendendo come punto base di confronto
i licei dell’Istituto Turoldo.
Risultati a livello nazionale e regionale per la prova di Italiano
179
Il 93% degli studenti del liceo Turoldo raggiunge o supera il livello 3, contro
il 79% degli studenti della Lombardia e della macroarea Nord Ovest (comprendente
anche Liguria, Piemonte e Valle d’Aosta) ed il 65% degli studenti italiani.
SITUAZIONE GENERALE INDIRIZZI LICEALI
180
Analisi delle criticità 2AU - 2BU - 2AL - 2BL - 2AS - 2BS

Comprensione testo poetico (item C1 C2 C4 C5). Per 2AU e 2AL circa il 50%
risponde non correttamente a C1; anche 2BL risponde in maniera non corretta per
più del 50% a C1 e C2. Per 2AS e 2BS le criticità maggiori si addensano in C2
Comprensione testo argomentativo (item D7). Le sei classi registrano alte
percentuali di scelta per l’alternativa sbagliata.
Comprensione testo espositivo/argomentativo (item B2). La 2AU risponde
in maniera non corretta per il 91% (NB si trattava di una domanda aperta… “Nel
testo c’è una forte opposizione tra la condizione del gufo descritta nel primo
episodio e quella descritta nel secondo. Esprimi brevemente con due distinte
parole o frasi le opposte condizioni del gufo nei due episodi.”)
Analisi testo poetico/individuazione figure retoriche (item C9). LA 2AU
risponde scorrettamente per il 92% - non individuano la metafora. In generale è
una domanda che ha fatto registrare difficoltà. Riflessione sulla lingua (item E2).
Il 59% in 2AL non individua l’iperbole. Alte percentuali di risposte non corrette
anche nelle altri classi.
Comprensione testo argomentativo (item D5). Più del 60% non individua
le parole chiave (2AU 2BU). La percentuale scende al 48% per la 2AL.
Comprensione testo argomentativo (item D7-D8): più della maggioranza
degli studenti di 2BL e 2AL rispondono in maniera errata. Situazione analoga per
le due classi dello scientifico. Riflessione sulla lingua (item E10). Parti del discorso
- incertezze in 2AU sulla distinzione tra preposizione e congiunzione (“Cerca di
arrivare prima del suono della campanella”). Riflessione sulla lingua (item E1).
Criticità sull’ortografia in 2BU (“incoscienza - 60% errata; mance - 45% errata”).
Riflessione sulla lingua (item E7). Per il 52% in 2AU “settembrino” è un diminutivo.
Comprensione testo espositivo/argomentativo (item B4 - B6 - B10): il 50%
circa degli studenti di 2BL risponde in maniera non corretta; per gli item B4 e B6
criticità anche in 2AL. Per gli item B4 e B9 difficoltà anche in 2BS; per B4 in 2AS
Analisi dei bisogni
Da un questionario somministrato alle classi protagoniste del progetto,
affrontante le cause del peggioramento, si è evidenziato quanto segue:
• troppa didattica a distanza/mista (Dad-Did)
• classi troppo eterogenee e numerose
• metodo di studio non adeguato
181
• mancanza di metodi didattici efficaci nell’affrontare gli argomenti trattati

in classe, senza migliorare né progredire in maniera costante
• poca attitudine a leggere attentamente il testo
• scarsa rielaborazione personale delle informazioni acquisite
• fatica a leggere manuali e testi d’autore
• relazioni tra alunni e docenti troppo statiche, distaccate ed obsolete
• necessità di strumenti cartacei e digitali con un'impostazione diversa
• mancata sinergia tra docenti di materie affini
• mancanza di bravura a bilanciare l’utilizzo di supporti cartacei e digitali
per una didattica innovativa.
12. Il contesto del progetto:
PUNTI DI FORZA PUNTI DI DEBOLEZZA

Professori dell’istituto Eccessiva burocrazia
(lettere, filosofia, diritto) Mancanza di fondi, risorse
molto preparati con la capacità pedagogiche e tempo da
di articolare ed argomentare dedicare al progetto in orario
coerentemente il scolastico
ragionamento Mancanza di programmi
Alunni con spiccate attitudini informatici aggiornati
all’ascolto, all’analisi ed alla Presenza di pochissime aule
SCUOLA SUPERIORE comunicazione digitali
Unicità della proposta Classi troppo numerose
educativa e didattica Cospicuo numero di alunni
Utilizzo di risorse materiali con problematiche
qualitativamente molto valide nell’apprendimento
Poca condivisione del
progetto con le altre
istituzioni scolastiche del
territorio
182
OPPORTUNITÀ Strategie S-O Strategie W-O

Adesione a concorsi nazionali Utilizzo proficuo delle ore di Uso produttivo e funzionale
Utilizzo di risorse esterne alla team tra docenti delle risorse a disposizione
scuola (donazioni o Collaborazione con Utilizzo di aule in cui
professionisti esterni in professionisti del settore verranno montati dispositivi
pensione e universitari) esterni alla scuola personali portati da casa
Sensibilizzare gli studenti con la Lavori interdisciplinari e legati Dividere in gruppetti le classi
conoscenza di persone all’attualità e al territorio ed assegnarle a diversi
importanti per la tematica Lettura, analisi, traduzione e insegnanti.
Partecipazione ad olimpiadi e parafrasi di testi inerenti ad Diffusione del progetto in
certamina che richiedono autori di letteratura ed epica, ambito extra-regionale
specifiche abilità e competenze le quali verranno condivise
nel campo delle discipline anche per fasce di età inferiori
filosofiche, storiche e (lettura nella scuola primaria e
letterarie. infanzia)
Collaborazione tra più istituti Attività utile per il PTCO:
nel preparare e finanziare il esempio, affiancare un
progetto di Linguistica con dei avvocato nei colloqui utili a
fondi d’istituto comuni raccogliere informazioni
Siti Internet per diffondere e
propagandare l’idea insita al
progetto, avvalendosi anche
dell’USR e piattaforme come
fenix.
Fondi e Pon per acquistare Pc,
LIM, Tablet e Ipad affinché
venga promossa la didattica
integrata in aula.
MINACCE Strategie S-T Strategie W-T

Situazione storica-sociale Strutturare il progetto con Coinvolgere ragazzi disabili
e pandemica modalità in presenza o a affiancati dai docenti di
Possibile ritorno all’uso della distanza sostegno
DAD Pubblicizzare l’attività con Stimolare gli alunni con una
Scarso interesse e volantini, locandine, presenta- didattica pratica: compiti di
sensibilità per la problematica zione web e passaparola realtà, dibattiti, giochi di
promossa, sia da parte del Sensibilizzare il dirigente ruolo, studi del caso, problem
Ministero dell’Istruzione che sull’importanza del progetto solving, lezione euristica
degli Usp per ottenere risorse Dare spazio alle tematiche
Quadro orario scolastico troppo Coinvolgere i colleghi di passate riscontrabili nel
articolato nel numero di ore discipline attinenti e/o affini contesto quotidiano, al fine di
settimanali nonché nelle Possibilità di esperienza sviluppare negli studenti
discipline per ciascun indirizzo. lavorativa praticata nella abilità e competenze
Riduzione delle risorse formazione dell’insegnamento trasverali.
economiche elargite per la e dell’avvocatura.
scuola
Didattica tradizionale non
integrata con metodologie
moderne
183
13. Attività del progetto e durata:

Fase A : formazione del gruppo e frequenza corsi (ottobre)
L’adesione al corso sarà su base volontaria in orario pomeridiano, il gruppo
sarà composto da alunni 24 alunni per ciascun Istituto (massimo 96 alunni) di tutte
le classi dei vari licei che abbiano una buona padronanza della lingua italiana e
latina a livello morfologico, sintattico e lessicale. La frequenza al corso è
obbligatoria e, in caso di assenza dell’alunno, la famiglia dovrà giustificare per
iscritto la mancata partecipazione alla lezione. La partecipazione alle lezioni sarà
gratuita, così come il materiale di lavoro, eventualmente necessario, sarà a carico
della scuola.
Fase B: analisi dei testi degli autori
- Platone (novembre-dicembre);
- Cicerone (gennaio-febbraio);
- Dante (marzo-aprile).
Lezioni interattive e varie basate su una didattica laboratoriale di
scrittura, esposizione orale ed analisi del testo dei diversi autori, con l’ausilio degli
strumenti e programmi informatici.
I quattro docenti condurranno durante i mesi una lezione ciascuno, per un
totale di 4 lezioni ogni mese( una a settimana); gli incontri si terranno in presenza
per le classi con l'insegnante dell’Istituto che svolgerà la lezione quel dato giorno,
mentre tutti gli altri studenti e professori si collegheranno a distanza tramite la
piattaforma meet, affinché venga promossa la Did, ossia didattica integrata mista,
in modo tale da favorire l’interazione ed il confronto fra i diversi alunni insieme ai
docenti, i quali presenteranno gli autori facendo riferimento alla propria materia.
Fase C: acquisizione contenuti tramite un lavoro di scrittura ed un
colloquio orale a gruppi (maggio)
Tutti gli alunni verranno divisi in gruppi di quattro per lo svolgimento delle
prove finali; si procederà quindi ad una somministrazione di una prova scritta della
durata di 100 minuti, atta a monitorare l’azione didattica ed in particolare
l’efficacia e incisività sugli apprendimenti degli alunni; successivamente si terrà
una prova orale volta a verificare la capacità nonché l’elasticità del candidato nel
tradurre/parafrasare ed analizzare/comprendere a prima vista un testo d’autore
latino o volgare.
Fase D: gradimento e realazione dell’andamento( giugno)
Il docente responsabile del progetto, nel report finale, assemblerà
l’evoluzione delle abilità e competenze acquisite dai vari studenti, tenendo in
considerazione la conoscenza delle strutture, l’impegno e l’interesse durante il
percorso svolto insieme. Il team di esperti somministrerà, alla fine di tutto il
persorso, un questionario di evoluzione del progetto agli insegnanti curriculari
delle classi; la tabulazione dei risultati sarà a cura del docente referente di ogni
singolo Istituto. Tali risultati verranno esposti tramite conferenze ed incontri
presso le università italiane, di Bergamo e della Targu Mures, la quale provvederà
184
a diffondere un video come sigla e spot pubblicitario in vista di progetti futuri

simili.
Tabella con attività, tempo assegnato a ciascuna attività, responsabile
attività, risorse allocate
TEMPO Novembre- gennaio- marzo- maggio giugno

dicembre febbraio aprile
ATTIVITA’ Analisi Analisi Analisi Lavoro di Somministrazio

tematiche e tematiche, tematiche, scrittura ne
stile dei testi stile e stile e e questionario di
di Platone, in traduzione parafrasi dei colloquio gradimento e
riferimento dei testi di testi di orale realzione
all’antichità Cicerone, in Dante, in presso le varie
e riferimento riferimento univeristà
all’attualità. all’antichità all’antichità
e e
all’attualità all’attualità.
Prof.ssa Prof. Marvin Prof.ssa Prof.ssa Ciascun

RESPONSABI Chiara Primo Basile Caterina Francesc docente per il
LE Teodoro a del proprio Istituto
Regno
RISORSE Aula digitale, Aula Aula Aula Aule di classe

MATERIALI aula digitale, aula digitale, aula informat
informatica, informatica, informatica, ica, aule
Lim, slides, Lim, slides, Lim, slides, delle
pc, tablet, pc, tablet, pc, tablet, classi e
telecamere, telecamere, telecamere, Lim
programmi di programmi programmi
scrittura di scrittura di scrittura
(word, active (word, (word,
spire), active spire), active spire),
manuale manuale manuale
cartaceo e cartaceo e cartaceo e
digitale. digitale digitale
RISORSE professore di professore di professori professo rappresentanti

UMANE filosofia filologia e ricercatori in re di dei genitori
dell’Universi linguistica pensione diritto delle classi
tà degli Studi latina dell’Istituto dell’Istit interessate;
di Torino; dell’Universi Turoldo e uto Gian alunni e docenti
professore di tà degli Studi dell’Istituto Camillo coinvolti nel
Storia di Bergamo; Galluppi Glorioso progetto;
dell’Istituto Tropea; nonché docenti delle
185
Aldo Moro; tecnici e tecnici e avvocato università

tecnici e docenti di docenti di dello italiane e della
docenti di informatica informatica studio Targu Mures.
informatica dei vari dei vari legale di
dei vari Istituti Istituti Salerno
Istituti coinvolti coinvolti
coinvolti
RISORSE
14. RISORSE UMANE - TEAM DI PROGETTO

Richiedente e responsabile progetto: Marvin Basile, professore del liceo
Turoldo.
Team esperto composto da:
• Marvin Basile, professore dell‘Istituto Turoldo, esperto in Lingua e
Letteratura latina
• Chiara Primo, professoressa dell’Istituto Aldo Moro, esperta in Filosofia,
Storia e Pedagogia
• Caterina Teodoro, professoressa dell’Istituto Gian Camillo Glorioso, esperta
in Italiano
• Francesca Del Regno, professoressa dell’Istituto Galluppi Tropea, esperta
in Diritto ed Economia
Team di implementazione:
professori delle Università degli studi di Bergamo, Salerno, Messina e
Torino esperti in filologia antica/medievale e linguistica storica
• professori delle scuole superiori in pensione ricercatori di storia locale
• professori dell’Università di Targu Mures, specializzati in metodi psico-
pedagogici didattici alternativi e nella stesura di progetti scolastici.
Autorizzo il trattamento dei miei dati personali ai sensi del Decreto
Legislativo 30 giugno 2003, n. 196 “Codice in materia di protezione dei dati
personali”.
15. RISORSE MATERIALI
186
Risorse personali e scolastiche già presenti:

• Aule con lavagna e videoproiettore
• Aule digitali con i televisori
• Aule digitali con la Lim
• Aula informatica
• Computer, tablet, Ipad personali
• Manuali cartacei e digitali, testi/ opere d’autore
Cellulare per comunicare a distanza e creare gruppi whatsapp
Risorse scolastiche da acquistare:
Computer di ultima generazione
Programmi informatici per la didattica laboratoriale
Telecamere per riprendere le classi e guardarsi reciprocamente a distanza
Linea internet e server di rete potenti/ veloci
16. RISORSE FINANZIARIE
Importo totale: 44.700
Nr. TRIM. TRIM. TRIM. TRIM.
Nome degli indicatori TOTAL
crt. I II III IV
ENTRATE - TOTALI,
I. 19.500 4.650 4.700 4.800 5.350
da cui:
Contributo del
1. 19.500 4.650 4.700 4.800 5.350
beneficiario (a+b+c+d)
a). proprio contributo 3.000 900 700 700 700
b). donazioni 5.000 1.000 1.250 1.250 1.500
c). SPONSORIZZAZIONE 10.000 2.500 2.500 2.500 2.500
d). altre fonti 1.500 250 250 350 650
2. Concessioni - - - - -
II. SPESE - TOTALI, da cui: 44.700 11.175 11.175 11.175 11.175
1. Affitto 6.000 1.500 1.500 1.500 1.500
Commissioni / Fondo
2. 8.000 2.000 2.000 2.000 2.000
premi / Consulenza
3. Trasporto 6.000 1.500 1.500 1.500 1.500
4. Vitto e alloggio 3.200 800 800 800 800
5. forniture 5.000 1.250 1.250 1.250 1.250
6. Attrezzature 7.000 1.750 1.750 1.750 1.750
7. Servizi 3.000 750 750 750 750
8. amministrazione 4.000 1.000 1.000 1.000 1.000
9. Stampe 500 125 125 125 125
10. annuncio pubblicitario 2.000 500 500 500 500
11. Altre spese (da nominare) - - - - -
-
SALDO CONTABILE
25.200
187
Dettaglio delle spese con evidenziazione delle fonti di finanziamento su ciascuna

categoria di spesa:
Nr. Categoria Il Contributo del Totale

crt BILANCIO contrib beneficiatio budget
uto di Contributo Altre fonti
PM proprio del (donazioni
beneficiari sponsorizz
o azioni,
ecc.)
Affitto 3.000 1.500 1.500 6.000
Commissioni / Fondo premi 4.500 2.000 1.500 8.000
/ Consulenza
Trasporto 3.000 1.000 2.000 6.000
Vitto e alloggio 1.200 1.000 1.000 3.200
forniture 3.000 1.000 1.000 5.000
Attrezzature 3.000 2.000 2.000 7.000
Servizi 1.000 1.000 1.000 3.000
amministrazione 4.000 - - 4.000
Stampe 500 - - 500
annuncio pubblicitario 2.000 - - 2.000
Altre spese (da nominare) - - - -
TOTALE 25.200 9.500 10.000 44.700
% 56,38% 21,25% 22,37% 100%
17. RISORSE DI INFORMAZIONE
Disseminazione, attività di promozione: annunci, sito web, pubblico.
sito online Usr Lombardia, Piemonte, Calabria e Campania
sito online degli Istituti superiori
programma Pisa
locandine e volantini negli istituti
profili social
youtube
188
18. RISULTATI ATTESI: impatto del progetto, mezzi di monitoraggio e valutazione

dei risultati.
Risultati quantitativi:
ALUNNI RAGGIUNGIMENTO LIVELLO ALTO RAGGIUNGIMENTO LIVELLO
ALUNNI RAGGIUNGIMENT RAGGIUNGIMENT RAGGIUNGIMENTO

O LIVELLO ALTO O LIVELLO MEDIO LIVELLO BASSO
96 TOTALI 50% 40% 10%

24 TUROLDO 13 14 2
24 ALDO MORO 14 6 3
24 TROPEA 9 15 1
24 GIAN CAMILLO 11 5 3
GLORIOSO
Risultati qualitativi:
utilizzo di risorse informatiche ai fini delle ricerche sui testi e sulle
tematiche trasversali degli autori
utilizzo degli spazi e strutture scolastiche per confrontarsi e collaborare
tra alunni e docenti
promozione del modello innovativo didattico per la risoluzione della
problematica
L'impatto:
a. impatto educativo: riscoprire i valori della linguistica testuale,
dell’antichità e contemporaneità
b. impatto economico: incentivare la didattica laboratoriale basata
sull’acquisto di determinati materiali e programmi informatici
c. impatto sociale: migliorare le relazioni tra persone, enti, scuole,
università
d. impatto ecologico: valorizzazione del territorio in cui viene realizzato

il progetto, sfruttando al massimo le risorse locali come le biblioteche e reperti
naturali.
I mezzi per verificare i risultati:
I risultati veranno verificati durante il percorso ed alla fine attraverso
attività didattiche varie e multidisciplinari volte ad incentivare la partecipazione
nonché confronto tra studenti, sia sotto la guida del proprio docente che
singolarmente:
prove scritte e orali
partecipazione ed impegno
aboratori di scrittura
compiti di realtà
giochi di ruolo
problem solving
189
lezione euristica
lezione dialogata e frontale
cooperative learning
studio del caso
gioco di squadra
starbust
metodo dei sei cappelli
metodo degli ombrelli
biblioteca vivente
Insieme per crescere e vincere!!!
190
ABORDĂRI CONCEPTUALE ÎN MANAGEMENTUL PRIN PROIECTE EDUCAŢIONALE
AUTOR: ERIKA VIDA 21

În România elaborarea și managementul proiectelor la nivelul instituțiilor
școlare reprezintă una dintre prioritățile majore în dezvoltarea practicilor
educaționale cu scopul de reorganizarea și optimizarea serviciilor educaționale.
Managementul proiectelor s-a dezvoltat în ultimii 50 de ani datorită dinamicii
accentuate a vieții și a activităților diferitelor domenii, care atrag după sine o
permanentă mișcare, modificare, transformare a mediului în care trăim și lucrăm.
În literatura de specialitate există o serie de definiții al proiectului.
Termenul de «proiect» provine din latinescul projicere – aruncare înainte.
Rădăcina sa latină evocă o mişcare, o traiectorie şi o raportare în timp şi spaţiu,
deoarece sugerează implicarea următoarelor elemente: un punct de plecare de la
care se porneşte, planificare în managementul proiectului și scopul, obiectivul.
După definițiile Comisiei Europene „Un proiect reprezintă un grup de
activităţi care trebuie realizate într-o secvenţă logică, pentru a atinge un set de
obiective prestabilite, formulate de client.” (Pascu, 2010, p. 5), a Guvernului
României „Proiectul este un scop bine definit, care este prevăzut a fi realizat
într-o perioadă determinată şi în limitele resurselor alocate şi căruia îi este ataşat
un set de reguli obiective şi activităţi.” (Pascu, 2010, p. 5)
În prezent, orice activitate poate fi privită ca un proiect, presupunând
parcurgerea unor pași specifici, de la analiza nevoilor pâna la identificarea,
planificarea și conducerea resurselor pentru utilizarea eficientă a acestora, în
demersul obținerii rezultatelor finale scontate.
După definiția Project Management Institute, 2013 un proiect este temporar
prin faptul că „are un început și un sfârșit definit, precum și domeniul de aplicare
și resurse definite”. Totodată, proiectul „este unic prin faptul că nu este o
operație de rutină, ci un set specific de operații concepute pentru a atinge un
scop singular” (Rădulescu et al., 2017).
Proiectul prezintă următoarele caracteristici: este un proces unic, apare în
urma unei intervenții deliberate, este o modalitate utilă de organizare a muncii,
o activitate complexă, care implică riscuri specifice.
Toate proiectele se desfășoară într-un interval limitat de timp, evoluând în
"cicluri de viață" asemănătoare, cu date de început și de sfârșit bine stabilite, cu
o localizare bine delimitată în spațiu, este constituit dintr-un ansamblu de
activități interdependente, cu un buget prevăzut și aprobat în limitele căruia
trebuie să se încadreze, o investiție care consumă în consecință resurse umane,
materiale, timp, bani. Are obiective și un scop bine definite, care răspund la o
problemă ce se propune a fi soluționată, trece prin mai multe faze (concepere,
planificare, executare, evaluare, finalizare), are un responsabil cu responsabilități
bine definite și o echipă care participă la proiect, fiecare membru având sarcini
21
Profesor logoped, CȘEI Nr. 1. Tg.-Mureș; Facultatea de Psihologie și Științele educației,
Master Asigurarea Calității Învățământului, Tg.Mures, 2020
191
bine definite. Necesită o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri

organizatorice.
În cazul proiectelor Erasmus + de mobilitate în domeniul educaţiei
școlare/adulţilor ciclul de viaţă al proiectului este definit ca fiind „succesiunea de
faze prin care va trece un proiect Erasmus+ de mobilitate în domeniul educaţiei
școlare/adulţilor din momentul în care proiectul a fost propus spre finanţare și
până la finalizarea acestuia”, inclusiv de către Agenţia Naţională. (Balan, 2019)
(p. 48)
Ca o concluzie se poate da o definire cuprinzătoare a proiectului: „Proiectul
reprezinta un proces unic, care presupune o răspundere unică și riscantă, realizat
printr-o abordare unică (de aceea riscantă), fiind constituit dintr-un ansamblu de
activități interdependente, realizate de un ansamblu de persoane, grupate
temporar, care folosind un anumit volum de resurse stabilite în baza unui buget
fixat, realizează un obiectiv sau un set de obiective bine stabilite, într-o perioadă
de timp determinată, în baza unei programari prealabile, cu un început și un
sfârșit clar, prin respectarea anumitor parametri referitori la costuri, termene și
calitate” (Rădulescu et al., 2017, p. 5).
1. Procesul managerial în domeniul proiectelor educaţionale

Termenul de management este folosit pentru prima dată în domeniul economic la
începutul secolului al XX-lea, având sensul de „a ţine în mână”, „a ţine în frâu”
resursele unei organizaţii, în vederea asigurării succesului, a eficienţei activităţii
membrilor organizaţiei, după ce, vreme îndelungată, din Antichitate şi până la
acel moment, fusese utilizat termenul de conducere. În acest context,
managementul poate fi considerat ca activitatea, arta de a conduce, de a adopta
deciziile optime în proiectarea şi realizarea activităţilor, de a coordona acţiunile,
funcţiile, procesele prin intermediul cărora să se asigure atingerea obiectivelor
organizaţionale.
Putem considera că, în sens larg, managementul reprezintă „activitatea
umană complexă de pregătire, concepere, organizare, coordonare, administrare a
resurselor materiale şi umane în vederea atingerii unor obiective. În sens restrâns,
el desemnează conducerea operativă, curentă” (Joiţa, 2000, p. 18)
Procesul managerial în domeniul proiectelor educaţionale reprezintă un
ansamblu de succesiuni de activități, de la momentul începerii proiectului până la
finalizarea acestuia, principalele etape de implementare a proiectului fiind:
realizarea activităților pregătitoare anterior mobilității, activitatea de mobilitate,
evaluare și follow- up. Activităților pregătitoare anterior mobilității constau din
analiza de context şi nevoi educaţionale, decizii privind obiectivele generale ale
schimbărilor preconizate, organizarea echipei de întocmire a proiectului,
elaborarea proiectului educaţional, găsirea furnizorului cursului adecvat și
contactarea lui, ocținerea de acorduri prin Scrisoare de intenție și Fomular de
preînscriere, primirea notificării privind decizia de finanțare, semnarea
contractulul de finanțare, participare la Reuniunea de consiliere și informare (dacă
se organizează).
În faza de contractare se realizează coordonarea implementării
proiectelului, monitorizarea lui, evaluarea multilaterală (produs, proces,
rezultate), reglarea procesului şi revizuirile proiectului, în direcţia realizării la
192
standarde de înaltă performanţă a obiectivelor referitoare la tipurile de schimbări

preconizate.
Managementul este un domeniu de mare interes și de o importanță
semnificativă în societatea contemporană, are în prezent caracteristici și orientări
specifice lumii moderne, cum ar fi: viziunea globală și integratoare de rezolvare a
problemelor, dinamismul și universalitatea.
După renumitul cercetător și teoretician Peter Drucker din perspectiva domeniului
educației și învățământului: „este general, afirmându-se în toate domeniile
economice și sociale; trăsătura esențială a ei fiind dezvoltarea spiritului de
inovare, este orientat spre sporirea continuă a productivității muncii intelectuale
și fizice; se grefează pe tradițiile culturale, sociale și politice ale fiecărei țări, pe
condițiile de dezvoltare ale acesteia; constituie principalul factor de sporire a
eficienței activității desfășurate” (Târcă A., 2011, pag. 6.), „este procesul în care
managerul operează cu trei elemente fundamentale – idei, lucruri și oameni –
realizând prin alţii obiectivele propuse” (A. Mackensie,1969, după Târcă A., 2011,
pag. 6.)
Definițiile din literatura de specialitate, subliniază faptul că, proiectele reprezintă
activități unice, orientate spre anumite obiective, cu un grad ridicat de noutate și
cu sarcini de lucru complexe, care sunt limitate atât temporal, cât și din punctul
de vedere al resurselor materiale și umane, necesitând, de obicei, o colaborare
interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale, implicând o
singură persoană sau echipe de persoane, iar obiectivul urmărit îl reprezintă
crearea unei valori noi (produs, serviciu, structură etc.).
Adaptând abordările generale ale procesului de învăţământ, propuse de profesorul
Dan Potolea (Bunăiaşu, 2012, p. 17), la procesul managerial în domeniul
proiectelor educaţionale, avansăm următoarele modele interpretative:
a. Abordarea structurală, care include următoarele componente: analiza
resurse-nevoi educaţionale; obiective educaţionale; proiecte şi programe
educaţionale; strategii manageriale de implementare, monitorizare, evaluare şi
reglare a proiectelor şi programelor educaţionale; timpul de derulare a
proiectelor; relaţii educaţionale în cadrul echipelor de proiect şi în context
partenerial. Aceasta reprezintă planul static de analiză al procesului managerial şi
poate fi reprezentat grafic în Figura. Planul structural de analiză a procesului
managerial în domeniul proiectelor educaţionale, (Bunăiaşu, 2012, p. 17)
A – analiza resurse - nevoi

educaţionale
O – obiective educaţionale
P – proiecte, programe
educaţionale
S – strategii de implementare,
monitorizare şi evaluare
T – timpul de derulare a
proiectelor
R – relaţii educaţionale
Figura.1 Planul structural de analiză a procesului managerial în domeniul proiectelor
educaţionale, (Bunăiaşu, 2012, p. 17)
193
b. Abordarea procesuală, reprezentând planul dinamic al desfăşurării

procesului managerial, presupune o analiză diadică, la nivel de faze: analiza
resurse-nevoi, proiectare, implementare, evaluare;
- procese: decizii strategice, proiectare, organizare, coordonare,
monitorizare, evaluare, reglare. Managementul actual valorizează decizia ca
centrul vital al procesului managerial, acesta definind orientarea celorlalte funcţii
manageriale, expresie a „conducerii centrate pe decizie”.
In Figura 2. Planul procesual de analiză a managementului în domeniul
proiectelor educaţionale se poate vedea reprezentarea grafică a analizei
procesuale a managementului în domeniul proiectelor educaţionale:
D – decizii strategice
P – proiectare managerială, ale cărei
produse sunt proiectele şi programele
educaţionale
O – organizarea activităţii manageriale
C – coordonarea activităţii manageriale
E1 – monitorizarea şi evaluarea continuă a
implementării proiectelor
E – evaluarea multilaterală a proiectelor
(produs, proces, rezultate
Figura 2. Planul procesual de analiză a managementului în domeniul proiectelor educaţionale
(Bunăiaşu, 2012, p. 18)
Abordările multidimensionale ale procesului managerial permit realizarea
unor analize globale şi de fineţe asupra conceptelor din nucleul epistemic al
activităţii manageriale în domeniul proiectelor educaţionale, care să le ofere
calitatea comprehensiunii cognitive şi proprietatea de parte teoretică fezabilă.
2. Conceptul de proiectare managerială

Conceptul general de proiectare desemnează activitatea conştientă, cu un mare
grad de raţionalitate, de anticipare şi prefigurare a demersurilor de realizare a
finalităţilor definite şi asumate la nivelul unui sistem, subsistem sau proces,
materializată prin proiecte şi programe operaţionale. Proiectarea managerială în
educaţie este un termen derivat, în relaţie cu alte concepte specifice: proiectare
educaţională, proiectare curriculară.
În sens larg, procesual, proiectarea activităţii manageriale reprezintă o
funcţie a managementului instituţional, un proces de anticipare a demersului
managerial orientat către realizarea obiectivelor instituţionale, un sistem de
acţiuni de diferite grade de generalitate/operaţionalitate, o activitate ce pune în
valoare competenţele cognitive şi metodologic-acţionale ale echipei manageriale.
În sens restrâns, strategic-instrumental, proiectarea managerială reprezintă
activitatea de prefigurare a proiectelor şi programelor instituţionale şi
educaţionale, precum şi a strategiilor, metodologiilor de implementare şi evaluare
a acestora, la nivelul managementului strategic, tactic şi operativ.
Proiectarea desemnează stabilirea misiunii şi a unor scopurilor generale şi
de selectare a opţiunilor strategice sau a căilor privilegiate de acţiune, în timp ce
planificarea înseamnă stabilirea paşilor concreţi prin care sunt realizate scopurile
proiectului: acţiunile efective ce vor fi realizate, resursele (umane, financiare,
194
etc.) alocate fiecărei acţiuni, termene şi responsabilităţi concrete, indicatori de

performanţă şi rezultate concrete aşteptate.
Următoarea schemă a proiectării manageriale a programelor educaţionale, este
reprezintă grafic esenţa acestei activităţi (Figura 4. Modelul proiectării
manageriale a programelor educaţionale):
a - analiza resurse-nevoi
o - obiective instituţionale
f.m.- formarea profesională în
managementul educaţional
p - proiecte, programe educaţionale
m - managementul proiectelor, programelor
educaţionale
e - evaluarea proiectelor şi programelor
educaţionale
Figura 4 Modelul proiectării manageriale a programelor educaţionale (Bunăiaşu, 2012)

Proiectarea managerială este realizată pe trei niveluri de generalitate: prognoza,
planificarea, programarea, cu scopul coerenţei, logicităţii şi operaţionalităţii
demersurilor manageriale.
Prognoza reprezintă dimensiunea strategică a proiectării manageriale la
nivelul organizaţiei şcolare, anticipând demersurile de aplicare a reformei
învăţământului. Prin acest nivel al proiectării, se prevede dezvoltarea unităţii
şcolare în perspectivă, se anticipă probleme ce pot apărea pe parcursul procesului
de dezvoltare a unităţii şcolare, se conturează liniile directoare în activitatea
instituţională, devenind instrument de politică managerială. Raportând la
obiectivele instituţionale, prognoza urmăreşte realizarea obiectivelor generale
care conduce la dezvoltarea ţintelor strategice (dezvoltarea curriculară,
dezvoltarea bazei materiale a şcolii, dezvoltarea personalului didactic,
dezvoltarea relaţiilor comunitare ale şcolii) şi este concretizată în proiectul de
dezvoltare instituţională a şcolii.
Planificarea reprezintă dimensiunea tactică a proiectării manageriale,
cuprinzând demersurile manageriale de realizare a problemelor definite prin
prognoză, de obicei pe intervalul unui an şcolar. Planificarea managerială, ca
formă a proiectării pe termen mediu, precizează operaţii, precum:
-efectuarea evaluării iniţiale a resurselor, factorilor generali şi specifici
(materiali, umani, sociali);
-repartizarea, coordonarea sarcinilor, mijloacelor, a responsabilităţilor, a
termenelor;
-evaluarea punctelor critice, a riscurilor, a tipurilor de decizii posibile, a
variantelor strategice după condiţiile concrete;
-gruparea problemelor conturate specific, a factorilor corespunzători în
jurul obiectivelor unităţii;
-stabilirea criteriilor de evaluare a realizării obiectivelor instituţionale.
Planificarea este elaborată în viziune sistemică, fiecare activitate devenind
mijloc de realizare a obiectivelor generale, etapă în procesul progresiv de
realizare a ţintelor strategice, după cum fiecare dintre aceste activităţi este
concretizată prin programe, planuri operaţionale. Produsul planificării este
195
proiectul managerial al unităţii şcolare pe un an şcolar (uneori un semestru şcolar)

şi proiectul curricular al şcolii, elaborat de regulă pe ani şcolari.
Programarea reprezintă dimensiunea operaţională a proiectării
manageriale, anticipând demersurile manageriale de realizare a obiectivelor pe
acţiuni concrete (sarcini, operaţii).
Activitatea de programare reprezintă a treia etapă a activităţii proiective,
după formularea ţintelor strategice şi a obiectivelor generale (prin prognoză) şi
definirea strategiilor de realizare (planificarea), fiind rezultatul deciziilor
operative şi asigurând elementul de conexiune al proiectării cu celelalte activităţii
manageriale – organizarea, coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi reglarea
procesului managerial. Activitatea de programare este instrumentalizată prin
programe, planuri operaţionale pe unităţi mai mici de timp, în care sunt precizate
sarcini concrete, resursele disponibile, responsabilităţi şi termene de realizare.
3. Caracteristicile proiectului și programului educaţional
Managementul educaţional mult timp s-a restrâns doar la zona economică,

termenul și-a extins în ultimele decenii aplicabilitatea și în alte domenii, printre
care și cel al educației și învățământului în care se regăseşte cu toate elementele,
dimensiunile şi funcţiile pe care le îndeplineşte în oricare altă sferă sau domeniu,
având însă particularităţile sale, determinate de specificul activităţii didactice.
Prin urmare, managementul educaţional se referă la teoria şi practica
managementului în general, aplicate sistemului şi procesului de învăţământ,
organizaţiilor şcolare şi claselor de elevi.
Managementul educațional trebuie să fie într-o mai mare măsură artă decât
știință, pentru că nu este numai un serviciu oferit oamenilor (ca subiecți exteriori
ai procesului), ci pătrunde în ființa lor internă, provocând o schimbare a ființei lor
psiho-intelectuale.
Managementul educațional este „ştiinţa şi arta de a pregăti resursele
umane, de a forma personalităţi, potrivit unor finalităţi acceptate de individ şi de
societate sau o anumită colectivitate. El cuprinde un ansamblu de principii şi
funcţii, de norme şi metode de conducere care asigură realizarea obiectivelor
sistemului educativ (în ansamblu sau la nivelul elementelor componente), la
standarde de calitate şi eficienţă cât mai înalte.” (Ioan Jinga)
Este tot mai larg acceptată ideea că școala trebuie analizată ca un tip complex de
organizație, un sistem cu un set de obiective proprii, cu o anume distribuire a
puterii și autorității, cu funcții și responsabilități specifice, format din părţi
integrate necesare care-i permit să funcționeze în încercarea de a-și îndeplini
obiectivele.
Considerăm, prin urmare, că nivelurile la care se manifestă managementul
într-o unitate de învăţământ sunt aceleași ca în cadrul oricărei organizații
funcționale și anume: managementul de vârf – top management (nivelul
conducerii); managementul pe domenii – middle management (nivelul
comisiilor/catedrelor/compartimentelor) și managementul clasei - first level
management (nivelul colectivelor de elevi).
Literatura de specialitate prezintă următoarea ordine a tipurilor de
manageri educaționali:
196
1. educatoare, învățător, profesor: conduce activitatea didactică la nivelul

unui colectiv - clasă sau grupă;
2. profesorul-diriginte: conduce activitatea educativă la nivelul unei clase
sau grupe de elevi;
3. profesorul-logoped: conduce procesul de formare a limbajului și de
asistență psihopedagogică specifică elevilor și părinților la nivel teritorial și
județean prin centrele logopedice și la nivel interșcolar prin cabinete logopedice;
4. profesorul-consilier: conduce activitatea psihopedagogică a elevilor,
cadrelor didactice și părinților la nivel teritorial-județean prin centrele de
asistență psihopedagogică și la nivel interșcolar, prin cabinetele de asistență
psihopedagogică;
5. profesorul-metodist: conduce activitatea metodică la nivel teritorial și
județean prin Casele corpului didactic și la nivel interșcolar prin comisiile și
catedrele metodice;
6. profesorul-director: conduce activitatea unei unități de învățământ la
nivel global;
7. profesorul-inspector școlar: conduce inspecțiile de diferite tipuri:
școlară, generală, teritorială;
8. profesorul – învățământ superior: preparator, asistent, lector,
conferențiar, profesor;
9. profesor – manager învățământ superior: rector, prorector, decan,
prodecan, șef catedră, director, director adjunct, secretar științific.
În cadrul unei lucrări metodice în domeniul proiectelor educaţionale, Venera
Cojocaru şi Liliana Sacară (Bunăiaşu, 2012, p. 25), sintetizând şi interpretând
studiile indicative din literatura de specialitate, relevă conotaţiile pedagogice
actuale ale termenului de proiect educaţional, de la cea de modalitate de
organizare a activităţii de învăţare la cea mai cuprinzătoare ipostază – formă de
interacţiune educativă /managerială:
- investigaţie amănunţită realizată de către elevi, focalizată pe o temă
generală, subiect de interes pentru copii, pe care îl vor dezvolta;
- acţiune de cunoaştere de natură practică, având caracter de învăţare prin
descoperire, dintr-o dublă perspectivă: efort deliberat de cercetare realizat de
către copii, abordând subiectul în mod amplu şi o investigare extinsă a unui subiect
din sfera idealului sau practicului către care copilul îşi canalizează toată atenţia
şi energia;
- instrument de sprijinire a dezvoltării comportamentului elevilor de la
experienţa instinctivă la cea reflexivă;
- modalitate de învăţare şi dezvoltare colaborativă, care abordează
educabilii ca participanţi activi la propria formare;
- un ansamblu de activităţi corelate, organizate, ancorate în scopuri şi
obiective bine delimitate, cu strategii şi resurse specifice, ceea ce evidenţiază
caracterul de instrument al schimbării, dezvoltării instituţiei şcolare în plan
structural şi funcţional – sensul managerial al termenului de proiect educaţional.
Proiectele sunt văzute ca activități unice, orientate spre un obiectiv, cu un
grad ridicat de noutate și cu o sarcină de lucru complexă. Ele sunt limitate în timp
și din punct de vedere al resurselor materiale și umane, necesitând de obicei o
colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale,
197
precum și metodici speciale, implicând riscuri specifice. Obiectivul urmărit îl

reprezintă crearea unei valori noi.
Sensul managerial al proiectului educaţional este unul mult mai cuprinzător
decât cel al proiectului didactic, referindu-se atât la activitatea echipei
manageriale a şcolii, cât şi la cea a profesorilor înşişi (ca manageri ai clasei de
elevi, dar şi „co-manageri“ ai instituţiei şcolare, membri ai echipelor de proiect
în cadrul unităţii şcolare).
În opinia lui Mochal & Mochal (2006) managementul proiectelor se referă la
definirea, planificarea și ulterior, controlul și finalizarea unui proiect, iar Murch
(2001) consideră că este un set continuu de procese de îmbunătățire a inițiativelor.
O bună înţelegere a conceptelor specifice managementului proiectelor
educaţionale, constă în delimitarea termenilor de proiect, program educaţional,
plan operaţional (Bunăiaşu, 2012, p. 52)
Din punct de vedere teoretic, există o distincție între noțiunile de proiect
și program, deși de cele mai multe ori acestea se folosesc cu înțelesuri
echivalente.
- proiectul educaţional cuprinde un set de intenţii generale vizând
dezvoltarea individuală, a unui colectiv de elevi, a unei organizaţii şcolare, reţele
instituţionale.
Cu alte cuvinte, un proiect este definit ca „un grup de activități
intercorelate, grupate într-o succesiune logică, derulate într-un interval de timp
definit și utilizând resurse limitate, pentru a atinge rezultate clar definite, în
vederea îndeplinirii unor obiective clare".
- programul educaţional reprezintă un sistem unitar de activităţi orientate
spre atingerea unor obiective clar definite, în funcţie de obiective ale dezvoltării
instituţionale, analiza de nevoi educaţionale şi resursele disponibile.
În anumite contexte, conceptul de program este înțeles ca un cadru
instituțional care permite mai multor proiecte să fie implementate cu scopul de a
îndeplini un obiectiv sau o misiune globală.
4. Tipuri de proiecte şi programe educaţionale
După Bunăiașu C. M. (2012) categoriile de proiecte şi programe educaţionale

pot fi reunite în funcţie de mai multe criterii:
1. După nivelele de percepere a proiectelor - nivelul I (situaţii ale vieţii
cotidiene în context tehnologic)-proiectul legat de vârste (proiectul adolescent de
orientare, proiectul adult: vocaţional, personal);
- proiectul de activitate (proiectul de formare, proiectul de dezvoltare,
proiectul de cercetare);
- proiectul de intenţii (proiectul de lege, proiectul de dispozitiv tehnic);
- proiectul de organizaţii (proiectul de referinţă, proiectul participativ);
-nivelul II (abordările ştiinţifice care conferă statutul teoretic al
proiectului):
-proiectul ca necesitate vitală (proiectul teleologic, proiectul
teleolonomic);
-proiectul ca miză existenţială (proiectul fenomenologic, proiectul
behaviorist şi cibernetic, proiectul personal şi umanist, proiectul societal);
198
- nivelul III (operatoriu)proiectul pedagogic (proiectul educativ, de

formare); proiectul tehnologic (proiectul instituţional).
2. După aria de extensiune a schimbărilor preconizate (Păun, 1999):
- proiectul educaţional, ca activitate de interes general, configurat în jurul
orientărilor şi valorile fundamentale ale educaţiei (concepţia despre om, idealul
educaţiei);
- proiectul pedagogic, ca acţiune anticipativă de configurare a activităţilor
şi proceselor educaţionale, referitoare la activitatea educatorilor şi a educabililor,
la relaţiile între aceştia;
- proiectul instituţional, ca instrument al politicii manageriale, centrat pe
schimbarea, inovarea şi dezvoltarea unităţii şcolare în plan structural şi funcţional.
3. După semnificaţia paradigmatică:
- proiecte şi programe educaţionale în manieră behavioristă;
- proiecte şi programe educaţionale în viziune cognitivconstructivistă.
4. În funcţie de axarea pe anumite dimensiuni ale proiectării (dimensiunea
tehnologică sau descriptivă):
- proiecte tehnologice;
- proiecte procesuale;
- proiecte situaţionale.
5. După tipul de management al proiectului (Alecu, 2007, p.165):- proiecte
cu un management bazat pe responsabilitate individuală;
- proiecte cu un management bazat pe un stat major, constituit din
managerul de proiect şi o echipă de specialişti;
- proiecte cu un management mixt.
6. În funcţie de sursele de finanţare ale proiectului:- proiecte cu finanţare
internă, din bugetul instituţiei;
- proiecte cu finanţare externă, din bugete ale organismelor Uniunii
Europene sau internaţionale (Banca Mondială, UNICEF), din fonduri
guvernamentale sau ale organizaţiilor şi fundaţiilor nonguvernamentale;
- proiecte în cofinanţare.
7. În funcţie de domeniul educaţional la care se raportează proiectele şi
programele:- proiecte şi programe din domeniul dimensiunilor clasice ale
educaţiei: programe modulare de aprofundare/ extindere/ remediere a pregătirii
teoretice şi practice (pentru elevi, studenţi, cadre didactice), proiecte de
educaţie prin teatru şi prin activitate fizică şi sport (Maciuc, 2010, pp.93-106),
proiecte şi programe sociale, proiecte şi programe culturale, proiecte şi programe
din domeniul educaţiei estetice;
- proiecte şi programe tematice, din domeniul problematicii actuale a
educaţiei.
8. În funcţie de spaţiul educaţional de derulare a proiectelor:- proiecte
derulate la nivelul organizaţiei şcolare;
- proiecte educaţionale zonale;
- proiecte educaţionale naţionale;
- proiecte derulate în spaţiul european;
- proiecte internaţionale.
9. După factorii implicaţi în implementarea proiectului:
199
- proiecte educaţionale elaborate şi gestionate de o singură entitate

administrativă (instituţie şcolară, organizaţie nonguvernamentală, instituţii ale
structurilor guvernamentale);
- proiecte bilaterale, bazate pe administrarea proiectului de către două
entităţi, pe baza unui acord de parteneriat;
- proiecte multilaterale, gestionate în baza unui acord de parteneriat
încheiat între cel puţin trei entităţi.
10. După domeniul funcţional al strategiei de dezvoltare a instituţiei şcolare
(Bunăiaşu, 2010, p.52):
- programe de dezvoltare curriculară la nivel formal şi nonformal;
- programe de dezvoltare a bazei materiale şi achiziţionare de echipamente;
- programe de dezvoltare a resurselor umane;
- programe de dezvoltare a parteneriatelor şcolare;
- programe de dezvoltare a relaţiilor şcolii cu factori ai comunităţii locale
sau cu alţi factori educativi;
11. În funcţie de grupurile-ţintă (op.cit, pp.52-53):
- programe pentru dezvoltarea profesională a corpului profesoral;
- programe de învăţare remedială (pentru elevi cu dificultăţi de învăţare);
- programe de excelenţă, pentru elevi cu posibilităţi aptitudinale înalte;
- programe de asistenţă psihopedagogică specializată a elevilor;
- programe de egalizare a şanselor fiecărui elev în cadrul instruirii pe baza
noilor tehnologii de informare şi comunicare;
- programe pentru educaţia adulţilor;
- programe pentru educaţia părinţilor;
- programe de popularizare a ofertei educaţionale a şcolii.
12. În funcţie de axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie în
vigoare, ale Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane,
finanţate prin Fondul Social European:
12.1. Proiecte educaţionale din Axa prioritară 1 – Educaţia şi formarea
profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere, încadrate în următoarele domenii majore:
- Domeniul 1.1. Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate;
-Domeniul 1.3. Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare
profesională;
- Domeniul 1.4. Calitate în formarea profesională continuă;
12.2. Proiecte educaţionale din Axa prioritară 2 - Corelarea învăţării pe tot
parcursul vieţii cu piaţa muncii, din domeniile majore
- Domeniul 2.1. Tranziţia de la şcoală la viaţa activă;
- Domeniul 2.2. Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii;
- Domeniul 2.3. Acces şi participare la formarea profesională continuă;
12.3. Proiecte educaţionale din Axa prioritară 3
Promovarea incluziunii sociale, încadrate în Domeniul major de intervenţie
Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii.
13. După categoriile de programe şi direcţii strategice ale Comisiei
Europene, din cadrul Lifelong Learning Programme:
- proiecte educaţionale din cadrul Programului Sectorial Comenius, adresat
instituţiilor de învăţământ preuniversitar;
200
- proiecte educaţionale aparţinând Programului Erasmus, bazat pe

cooperarea multilaterală în cadrul învăţământului superior european;
5. Ciclul de viață al proiectelor educaționale
Structura generală a ciclului de viaţă al unui proiect constă în etape

succesive de culegere a informaţiilor şi de luare a deciziilor, care au loc între
începerea şi încheierea proiectului, cu scopul de management eficient al acestuia.
Există un set de activităţi, care se regăsesc în toate proiectele.
Activitățile acestui proces încep cu identificarea problemei, continuă cu
formularea şi pregătirea proiectului, analiza şi evaluarea preliminară a proiectului,
implementarea şi se termină cu evaluarea finală a proiectului.
Această evaluare finală permite reidentificarea unor probleme şi apoi se
revine la formularea şi pregătirea proiectului următor.
Informaţiile obţinute în diferitele etape de derulare a proiectului au rolul
de a corecta şi de a actualiza derularea proiectului şi luând în calcul observaţiile
primite de la finanţator, au rolul de a crea o bază de date pentru a identifica noi
probleme ce pot sta la baza unor viitoare proiecte şi poate contribui la procesul
de asimilare a unei planificări optime a proiectelor următoare.
Elementele componente ale ciclului de viaţă al proiectului sunt:
identificarea şi analiza, pregătirea şi asumarea, implementarea şi monitorizarea
precum și și evaluare finală.
1. Identificarea şi analiza poate include următoarele activităţi componente:
• adunarea unui volum cât mai mare de informaţii
• definirea ideii proiectului
• stabilirea obiectivului general
• analiza situaţiei prezente
• identificarea necesităţilor ce urmează a fi satisfăcute
• realizarea unui plan de cheltuieli sau a unui buget orientativ
• stabilirea priorităţii acestor necesităţi
• decizia de oportunitate privind proiectul
• stabilirea grupului-ţintă
• consultarea cu potenţialii parteneri
• consultarea cu potenţialii beneficiari.
2. Pregătirea şi asumarea proiectului cuprinde următoarele etape:
• stabilirea obiectivelor specifice şi a rezultatelor aşteptate
• identificarea resurselor necesare pentru derularea proiectului
• identificarea resurselor disponibile pentru proiect
• distribuţia proiectului pe activităţi
• distribuţia responsabilităţilor între parteneri
• conceperea formei finale şi planificarea proiectului
• asumarea de către promotor şi parteneri a obligaţiilor ce decurg din
proiect.
3. Implementarea şi monitorizarea proiectului se referă la:
• mobilizarea resurselor pentru fiecare sarcină şi obiectiv
• consultarea continuă cu membrii echipei proiectului, cu partenerii de
proiect şi cu potenţialii beneficiari asupra unor probleme cum ar fi: aşteptările
201
legate de proiect şi de evoluţia acestuia in timpul fazei de

implementare,furnizarea de informaţii despre evoluţia proiectului pe tot parcursul
desfăşurării acestuia, adaptarea continuă a proiectului in funcţie de aşteptările
potenţialilor beneficiari, respectarea termenelor-limită
• monitorizare permanentă şi dezvoltarea unor forme de raportare intre
membrii proiectului, între parteneri sau intre echipa proiectului şi finanţator (dacă
este cazul); monitorizarea şi raportarea oferă informaţia necesară unui
management de proiect corespunzător
• achiziţionarea de bunuri şi servicii
• monitorizarea obiectivelor de ansamblu ale proiectului, asigurarea unor
servicii de calrtate, urmărirea menţinerii unor costuri cat mai scăzute
• diseminarea rezultatelor şi a „bunelor practici"
• identificarea eventualelor eşecuri, dar şi a soluţiilor care să conducă la
eliminarea acestora
• modificarea rezultatelor planificate şi a obiectivelor proiectului cu unele
realizabile, atunci când
4. Evaluarea finală cuprinde următoarele etape în derularea proiectului:
• evaluarea îndeplinirii integrale a obiectivelor generale şi specifice de
către promotor şi parteneri (evaluare internă)
• evaluare financiară şi auditare în cazul în care este vorba despre proiecte
finanţate din diverse surse; de regulă, în funcţie de volumul finanţării şi de
exigenţele specifice, finanţatorii pot impune structuri de evaluare independente
(evaluare externă)
• valorificarea experienţei caştigate, prin identificarea unor idei pentru
proiecte viitoare
• identificarea unor potenţiale surse de finanţare pentru viitoare proiecte
• identificarea necesităţilor pentru proiecte viitoare.
Sintetizând, toate proiectele au, de obicei, trei etape majore: concepţia şi
scrierea propunerii de proiect, ce vizea de obicei activităţi teoretice şi de
documentare; desfăşurarea proiectului ce are în vedere activităţile practice de
implementare şi de management al proiectului; activităţile legate de finalizarea
proiectului.
Stabilirea parteneriatului, a echipei de management, scrierea propriu-zisă
a proiectului, implementarea acestuia constituie activităţi şi etape importante
care se supun exigenţelor unor procese manageriale distincte.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:
1. Agheană, V. (2017). Dezvoltarea cognitivă la copii cu deficiență mintală.
Universitatea din București.
2. Bălan S.M. (2019). Educație, proiecte, inovare: exemple de bune practici
între parteneri europeni. Editura Risoprint, 2019, coord. Sorina-Mihaela
BALAN, ISBN: 978-973-53-2460-5, p 28.
3. Bălan S.M. (2020). Prezentare Curs: Managementul proiectelor
educaționale, accesibil online pe
https://alvia.ro/udc/course/view.php?id=58.
202
4. Bălan S.M. (2020). Suport curs: Managementul proiectelor educaționale,

accesibil on line platforma e-learning UDC.
5. Bălan S.M. (2020). Suport curs online: Strategii educaționale de gestionare
a situatiilor critice, accesibil de pe platforma online UDC.
6. Bunăiaşu, C.-M. (2012). Elaborarea şi managementul proiectelor
educaţionale. Editura Universitară.
7. Crețu, M. (f.a.). Proiectarea și managementul programelor.
https://www.academia.edu/36807728/PROIECTAREA_%C5%9EI_MANAGEM
ENTUL_PROGRAMELOR_EDUCA%C5%A2IONALE
8. Cucerescu, V. (2014). Managementul proiectelor europene în domeniul
educației: Reglementare juridică și implementare. Studii Europene, 1, 55–
62.
9. Darie, E. (2014). Formarea abilitățiilor de comunicare la copiii cu C.E.S.
Convorbiri didactice, 7, 3.
10. Dexonline. (f.a.-a). Preluat în 16 iunie 2020, din
https://dexonline.ro/definitie/proiect
11. Dexonline. (f.a.-b). Preluat în 16 iunie 2020, din
https://dexonline.ro/definitie/program
12. Doe, J. (2017, octombrie 10). Special Education Needs Provision within
Mainstream Education. Eurydice - European Commission.
https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/special-
education-needs-provision-within-mainstream-education-56_en
13. Efrosinia, H.-M. (2016). Elaborarea proiectelor educaționale, Suport de
curs, Ciclul II-masterat. UPS ”Ion Creangă”.
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/186/Elabo
rarea_proiectelor_educationale_suport_de_curs.pdf?sequence=1&isAllow
ed=y
14. Erasmus+ Ghidul programului. (f.a.).
15. Evoluţia limbajului. (f.a.). Preluat în 23 iunie 2020, din
https://www.slideshare.net/1Leu/evoluia-limbajului
16. Gherghuț, A. (2005). Sinteze de psihopedagogie specială.
https://www.libris.ro/sinteze-de-psihopedagogie-speciala-ed-3-alois-
pol978-973-46-3386-9.html
17. Gherguț, A., & Ceobanu, C. (2009). Elaborarea si managementul
proiectelor in serviciile educationale. Ghid practic. Collegium Polirom.
18. Hațegan Bodea, C. (2016). Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri
deschise. Editura Trei.
https://ro.scribd.com/book/319440259/Logopedia-Terapia-
tulbur%C4%83rilor-de-limbaj-Structuri-deschise
19. Joiţa, E. (2000). Management educaţional. Profesorul – manager: Roluri şi
metodologie. Editura Polirom.
20. LexUriServ.pdf. (f.a.). Preluat în 16 iunie 2020, din https://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0413:FIN:RO:PDF
21. Macri, C., Nicolae, I., & Nicoar, V. (f.a.). Management instituțional și de
proiect.
203
22. Managdeproiect-probgenerale.pdf. (f.a.). Preluat în 16 iunie 2020, din

http://www.cimec.ro/Arheologie/arh-management/05-Managdeproiect-
probgenerale.pdf
23. Opran, C., Stan, S., Abaza, B., Nastasă, S., & Tudorancea, M. (2002).
Managementul proiectelor. https://docplayer.net/30828025-
Managementul-proiectelor.html
24. Pascu, R.V. (2010). Introducere în managementul proiectului.
ul_proiectelor.pdf
25. Pârşan, V. (Ed.). (2011). Logopedia. Revista profesorilor logopezi. Nr. 4.
26. Polgár, I., Cucerescu, V., & Ioan, H. (2019). Managementul proiectelor
Europene. Print-Caro.
27. Pop, M. C. (2018). Particularities of oral language in students with
intellectual disabilities. Revista Română de Terapia Tulburărilor de Limbaj
şi Comunicare, IV(2), 44–53. https://doi.org/10.26744/rrttlc.2018.4.2.06
28. Preda, V. R. (2020). Dezvoltarea limbajului: Procese cognitive implicate,
evaluare şi intervenţii educative. Revista Română de Terapia Tulburărilor
de Limbaj şi Comunicare, VI(1), 49–56.
https://doi.org/10.26744/rrttlc.2020.6.1.06
29. Rădulescu, C., Toader, R., Rădulescu, M. V. G. M., Hahn, H., & Ighian, D.
(2017). Planificarea și conducerea proiectelor. Editura U.T.Press.
https://biblioteca.utcluj.ro/files/carti-online-cu-coperta/256-4.pdf
30. Roman, C.-M., Popa, M., Pavel, P., & Corina-Mihaela, B. (2017). Ghiduri
utilizate instrumente web 2.0 /Proiecte/ Planuri de activități.
31. Tîrcă, A. (2011). Inovație și performanță în dezvolaterea profesională a
cadrelor didactice din mediul urban. Management educațional.
32. VIDA E. (2019) „Proiectul Erasmus+ de mobilitate "Șansa mea de a vorbi
corect"! în Educație, proiecte, inovare: exemple de bune practici între
parteneri europeni. Editura Risoprint, coord. Sorina-Mihaela BALAN, ISBN:
978-973-53-2460-5, pp 79-87.
204
IMPACTUL PSIHOLOGIC AL MIJLOACELOR DIGITALE

ASUPRA EDUCAȚIEI
AUTOR: ANNAMARIA MATHE 22

Context
Proiectul „Practica inovativă a studenților – UDC”, proiect cofinanțat prin
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, se derulează de către
Universitatea “Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș, în calitatea sa de unic
beneficiar al finanțării, în perioada 27.10.2020 – 26.10.2022. Scopul proiectului
este acela de creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar
și non universitar din Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș (UDC),
care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare la un
potențial loc de muncă, cu accent pe sectoarele economice cu potențial
competitiv identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă
conformSNCDI.(Proiect „Practica Inovativă a studenților UDC!”, 2021)
În cadrul acestui proiect a avut loc în data de 24 martie 2021 workshopul
on-line „Impactul mass media în educație”, în cadrul căruia am prezentat studiul
„Educare prin medii digitale și dementă digitală” organizat de Lector univ.dr.
Sorina-Mihaela BĂLAN și Conf. Univ. Dr. Adela MORARU.
1. Introducere
Între educație și mass media există o strânsă legătură care s-a format de
timpuriu odată cu vorbitul în public apoi cu mass media tipărită și jurnalism. Din
1989, de când Tim Berners-Lee a lansat World Wide Web (WWW), circulația
informației și regulile de bază privind scrisul, comunicarea și educația a luat o
perspectivă nouă. Prin mijloace mass media înțelegem totalitatea comunicării în
masă precum: radio, televiziune, presă, internet, blog, ș.a.m.d. În acest articol
vom face referire la noile media (digital media) și vom preciza efectele lor asupra
educației, gândirii creative și abstracte. Aceste efecte sunt rezumate în literatura
de specialitate sub denumirea demență digitală.
Demența digitală se caracterizează printr-un declin al randamentului
mental, gândire și capacității critice și dificultatea de orientare în „hățișul de
informații”. (Spitzer, 2020) Atunci când consumul este abuziv sau produce
dependență, apare pierderea controlului cu impact asupra activității mentale și
reducerea semnificativă a interesului pentru viața socială. Se constată o retragere
voluntară a consumatorului digital din realitatea concretă imediată care este
percepută ca fiind plictisitoare și monotonă. Prezența excesivă în mediul online
afectează mecanismele cognitive și mentale. (Psychology Today, 2012)
22
Studentă la specializarea psihologie, Anul III, Facultatea de Psihologie și Științe ale
Educației, Universitatea”Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș, lucrare prezentată în cadrul
workshopului din cadrul proiectului ”Practica
205
Noile media au afectat profund felul în care este înțeleasă educația atât
formal, informal cât și non formal. Digital media a afectat atât societatea, cât și
individul și a transformat educația tradițională în educație continuă pe tot
parcursul întregii vieți. La nivel individual consumatorul de media digitală se
confruntă cu un volum excesiv de mare de informații la care are acces imediat și
este din ce în ce mai greu să depășească confuzia informațională și să aleagă sursă
de încredere. Informația este gata prelucrată în spațiul cibernetic și cititorul nu
mai face eforturi de a gândi critic sau de a analiza în profunzime conținutul digital.
În zilele noastre, educarea prin mijloacele digitale a crescut exponențial
influențând stilul de predare și de învățare a elevilor.
De la inventarea World Wide Web de către omul de știință englez Tim
Berners-Lee în 1989, Internetul a preluat drastic toate tipurile de massmedia din
cauza vitezei de diseminare mai mari și a tehnologiei digitale mai mari. New Media
este o comunicare interactivă bidirecțională, utilizatorii fiind producătorii activi
de conținut și informații.(Bălan, S.M., 2021)
Prin educație formală se înțelege învățare și activitate desfășurată într-o
instituție (cum ar fii: grădiniță, școală, universitate), conform unui curriculum
explicit. La finalizarea studiilor se oferă un certificat de absolvire. Procesul
educativ este controlat de experți sau specialiști. Educația formală are două
direcții: una informativă prin acumularea cunoștințelor și una formativă prin
transformarea și dezvoltarea personalității. Educația informală are loc înafara
cadrului în care se desfășoară educarea formală și include educarea extra-
curriculară, socială, uneori fără să aibă o misiune educațională precisă. Educația
non-formală poate fi spontană sau fără scop și include un set de cunoștințe și
abilități cu caracter educativ cum ar fi educarea prin mass media. (Florescu O.,
2014)
2.Comunicarea prin digital media și influența asupra educației
Schimbarea explozivă a tehnologiei a creat un teren propice pentru evoluția
mass media în sfera digitală. Wimmer R. și Dominck J. (2013, p. 3) au definit mass
media ca fiind: „comunicare în masă, care este orice formă de comunicare
transmisă printr-un mediu (canal) care ajunge simultan la un număr mare de
oameni. Mass-media sunt canalele care transmit comunicarea în masă”. Mijloacele
media nu pot spune oamenilor cum anume să gândească, dar pot să atragă atenția
la ce să gândească omul. Prin asta, modelând perspectiva cititorului, deoarece
dacă un lucru nu se află în conștiința consumatorului nu se gândește la ea.
Conținutul mesajelor mediate sunt cu un impact puternic, scurt, unilateral
și cu o singură perspectivă. Unilateralitatea influențează mentalitatea deoarece
comoditatea cititorului nu duce la investigarea argumentărilor. Prin această
alegere cititorul renunță la o gândire complexă, critică și se mulțumește cu o
abordare superficială a conținutului.
Cele mai accesate informații online sunt blogurile și vlogurile deoarece sunt
cel mai ușor de accesat. Problema blogurilor este aceea că adesea se creează
conținuturi pe bandă, unde contextul textului nu are valoare și articolele nu sunt
susținute de referințe, creând doar argumentări personale care influențează
cititorul, creând o perspectivă denaturată. Blogul este „cartea” internetului, unde
sunt distribuite informații gata fabricate pe înțelesul tuturor. De obicei
206
informațiile sunt preluate de la alte surse fără să fie verificate pentru a crea un
flux de informații, care sunt ierarhizate dar nu și precise.
O cercetare făcută de Statistic Brain Research Institute în Iulie 2016 arată
că durata de atenție a oamenilor a scăzut până la 8 secunde.(Statistic Brain, 2018)
Astfel, acest lucru a dus la reorganizarea fluxului de informații pe internet și
designul user expirience (UX Design) a platformelor. Fiecare industrie are un
număr specific de cuvinte în care trebuie să încadreze un articol. Cuvintele variază
între 300 și 3000 de cuvinte în funcție de nișă. Un cititor citește în medie de 3
minute un articol. Depășirea perioadei de 3 minute poate duce la renunțarea citirii
întregului conținut. Un astfel de articol nu numai că limitează gândirea dar
reprezintă o perspectivă parțială.
În marketing există o regulă care a fost cercetată de mai multe firme mari,
care demonstrează, că un client trebuie să audă de minim nouă ori reclama unei
brand necunoscut pentru a crea încredere. (Gabor, 2016). Pragul de judecată
redusă, duce la o credință ridicată. Concluzionând că, la învățarea prin digital
media sursele se reduc la mai multe articole cu același conținut, care sunt practic,
mai multe file deschise într-un browser. Informația gata fabricată este comod de
accesat dar creează o perspectivă închisă și estompează spiritul critic și selectiv.
Acest lucru influențează credința și perspectiva, dar trebuie accentuat că aceste
argumentări nu au o rădăcină cu referențial științific. Aceste lucruri nu contribuie
la o educare dezvoltatoare ci promovează un vocabular limitat, o comoditate în
comportament și o mediocritate morală.
Informațiile în digital media sunt prezentate într-un context accesibil încât
atrag elevii și studenții și le stimulează atât intelectual cât și afectiv. O acțiune
convergentă între școală și mass-media poate fi extrem de eficientă în formarea
aptitudinilor necesare, dar trebuie utilizată adecvat pentru o formare
corespunzătoare.
3.Comportamente nocive în învățare digitală și demența digitală
Deteriorarea neuronală începe mult mai devreme decât simptomele ale
bolii, din această cauză este de menționat demența digitală. Aici putem menționa
rezerva cognitivă pe care o deținem fiecare dintre noi, dar dacă creierul nu este
stimulat adecvat se atrofiază micșorând această rezervă. Învățarea joacă un rol
important în ceea ce privește acest lucru.
Ceea ce știm din cărțile psihologice cognitive este că, învățarea și memoria
depinde de profunzime, adică cu cât mai bine se înmagazinează informația în
memorie cu atât este mai profundă informația, adică aparține memoriei de lungă
durată. Astfel, cu cât un conținut este tratat mai superficial, cu atât mai puține
sinapse se activează în creier și astfel învățarea este mai superficială.
Stilul de învățare s-a schimbat. Lectura și învățarea se face cu ajutorul
tehnologiilor noi. Studenții moderni aleg să tasteze, care duce la o memorare mai
slabă a conținutului față de textul scris de mână. (Timothy J., 2009) În timpul
tastării sunt folosite mai puține mecanisme cognitive și există multe stimuli care
întrerupe atenția (cum ar fi notificările stil pop-up), iar în cazul scrisului
motricitatea mâinii este legată cu memoria. Problema apare atunci când la
crearea unui text se folosește comenzile copiere și lipire în loc de a formula textul
în sine.(Manfred S., 2020, pg. 56)
207
Gândirea creativă necesită o perspectivă elaborată și largă. Preluarea

textelor cu o ușoară reformulare, ușurează munca studentului dar nu stimulează
memoria de lucru. Acest stil de învățare ajută la ierarhizarea informațiilor dar nu
și la memorarea conținutului, prin urmare, blochează spiritul creativ care ajută
studentul să argumenteze o perspectivă personală.
Un grup de cercetători de la Harvard University au demonstrat că rețelele
de căutare au efect asupra memoriei din cauza abundenței de informații, care sunt
disponibile la orice oră în orice zi. Cercetătorii au urmărit ce se întâmplă cu
memoria dacă ne lăsăm pe seama mediilor digitale. Ei au argumentat că
persoanele care au o anumită problemă la care nu știu răspunsul, se gândesc la
internet sau la motorul de căutare. Intensitatea gândului crește echivalent cu
greutatea problemei care inhibă gândirea și apare un efect de interferență. Cu cât
întrebarea este mai complexă, cu atât acest sentiment este mai intens.
Cercetătorii au declarat: „Participanții nu au făcut eforturi să-și amintească atunci
când erau convinși că pot verifica mai târziu afirmațiile. De vreme ce motoarele
de căutare ne stau mereu la dispoziție, s-ar putea ca deseori să avem senzația că
nu trebuie să reținem informațiile. Când ne trebuie, le căutăm.” (Betsy Sparrow,
2011) Ei au reușit să dovedească afirmația că oamenii își amintesc unde este
informația salvată pe calculator atunci când informația nu este ținută în minte.
Afirmând, că oamenii își amintesc mai bine unde se află un document pe
calculator, decât conținutul acesteia. Acest efect duce la comoditate mentală.
Nu numai că există o stimulare mai scăzută a creierului dar, se schimbă motivația
pentru a memora conținuturi noi.
Un alt fenomen care apare este uitarea intenționată a conținutului. Acest
fenomen apare atunci când informația pare irelevantă, deși conținutul a fost
procesat, este ales să fie uitat. Renunțarea la controlul asupra activității mentale
pe termen lung are efecte nocive care duc la simptome fizice ale demenței.
Rusoaica Bluma Zeigarnik a publicat eseul „Despre sarcinile terminate și
neterminate” în 1927. În care argumentează că activitățile neterminate sunt
memorate în medie de aproape de două ori mai bine decât cele terminate. Potrivit
acestui experiment se dovedește că voința de reproducere este cea care ajută la
memorarea informației. Aici se poate adăuga sentimentul de nemulțumire asupra
unei sarcini care necesită o revenire asupra ei, în acest fel sarcina este memorată
mult mai bine decât înainte. Manfred Spitzfer a argumentat în cartea lui „Demența
Digitală” (pg. 91) că, comunicarea interioară „Gata am terminat, nu mai trebuie
să mă ocup de ea”, duce la o eliberare după terminarea sarcinii și prin acest fel,
se împiedică memorarea de lungă durată a îndatoririi.
Controlul cognitiv se învață și se dezvoltă datorită autocontrolului. Conform
unui studiu publicat de Gloria Mark, „Costul muncii întrerupte: mai multă viteză și
stres”, afirmă că un om modern întrerupe munca în fiecare 11 și 25 de minute din
cauza notificărilor sau lucruri minore care distrag atenția în timpul muncii. Ea a
studiat nu numai repetitivitatea întreruperii ci și revenirea asupra sarcinii. A
constatat că persoanele care nu au reușit să revină asupra unei sarcini sub 20 de
minute au avut un factor de stres foarte ridicat. Acest lucru nu numai că a afectat
munca persoanelor dar, a apărut probleme de ortografie și schimbări de tonalitate
în timpul scrisului. (Gloria Mark, 2013)
208
Trăirile noastre sunt importante deoarece orice activitate lasă urme în

creier, înmagazinează nu doar noțiunile particulare ci și conceptele generale,
precum categorii ale cunoașterii și chiar modul de rezolvare a anumitor sarcini.
Multitaskingul este strâns asociat cu controlul cognitiv. Încă din copilăria mică
învățăm să ne controlăm gândurile, adică să ignorăm ce este irelevant și să ne
concentrăm asupra unei sarcini concrete, această capacitate este înnăscută.
(Manfred S., 2020)
Capacitatea memoriei vizuale pe termen scurt este foarte limitată,
menținând doar trei până la patru obiecte simultan. Această limitare extremă
necesită mecanisme eficiente pentru a selecta numai cele mai relevante obiecte
sau întâmplări din mediu care urmează să fie reprezentate în memorie,
bineînțeles, trebuie luat la cunoștință că acest lucru depinde foarte mult și de
efectul de selecție și de propriul stil cognitiv pe care îl deține fiecare persoană
împarte. Oamenii care folosesc simultan mai multe medii digitale prezintă
probleme în privința controlului propriei minți. Afirmând: „Indivizii care practică
multitaskingul au dificultăți mai mari în ignorarea stimulilor inutili[…], pot ignora
mai greu stimulii nesemnificativi din propria memorie(retroactivitate de gradul doi
și de gradul trei) și sunt mai puțin eficienți în trecerea de la o sarcină la alta.”
(Edward K. Vogel, 2005)
Educația non-formală prin intermediului digital media poate fi un catalizator
sau un inhibitor al educației, față de educația formală unde există o comunicare
constantă și o formare prin mentori. În procesul de formare este important
sistemul de credințe care dezvoltă elevul pe parcursul anilor deoarece acesta
formează profesionalismul. Obiceiurile și rutinele se pot schimba prin act
educativ.
Digital media are efect pozitiv, deschide căi și ar trebui să facă parte din
sistemul educațional. Elevul sau studentul trebuie să fie conștient de informația
preluată. Educatorii trebuie să știe cum vede studentul propria sa teorie a
cunoașterii, deoarece multe aspecte și concepte sunt rezultatul efectului mass
media. Școlile ar trebui să fie un pod intermediar între cele două tipuri de
educație.
4.Metodologia Cercetării
Obiectivele cercetării:
Obiectivul general: Evaluarea impactului mijloacelor digitale asupra
educației la studenții de la „Universitatea Dimitrie Cantemir”.
Obiective specifice:
•Identificarea schimbării în învățare prin mijloace media;
•Identificarea efectelor mijloacelor media asupra atenției;
•Identificarea efectelor de multitasking în timpul învățării prin mijloace
media.
Ipotezele cercetării:
Ipoteza generală:
•Prin creșterea consumului digital apare reducerea selectivității privind
sursele bibliografice, scade atenția și are loc o procesare superficială.
Ipoteze specifice:
H1: Prin creșterea consumului digital apare o administrare superficială a
informației.
209
H2: Atunci când se desfășoară o învățare digitală, manipularea informației

se schimbă.
H3: Atunci când se desfășoară o învățare digitală apare fenomenul de
multitasking.
H4: Atunci când se desfășoară fenomenul de multitasking apare oboseala.
Metode de cercetare utilizate:
Chestionarul este format din întrebări generale referitor la gen, vârstă și
specializare după care urmează 4 scale cu itemi specifici scalei. Prima scală este
administrarea informației care cuprinde 6 itemi referitor la sursele bibliografice.
A doua scală este legată de atenție care cuprinde doi itemi. A treia scală este
manipularea informației adică, cum prelucrează studenții informația și cuprinde
patru itemi. Iar ultima scală este legată de multitasking, care cuprinde patru itemi
referitori scalei. Fiecare item are doar o singură variantă de răspuns.
Eșantionul cercetării:
Eșantionul este format din 84 de persoane din care 92.9% este de sex feminin
și 7.1% de sex masculin, cu vârste cuprinse între: 18-24 (44%), 25-29 (8.3%), 30-
34%(13.1%), 35-39(14.3%), 40+ (20.2%), din care 98.8% este la specializarea de
psihologie iar, 1.2% de la drept.
Rezultatele cercetării:
Metoda de cercetare a fost chestionarul, aplicat pe un eșantion de 84 de
persoane. La prima scală, manipularea informației a rezultat faptul că 71,5% din
studenți învață ceva nou dacă aleg să învețe prin medii digitale iar, 28.5% au
răspuns că învață puțin sau destul de puțin din medii digitale. 71,4% din studenții
care caută informații prin intermediul internetului când vine vorba de scrierea
unui referat. Din studenții 57,1% aleg articole științifice, 22.6% aleg site-uri
specifice temei, iar 20,2% folosesc motoarele de căutare pentru a găsi surse
bibliografice pentru referat. Menționez faptul că, 86,9% din studenți aleg să caute
mai multe informații pe o temă dată și nu rămân la o singură sursă, iar 13,1% aleg
să folosească doar o singură sursă. Referitor la autenticitatea informației 71,5% au
răspuns că informația pe care au citit-o pe un anumit site a apărut și pe alte site-
uri, iar 28,5% au declarat că nu găsesc informația citită și pe alte site-uri. Din
această scală se rezultă faptul că studenții care aleg să culeagă informații de pe
site-uri referitoare unei teme sau prin motoarele de căutare, au avut parte de
fenomenul „flux de informații” unde articolele cu aceleași conținut au apărut pe
site-uri multiple.
Pe scala de atenție apare doi itemi din care reiese faptul că 58,3% din
studenți citesc mai mult de trei minute un articol, iar 10,7% din subiecți citesc sub
trei minute, restul de 31% citesc un articol în jur de trei minute. În cazul în care
un articol depășește acest standard de trei minute 76,2% din studenți aleg să
citească tot articolul, 19% aleg să citească până la jumătate iar 4,7% aleg să nu
mai citească articolul.
Următoarea scală conține patru itemi legate de manipularea informației.
Când vine vorba de manipularea informației 42,8% din studenți aleg să copieze și
să atașeze textul când vine vorba de un referat, iar restul de 57,2% aleg să nu
copieze sau să argumenteze textul citit pentru referat. Dacă studenții nu știu
răspunsul la o întrebare 90,5% aleg motoarele de căutare iar 9,5% aleg să spună un
răspuns greșit.
210
Ultima scală, multitasking , conține 4 itemi din care se deduce faptul că,
57,1% din studenți fac multitasking în general, iar restul de 41,9 aleg să facă rar,
puțin sau deloc. În timpul învățării sau scrierii unui referat 73,7% aleg să nu
execute sarcini multiple, iar 26,3% aleg să execute sarcini multiple. Când vine
vorba de sarcini executate în paralel 55,5% din subiecți au declarat că nu se
obosesc, iar restul de 44,5 au declarat că obosesc destul de mult.
Concluziile cercetării:
Așadar ipoteza generală „Prin creșterea consumului digital apare reducerea
selectivității privind sursele bibliografice, scade atenția și are loc o procesare
superficială” nu se confirmă, deoarece nici una din ipotezele specifice nu au fost
confirmate. Acestea fiind:
Ipoteza specifică „Prin creșterea consumului digital apare o administrare
superficială a informației” nu se confirmă deoarece, 57,1% din studenți aleg să
citească articole științifice și 86,9 din întregul eșantion aleg să caute din mai multe
surse bibliografice pe tema dată, iar 76,2% aleg să citească articole indiferent de
lungimea lor.
Cea de a două ipoteză formulată astfel „Atunci când se desfășoară o învățare
digitală, manipularea informației se schimbă” rezultă faptul că ipoteza nu se
confirmă deoarece, 57,2% din studenți au declarat că nu copiază și atașează texte,
dar menționez faptul că procentajul este aproape de jumătate. Acest lucru indică
faptul că, această ipoteză merită să fie cercetată mai vast. Pentru studenții care
aleg să învețe din cărți sau din alte forme print, manipularea informației iese la o
scală foarte joasă deoarece aleg argumentarea temei în loc să copieze și să atașeze
textul.
Cea de a treia ipoteză „Atunci când se desfășoară o învățare digitală apare
fenomenul de multitasking”, nu se confirmă deoarece, 73,7% din studenți aleg să
nu facă sarcini multiple în timpul învățării sau scrierii unui referat. Deșii 73,7% din
subiecți aleg să execute sarcini multiple în general, în timpul învățării aleg să nu
execute sarcini multiple.
În ceea ce privește ultima ipoteză „Atunci când se desfășoară fenomenul de
multitasking apare oboseala” nu se confirmă deoarece, 55,5% au declarat că nu
obosesc în timpul sarcinii. Menționez faptul că procentajul este aproape de
jumătate, ceea ce indică, că ipoteza merită să fie cercetată mai vast pentru a
putea fi corect infirmat sau confirmat.
5.Concluzia generală
În concluzie atragem atenția asupra gândirii critice, și formularea opiniilor
proprii. În ceea ce privește cercetarea făcută în cadrul universității, eșantionul nu
a fost destul de vast și merită să fie extins pe o populație mai mare. Ipotezele
cercetării nu au fost afirmate. Din cercetare reiese că studenții sunt foarte
conștiincioși în ceea ce privește învățarea și colectarea informației pentru referate
susținându-și raționamentul. Ca să avem un argument pe măsură, condimentat cu
voce proprie, trebuie să avem o perspectivă largă și complexă. Nu putem forma
opinii, dacă nu avem suficiente perspective. Educația prin digital media este un
dar al secolului, dar scepticismul nostru va putea duce această educație la un alt
nivel.
Oamenii întâlnesc de obicei diferite informații prin surse directe sau
indirecte, dar influența mass-media este clar vizibilă în societate. De la educați la
211
analfabeți toți fac parte din acest val și de aceea crește responsabilitățile
oamenilor din mass-media și ale autorităților de control.(Bălan, S.M., 2021)
Un alt lucru important în legătură cu învățarea digitală este că, toate aceste
schimbări au efecte pozitive asupra randamentului și efecte negative asupra
creierului. Trebuie menținut un echilibru pentru o funcționare cognitivă adecvată.
Digital media promovează modele și creează curente și acest lucru influențează
abordarea. Abundența informațiilor poate duce la dezorientare în ceea ce privește
gândirea. Selectarea informațiilor este esența educării, iar prin urmare, stilul de
gândire și perspectiva personală va deveni unul cu mentorii. Autoeducarea este o
cheie care poate duce la o minte deschisă și creativă, depășind limitele personale.
Resurse bibliografice
Bălan S.M, (2021) „SOCIAL COMMUNICATION, LANGUAGE AND MASS MEDIA”

publicat in The Proceedings of the International Conference Globalization,
Intercultural Dialogue and National Identity, Volume no 8, 2021. Editorial
information: The Shades of globalisation. Identity and dialogue in an intercultural
world / ed.: Iulian Boldea - Tîrgu-Mureș : Arhipelag XXI Press, 2021 ISBN: 978-606-
93691-3-5, (C) Arhipelag XXI Press, 2021”, Section: Language and Discourse, pg
333-345, accesibil pe https://asociatia-alpha.ro/conf.php?conf=gidni
Bălan, S.M. (2019) „EDUCAȚIE, PROIECTE, INOVARE: EXEMPLE DE BUNE
PRACTICI ÎNTRE PARTENERI EUROPENI.” Cluj-Napoca, Editura RISOPRINT, 2019,
coord. Sorina-Mihaela BALAN, ISBN: 978-973-53-2460-5
Bernard Luskin, E. M. (2012, Martie 29). Psychology Today. Preluat de pe
https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-media-psychology-
effect/201203/brain-behavior-and-media
Edward K. Vogel, A. W. (2005). Neural measures reveal individual
differences in controlling access to working memory. nature.com, 3.
Eysenck, M. W. (2020). Cognitive Psychology . Psychology Press.
Fedorov, P. D. (2018). Mass Media education in Commonwealth of
Independent States (CIS). 11.
Florescu, O. (2014). Positive and Negative Influences of the Mass Media upon
Education. Science Direct, 5.
Gabor, W. (2016). Marketing Biblia. Budapest: MC Systems Kft.
Institute, S. B. (2018, Martie 2). Statistic Brain Reasearch Institute. Preluat
de pe https://www.statisticbrain.com/attention-span-statistics/
Koehn, N. F. (2013). Harvard Business School. Preluat de pe
https://internet.psych.wisc.edu/wp-content/uploads/532-Master/532-
UnitPages/Unit-09/Attention_Goldfish_Abbreviated.pdf
Paloșan, F. (fără an). Impactul Mass-Media în educație. 6.
Proiect Practica Inovativă a studenșilor UDC!, 2021)
https://cantemir.ro/departamente/strategii-programe-si-
proiecte/proiecte/practica-inovativa-a-studentilor-udc/
Schäferhoff, N. (2018). What is the Optimal Content Length? – Here’s What
the Science Says. torquemag.com.
Spitzer, M. (2020). Demența Digitală. București: Humanitas.
212
Timothy J. Smoker, C. E. (2009). Comparing Memory for Handwriting versus

Typing. Journals Sage Pub, 3.
Tomulețiu, P. U. (2012). Sociologie. Târgu Mures: Universitatea „Dimitrie
Cantemir”.
World, P. (2020). Psychologist World. Preluat de pe
https://www.psychologistworld.com/memory/zeigarnik-effect-interruptions-
memory#:~:text=Lithuanian%20psychologist%20Bluma%20Zeigarnik%20observed,p
aid%20for%20and%20were%20complete .
213
STABILIREA OBIECTIVELOR SMART ÎN CADRUL

PROIECTULUI „CREȘTEREA NIVELULUI DE
CULTURĂ GENERALĂ A REGIZORILOR DE TEATRU
DIN ROMANIA”
AUTOR: COSMIN ARDELEANU 23

Obiective generale
Deși nu se arată ca o nevoie fundamentală, teatrul poate avea un rol
important în societate, la fel ca muzica sau arta plastică. Accesul publicului la
manifestări de înaltă ținută artistică ridică nivelul cultural al societății, o educă,
formând cetățeni responsabili și bine pregătiți care, cum spunea Andrei Pleșu,
trăiesc în „igienă culturală”. Ca și igiena, aceasta nu ar trebui să fie una opțională.
Teatrul valoros are nevoie de artiști bine pregătiți. Talentul lor este doar
precum urechea muzicală a candidatului la Conservator, o condiție eliminatorie.
O bază a educației ulterioare, un fundament al efortului pe care îl vor depune an
după an, stagiune după stagiune.
Regizorul, fiind conducătorul spectacolului, este cu atât mai bine pregătit
decât artiștii pe care-i conduce. Aceștia nu sunt doar actori. Pentru că teatrul
cuprinde toate celelalte arte, la un spectacol lucrează artiști plastici (scenografi,
lighting designeri), creatori de artă video, muzicieni (compozitori sau interpreți),
coregrafi etc. Regizorul îi va direcționa pe toți pentru ca fiecare, cu instrumentele
artei sale, să-și aducă contribuția la ridicarea unui spectacol a cărui primă virtute
trebuie să fie unitatea. De aceea regizorul trebuie să fie un artist „total”, care
cunoaște toate artele pe care teatrul le integrează, fiind la curent cu tot ceea ce
a fost sau este în prezent valoros în lume.
Obiective specifice
Din cauza neglijenței programelor școlare, a pregătirii îndoielnice a
profesorilor preuniversitari și a dezinteresului general, cultura muzicală a
populației este de mulți ani în scădere, iar regizorii nu sunt un grup profesional
ferit de această tendință. La aceasta contribuie de multă vreme și orientarea
generală a creației și interpretării muzicale spre consum, în vreme ca calitatea nu
este doar nesocotită, ci chiar răstălmăcită. Valorile muzicale au fost răsturnate,
23 Lector dr. La Universitatea de Arta Teatrala Tg.Mures; Specializarea: Arte,

Departamentul de pregatire apersonalului Didactic, Curs Postuniversitar, nivel II,
Tg.Mures, 2020, Coordonator: Lector. Univ.Dr. Sorina-Mihaela BĂLAN
214
iar haosul este cel care a pus stăpânire nu numai pe „gusturile” personale ale
publicului, dar și pe planurile de viitor ale multor compozitori și interpreți.
Pregătirea muzicală a unui regizor nu poate fi una facultativă. Atunci când el nu
cunoaște acest limbaj, când nu are habar despre marile sale opere (care nu sunt
doar muzicale, ci împliniri fundamentale ale umanității), regizorul nu este doar un
creator infirm: pe deasupra, aflându-se și într-un post de conducere (al trupei și
colaboratorilor spectacolelor regizate de el), va direcționa destinele a numeroși
artiști în direcții discutabile, irosind nu doar bani și resurse, ci și încrederea, și
timpul publicului.
Obiectivul specific propus este așadar pregătirea muzicală a studenților la regie.

Verificarea SMART a scopului proiectului meu specific, cel al pregătirii
muzicale, la „Creșterea nivelului de cultură generală a regizorilor de teatru din
Romania”
1. Specificitatea. Cadrul larg se referă la regizorii de teatru din România.
Cultura generală, deși sună „general”, cuprinde arte cât se poate de specifice:
literatură, pictură, muzică, arhitectură și însuși teatrul (dramaturgie, scenografie
etc). Proiectul meu se referă punctual la pregătirea muzicală a studenților la
regie.
2. Măsurabilitatea. Într-o lume culturală cu valori răsturnate, jurii
incompetente care categorisesc producțiile după ureche sau gusturi personale și
un public cu o pregătire îndoielnică este într-adevăr dificil să se poată măsura o
creștere a valorii spectacolelor de la o stagiune la alta. Ea nu este însă imposibilă,
după cum nici în marea de amatorism cultural prin care înotăm nu au dispărut cu
totul valorile. Calitatea spectacolelor care sunt expresiv ilustrate muzical poate fi
comparată cu cea a variantelor în care ilustrația muzicală ar lipsi.
3. Posibilitatea atingerii scopului. Orice cărămidă adăugată la pregătirea
profesională va aduce un plus de valoare viitoarelor creații ale artistului respectiv.
Studiile muzicale reprezintă una dintre aceste „cărămizi”. Educația muzicală a
studenților regizori nu e imposibilă. Însă în funcție de cine și cum o planifică iar
apoi o pune în practică, va avea un randament mai mic sau mai mare. Să fi ascultat
măcar o dată simfoniile beethoveniene sau câteva dintre sonatele sau cvartetele
sale, ca și câteva trupe sau artiști care au scris istoria muzicii „pop” în a doua
jumătate a secolului trecut nu pare o întreprindere ireală. Desigur, studiul nu se
va rezuma la o rapidă trecere a muzicii mari în revistă. Însă și numai o singură
parcurgere la cursuri a „Eroicii”, de exemplu, va fi cu mult mai folositoare decât
superficialitatea unui artist care nici nu știe de existența ei. În același fel,
creșterea bagajului cultural al viitorilor regizori (studenților de azi) e cât se poate
de realizabilă.
4. Relevanța. Cunoașterea muzicii este relevantă pentru cultura generală a
unui regizor: în vreme ce muzica este cea mai abstractă dintre arte, este și arta
cu forța cea mai mare de impact în audiență. Imaginile abstracte generate de ea
se transmit cel mai ușor. În plus, muzica este una dintre artele integrate de teatru,
de aceea cunoașterea ei de către regizori este nu doar importantă, ci obligatorie.
5. Delimitarea în timp. Se propun trei obiective SMART: unul pe termen scurt
(o lună), unul pe termen mediu (un an) și unul pe termen lung (cinci ani).
215
Obiectivul SMART pe termen scurt (o lună)

Exerciții de ilustrație muzicală a montărilor la care lucrează în prezent
studenții la regie
În examene sau lucrări de seminar, studenții trec de multe ori cu vederea
muzica spectacolelor lor. Aceasta este fie complet neglijată, fie lăsată la voia
întâmplării, decisă în ultimul moment. Primul pas spre trezirea interesului
studenților pentru arta sunetelor este îndrumarea acestora spre a-i încerca
efectele în propriile lor studii (examene), îndrumare care trebuie să fie condusă
cu delicatețe de către profesori și însoțită de „predarea” din ce în ce mai bine
organizată și mai completă a marii muzici.
1. Specificitatea. Încercările de ilustrare muzicală se vor face concret, la
scenele pe care studenții la regie le repetă cu colegii lor de la actorie, pentru
examenele sau predările parțiale aflate în prezent în curs de desfășurare.
2. Măsurabilitatea. Se va calcula procentul studenților care folosesc muzica
în montările lor.
3. Posibilitatea atingerii scopului. Încercarea a diferite imprimări în
ilustrarea spectacolelor în cadrul școlii nu presupune plata drepturilor de autor,
iar accesul la biblioteci de muzică este astăzi și rapid, și facil.
4. Relevanța. Fie la cursuri, fie la seminare, profesorul și studentul vor
discuta implicațiile pe care le aduc diferitele variante de ilustrație muzicală
scenelor la care se lucrează.
5. Delimitarea în timp. O lună
Obiectivul SMART pe termen mediu (un an)
Organizarea de cursuri de istorie a muzicii care să se desfășoare pe toată
durata licenței studenților la regie
Încercarea diferitelor fragmente muzicale care să le ilustreze examenele de
regie este benefică, însă potrivirea în aluatul spectacolului lor a celei mai
expresive muzicii presupune stăpânirea de către studenți a unor cunoștințe minime
în arta sunetelor. Aceasta se va obține prevăzând pentru început în programa
școlară un număr de ore de studiu muzical. Chiar dacă nu se vor găsi imediat cei
mai pregătiți profesori, cele mai reușite cursuri, potrivite pentru studenții regizori
(predarea muzicii trebuie nuanțată în funcție de profilul facultății), simpla
preocupare săptămânală pentru această artă va aduce rezultate imediate în
creșterea calității examenelor.
1. Specificitatea. Se vor căuta profesori talentați care să modifice
programele anuale introducând studiul muzicii în cadrul celor trei ani de licență.
Se va căuta în principiu studiul istoriei muzicii, atât cea cultă, cât și cea încadrată
în artele pop. La seminare, studenții vor încerca aplicabilitatea celor învățate la
curs, concret, în proiectele la care lucrează.
2. Măsurabilitatea. Se va nota procentul școlilor de regie care vor include în
planul de învățământ cursurile muzicale.
3. Posibilitatea atingerii scopului. Integrarea cursurilor de muzică în
programă de va face de către conducătorii de an împreună cu specialiști din
domeniu. Programa poate fi nuanțată în această direcție.
4. Relevanța. Acumularea de cunoștințe muzicale este la fel de relevantă ca
și pregătirea de specialitate petrecută în orele de istorie a teatrului, scenografie,
analiza spectacolului și arta actorului.
216
5. Delimitarea în timp. Implementarea studiilor muzicale în programele de

licență ale regiei de teatru se va face după un an, timp în care se va lucra împreună
cu specialiști la organizarea cursurilor și seminarelor și la invitarea viitorilor
profesori în școli.
Obiectivul SMART pe termen lung (cinci ani)
Nuanțarea și specializarea departamentului se studiu al muzicii
din cadrul școlilor de regie de teatru
Parcurgerea unor cursuri de istorie a muzicii poate rămâne anostă și
nefolositoare studenților la regie câtă vreme aceștia nu vor reuși să integreze
elocvent această artă în propriile creații teatrale, spectacolele la care lucrează.
Pentru aceasta, teoria nu doar că trebuie pusă în practică, dar lucrul cu muzica
trebuie să devină o obișnuință a viitorilor profesioniști. Cunoașterea istorică nu
este suficientă. Regizorul trebuie să fie un obișnuit al sălilor de concerte, al
festivalurilor de muzică, în același fel în care este mereu la curent cu spectacolele
importante de teatru care se montează peste tot în lume. Pentru crearea acestor
deprinderi, programul de învățământ muzical trebuie și dezvoltat, și nuanțat pe
specificul regizorilor de teatru. Aceasta se va realiza în anii următori
implementării lui.
1. Specificitatea. Se va avea în vederea specializarea regizorilor de teatru
din universitățile românești.
2. Măsurabilitatea. Se va nota, ca și în cazul proiectului pe termen mediu,
procentul școlilor care își perfecționează pregătirea muzicală în departamentele
de regie.
3. Posibilitatea atingerii scopului. Printre adăugirile posibile, iată câteva:
prezența la concertele săptămânale ale filarmonicii din oraș, abonarea on-line la
concertele transmise săptămânal ale celor mai importante filarmonici și opere din
lume (Berlin, Viena), participarea o dată la doi ani la Festivalul Enescu etc.
4. Relevanța. Aceeași ca și la proiectul pe termen mediu.
5. Delimitarea în timp. Definitivarea organizării învățământului muzical se
va face în termen de cinci ani.
Trei obiective SMART pentru o nevoie identificată cu diagrama Ishikawa
Nevoia identificată și controlabilă: dezinteresul artiștilor
217
Obiectivul SMART pe termen scurt (o lună).

Prioritizarea proiectelor desfășurate în instituțiile în care artiștii au
contracte nedeterminate față de celelalte repetiții, filmări sau reprezentații în
care aceștia sunt implicați.
Dezinteresul artiștilor pentru proiectele lor este direct proporțional cu
numărul acestora. Pe termen scurt, pot fi obligați să lucreze doar la proiectul
desfășurat în teatrul de bază.
1. Specificitatea. Este vorba despre actorii, regizorii și scenografii angajați
în teatrele de stat.
2. Măsurabilitatea. Se va calcula câți dintre actorii angajați au fost prezenți
la toate repetițiile.
3. Posibilitatea atingerii scopului. În toate contractele nedeterminate
semnate de artiști este stipulată această prioritizare. Ea nu este însă respectată.
4. Relevanța. Concentrarea pe un singur proiect determină creșterea
randamentului la repetiții.
5. Delimitarea în timp. O lună.
Obiectivul SMART pe termen mediu (un an)

Reîmprospătarea trupelor de teatru
Existența a două tipuri de contracte, determinate și nedeterminate, este
principala cauză a dezinteresului artiștilor. Angajaților pe o durată nedeterminată
nu li se pot întrerupe contractele de muncă. Cum în aproape toate cazurile, ei au
fost angajați exclusiv prin relații, pregătirea lor este mediocră. Locul pe care-l
ocupă fiecare dintre ei fie stând acasă cu anii, fie încurcând producțiile în care
ajung să fie implicați poate fi eliberat pentru ocuparea lui printr-un concurs real
de către unul dintre zecile de actori foarte buni care nu au de lucru.
Situația nu este întotdeauna alta în cazul actorilor angajați determinat.
Mulți dintre ei nu se află acolo pentru profesionalismul lor ci pentru că sunt în
relații bune cu directorul instituției. E o practică obișnuită în România ca odată cu
schimbarea directorului, să se schimbe și trupa. Firește că și în cazul lor, și în cazul
celor angajați nedeterminat, interesul fiecăruia este mereu altul decât calitatea
spectacolelor în care joacă (dacă nu stau acasă, cum spuneam, cu anii).
O primă posibilitate de ieșire din acest impas este verificarea calității
trupei, curățarea ei și organizarea unui concurs real, legal, cu un juriu profesionist.
1. Specificitatea. Este vorba despre trupele teatrelor finanțate din banii
publici.
2. Măsurabilitatea. Deși nu poate fi cuantificată la fel de ușor ca prezența,
calitatea prestației unui actor se poate totuși măsura, dacă cei care o vor cerceta
sunt profesioniști interesați exclusiv de aceasta. Însă până la calitate, din păcate,
numai verificând prezența în instituție se poate elibera de balast jumătate din
trupă.
3. Posibilitatea atingerii scopului. Dacă în cazul contractelor nedeterminate
nu există încă posibilitatea legală de a rezolva aceste impedimente, prietenilor
angajați pe contracte determinate li se pot întrerupe contractele ajunse la final.
Acestea se reînnoiesc de la un an la altul.
218
4. Relevanța. Interesul pentru spectacolele în care fiecare dintre artiștii

trupelor de stat repetă îl va înlocui pe cel care nu are nicio legătură cu actul
artistic.
5. Delimitarea în timp. Un an.
Obiectivul SMART pe termen lung (cinci ani)

Modificarea și apoi aplicarea legilor de funcționare a teatrelor de stat din
România
Deși de mai bine de treizeci de ani românii nu și-au dorit niciun moment să renunțe
la iluzia siguranței pentru o nouă organizare bazată pe meritocrație, există
speranța că tragedia prin care va trece curând țara noastră va convinge o masă
semnificativă din rândul populației de necesitatea indiscutabilă a
profesionalismului în toate domeniile.
O schimbare în bine a activității din teatre, responsabilizarea artiștilor, a
managerilor, a personalului tehnic, toate se pot realiza numai printr-o schimbare
de sus în jos. Schimbările punctuale nu sunt deloc de neglijat, însă s-a dovedit
timp de zeci de ani că ele nu fac față cantității de întâmplări nefericite care au
paralizat, cum s-a întâmplat și în celelalte domenii, cultura românească.
Organizarea defectuoasă din teatre își are originea în legile lor de
funcționare. Multe au fost făcute de hoți, pentru hoți. O altă cauză ține de felul
cum sunt ele, chiar și cele „bune”, aplicate. Iar capătul, finalitatea unuia dintre
multele „lanțuri ale slăbiciunilor” este dezinteresul artiștilor pentru lucrarea lor.
Există posibilitatea ca într-un termen mai lung, toate acestea să se schimbe în
bine.
1. Specificitatea. Este vorba despre funcționarea teatrelor românești de
stat.
2. Măsurabilitatea. Se va constata de către specialiști reali, profesioniști, în
ce măsură calitatea spectacolelor din România va crește în urma modificării legilor
de funcționare a teatrelor din România și a felului în care ele sunt aplicate.
Calitatea Festivalului Național de Teatru, cel care - la nivel declarativ - adună cele
mai bune producții anuale din țară, poate fi indiscutabil măsurabilă.
3. Posibilitatea atingerii scopului. Așezând profesioniști în punctele cheie,
decizionale, ale organizării statului, scopul poate fi atins.
4. Relevanța. Schimbarea de sus în jos este singura care poate stârni
interesul actorilor pentru produsele muncii lor.
5. Delimitarea în timp. Cinci ani.
219
NOI CONTROLAM TEHNOLOGIA, NU INVERS!
AUTOR: DRAGOȘ LUCIAN CHIOREAN 24

Date despre aplicant (solicitant)
Solicitant: Gimnaziul „Romulus Guga”, Târgu-Mureș
Responsabilul de proiect: Chiorean Dragoș Lucian
Descrierea pe scurt a aplicantuluiȘcoala Gimnazială Romulus Guga este
cea mai „nouă” școală dintre școlile din Tg- Mureș, fiind dată în folosință în toamna
anului 1993. În toamna anului 1996 se inaugurează sala de sport performană. La
început s-a numit „Școala generală nr. 18” , iar din anul 2003 a preluat numele
renumitului poet târgumureșean Romulus Guga. Cel mai mare număr de elevi l-a
avut în anul școlar 1998-1999 când au frecventat această instituție școlară peste
1700 de elevi. Școala oferă discipline opționale care servesc nevoilor actuale ale
educației și anume limba engleză, limba germană, informatică și sport.
Gradul de atractivitate al ofertei educaţionale este sporit de prestaţia
calitativă remarcabilă a tuturor cadrelor didactice, a climatului de
responsabilitate şi profesionalism, a bazei materiale adecvate, a relaţiei foarte
bune cu partenerii din comunitatea locală, a angajării tuturor factorilor de
execuţie şi decizie în organizarea procesului instructiv-educativ, asigurându-se în
felul acesta obţinerea de rezultate bune şi foarte bune şi un succes garantat în
evoluţia socio-profesională a fiecărui absolvent.
Școala Gimnazială Romulus Guga dispune în prezent de o clădire în care sunt:
• Săli de clasă: 29 (în care elevii învaţă într-un singur schimb), în 3 dintre
ele funcționează grădinița PN nr. 20
• Laboratoare: 3 (Informatică, Fizică-Chimie și Biologie)
• Cabinete: 4 (Geografie, Limba Română, Limba Maghiară și Matematică)
• Bibliotecă: 16738 de volume - publicaţii periodice din ţară şi străinătate
• 2 săli de sport
• 5 terenuri de baschet amenajate în curtea școlii
• Cabinet medical
• Cabinet de logopedie și cabinet psihologic
• Cabinet stomatologie
Laboratorul de informatică este dotat cu:
• conectare permanentă la Internet prin fibră optică;
• o reţea formată din 40 calculatoare HP Compaq 8200 Elite;
• licențe windows si office 365°, la care vor avea acces 230 de elevi;
24 Specializarea: Inginer sisteme electroenergetice, Departamentul de pregatire

apersonalului Didactic, Curs Postuniversitar, nivel II, Tg.Mures, 2021
220
Această școală a demonstrat de-alungul timpului că merită să se afle în topul

unităților de învățământ din Târgu-Mureș, datorită elevilor care obțin rezultate
deosebite la concursurile locale și naționale.
Partenerul (-ii) proiectului (dacă este cazul):
• Universitatea „Dimitrie Cantemir” Tg.Mureș;
• Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureș;
Parteneri asociați
• familiile elevilor cuprinşi în proiect;
• SC MARBO SRL
• voluntari din cadrul Colegiului „Alexandru Papiu Ilarian” Târgu-Mureș,
profilul matematica și informatică aplicată
Proiectul
Titlul proiectului: NOI CONTROLAM TEHNOLOGIA, NU INVERS! si NCTNI
Locul desfăşurării proiectului (localitate): Târgu-Mureș
Durata proiectului: de la 15.09.2020 până la 15.06.2021
Rezumatul proiectului, structurat astfel:
• titlul: NOI CONTROLAM TEHNOLOGIA, NU INVERS!
• scopul: Scopul principal (general) al acestui program educațional îl
reprezintă asimilarea de informații, care să ducă la conștientizarea
beneficiilor dar și a pericolelor la care se expun în momentul în care se
folosesc de tehnologie.
• grupuri-ţintă, beneficiari: Programul se adresează tuturor elevilor claselor
a VIII-a (aproximativ 120 de elevi cu vârste cuprinse între 14-15 ani) de la
Gimnaziul „Romulus Guga”, din localitatea Târgu-Mureș, Județul Mureș.
• activităţile principale: cunoașterea echipamentelor de tip gadget,
indentificarea avantajelor și a dezavantajelor în utilizarea echipamentelor
de tip gadget, moduri de apărare împotriva instalării dependeței de gadget-
uri.
• rezultatele estimate: conștientizarea importanței deosebirii dintre BINE și
RĂU în momentul utilizării tehnologiei în scop personal, asimilănd totodată
și informații despre beneficiile pe care tehnologia ni le aduce în viața de zi-
cu-zi, despre pericolele la care ne expunem în momentul în care folosim
abuziv tehnologia și despre pericolele care se ascund pe rețelele de
socializare.
Scopul şi obiectivele proiectului:
• Diagrama cauza-efect- Fishbone:
221
• Obiectivul general-
Atragerea atenției elevilor asupra riscurilor la care se supun în urma
utilizării intensive a gadget-urilor.
• Obiectivele specifice SMART
OS1. Identificarea echipamentelor care fac parte din cercul tehnologiei;
OS2. Asimilarea informațiilor referitoare la beneficiile pe care tehnologia ni le
aduce în viața de zi-cu-zi;
OS3. Asimilarea informațiilor referitoare la pericolele la care ne expunem în
momentul în care folosim abuziv tehnologia;
OS4. Asimilarea informațiilor referitoare la pericolele care se ascund pe rețelele
de socializare;
OS5. Conștientizarea importanței deosebirii dintre BINE și RĂU în momentul
utilizării tehnologiei în scop personal.
Justificarea proiectului:
Tehnologia este ansamblul metodelor, proceselor, operațiilor făcute sau
aplicate asupra materiilor prime, materialelor și datelor pentru realizarea unui
anumit produs industrial sau comercial. Ingineria aplică imaginația, judecata și
disciplina intelectuală cunoștințelor umane existente pentru a crea sau folosi
tehnologia în mod util și eficient.
Termenul "tehnologii avansate" sau "tehnologii de vârf" este cunoscut și prin
anglicismul "high-tech" (de la high technology), având sensul de "cea mai avansată
tehnologie, disponibilă în mod curent". Tehnologiile avansate sunt tehnologii înalt
specializate și sofisticate. O tehnologie avansată implică o tehnologie științifică,
pentru producerea sau utilizarea unor dispozitive avansate sau sofisticate, în
special în domeniile electronicii și calculatoarelor.
Indiferent că ne aflăm la birou, la școală, într-un spital sau acasă, suntem
înconjurați de gadgeturi. Folosim telefoane inteligente, laptopuri, routere WiFi,
roboți și smartwach-uri – acestea fiind doar câteva exemple asupra felului în care
tehnologia a pătruns și a transformat fiecare aspect al vieților noastre. Lumea în
care trăim este dependentă de tehnologie în aproape toate activitățile de zi cu zi.
222
Comparativ cu felul în care arătau lucrurile în urmă cu cinci – șase decenii, oamenii
au devenit mult mai eficienți, grație științei și a descoperirilor tehnologice.
În 2018, 72,4% dintre gospodăriile României aveau acces la internet, 75,5%
dintre utilizatori foloseau internetul zilnic, iar 86% dintre români dispuneau de un
telefon capabil să navigheze online. Peste 85% dintre cei care se conectează intră
pe rețele sociale. 43,5% dintre români au cumpărat sau au vândut ceva online.
Aproape 88% dintre persoanele între 14-34 de ani folosesc internetul zilnic, iar
90,8% dintre ei dețin un telefon mobil care de obicei e smartphone. Dintre elevi și
studenți, peste 97% folosesc internetul zilnic. Acestea sunt datele publicate de
INS.
În analiza de mai jos, observăm că în urmă cu un an, raportat la populația

României, existau peste 26 milioane de numere de telefon alocate, cifra care
depășește cu 38% numărul populației. Peste 15 milioane de români au acces la
internet, iar 11 milioane dintre ei sunt activi.
223
Organizația Salvați Copiii susține că 27,3% dintre copiii din România petrec
peste 4 ore online zilnic, într-o zi de școală! Dintre aceștia, mai mult de jumătate
au fost la un moment dat deranjați sau supărați de alte persoane (unde putem
include atât tentative de racolări, cât și bullying), peste 60% au văzut pe internet
lucruri care i-au tulburat. Iar, după alte sondaje, 69% au fost martori ai hărțuirii
altora online.
Potrivit recomandărilor emise de Organizația Mondială a Sănătății în 2019,
un copil sub 1 an nu ar trebui să aibă deloc timp alocat pentru ecrane, un copil cu
vârsta între 1-2 ani nu mai mult de 1 oră pe zi (și cu cât mai puțin, cu atât mai
bine), la fel și copii de 3-4 ani.
Trecând spre zona pericolelor și riscurilor la care se expun copiii, un studiu
realizat de Kaspersky, producător de soft antivirus, relevă că 44% dintre copiii cu
vârste între 8 și 16 ani (deși vârsta minimă pentru crearea unui cont este 13 ani)
sunt permanent conectați pe rețele sociale și, evident, cei care n-au vârsta
necesară (adică 1 din 3) mint în privința vârstei. De asemenea, 40% furnizează
despre ei date cu caracter prea personal (școala, adresa, veniturile părinților).
Potrivit Bitdefender, alt furnizor de servicii de securitate online, 1 din 3 utilizatori
care accesează site-uri cu conținut pornografic este minor.
În jur de 40% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional (nu
înțeleg un text pe care-l citesc, nu știu folosi o hartă, nu pot face vreo legătură
între ce învață la școală și ceea ce trăiesc în afara ei). În 2017, unul din trei români
avea 3 (!) televizoare în casă, iar o treime dintre cei intervievați petreceau zilnic
între 4-6 ore în fața televizorului.
224
Dacă mergem spre o altă sferă, 1 din 10 accidente de mașină sunt produse
în Europa, de oameni care manevrează telefonul în timp ce conduc mașina. Astfel
telefonul a depășit alcoolul în ierarhia cauzelor care stau la baza accidentelor
rutiere.
Pentru dependența de telefon s-a inventat și un nume – nomofobie (care ar

însemna, în traducere, frica de a nu rămâne fără telefon). Iar această adicție
creează, potrivit unor studii încă în desfășurare, dezechilibre la nivelul creierului.
Inclusiv copiii de 2 ani (!) pot dezvolta anxietate și depresie, iar dintre cei care
dezvoltă autism între 2-3 ani, 90% au ca factor declanșator noile tehnologii. Și asta
pe lângă alte efecte deja cunoscute (unele mai grave, altele mai hilare):
diminuarea atenției și a capacității de concentrare, semnificative tulburări de
somn (care se pot solda, pe termen lung, cu apariția diabetului), senzații fantomă
de vibrație resimțită în absența telefonului, diminuarea capacității de empatie
(oameni care filmează accidente în loc să ajute victimele), apariția unui mugure
de os suplimentar la ceafă de la poziția aplecată a capului spre telefon etc.
Contextul proiectului- Analiza SWOT
Punctele tari Puncte slabe

dezvoltarea abilitatilor de autocunoastere lipsa personalului instruit
îmbogățirea cunoștințelor lipsa de materiale didactice (gadget-
dezvoltarea abilitatilor de comunicare uri)
Oportunităţi Ameninţări
valorificarea cursului în CV-ul neintroducerea în programa școlară a
participanților cursului
Activitățile proiectului:
Lista sumară a activităților
1. Care sunt echipamentele din aria tehnologiei, pe care le utilizăm de zi-cu-
zi?
225
2. Ce facem după ce ajungem acasă de la școală?

3. Trebuie să realizez un proiect la istorie, cu tema: Războaiele dacice. De
unde procur informațiile?
4. Am cont pe o rețea de socializare?
5. Am fost victima unui abuz pe internet?
6. Vizionare de film: filmul documentar „The great hack” (Iluzia intimității)
7. Scala Nomofobiei
8. De vorbă cu psihologul școlii
9. Relația mea cu familia
10. Atitudinea mea de atunci și de acum, față de tehnologie
Tabel cu activitățile, timpul alocat fiecărei activități, responsabil activitate,
resurse alocate
Activitate Timp Responsabil Resurse alocate
alocat activitate
Activ. 1 5 săpt Dragoș Chiorean Resurse financiare din fonduri
nerambursabile pentru
achiziotionare echipamente
Activ. 2 3 săpt Dragoș Chiorean Video-proiector, consumabile
Activ. 4 5 săpt Dragoș Chiorean Resurse umane
Activ. 6 3 săpt Dragoș Chiorean Video-proiector, tipizate,
consumabile
consumabile
Activ. 8 3 săpt Dragoș Chiorean Resurse umane
consumabile
Activ. 10 3 săpt Dragoș Chiorean Premii, diplome
Grafic GANTT
ACTIVITATE DATA DE DURATA DATA DE DURATA PROCENT
ÎNCEPUT PLANULUI ÎNCEPUT EFECTIVĂ FINALIZARE
A EFECTIVĂ
PLANULUI
A 01 1 4 1 4 100%
A 02 3 6 3 7 80%
A 03 3 5 3 5 80%
A 04 7 4 7 6 90%
A 05 13 2 13 2 85%
A 06 15 2 15 4 90%
A 07 16 10 16 12 90%
A 08 28 1 28 1 90%
A 09 30 1 30 1 100%
A 10 33 2 33 3 80%
226
Resurse umane- Echipa proiectului: Manager proiect – Chiorean Dragoș

Lucian – Inginer sisteme electroenergetice, Student în an terminal la Universitatea
„Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureș, Departamentul de Pregatire a Personalului
Didactic
Resurse materiale. Orice aport material pe care il poate aduce solicitantul
-- sala de curs, oOrice material necesar in desfășurarea activăți – lista de
necesități: - video proiector, - consumabile
Resurse financiare. Suma totală solicitată: 50.000 fonduri nerambursabile
/ 10.000 contribuție proprie / 6000 sponsorizări.
Tabel Buget Venituri – Cheltuieli

Perioada şi locul desfăşurării:15.09.2020-15.09.2021/ Tg.Mureș
Nr. Denumire indicatori TOTAL TRIM. TRIM. TRIM. TRIM.
crt.
I II III IV
I. VENITURI – TOTAL, 66000 29000 29000 4000 4000
din care:
1 Contribuţia 16000 4000 4000 4000 4000
beneficiarului
(a+b+c+d)
a). contribuţie proprie 10000 2500 2500 2500 2500
b). donaţii - - - - -
c). sponsorizări 6000 1500 1500 1500 1500
d). alte surse - - - - -
2 Finanţare 50000 25000 25000 - -
nerambursabilă
227
II. CHELTUIELI – TOTAL, 66000 45500 5500 5000 10000

din care:
1 Închirieri - - - - -
2 Onorarii / Fond 10000 2500 2500 2500 2500
premiere /
Consultanţă
3 Transport 3000 1000 - - 2000
4 Cazare şi masă 3000 - - - 3000
5 Consumabile 3000 1000 1000 500 500
6 Echipamente 38000 38000 - - -
7 Servicii 1500 375 375 375 375
8 Administrative 1500 375 375 375 375
9 Tipărituri 1000 1000 - - -
10 Publicitate 5000 1250 1250 1250 1250
11 Alte cheltuieli - - - - -
Resurse informaționale
Activități de diseminare, promovare: anunțuri, site web, public vor fi
create de către echipa de implementare sub îndrumarea responsabilului de
proiect. Vor exista anunțuri la avizierul școlii pentru încurajarea participării
elevilor. Anunțuri pe rețelele de socializare deoarece informația circulă mult mai
rapid în mediul online.
Detalierea cheltuielilor cu evidenţierea surselor de finanţare pe fiecare

categorie de cheltuială:
Categoria Contributia Beneficiarului Total
Nr. Contribuţia Contribuţia Alte surse
crt. bugetară PM proprie a (donaţii, buget
beneficiarului sponsorizări)
1. Închirieri - - - -
Onorarii /
2. Fond premiere 10000 - - 10000
/ Consultanţă
3. Transport - - 3000 3000
4. Cazare şi masă - - 3000 3000
5. Consumabile - 3000 - 3000
6. Echipamente 38000 - - 38000
228
7. Servicii - 1500 - 1500

8. Administrative - 1500 - 1500
9. Tipărituri 1000 - - 1000
10. Publicitate 1000 4000 - 5000
11. Alte cheltuieli - - - -
TOTAL 50000 10000 6000 66000
% 75.76% 15.15% 9.09% 100.00%
Rezultatele scontate: impactul proiectului şi mijloace de monitorizare şi

evaluare a rezultatelor:
•rezultate cantitative: În urma celor 10 activități din cadrul cursului „Eu
controlez tehnologia, nu invers!”, în proporție de 98% dintre elevi au conștientizat
importanța deosebirii dintre BINE și RĂU în momentul utilizării tehnologiei în scop
personal, asimilănd totodată și informații despre beneficiile pe care tehnologia ni
le aduce în viața de zi-cu-zi, despre pericolele la care ne expunem în momentul în
care folosim abuziv tehnologia și despre pericolele care se ascund pe rețelele de
socializare.
•rezultate calitative: participanții la curs fac propagandă în rândul
prietenilor lor asupra conștientizării pericolului la care se expun atunci când
utilizează gadget-urile de permanență.
•impactul:
a. impactul educaţional: Conștientizarea importanței deosebirii dintre BINE
și RĂU în momentul utilizării tehnologiei în scop personal;
b. impactul economic: deținere gadget-uri folositoare la cursurile viitoare;
c. impactul social: dezvoltarea relațiilor de prietenie între elevi;
d. impactul ecologic: descurajarea elevilor în folosirea continua a aparatelor
consumatoare de curent electric.
229
D’ALE LUI NICĂ
AUTORI: GEORGIANA DINESCU, MARIN FAGU 25

1. Solicitant: Asociația April Hub
2. Responsabilul de proiect: Gheorghițoiu Maria – fondatorul asociației
3. Descrierea pe scurt a aplicantului
Asociația April Hub a luat naștere în anul 2016, iar principalul său obiectiv
este dezvoltarea comunității și a membrilor ei, prin derularea de programe și
proiecte pentru copii, tineri și adulți, prin încurajarea inițiativelor venite din
partea membrilor comunității, prin responsabilizarea și creșterea participării
active a cetățenilor pentru a contribui împreună la dezvoltarea comunității.
Printre cele mai importante proiecte se numără: Imagine Europe, proiect
finanțat prin Erasmus ce asociația a fost parteneră, Imagine Europe (2018 - 2020)
este un concurs de idei care invită pe toată lumea, indiferent de vârstă sau
naționalitate, să își prezinte viziunea asupra Europei în 2050 printr-un text scurt
și un video, dar și 3 proiecte inițiate de asociație, ce au primit finanțare prin
Corpul European de Solidaritate: Citizenship Lab, Ediția I , 2019, ce a avut ca
obiectiv creșterea gradului de informare despre cetățenia activă, valorile
democratice, importanța votului pentru un număr de peste 500 de tineri, cu vârste
între 14 -24 de ani, din Craiova. InstaCraiova, The Festival, un proiect fotografic,
ce constă și în organizarea unui festival de tineret, ce cuprinde ateliere și
spectacole, ce se desfășoară în prezent, și Citizenship Lab Green Edition, proiect
ce își propune dezvoltarea unei generații de tineri responsabili din punct de
vedere ecologic, informați și capabili prin acțiunile lor să producă o schimbare în
comunitate, ce va debuta în luna septembrie.
De asemenea, în fiecare an, în cadrul Festivalului Internațional Puppets
Occupy Street, asociația realizează o serie de ateliere, Laboratorul Creativ,
menite să dezvolte abilitățile practice.
4. Partenerul (-ii) proiectului:
•NU ESTE CAZUL
•Inspectoratul Școlar Județean Dolj
•Școala Primară Preajba
25
Facultatea de Psihologie şi Științe ale Educației, Departamentul de Pregătire a
Personalului Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II, Târgu Mureș, 2021,
Coordonator: Lector. Univ. Dr. Sorina-Mihaela BĂLAN
230
•Școala Gimnazială Bratovoești

•Școala Gimnazială Gângiova
•Școala Gimnazială Galicea Mare
•Școala Gimnazială Giurgița
•Școala Gimnazială Bucovăț
•Liceul Teoretic Amărăştii de Jos
•Liceul Teoretic „Adrian Păunescu”- Bârca
•Presa și Televiziunile locale
•Cătălin Radu – expert în contabilitate
B. Proiectul
6. Titlul proiectului: D’ale lui Nică
7. Locul desfășurării proiectului (localitate): Comunitatea rurală din
județul Dolj: Bratovoești, Amărăştii de Jos, Gângiova, Galicea Mare, Preajba,
Giurgița, Bârca, Bucovăț.
8. Durata proiectului: 6 luni; de la 27.09.2021 până la 31.03.2022
9. Rezumatul proiectului:
Proiectul cultural „D’ale lui Nică” este menit să ofere acces la educație
prin arta animației și prin ateliere de creație și se adresează copiilor cu vârste
cuprinse între 6 - 13 ani, ce provin din comunitățile rurale din județul Dolj.
Proiectul abordează trei probleme identificate în comunitate: abandonul
școlar, lipsa accesului la cultură, precum și lipsa educației în ceea ce privește
reciclarea.
Aceste trei probleme vor fi combătute printr-un spectacol de teatru de
animație ce va fi creat din materiale reciclabile, atât decorul cât și păpușile vor fi
realizate din carton, plastic și alte materiale. Spectacolul va aborda tema
abandonului școlar într-o manieră non-formală, ușor de înțeles pentru publicul
țintă, el fiind menit să ajute la combaterea analfabetismului și la conștientizarea
importanței educației în viața socială și profesională a copiilor ce, în curând, vor
reprezenta noua generație. Arta animației consolidează coeziunea comunității,
susține sensibilizarea și schimbarea comportamentului spectatorului. De
asemenea, printr-o serie de ateliere, proiectul își propune să dezvolte abilități
practice și creative, spiritul de echipă, toleranța și adaptabilitatea socială, dar și
să ajute la conștientizarea importanței reciclării, în paralel desfășurându-se și o
campanie de informare.
Spectacolul „D’ale lui Nică” îl va prezenta pe celebrul personaj din
povestirile lui Ion Creangă, Nică, trecând prin toate aventurile lui, relevante
temelor proiectului. Am ales să folosim povești și personaje românești, din dorința
de a menține interesul pentru tradițiile și obiceiurilor autohtone.
Pentru a ajunge la un număr cât mai mare de beneficiari și pentru a acoperii
necesitatea comunității de a avea acces la conținut educativ calitativ în mediul
online, personajul Nică va fi prezent și pe platformele rețelelor sociale, prin două
spectacole de teatru TV, ce vor aborda atât tema abandonului școlar, cât și
importanța reciclării și a educației ecologice.
231
Grupul țintă îl reprezintă aproximativ 1000 de copii cu vârste între 6 – 13

ani, din comunitățile rurale din Dolj: Bratovoești, Amărăştii de Jos, Gângiova,
Galicea Mare, Preajba, Giurgița, Bârca, Bucovăț.
În fiecare localitate vom susține 2 spectacole și 2 ateliere, pentru fiecare
spectacol ne propunem un număr de 50 de spectatori (800 beneficiari), iar pentru
fiecare atelier un număr de 15 participanți, (240 beneficiari), astfel beneficiari
direcți vor fi 1.000 de copii din mediul rural. Numărul de participanți poate suferi
modificări, în funcție de legislația în vigoare la momentul acela.
Localitățile au fost selectate în urma colaborărilor trecute, dar și a
tipologiei populației din mediul rural, existând o mare diversitate în ceea ce
privește etnia, dar și un nivel ridicat de sărăcie, precum și numărul de copii cu
diverse afecțiuni, ca autismul.
Beneficiar direct va fi și publicul celor 2 spectacole de Teatru TV, astfel ne
propunem să ajungă la un număr de peste 2000 de spectatori, de toate vârstele.
Întreaga comunitate locală este beneficiarul indirect al proiectului,
incluzând familia, colegii și prietenii grupului țintă.
De asemenea, beneficiar indirect al proiectului este și publicul ce va
interacționa atât în mediul online, cât și în mediul offline cu materialele de
promovare ale proiectului, dar și cu echipa de proiect.
Rezultatele estimate ale proiectului vor fi benefice pentru comunitate pe
termen lung, vor fi vizibile și vor ajuta la dezvoltarea comunității rurale, dar și la
conștientizarea de către rezidenții urbani a importanța implicării în activități de
dezvoltare ale mediului rural.

Pentru conceperea proiectului au fost identificate patru probleme (vezi
și Anexa 1):
1.Abandonul școlar, una din cele mai grave probleme cu care se confruntă
învățământul din țara noastră, potrivit statisticii Eurostat publicată în 2019,
România este a treia țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește abandonul
școlar. Potrivit datelor INS, în 2015, județul Dolj se afla pe locul 4 în ceea ce
privește cei mai mulți elevi care au abandonat școala. În Raport privind starea
învățământului preuniversitar din România 2018, ultimul raport de acest gen
publicat pe site-ul Ministerului de Învățământ, observăm că, în mediul rural, cele
mai mari valori ale ratei abandonului școlar s-au înregistrat la nivelul claselor I
(2,3%) și a V-a (2,2%).
2.Lipsa accesului la cultură pentru persoanele din medii dezavantajate, mai
precis accesul la arta animației, una dintre cele mai eliberatorii forme de teatru,
ce unește toate categoriile sociale și profesionale. Arta animației în spații
neconvenționale consolidează coeziunea comunității, susține sensibilizarea și
schimbarea comportamentului spectatorului, promovează oportunitatea dialogului
pozitiv, fiind distractiv, energizant și accesibil, astfel încât oamenii vor să fie
implicați.
3.Lipsa abilităților practice și creative datorate lipsei profesorilor specializați,
a programelor destinate obținerii abilităților practice necesare unui viitor cu
profesii practice și lipsa perspectivelor în viață.
232
4.Lipsa educației în ceea ce privește reciclarea, Raportul de țară privind

evaluarea din 2019 a punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE, întocmit de
Comisia Europeană, clasează România pe ultimele locuri în ceea ce privește rata
de reciclare a deșeurilor municipale, fiind de 14%.
Proiectul își propune să abordeze aceste probleme prin crearea unui
spectacol de teatru de animație ce va fi realizat din materiale reciclabile.
Spectacolul va aborda tema abandonului școlar într-o manieră non-formală, ușor
de înțeles pentru publicul țintă, el fiind menit să ajute la combaterea
analfabetismului și la conștientizarea importanței educației în viața socială și
profesională a copiilor ce în curând vor reprezenta noua generație. Vor fi realizate
și două spectacole de teatru TV.
De asemenea, printr-o serie de ateliere, proiectul își propune să dezvolte
abilități practice și creative, dar și să ajute la conștientizarea importanței
reciclării.
În urma activităților realizate în trecut în mediul rural, prin metoda
observației, dar și prin metoda interviului, ne-am dat seama că sunt necesare
astfel de proiecte pentru a dezvolta comunitatea rurală, pentru a stimula interesul
copiilor atât pentru educație, cât și pentru cultură.
Scopul proiectului este acela de a oferi acces la educație prin arta animației
și prin ateliere de creație, menite să ajute la conștientizarea importanței educației
școlare și ecologice, dar și la combaterea analfabetismul. Arta animației, este o
formă de teatru ce sparge barierele formale, sensibilizează și schimbă
comportamentului spectatorului, astfel îl educă.
Obiectivele proiectului:
1.Conceperea unui spectacol de artă a animației, din materiale reciclabile, ce
va aborda tema abandonului școlar, punctând importanța și beneficiile educației
școlare.
2.Conștientizarea importanței reciclării și a educației ecologice, prin folosirea
materialelor reciclabile pentru construcția decorului spectacolului.
3.Susținerea a 16 reprezentații ale spectacolului „D’ale lui Nică” în 8
comunități rurale, ce vor contribui la conștientizarea importanței și a beneficilor
educației școlare, dar și la creșterea accesului la actul de cultură.
4.Realizarea a 16 ateliere, în 8 comunități rurale, menite să dezvolte
abilitățile practice și creative și să ajute la conștientizarea importanței reciclării.
5.Realizarea a două spectacole de teatru TV, ce vor avea la bază arta
animației, unul pe tema abandonului școlar, iar al II-lea pe tema importanței
reciclării, spectacole ce vor fi publicate în mediul online și distribuite
televiziunilor din județ.
233
OBIECTIVE SMART
S 1.Vom concepe un spectacol de artă a animației, din materiale
reciclabile, ce va aborda tema abandonului școlar, punctând importanța
și beneficiile educației școlare
2.Vom realiza două spectacole de teatru TV, ce vor avea la bază arta
animației, unul pe tema abandonului școlar, iar al II-lea pe tema
importanței reciclării, spectacole ce vor fi publicate în mediul online și
distribuite televiziunilor din județ.
3.Vom organiza ateliere de creație menite să dezvolte abilitățile
practice și creative și să ajute la conștientizarea importanței reciclării.
M 1. Vom susținerea 16 reprezentații ale spectacolului „D’ale lui Nică”
în 8 comunități rurale (minim 50 de spectatori/reprezentație),
beneficiari direcți – aprox. 800.
2. Vom realiza 16 ateliere, în 8 comunități rurale (minim 15
participanți/atelier), beneficiari direcți – aprox. 240.
3. Spectacolele TV vor ajunge la aprox. 2000 de spectatori de toate
vârstele.
A Vom prezenta câte 2 spectacole și vom realiza câte 2 ateliere în
următoarele comunități rurale:
1. Școala Gimnazială – Bratovoești
2. Liceul Teoretic – Amărăştii de Jos
3. Școala Gimnazială – Gângiova
4. Școala Gimnazială – Galicea Mare
5. Școala Primară – Preajba
6. Școala Gimnazială – Giurgița
7. Liceul Teoretic Adrian Păunescu – Bârca
8. Școala Gimnazială – Bucovăț
R Scopul proiectului este acela de a oferi acces la educație prin arta
animației și prin ateliere de creație, menite să ajute la conștientizarea
importanței educației școlare și ecologice, dar și la combaterea
analfabetismul. Arta animației, este o formă de teatru ce sparge
barierele formale, sensibilizează și schimbă comportamentului
spectatorului, astfel îl educă.
T Pe o perioadă de 6 luni. Vizând desfășurarea activităților în câte 2
localități pe lună (în funcție de disponibilitatea instituțiilor școlare).

Nevoile comunităților rurale, și mai precis ale copiilor ce cresc în aceste
comunități, atât nevoile cultural, cât și cele recreaționale sunt dese ori ignorate,
iar din păcate, sistemul de învățământ în aceste zone este mult mai slab față de
sistemul de învățământ din mediul urban. Astfel copii simt nevoia de a fi încurajați
și motivați în ceea ce privește continuarea studiilor, ei neavând o imagine clară a
importanței studiilor pentru viitorul lor. De asemenea, ei trebuie să descopere și
importanța abilităților practice și creative.
234
ANALIZA SWOT
Nivelul scăzut al educației și culturii în comunitățile rurale din Dolj
S (Puncte tari) W (Puncte slabe)
• Proiectul este conceput și • Lipsa de implicare a cadrelor
implementat de specialiști în didactice în promovarea acestui
domeniul cultural proiect.
• Capacitatea de a desfășura proiectul • Spații neadecvate desfășurării
în sistem hibrid (online și on-site) acestor activități, ținând cont
• Conștientizarea abandonului școlar de regulile de distanțare.
într-o manieră non-formală • Accesul deficitar la mediul
• Dezvoltarea apetitului pentru online al comunităților
cultură, pentru activitățile practice implicate în proiect.
și recreative (atât de necesare
copiilor)
O (Oportunități) T (Amenințări)
• Proiectul va aduce comunitatea • Situația epidemiologică cu care
locală împreună, contribuind și la ne confruntăm în această
construirea spiritului comunității. perioadă
• Atât la nivelul beneficiarilor, cât și • Posibilitatea ca profesorii din
la cel al comunității, nivelul de mediul rural să nu fie deschiși la
toleranță va crește. metodele noastre de
• Dezvoltarea comunității rurale, dar conștientizare
și conștientizarea de către rezidenții • Ignoranța autorităților asupra
urbani a importanța implicării în nivelului cultural al comunității
activități de dezvoltare ale mediului și a nevoilor copiilor.
rural.
• Conștientizarea comunității asupra
importanței atragerii de fonduri
europene pentru dezvoltarea
culturală a mediului rural.
În momentul de față, pandemia de COVID-19 este unul dintre cele mai mari
riscuri, din acest motiv în bugetul proiectului am trecut și câteva produse ce vor
asigura protecția participanților, dar și a membrilor echipei.
Tocmai pentru că întoarcerea la starea de urgență este o posibiltate, ne
dorim să realizăm acele două spectacole de teatru TV pe care le vom publica pe
rețele sociale și le vom difuza cu ajutorul televiziunilor locale.
În cel mai rău scenariu, dacă revenim la starea de urgență sau dacă
instituțiile de învățământ nu se redeschid și va continua școala online, atunci și o
parte din proiectul nostru se va muta în online, astfel vom realiza o serie de
tutoriale cu privire la reciclare pe care le vom posta în mediul online. De
asemenea, vom discuta cu instituțiile de învățământ pentru afla ce posibilități
tehnologice au copii și în funcție de răspuns putem juca spectacolul live pe diverse
platforme. Însă, noi ne dorim ca spectacolul să fie jucat în fața copiilor, astfel ei
pot interacționa direct cu personajul și povestea, impactul fiind mai puternic, prin
urmare, în ceea ce privește reprezentațiile spectacolului, dacă va fi posibil, ne
235
vom dori să așteptăm până când lucrurile se vor îndreptate, desigur, acest lucru
se va întâmpla doar dacă starea de urgență va reveni.
De asemenea, în cazul în care spațiul din instituțiile de învățământ este prea
mic și nu se va putea păstra distanțarea sociala, vom colabora cu centrele de
cultură din localități.
Știm că comunitățile rurale sunt foarte deschise și dornice de astfel de
proiecte, prin urmare nu ne face probleme cu privire la accesul în aceste zone.
Echipa este una cu experiență, atât în organizarea de proiecte, cât și în teatru și
arta animației, prin urmare suntem încrezători că spectacolul va fi un succes, la
fel și atelierele. Totuși, un posibil risc poate fi defectarea echipamentului tehnic,
însă vom face probe cu câteva zile pentru a ne asigura că totul merge bine, iar
dacă ceva se va defecta în momentul spectacolului, implicând actori de profesie,
cu siguranță vor improviza, iar publicul nu va sesiza defecțiunea.
Luna I - 27 septembrie – 22 octombrie
- crearea identității vizuale a proiectului, lansarea și promovarea
proiectului în comunitate, se va realiza în primele două săptămâni de către
managerul de proiect, alături de specialistul în Marketing & PR, ei vor crea
toate materialele digitale necesare. (Gheorghițoiu Maria – Manager de
proiect, Melinescu Andreea – Marketing și PR)
- crearea scenariului, scenografiei și a muzicii spectacolului de arta
animației, acțiuni întreprinse de cei doi actori din echipa de proiect,
acțiune menită să atingă primul obiectiv al proiectului, și anume
conceperea unui spectacol de artă a animației, din materiale reciclabile,
ce va aborda tema abandonului școlar, punctând importanța și beneficiile
educației școlare. Această acțiune se va desfășura pe întreaga lună, la
sediul asociației. (Fagu Marin și Dinescu Georgiana – Echipa de creație)
O scurtă prezentare a spectacolului: „D’ale lui Nică” – spectacolul îl va prezenta
pe celebrul personaj din povestirile lui Ion Creangă, Nică, trecând prin toate
aventurile lui, relevante punctelor pe care vrem să le atingem cu acest proiect.
Am ales să folosim povești și personaje românești, din dorința de a menține
interesul pentru tradițiile și obiceiurilor autohtone pe care destul de puțini copii
le mai cunosc. Spectacolul va avea în jur de 30 – 35 minute.
- colectarea din comunitatea locală a materialelor ce pot fi reciclate,
carton, plastic, etc., menite să ajute la construcția decorului și păpușilor,
acțiune ce va atinge al II – lea obiectiv al proiectului. (Fagu Marin și Dinescu
Georgiana)
- achiziționarea echipamentului necesar, dar și conceperea și comandarea
materialelor de promovare, dar și de informare cu privire la beneficiile
educației și importanța ecologiei, acțiuni în care vor fi implicați toți
membrii echipei și care vor continua pe parcursul primelor două luni de
proiect. Campania de informare se va realiza în paralel cu spectacolele și
atelierele programate.
Luna II - 25 octombrie – 19 noiembrie
- producția spectacolului și repetițiile vor avea loc pe parcursul celei de a II
–a lună a proiectului, se vor desfășura la sediul asociației, fiind implicați
cei doi actori, precum și specialistul tehnic din echipă. Producția
236
spectacolului reprezintă construcția păpușilor compuse și a decorului din

materiale reciclabile. Aceste acțiuni vor duce la atingerea primului
obiectiv, astfel conceperea spectacolului „D’ale lui Nică” va fi finalizată.
(Fagu Marin, Dinescu Georgiana – regie, scenariu, scenografie și muzică;
Milici Laurențiu - tehnician)
- contactarea și stabilirea protocoalelor de colaborare cu instituțiile de
învățământ din comunitățile rurale, cu privire la desfășurarea
spectacolelor și atelierelor, acțiune pe care o va realiza managerul pe
proiect pe parcursul întregii luni și care va necesita și deplasarea în cele 8
comunități rurale. (Gheorghițoiu Maria)
- vor continua activitățile de promovarea, specialistul în Marketing & PR,
ținând legătura cu comunitatea locală în mediul online, relatând stadiul în
care se află proiectul. (Melinescu Andreea)
- filmarea primului spectacol de teatru TV, pe tema abandonului școlar, el
fiind o adaptare a spectacolului inițial „D’ale lui Nică”, acțiune întreprinsă
de toți membrii echipei, dar și de colaboratori. Această acțiune va atinge
obiectivul cu nr. 5 din proiect. Adaptarea se va realiza în prima parte a
lunii noiembrie, urmând ca filmarea ei să se termine până la sfârșitul lunii
noiembrie. Filmarea spectacolului se va realiza într-un spațiu
neconvențional, și pe lângă echipă va implica și un specialist în editare
video. Spectacolul de teatru TV va avea în jur de 10 – 15 minute.
Luna III - 22 noiembrie – 17 decembrie
- în perioada 22 – 24 noiembrie, echipa de proiect va concepe atelierele de
creație, va stabili concret ce decorațiuni vor fi realizate, alături de copii,
din materiale reciclabile și va procura materialele necesare. (Gheorghițoiu
Maria, Melinescu Andreea, Fagu Marin și Dinescu Georgiana)
- vor avea loc 2 spectacole și 2 ateliere în Bratovoeşti. Data concretă va fi
stabilită de comun acord cu Școala Gimnazială Bratovoești. (Fagu Marin,
Dinescu Georgiana și Milici Laurențiu)
- vor avea loc 2 spectacole și 2 ateliere în Amărăștii de Jos. Data concretă
va fi stabilită de comun acord cu Liceul Teoretic Amărăştii de Jos. (Fagu
Marin, Dinescu Georgiana și Milici Laurențiu)
Aceste activități sunt menite să atingă obiectivul 3 și 4 al proiectului și vor fi
realizate de membrii echipei, și vor continua în fiecare lună de proiect.
- va fi publicat în mediul online spectacolul de teatru TV, vor continua
activitățile de promovare și organizare. De asemenea, se vor contacta
televiziuni locale pentru difuzarea, în parteneriat, a spectacolului de
teatru TV. (Melinescu Andreea)
Luna IV - 20 decembrie – 14 ianuarie
- vor avea loc 2 spectacole și 2 ateliere în Gângiova. Data concretă va fi
stabilită de comun acord cu Școala Gimnazială Gângiova. (Fagu Marin,
- vor avea loc 2 spectacole și 2 ateliere în Galicea Mare. Data concretă va fi
stabilită de comun acord cu Școala Gimnazială Galicea Mare. (Fagu Marin,
237
- crearea unui scurt scenariu și filmarea celui de al II – lea spectacol de

teatru TV, cu privire la importanța ecologiei, publicarea sa urmând să aibă
loc în luna februarie. (Fagu Marin, Dinescu Georgiana)
Luna V - 17 ianuarie – 11 februarie
- vor avea loc 2 spectacole și 2 ateliere în Preajba. Data concretă va fi
stabilită de comun acord cu Școala Primară Preajba. (Fagu Marin, Dinescu
Georgiana și Milici Laurențiu)
- vor avea loc 2 spectacole și 2 ateliere în Giurgița. Data concretă va fi
stabilită de comun acord cu Școala Gimnazială Giurgița. (Fagu Marin,
Luna VI - 14 februarie – 11 martie
- vor avea loc 2 spectacole și 2 ateliere în Bârca. Data concretă va fi stabilită
de comun acord cu Liceul Teoretic Adrian Păunescu. (Fagu Marin, Dinescu
Georgiana și Milici Laurențiu)
- vor avea loc 2 spectacole și 2 ateliere în Bucovăț. Data concretă va fi
stabilită de comun acord cu Școala Gimnazială Bucovăț. (Fagu Marin,
- în luna martie vor începe și activitățile de diseminare, precum și cele de
evaluare, activități ce vor continua și după finalizarea proiectului.
(Gheorghițoiu Maria, Melinescu Andreea, Fagu Marin și Dinescu Georgiana)
În fiecare lună vor exista activități de promovare și de organizare realizate de
echipa de proiect. Vor exista ședințe de proiect unde vom evalua stadiul
proiectului și activitățile realizate deja. Se va menține contactul cu instituțiile de
învățământ în permanență, înainte de activități, dar și după. (vezi și Anexa 2)
Înainte de spectacole și ateliere, participanții vor primi și o serie de materiale
informative, adaptate pentru vârsta lor, cu privire la temele abordate în
activitățile la care participă
238
. Denumire Perioada Responsabil Resurse

activ. activitate de alocate
desfășurare
A1 Crearea 27.09- Andreea Umane, timp,
identității 08.10.2021 Melinescu- materiale,
vizuale a Marketing și PR digitale,
proiectului, informaționale
lansarea și
promovarea
acestuia în
comunitate
A2 Crearea 27.09- Marin Fagu și Umane, timp,
scenariului, 22.10.2021 Georgiana materiale,
scenografiei și a Dinescu-Echipa digitale,
muzicii de creație bibliografice
spectacolului de
teatru de
animației
A3 Colectarea din 27.09- Echipa proiect Umane, timp,
comunitatea 22.10.2021 materiale,
locală a financiare
materialelor ce
pot fi reciclate
A4 Achiziționarea 27.09.- Maria Umane, timp,
echipamentului 22.10.2021 Gheorghițoiu digitale,
necesar Manager de financiare
proiect
Andreea
Melinescu-
Marketing și PR
A5 Conceperea și 27.09.- Andreea Umane, timp,
comandarea 22.10.2021 Melinescu- materiale,
materialelor de Marketing și PR digitale,
promovare și financiare
informare
A6 Campanie de 25.10.2021- Andreea Umane, timp,
informare 25.02.2022 Melinescu- materiale,
Marketing și PR digitale,
financiare
A7 Producția și 25.10.- Marin Fagu și Umane, timp,
repetițiile 19.11.2021 Georgiana materiale,
spectacolului Dinescu-Echipa digitale,
„D'ale lui Nică” de creație financiare
Laurențiu
Milici-
Tehnician
239
A8 Contactarea și 25.10.- Maria Umane, timp,

stabilirea 19.11.2021 Gheorghițoiu- materiale,
protocoalelor de Manager de digitale,
colaborare cu proiect financiare
instituțiile de
învățământ
A9 Filmarea 15.11.- Marin Fagu și Umane, timp,
primului 19.11.2021 Georgiana materiale,
spectacol TV Dinescu-Echipa digitale,
de creație financiare
Laurențiu
Milici-
Tehnician
A10 Conceperea 22.11.- Maria Umane, timp,
atelierele de 24.11.2021 Gheorghițoiu și materiale,
creație Georgiana digitale
Dinescu-
Manageri de
proiect
Andreea
Melinescu-
Marketing și PR
Marin Fagu și
Georgiana
Dinescu-Echipa
de creație
A11 Școala 29.11.- Marin Fagu și Umane, timp,
Gimnazială 03.12.2021 Georgiana materiale,
Bratovoești - 2 Dinescu-Echipa digitale,
spectacole și 2 de creație financiare
ateliere Laurențiu
Milici-
Tehnician
A12 Liceul Teoretic 06- Marin Fagu și Umane, timp,
Amărăştii de Jos - 10.12.2021 Georgiana materiale,
2 spectacole și 2 Dinescu-Echipa digitale,
ateliere de creație financiare
Laurențiu
Milici-
Tehnician
A13 Contactarea 13- Andreea Umane, timp,
televiziunilor 17.12.2021 Melinescu- materiale,
locale pentru Marketing și PR digitale
difuzarea
spectacolului de
teatru TV
240
A14 Crearea 20- Marin Fagu și Umane, timp,

scenariului și 31.12.2021 Georgiana materiale,
filmarea celui de Dinescu-Echipa digitale,
al doilea de creație financiare
spectacol de Laurențiu
teatru TV Milici-
Tehnician
A15 Școala 03- Marin Fagu și Umane, timp,
Gângiova - 2 Dinescu-Echipa digitale,
ateliere Laurențiu
Milici-
Tehnician
Galicea Mare - 2 Dinescu-Echipa digitale,
ateliere Laurențiu
Milici-
Tehnician
A17 Școala Primară 17- Marin Fagu și Umane, timp,
Preajba - 2 28.01.2022 Georgiana materiale,
spectacole și 2 Dinescu-Echipa digitale,
ateliere de creație financiare
Laurențiu
Milici-
Tehnician
A18 Școala 31.01.- Marin Fagu și Umane, timp,
Giurgița - 2 Dinescu-Echipa digitale,
ateliere Laurențiu
Milici-
Tehnician
A19 Liceul Teoretic 14- Marin Fagu și Umane, timp,
„Adrian 18.02.2022 Georgiana materiale,
Păunescu”, Bârca Dinescu-Echipa digitale,
- 2 spectacole și 2 de creație financiare
ateliere Laurențiu
Milici-
Tehnician
241

Bucovăț - 2 Dinescu-Echipa digitale,
ateliere Laurențiu
Milici-
Tehnician
A21 Activități de 28.02.- Maria Umane, timp,
diseminare și 31.03.2022 Gheorghițoiu și materiale,
evaluare Georgiana digitale,
(evaluarea Dinescu- financiare
proiectului se va Manageri de
desfășura și după proiect
încheierea Andreea
proiectului) Melinescu-
Marketing și PR

Echipa de proiect este formată din Maria Gheorghițoiu – manager de proiect,
Andreea Melinescu – specialist Marketing & PR, Georgiana Dinescu - actor, Marin
Fagu – actor, Laurențiu Milici – specialist tehnic, având alături și un expert în
contabilitate, Cătălin Radu.
• Maria Gheorghițoiu, fondatorul asociației, profesor cu o vechime în
învățământ de 39 de ani, în prezent pensionară. A coordonat diverse
proiecte, precum Călător prin Europa, a susținut numeroase serii de
ateliere de creație, cadrul evenimentelor locale, dar și în proiecte ale
asociației ca: Citizenship Lab sau Laboratorul Creativ. Este pasionată de
242
lucrul cu copii. Se va asigura că proiectul decurge conform structurii, că

echipa de proiect își îndeplinește sarcinile, va lua și va menține legătura
cu instituțiile de învățământ și va susține o parte din atelierele de creație.
• Andreea Melinescu are experiență în nenumărate proiecte europene,
precum YO!Fest – European Youth Event 2016 (Strasbourg), Imagine
Europe, 2018 - 2020 (concurs la nivel european), fiind inițiatorul a 3
proiecte ce au primit cofinanțare prin Corpul European de Solidaritate.
Prin prisma experienței de stagiar la Parlamentul European, Bruxelles, dar
și a specializării pe care o are, ea se va ocupa de Marketing și PR, de
identitatea vizuală, de realizarea materialelor foto-video, etc.. Va susține
și o serie de ateliere de creație.
• Georgiana Dinescu și Marin Fagu sunt actori păpușari, ambii dețin titlul
de doctor în domeniul Teatru și vor fi implicați în toți pașii de realizare a
spectacolului. Ei vor da viață păpușilor, vor crea scenariul, scenografia,
muzica, având la activ peste 15 ani în teatru, și vor susține și câteva
ateliere. Geo Dinescu este, de asemenea, cadru didactic asociat al
Universității de Arte Târgu Mureș și specialist în Terapie prin intermediul
artelor la copii tipici și atipici.
• Laurențiu Milici este inginer, specialist în sunet și lumini, cu o experiență
de peste 15 ani în teatrul pentru copii și tineret, el se va ocupa de tot ce
înseamnă partea tehnică a spectacolelor, dar și a filmărilor spectacolelor
TV.
Contribuție în natură: aparat foto/video, cu ajutorul căruia se vor filma
cele două spectacole de teatru TV și se vor realiza fotografii în cadrul proiectului
și clipuri video de promovare, precum și asigurarea unui laptop, videoproiector și
a unei imprimante.
Justificare buget necesar: Mare parte a bugetului este constituit de resursa
umană, echipa de proiect ce fi implicată în realizarea întregului proiect.
Este nevoie doar de un singur colaborator, cu contract, în ceea ce privește
montajul-video. Echipa de proiect va filma spectacolele TV și clipurile video de
promovare, dar din lipsa echipamentului și a programelor necesare montării video
se va apela la un colaborator, fiind o variantă mult mai avantajoasă.
Deoarece costurile de închiriere ale echipamentului de sunet și lumini ar fi
mult mai mari și ar implica și un personal tehnic diferit, am optat pentru
achiziționarea echipamentului, boxe active, trepiede, mixer audio, microfoane,
proiectoare de teatru și conectica necesară pentru acestea, un minim de
echipament de bază pentru pentru prezentarea în condiții cât mai bune al unui
spectacol de teatru de animație. De asemenea, pentru a filma cât mai calitativ,
vom achiziționa și un stabilizator.
Cheltuielile de deplasare includ 16 deplasări, de la sediul asociației până în
localitățile respective, 8 deplasări pentru susținerea spectacolelor și atelierelor și
8 deplasări pentru încheierea protocoalelor de colaborare.
Pentru promovarea activităților, dar și al spectacolelor de teatru TV vom
apela la publicitatea plătită pe rețele de socializare, dar și la metode offline, prin
flyere, broșuri, stickere și alte materiale promoționale, necesare unei mai bune
243
vizibilități. Fiecare copil va primi o serie de materiale promoționale, un kit al

proiectului.
Se vor achiziționa și o serie de consumabile/papetărie (acrilice, batoane
silicon, carioci, adeziv, creioane colorate, etc.) necesare atât atelierelor de
creație, cât și construcție spectacolului.
În contextul pandemiei de COVID-19 vom achiziționa și o serie de materiale
menite să protejeze atât echipa de proiect, cât și participanții, având la fiecare
activitate gel igienizant, șervețele antibacteriene și dezinfectând în prealabil
suprafețele unde se vor desfășura activitățile.
Suma totală solicitată: 155.908,00 lei
Tabelul Buget se regăsește la Anexa 3
Vizibilitatea proiectului se va realiza atât prin canale online, cât și prin
canale offline.
Din punct de vedere offline, vom trimite comunicate de presă înainte de
evenimentele din cadrul proiectului, de asemenea, vom trimite un comunicat de
presă ce va anunța începerea și finalizarea proiectului și vom invita presa la
acțiunile întreprinse. Vom colabora cu televiziunile locale pentru difuzarea
spectacolelor de teatru TV, astfel vizibilitatea proiectului va fi mult mai de
impact.
În mediul online, vizibilitatea proiectului se va realiza prin site-ul asociației,
unde va exista o pagină dedicată proiectului, dar și prin pagina de Facebook, de
Instagram și YouTube. Pentru a crește vizibilității vom apela și la publicitatea
plătită pe Facebook, mai ales în cazul difuzării spectacolelor de teatru TV.
Pentru promovarea proiectului se vor realiza o serie de materiale
promoționale ce vor conține numele proiectului, logoul proiectului. Ca materiale
promoționale vom realiza flyere, broșuri, afișe, ce vor fi distribuite în județ (în
școli, în centre de tineret, în instituții publice, etc) sau în cadrul activităților, dar
și stickere, creioane, carnețele ce vor fi împărțite participanților, precum și
tricouri pentru membrii echipei. Vom realiza rollup-uri cu elementele de
identitate ale proiectului.
Pentru promovare vor exista și materiale sub formă digitală, astfel vom
realiza mici video-uri în cadrul evenimentelor, fotografii, ce se vor regăsi pe
rețelele sociale, dar și diverse grafice de promovare.
Craiova se bucură de o comunitate a bloggerilor și a instagrammerilor pe
care am dori să îi implicăm în promovarea proiectului.
Vom disemina rezultatele proiectului prin comunicate de presă, dar și prin
diverse materiale foto-video ce vor fi distribuite în mediul online și pe site-ul
asociației.
Vor exista 2 activități de diseminare, sesiuni în care vom prezenta materiale
foto-video, rezultatele proiectului. De asemenea, vom promova și programul „În
stare de bine”. Ne propunem un număr de 20 participanți la fiecare activitate de
diseminare. Pentru a participa la activități va fi nevoie ca doritorii să completeze
un formular de înregistrare. Seminarul va fi promovat inclusiv prin publicitate
plătită pe rețelele sociale, se va adresa ONG-urilor din mediul local, dar și a
artiștilor, însă acesta nu este un criteriu obligatoriu.
244
17. Rezultatele scontate: impactul proiectului şi mijloace de

monitorizare şi evaluare a rezultatelor:
Prin spectacolul realizat, cu ajutorul artei animației și a personajului
simpatic, Nică, un personaj în care copii se vor regăsi și care le va vorbi de la
același nivel, ei vor înțelege beneficiile și importanța educației în viitorul lor. De
asemenea, spectacolul va ajuta la integrarea tuturor copiilor în societate, inclusiv
a copiilor atipici.
Prin atelierele pe care le vom realiza, copii vor deprinde abilități practice
și creative, ei fiind nevoiți să învețe să realizeze decorațiuni din materiale
reciclabile, astfel vor conștientiza importanța și beneficiile reciclării. În același
timp participanții la ateliere vor învăța ce înseamnă lucrul în echipă și își vor
dezvolta abilitățile de comunicare, de adaptabilitate socială, dar și de toleranță.
Prin aceste activități gradul de cultură al comunității va crește. Atât copii,
cât și comunitatea va deveni mult mai conștientă de aceste probleme și mai
responsabilă.
Paralel cu spectacolele și atelierele va avea loc o campanie de informare,
pe aceleași teme abordate, astfel peste 1000 de broșuri vor fi distribuite către
1000 de familii din mediul rural, astfel comunitatea va fi mult mai informată cu
privire la două subiecte importante pentru dezvoltarea viitoarelor generații.
Gradul de informare al comunității va crește sporit și datorită celor
spectacolelor de Teatru TV, realizate special pentru mediul online, ele vor putea
fii accesibile comunității naționale. În contextul în care copii petrec foarte mult
timp în fața tabletelor, telefoanelor, este nevoie de conținut educativ în spațiul
online.
Prin campania de promovare offline peste 1500 de flyere vor fi distribuite
în jud. Dolj, iar în cadrul activităților de diseminare 40 de persoane vor fi
informate cu privire la programul „În stare de bine” și la activitățile, pe care, la
rândul, lor le pot realiza.
Proiectul va aduce comunitatea locală împreună, va contribui la facilitarea
conștientizării locale, va fi un punct de pornire pentru implicare și schimbare,
contribuind și la construirea spiritului comunității.
Atât la nivelul beneficiarilor, cât și la nivelul comunității, prin interacțiunea
dintre copii și păpușă, cât și interacțiunea copil cu copil, nivelul de toleranță va
crește, copii vor deveni mai înțelegători unul cu celălalt, mai comunicativi și
solidari, datorită lucrului în echipă, dar și datorită artei animației, o formă de
teatru ce educă spectatorul și îl implică în acțiune.
Prin prisma faptului că decorul și păpușile vor fi realizate din materiale
reciclabile, carton, plastic, etc., comunitatea va avea un exemplu practic a ceea
ce fiecare dintre noi poate construi din lucrurile pe care le aruncăm, iar atelierele
de creație vor întări această idee, educând copii cu privire la importanța reciclării.
În momentul de față comunitatea are nevoie de conținut educativ calitativ
în mediul online, iar cele două spectacole de teatru TV sunt create pentru a aduce
un plus de valoare conținutului online, dar și pentru a face întreaga comunitate
locală conștientă de importanța reciclării, dar și de problema abandonului școlar
și de beneficiile unei educații complete. Aceste spectacole pot motiva oamenii din
comunitatea locală și se pot alătura demersului nostru, fie doar cu o simplă
distribuire a conținutului de promovare, fie cu diverse idei.
245
Pentru a realiza o evaluare a activităților pe care le vom organiza, în primul

rând vom cere feedbackul participanților, astfel la finalul fiecărui spectacol și
atelier vom înmâna un formular de feedback pe care participanții să îl completeze.
Formularul va permite participanților să evalueze prin note activitatea, dar și să
ne scrie sugestiile de îmbunătățire sau diverse reclamații.
Vom evalua: calitatea produselor finite în cadrul atelierelor, calitatea
educației non-formale, nivelul de cunoștințe transmis, impactul pe care proiectul
îl va avea asupra comunității, interesul pentru dezvoltarea creativității, nivelul de
implicare al participanților și al comunității, vom evalua fiecare întâlnire,
impactul materialelor promoționale în comunitate, precum și nivelul prin care
obiectivele și-au atins scopul. La sfârșitul proiectului vom măsura atât rezultatele
output, cât și rezultatele outcome, nu în ultimul rând ne vom ghida după
indicatorii de performanță, cei cantitativi, financiari, calitativi, de proces și de
impact.
Vom centraliza numărul de participanți, numărul de aparții în mass media.
Impactul proiectului îl vom măsura și după statisticile din mediul online, vom
centraliza numărul de vizualizări, de distribuiri pe rețelele sociale (Facebook,
Instagram, YouTube), dar și numărul de click-uri spre site-ul proiectului, prin
serviciul Google - Google Analytics. Această centralizare va fi realizată de către
reprezentantul Marketing & PR, lunar, pe parcursul proiectului și după încheierea
acestuia.
246
PROIECTELE IMPLEMENTATE ÎN CADRUL

ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE DIN COMUNITĂȚILE
DEFAVORIZATE
AUTOR: PROF. CARMEN NICOARĂ (DANCIU) 26

”A crește copii...înseamnă mai mult decât a rezolva ce nu este în nereglă
cu ei. A crește copii înseamnă a le identifica și amplifica punctele forte și virtuțile
și ai ajuta să se găsească nișa în care să fructifice la maximum aceste calități”.
(dr.Martin Silgeman, Fericire autentică)
Proiectele educaționale sunt cele care dau o altă măsură a faptului că,
organizația școlară, oriunde s-ar afla – într-o școală mică sau într-un colegiu, într-
o școală rurală sau într-o școală urbană poate fi unul ,,prietenos” care ajută la
stimularea progresului profesional.
Prin aceste proiecte s-a urmărit, pe de o parte, creșterea incluziunii
educaționale a copiilor aflați în risc de sărăcie și reducerea decalajelor
educaționale, prin îmbunătățirea rezultatelor școlare ca urmare a suportului
asigurat în cadrul programului ”Școală după școală” și a programului de consiliere
școlară, respectiv valorizarea rolului educației în asigurarea reușitei în viață și a
integrării sociale ca urmare a programului de educație parentală destinat familiilor
de proveniență, iar pe de alta parte, repunerea pe un traseu educațional a tinerilor
care au abandonat școala, ca și condiție primordială a integrarii lor socio-
profesionale.
Specific Școlii Gimnaziale Petelea în acest moment este faptul că
majoritatea polupației școlare 95 % este de etnie rromă, o populație școlară care
traiește într-o comunitate defavorizată, care mult timp a trăit marginalizată și
care are nevoie de o educație aparte și totodată nevoia de calitate și egalitate în
educație. La noi în școală se află și un număr destul demare de elevi cu cerințe
educaționale speciale care au fost integrați începând cu anul 2005 în școala de
masă și care beneficiază datorită perfecționării cadrelor didactice de suport
special și planuri de învățare individualizate. Menționăm că începând din anul 2005
școal noastră a fost implicată într-o serie de proiecte cu focalizare pe grupuri
dezavantajate și astfel am reușit să transformăm încet, încet comunitatea noastră.
Obiectivul general. Prin această cercetare ne-am propus să investigăm
relaţia dintre educație, prezenta calității în organizația școlară şi influența
proiectelor eduaționale unei organizaţii.
26Director la ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETELEA, JUDEȚUL MUREȘ, Absolventa de

studii masterale ” Asigurarea Calității învățământului”, 2021
247
Obiectivele cercetării. Prin această cercetare ne propunem să evaluăm

nivelul calității educației în organizația școlară;
Ne propunem să determinăm măsura în care a organizația școlară s-a
transformat datorită proiectelor eduaționale implementate
În acelaşi timp, ne propunem operaţionalizarea proiectelor implementate
prin identificarea unor aspecte adecvate evaluării lor;
Totodată ne propunem să studiem natura relaţiei dintre impactul
proiectelor eduaționale asupra calității educației în organnizația școlară.
Ipotezele generale:
1. Exista o relaţie între creșterea calității educației și proiectele
educaționale implementate;
2. Exista o relaţie între proiectele eduaționale și transformarea organizației
școlare;
Ipotezele de lucru:
1. Nivelul de dezvoltare al calității eduației și proiectele eduaționale;
2. Nivelul de dezvoltare al proiectelor eduaționale și
transformareaorganizației școlare;
Eșantionul cercetării
Având în vedere complexitatea creșterii calității în organizația școlară prin
implementare proiectelor eduaționale și desfășurarea unor program de intervenție
personalizată pentru mediile rurale marginalizate, eșantionul cercetării este
format din populația școlară din comuna Petelea. Toți sunt preșcolari 119, elevi
326, cursanți-a doua șansă 50, profesori- 38, părinți- 780 la Școala Gimnazială
Petelea.
Din cele 38 de cadre didactice, 29 au beneficiat de-a lungul timpului de
pregătire și formare în cadrul proiectelor educative cu focalizare ie integrarea
rromilor, astfel reușesc cu succes să facă față provocărilor din comunitatea noastră
școlară. Aceștia au perticipat la conferințe pe tema comunităților defavorizate de
rromi, la ateliere tematice, la schimburi de experiență în țară dar și în străinătate,
astfel, ei sunt promotorii proiectelor educaționale și care s-au derulat în școala
noastră.
Instrumentul de cercetare este studiul de caz - proiectele educative, analiza
SWOT și analiza PESTE, analiza datelor statistice ale școlii, cercetarea în teren
pentru a observa comunitatea locală și condițiile de viață ale acestora pentru a
putea motiva necesitatea realizării unor proiecte care să crească integrarea
comunității defavorizate din mediul rural în mediul academic și creșterea calității
actului educativ de la Școala Gimnazială Petelea.
Metode de cercetare utilizate
Metodele și mijloacele de identificare a nevoilor de formare pe care le-
am folosit sunt: analiza fişei postului, analiza scopurilor organizaţionale, analiza
organizaţionale a nevoilor de formare, analiza informaţiilor de tip calitativ,
cunoaşterea grupurilor de interese, și analiza SWOT. Înaintea scrierii proiectelor
s-a realizat evaluarea mediului intern am realizat prin analiza de tip SWOT și o
analoză a mediului extern PESTE. Acest tip de instument oferă o analiză de
evaluare a instituției, a partenerilor, a beneficiarilor direcți, urmărind două
dimensiuni: punctele tari / punctele forte și opotunitățile / amenințările. Punctele
tari / punctele forte se referă la mediul intern al instituției, cuprinde resursele
248
umane și materiale, motivația personalului, expertiza profesională etc., iar

opotunitățile / amenințările se referă la mediul extern al organizației: la factorii
de risc existenți în comunitate care pot afecta activitatea organizației, relațiile cu
administrația locală și alte istituții etc.
Dintr-o altă perspectivă punctele tari și oportunitățile constituie
avantajele, care vin în sprijinul instituției, iar punctele slabe și amenințările
constituie dezavantajele, care pot constitui piedici, pot induce riscuri în
funcționarea organizației și trebuie înlăturare, de asemenea istoricul școlii noastre
în care se reflectă evoluția în timp a comunității.
Proiectele educative derulate la Școala Gimnazială Petelea în perioada
2005-2021. Începând din anul 2005 şcoala a fost implicată într-o serie de proiecte
educative(PHARE, POSDRU, FRDS) cu finantare europeană, guvernamentală, de la
ONG-uri, care au vizat creşterea eficienţei educaţiei asupra populaţiei şcolare,
reducerea abandonului şi şcolarizarea tuturor copiilor din localitate. Drept urmare
a acestor proiecte s-au realizat activităţi de formare a cadrelor didactice, sprijinul
educaţional suplimentar oferit elevilor şi părinţilor, suport finaciar pentru
familiile elevilor implicati, ceea ce a făcut ca numărul elevilor din comunitatea
romă care frecventează şcoala să crească.
Tabel.1 Proiectele derulate la Școala Gimnazială Petelea

Nr Denumire proiect An Grup țintă Obiective
crt /finanțare
Proiecte cu investiții
1. Proiect PHARE- 2005- 25 preșcolari Integrarea grupurilor dezavantajate și a
Acces la educație 2006 20 elevi copiilor cu cerințe eduaționale speciale
pentru grupuri primar în școala de masă, lupta impotriva
dezavantajate 12 elevi cu marginalizarii si excluziunii sociale
Finațare europeană CES prin imbunatatirea accesului la
40 cursanți educatie in cazul grupurilor
ADS dezavantajate, cu accent in special
75 de părinți asupra romilor.
Proiecte educative extrașcolare cu finanțare
2. Proiectul Buchetul 2006 20 elevi Cercetarea tradițiilor și obiceiurilor
cutrei flori populare din localitate
Finanțare Obținerea de obiecte vechi și piese de
guvernamentală port popular
Stabilirea modelului costumului
popular românesc, săsesc și rom de tip
Petelea
Realizarea de costume populare pentru
cele 3 etnii
Realizarea unei echipe de dansuri
populare
3. Proiectul Micul 2007 24 elevi Formarea abilităților de viață în
excursionist - contextuldezvoltării durabile
Marele Atitudine pozitivă față d emediul
descoperitor înconjurător și protecția acestuia
Finanțare Descoperirea și valorificarea
guvernamentală potențialului turistic al localității,
județului și al țării
Formarea spiritului de echipă și
colaborare
249
4. Proiectul – 2017-2018 48 elevi din Elevii începând din clasa a II- a să învețe
Biblioteca clik - clasa a II a să utilizeze manualele digitale, să
Biblioteca de la învețe să folosească tehnica digitală la
țară clasă și în realizarea sarcinilor și a
Finanțare și învățării, de asemena să știe cum să
partener Asociația folosească informația din spațiul virtual
Ateliere fără .
frontiere
5. Proiectul – Să fim 2015-2016 148 elevi din Folosirea tehnicii digitală la clasă și în
mai informați - mai clasele II-IV realizarea sarcinilor și a învățării, de
eficienți asemenea să știe cum să folosească
Finanțare și informația din spațiul virtual.
partener Asociația
Ateliere fără
frontiere
Proiecte POSDRU
1. Proiectul Școala – o 2010- 20 preșcolari Eliminarea discriminării și
șansă pentru fiecare 2011 46 elevi marginalizării rromilor din comunitate,
2010-2011 primar reducerea absenteismului și
- Finanțare POSDRU 230 elevi abandonului școlar.
Partener Agenția consiliați
Națională a Romilor 140 părinți
2. Proiect Toți la 2010- 24 de copii Obiectivul principla a fost înscrierea
grădiniță – Toți în 2012 copiilor în școala de masă și
clasa I participarea la activități educative pe
Finațare perioada vacanțelor de vară.
guvernamentală Important că acești elevi vor fi în clasa
a VIII- a anul școlar 2021-2022 în număr
de 20.
3. Proiectul 2010- 12 elevi Susținerea levilor de etnie rromă prin
Oportuniăți egale în 2013 gimnaziu cu activități remediale pentru a oține
educație pentru o rezultate rezultatemai bune și a combate
societate inclusivă - bune la abandonul școlar, orientarea școlară și
parteneriat REF învățătură profesională, consiliere în vedrea
2010- alegerii liceului sau școlii profesionale
2013,ID/91/2.2/624 dorite pentrua continua studiile.
4.
4. Proiectul Educația – 2011- elevi în risc de Activități de tip SDS .
șansa noastră pentru 2013 abando, Activități de consiliere și orientare
viitor, - 48 elevi școlară și profesională.Activitați de
ID/91/2.2/S/62447- ciclul primar, consiliere a părinților elevilor – 142 de
parteneriat 24 elevi ciclul părinți .Scopul proiectul a fost
Asociatia Gedeon gimnazial susținerea elevilor pentru a dezvolta
2011-2013 încredrea în sine, a recupera
rămânerile în urmă, a-i consilia pentru
a finaliza studiile gimnaziale. Elevii au
beneficiat de o bursă lunară in valoare
de 200 lei și rechizite ,14 cadre
didactice au beneficiat de cursuri de
formare
5. Proiect Copiii și Elevi în risc de Activități de tip SDS.
părinții rromi vor la abandon - 24 Activități de mentorat, consiliere și
școală - ID elevi ciclul orientare în carieră.Scopul proiectul a
162/2.2/S/132996 gimnazial fost susținerea elevilor pentru a
– parteneriat REF dezvolta încrederea în sine, a recupera
2014-2015 rămânerile în urmă, a-i consilia pentru
a finaliza studiile gimnaziale. Activități
non formale de dezvoltarea abilităților
250
de viață. Elevii au beneficiat de o bursă

lunară in valoare de 160 lei și
rechizite.
PROIECTE POCU
1. 1.Proiect Șansă 2017- 168 elevi dinActivități de tip SDS .
pentru comunitatea 2020 ciclul primar Activități de mentorat, consiliere și
romă marginalizată și gimnaziuorientare în carieră – 3 consilieri
din Petelea 2017- aparținători ai
școlari.Scopul proiectul a fost
2020.- ID 101698 comunității susținerea elevilor pentru a finaliza
marginalizate studiile gimnaziale și continuarea
40 de cursanțiacestora la liceu sau școala
adulți în
profesională.
activități de Activități de tip ateliere tematice – 2
tip ADS primarinstructori specializați.
2. 2.Proiectului 2018- 1.Proiectul RomaBaxtale – realizarea de
„Motivație, 2020 29 cadre infrastructură locală, iar școala s-a
stabilitate și didactice ocupat de educația pentru sănătate si
competență – 445 elevi educația ecologică, elevii au fost
perspectiva calității consiliați și antrenați în activități
formării resursei nonformale de conștientizare a rolului
umane din școli educației pentru ei, grupul țintă fiind
defavorizate [MSC- format din 65 elevi primar și gimnazial.
EDU]” 2018-2020. 2.Proiectul –Centru Educațional Petelea
ID73/6/6/106918 – Construcția și dotarea centrului
educațional în vecinătatea școlii
-Obiectivul proiectului a fost integrarea
și reducerea diferentelor existente în
cadrul comunității rrome defavoriate,
obținerea unor rezultate academice
mai bune.
-Activități de tip SDS – 101 elevi primar
gimnazial, ateliere tematice( teatru de
umbre, meșteșuguri, aeromodele),
aplicații de teren, excursii, consiliere și
orientare școlaă și profesională.
-Elevii au beneficit de masa caldă,
rechizite pentru elevi, produse de
igienă, acces la tehnică digitală și
internet.
PROIECTE CU FINANȚARE de Fondul Român de Dezvoltare Socială
1. Proiectul Roma 2011-1012 65 elevi Realizarea de infrastructură locală , iar
Baxtale FRDS - primar și școala s-a ocupat de educația pentru
finațare norvegiană gimnazial. sănătate si educația ecologică, elevii au
Parteneri Primăria fost consiliați și antrenați în activități
Petelea, Centrul nonformale de conștientizare a rolului
Onisim Bistrița educației pentru ei.
Năsăud
2. Centrul Educațional 2013-2015 102 elevi Obiectivul proiectului a fost integrarea
Petelea FRDS- clasele I-VIII și reducerea diferentelor existente în
finanțare norvegiană cadrul comunității rrome defavoriate,
- Parteneri Primăria obținerea unor rezultate academice
Petelea, Centrul mai bune.
Onisim Bistrița
Năsăud
PROIECTE INTERNAȚIONALE
1. 1.Proiectul Educație 2014- 4 profesori Am beneficiat de schimburi de
școlară, formare 2015 10 elevi experiență româno – germane care au
profesională și avut ca scop diseminarea
251
coeziune socială – învățământului profesional dual la noi

2014-2015 Parteneri în țară cu posibilitatea de a se realiza
și finanțare Diakonia parteneriate de implementare a
BWW Germania și acestuia în școlile din Județul Mureș și
Asociația Casa consilierea profesională a elevilor în ce
Educației Reghin privește alegerea viitoarei meserii.
2. 2.Proiectul 2016- 12 profesori Concretizat prin două schimburi de
Cunoaștere - 2018 42 elevi experiență între Școala Gimnazială
învățare – formare Petelea și Karl Dreiss Schule din
2016-2018 - Heddesheim Germania. Acesta a avut
parteneri germani ca scop observarea modului de lucru cu
Diakonia BWW și elevii din fiecare școală și învățarea
Asociația Casa practicilor bune, de asemenea un rol
Educației Reghin important l-a avut formarea cadrelor în
consilierea și orientarea elevilor.
PROIECTE LA CICLUL PREȘCOLAR
1. Ateliere de vară 2015 15 copii Obiectivul fiind acela de a crea o
Partener Asociația 2016 12 copii comunitate de învăţare, de a încuraja
OvidiuRo 2017 18 copii cooperarea, de a aprofunda cunoştinţe
2019 24 copii şi, de asemenea, pentru a le deschide
2021 20 copii poarta spre cunoaştere acelor copii
care nu au alte experienţe de învăţare
pe timpul verii.
2. Caravana Poftă de 2014 95 preșcolari Conștientizarea rolului alimentației
carte Mâncăm culori sănătoase în dezvoltarea armonioasă a
copiilor și atragerea acestora spre
frecventarea grădiniței
3. Proiectul de granturi 2018 105 preșcolari Înscrierea în învățământul obligatoriu a
finanțat de Partener tuturor copiilor de grădiniță și
Asociația OvidiuRo înființarea unei grupe de preșcolari
2017-2018
4. Citește-mi 100 de 2021 119 preșcolari Pregătire profesională a profesorilor,
povești în ceea ce privește literația și un set de
cărți uriașe
Dotarea unității cu minim 30 de titluri
noi de cărți, care să fie folosite în
activitățile de lectură
O carte fiecărui copil din grădiniță,
carte pe care să o poată lua acasă
PROIECTE EDUCATIVE EXTRAȘCOLARE NAȚIONALE, REGIONALE ȘI INTERJUDEȚENE
1. Proiectul S.O.S 2011- 120 elevi Dezvoltarea la elevi a
TERRA 2017 clasele II-VIII comportamentului civic de cetățeni
Partener- Școala responsabili privind protecția mediului
Gimnazială Augustin Conștinetizarea folosirii responsabile a
Maior, Reghin resurselor Terrei
Formarea de abilități practice pentru
reciclarea deșeurilor
Implicarea în acțiuni de ecologizare pe
plan local
2. Proiect Olimpiada 2014- 58 elevi Dezvoltarea la elevi a
Pământului 2018 clasele V_VIII comportamentului civic de cetățeni
Partener- Școala responsabili privind protecția mediului
Gimnazială , Turda Implicarea în acțiuni de ecologizare pe
plan local
Dezoltarea creativității la elevi pentru
a reprezenta natura și componetele
acesteia în repezentari artistice și în
creații literare.
252
3. Proiect Pâmântul- 2012 24 de elevi Conștinetizarea folosirii responsabile a

grădina mea, clasele VI-VIII resurselor Terrei
Partener Școala Formarea de abilități practice pentru
Gimnazială Coressi, reciclarea deșeurilor
Curtea de Argeș
4 Proiectul Clasa 2015 Clasa a II a Dezvoltarea abilităților de lucru în
prietenă echipă, de cooperare și colaborare, de
Partener- Școala partener în activitățile educative
Gimnazială Andrei comune.
Șaguna Turda
PROIECTE ÎN DERULARE
1. Proiectul național 2020 - 38 profesori Acest proiect va completa extraordinar
Povestea – Școala 2025 9 personal povestea proiectelor noastre și cu
Încrederii -în auxiliar siguranță profesorii în urma acestui
colaborare cu 495 elevi 900 proiect își vor câștiga pe deplin
Transylvania College părinți încrederea în ei ca oameni, ca profesori
Cluj napoca , și nu în ultimul rând vor fi creatori de
Asociația Wellbeing stare de bine în educație. Toți
Institute și profesorii au beneficiat de cursuri de
Facultatea de formare on-line și de materiale
Psihologie UBB Cluj generoase puse la dispoziție pe o
Napoca. platformă special realizată. De
asemenea, s-a realizat o echipă a
încrederii în școală care are ca scop
coagularea profesorilor pentru a crea
comunitatea Școlii Gimnaziale Petelea.
Dacă în anul şcolar 2009-2010 era un număr de 325 elevi, în anul şcolar
2016-2017 sunt înscrişi 410 elevi, dacă clasele la primar erau de 17 / 15 elevi /clasă
în urmă cu 7 ani, astăzi sunt clase mai numeroase de 21/24 elevi, în acest an școlar
fiind înscriși 494 elevi.
Pericolele pe care le întâmpinăm sunt: mariajul timpuriu, abandonul
şcolar specific zonelor cu populaţie numeroasă romă, migraţia consistentă a
populaţiei în străinătate și migrația românilor spre școlile din oraș. Pentru viitor
populaţia şcolară este în creştere datorită sporului natural pozitiv înregistrat la
populatia romă care după ultimul recensământ a depăsit 50%.
În scopul de a contura grafic influența managementului proiectelor asupra
creșterii calității educației în organizația școlară vor fi interpretate cantitativ și
calitativ prin ilustrarearezultatelor analizelor proiectelor implementate.
Descrierea progresului inregistrat în urma activităților desfășurate în cadrul
proiectelor pot fi prezentate și prin studii de caz.
Impactul preconizat asupra grupului țintă: 445 de elevi ai Școlii Gimnaziale
Petelea. Primul efect al aplicării proiectelor s-a răsfrânt asupra numărului de elevi
din școală care a crescut gradual datorită, obiectivului de cuprindere a tuturor
copiilor din comunitatea defavorizată în școala de masă și reducarea
absenteismului și a abandonului școlar. Datorită proiectelor au fost consiliați și
readuși la școală cei care au părăsit timpuriu școala sau nu au frecventat deloc,
astfe, începând cu anul școlar 2018-2019 apar cursanții din învățământul A doua
șansă ajungând la un număr de 55 în anul 2020-2021 ciclul primar și gimnazial. De
asemenea se observă creșterea numărului copiilor cuprinși în ciclul preșcolar
ajungând în anul 2021 la un număr de 119 acest lucru a fost posibil datorită
253
proiectelor derulate în parteneriat cu Asociația OvidiuRo și a Grădinițelor de vară

care le organizăm anul începând cu anul 2011.
Cuprinderea tuturor copiilor în învățământul de masă, reducarea
absenteismului și abandonului școlar se reflectă în creșterea numărului elevilor la
ciclul gimnazial începând cu anul 2015-2016 ajungând în prezent la 142 de elevi.
Tabel Evoluția populației școlare între anii școlari 2009-2010 și 2021-2022

An școlar Total Grădinița Primar Gimnazial ADS
2009 - 2010 325 82 143 91
2010 - 2011 327 86 152 89
2011 - 2012 345 87 157 101
2012 - 2013 369 89 178 102
2013 - 2014 363 88 194 81
2014 - 2015 392 83 224 85
2015 - 2016 401 80 219 102
2016 - 2017 416 94 218 104
2017 - 2018 432 95 222 115

2018 - 2019 494 106 220 128 40
2019 - 2020 497 116 203 138 40
2020 - 2021 494 119 179 142 55

2021-2022
509 117 184 164 50
Gradinita
Primar
Gimnazial
ADS
Fig. Evoluția populației școlare între anii școlari 2009-2010 și 2021-2022
254
Studiu de caz 1 - Proiectul „Șansă pentru comunitatea marginalizată

rromă din Petelea” – ID 101698
Descrierea proiectului
Grup țintă format din cei 168 elevi din ciclul primar și gimnaziu
aparținători ai comunității marginalizate , 40 de cursanți adulți în activități de tip
ADS primar și 160 de părinți care au beneficiat de educație parentală au avut o
evoluție favorabilă în ce privește integrarea pe perioada de implementare 2017-
2020 și un progres considerabil în ce privește rezultatele
Structura proiectului: activități de tip SDS, activități de mentorat,
consiliere și orientare în carieră – 3 consilieri școlari, activități de tip ateliere
tematice – 2 instructori specializați.
Scopul proiectul a fost susținerea elevilor pentru a finaliza studiile
gimnaziale și continuarea acestora la liceu sau școala profesională.
Beneficii: Școala a beneficiat de materiale didactice utile activităților la
clasă și pentru atelierele tematice, multifuncțională color și una alb/negru, un
computer. Elevii au beneficiat de masă caldă, rechizite. o bursă lunară în valoare
de 600 lei
Rezultate: Elevii participanți la programul SDS au ajuns la finalizarea
studiilor gimnaziale, datorită acestor activități, în prezent avem la ciclul gimnazial
clase paralele, aceste activități au ajutat elevii să continue școala și să reducem
abandonul școlar. Activități de mentorat și dezvoltare personală care au crescut
stima de sine a participanților, i-au ajutat să înțeleagă importanța educației.
Analiză- derulare program „Școală dupa școală” - ani școlari 2017-2019
a. Analiza situației școlare din anul 2016-2017:
 medie generala între 9 și 10 sau FB – 17 elevi (10,12%)
 medie generală între 8 și 9 sau B –52 elevi (30,95%)
 medie generală nota între 6,50 și 8 sau S – 87 elevi (51,79%)
 medie generală sub 6,50 sau I – 12 elevi (7,14%)
Cei mai mulți elevi se situează la nivelul “suficient”. Dacă adunăm
procentele elevilor care se situează la nivelul “suficient” și “insuficient” depășim
55% dintre elevi.
b. Analiza situație școlară anul 2017-2018:
 medie generală între 9 și 10 sau FB – 28 elevi (16,67%)
Cei mai multi elevi se situează la nivelul “bine”. Dacă adunăm procentele
elevilor care se situează la nivelul “bine” și “foarte bine” depășim 55% dintre elevi.
c. Analiza situației școlare din anul 2018-2019:
 medie generală între 9 și 10 sau FB – 29 elevi (17,37%)
Cei mai mulți elevi se situează la nivelul “bine”. Dacă adunăm procentele
elevilor care se situează la nivelul “bine” si “foarte bine” depășim 55% dintre elevi.
255
d. Comparație generală- situație școlară
An scolar Media gen FB Media gen B Media gen S Media gen I

2016-2017 10,12% 30,95% 51,79% 7,14%
2017-2018 16,67% 39,29% 35,12% 8,92%
2018-2019 17,37% 41,32% 35,33% 5,98%
+71,64% +33,51% -31,78% -16,25%
Se constată o creștere importantă a procentului de elevi care se

situează la nivelul “foarte bine” și o scădere substanțială a celor care se situează
la nivelul “insuficient”.
Comparație- performanță școlară individuală 2019 față de 2017
 performanța școlară identică – 93 elevi (55,36%)
 performanța școlară îmbunătățită – 59 elevi (35,12%)
 performanța școlară înrăutățită – 16 elevi (9,52%)
Influența managementului proiectelor asupra mișcării personalului

didactic
Având în vedere situația destul de precară a condițiilor materiale destul de
slabe, cu spații intunecoase, reci, dotare minimală, elevii care proveneu
majoritatea din mediul defaforizat – de etnie romă, cu o comunitate fără implicare
și interes scăzut față de școală, au contribuit la fluctuații în cadrul mișcării
personalului didactic, majoritatea veneau, dar foarte rapid se transferau sau
detașau speriați de condițiile existente în comunitatea noastră.
Prin implementarea proiectelor europene s-au realizat dotări ale spațiilor,
s-a creat un nou concept de școală – ” școala primitoare”, cadrele didactice au
participat la o serie de cursuri de formare, schimburi de experiență, vizite în alte
comunității școlare din județ și chiar internațional. Aceste proiecte au sprijinit
cadrele didactice să își schimbe paradicmele și să se implice în transformarea
comunității noastre în una de succes între comunitățile cu etnie majoritar romă
marginalizate. Proiectele au impus nu numai cursuri de formare și parteneriate
externe ci și acces la cele mai noi metode și procedee didactice de lucru in
contextul schimbărilor survenite în societate și nevoia de colaborarea și cooperare
în comunitate.
Aceste aspecte au determinat creșterea gradului de implicare a cadrelor
didactice în cuprinderea în școală a tuturor copiiilor din comunitate, sprijinirea în
funcție de nevoile personale specifice, consilierea și orientarea lor, consilierea
parentală aceste ducând la creșterea numărului de clase, cleșterea numărului de
cadre didactice și implicit la o stabilitatea în școală cadrelor didactice titulare
mult mai mare, au plecat doar cei care și-au schimbat domiciliul sau pentru
apropierea de domiciliu.
An scolar Total Titulari

2009-2010 30 15
2020-2021 38 25
Tabel. Cadrele didactice
256
Fig.2. Raport cadre didactice titualre
2009-2010 2020-2021
Dacă în 2011 mobilitatea era cam de 5 cadre didactice titulare și 5 cadre didactice
se transferau sau detașau în 2021 numărul cadrelor didactice titulare este de 10,
iar transferul a fost de 2 cadre didactice pentru apropierea de domiciliu.
An școlar Educatori Învățători Profesori

Total Titulari Total Titulari Total Titulari
2009-2010 3 2 10 8 17 5
2020-2021 6 5 11 10 21 10
Tabel.Cadre didactice pe cicluri de învățământ
Studiu de caz 2 - Proiectul „Motivație, stabilitate și competență –

perspectiva calității formării resursei umane din școli defavorizate [MSC-EDU]”
2018-2020
Principala componentă a acestui proiect a fost formarea cadrelor didactice

din școală pe mai multe componente de formare, astfel beneficiarii direcți cele 39
de cadre didactice existente în școală au putut beneficia de aceste sesiuni de
formare care au ca scop pregătirea acestora în funcție de specifiucul comunității
marginalizate pentru a deveni mult mai eficienți și mai eficace, aceste fiind
vizibile în rezultatele de progres ale elevilor la nivel de școală. Menționăm că au
ales să participe direct la formare și să pună în practică noile achiziții pedagogice
și didactice un număr de 29 de cadre didactice.
Programul a avut mai multe componente de formare:
1. Programul de formare ,,Management Sistemic Preuniversitar
Performant” (120 ore, 30 credite) - au fost formate 2 cadre didactice
2. Programul de formare ,,Schimbări curriculare și formarea de
comportamente prosociale în educuația de azi” (60 ore, 15 credite) - au fost
formate 15 cadre didactice
3. Programului de conversie profesională în specializarea ”Psihologie” (120
credite transferabile) - au fost formate 9 cadre didactice
4. Programului de formare continuă ,,Mentorat și coaching pentru profesia
didactică” (60 ore, 15 credite) - au fost formate 3 cadre didactice
257
5. Program de formare continuă ,,Soluții de e-Learning pentru formarea

specialiștilor în educație” (60 ore, 15 credite) - au fost formate 25 de cadre
didactice.
6. Activități de mentorat oferit pentru 12 profesori debutanti din școala
oferit de către cei 3 mentori formați în cadrul proiectului în număr de 40 de ore
7. Practică pedagogic de specialitate - (nivel preșcolar, primar, gimnazial,
liceal) pentru cei 9 beneficiari ai programului de conversie psihologie.
8. Participarea la Ateliere de către 5 cadre didactice din cadrul
componentei conversie și realizarea unei lucrări științifice cu ISBN, la care au
realizat articole și colegii noștri.
9. Realizarea unei biblioteci digitale cu activitățile, materialele realizate
pe parcursul celor doi ani de implementare și proiectele educaționale realizate si
aplicate la clasă cu impact în progresul și eficiența școlii.
Rezultate esențiale de progres:
Resurse: Fluctuația personalului didactic în anii școlari 2018/2019,
2019/2020: (nr total cd, personal auxiliar/sprijin – cati au fost la inceput, cati au
plecat)
An școlar 2018-2019: 38 existenți, au plecat 1
An școlar 2019-2020: 40 existenți, au plecat 0
Participare: Absențe, în anii școlari 2018/2019, 2019/2020:
Anul școlar 2018-2019, număr total de absențe 2.307; din care 1.159
absențe motivate; număr mediu de absențe/elev =6 abs/elev.
Anul școlar 2019-2020, număr total absențe 2.537; din care 1.800 absențe
motivate; mediu de absențe/elev = 7 abs/elev.
Se observă o creștere a numărului total de absente, dar și o creștere a
numărului de absențe/elev, la această creștere a contribuit pandemia care a
determinat creșterea acestora.
Rata abandonului școlar, în anii școlari 2018/2019, 2019/2020:
Anul școlar 2018-2019 înscriși un număr de 340 elevii; promovați 295 elevi;
rata de abandon este de 1,78 %.
Anul școlar 2019-2020 înscriși un număr de 319 elevii; promovați 298 elevi;
rata de abandon este de 0,53 %.
Se observă o scădere a abandonului școlar in procent de 0,53 %.
Eficiență și eficacitate:
Numărul elevilor repetenți, în ultimii doi ani școlari încheiați;
Anul școlar 2018-2019, repetenți 5 elevi;
Anul școlar 2019-2020, repetenți 4 elevi;
Se observă o scădere numărului de elevi corigenți în procent de 80%.
Proporția promovaților, în anii școlari 2018/2019, 2019/2020:
Anul școlar 2018-2019, corigenți 11 elevi;
Anul școlar 2019-2020, corigenți 4 elevi
Se observă o creștere a ratei de promovabilitate, în procent cu 36%.
An școlar Repetenți Corigenți
2018-2019 7 11
2019-2020 4 4
Tabel. Situația repetenți-corigenți
258
2018-2019
2019-2020
Fig. Raport repetenți – corigenți
Medii de absolvire (pe cicluri educaționale), în anii școlari 2018/2019,

2019/2020;
Anul școlar 2018-2019, medii între 5.00 – 5.99 =9 ; medii între 6.00-7.99 =
39 ; medii între 8.00-8.99 = 35; medii între 9.00-10 = 14
Anul școlar 2019-2020, medii între 5.00 – 5.99 = 18; medii între 6.00-7.99
= 43; medii între 8.00-8.99 = 46; medii între 9.00-10 = 11
Se observă atât o creștere a numărului de elevi pe categorii de medii, în
procent de 69%.
An scolar 5.00-5.99 6.00-7.99 8.00-8.99 9.00-10
2018-2019 9 39 35 14
2019-2020 18 43 46 11
Tabel Mediile de absolvire ciclul gimnazial
2018-2019
2019-2020
Fig.3.2.1.a Mediile de absolvire- ciclul gimnazial- 2018-2019 și 2019-2020

Anul școlar 2018-2019, 102 elevi cu calificativ S ; 51 elevi cu calificativ B
; 42 elevi cu calificativ FB ;
Anul școlar 2019-2020, 49 elevi cu calificativ S ; 64 elevi cu calificativ B ;
67 elevi cu calificativ FB ;
Se observă atât o creștere a numărului de elevi pe categorii de
calificative, în procent de 41%.
259
An
scolar S B FB
2018-
2019 102 51 42
2019-
2020 49 64 67
Tabel 3.2.1.b Mediile de absolvire ciclul primar 2018-2019 și 2019-2020
2018-2019
2019-2020
Fig.3.2.1.b Mediile de absolvire ciclul primar 2018-2019 și 2019-2020

Rezultate obținute
Implementarea proiectelor din fonduri europene și nu numai au
determinat transformarea majoră a școlii noastre, a elevilor și profesorilor,
acestea au fost o oportunitate pentru schimbarea ambientului școlii, schimbarea
viziunii și întelegerea adevăratei misiunii noastre ca factor de educație și progres.
Prin urmare, comunitatea noastră a avut o serie de beneficii care s-au materializat
astfel:
Reabilitarea clădirii Grădiniței cu Program Normal Petelea și a clădirii
corpului B - Școala Gimnazială Petelea, a fost realizată încălzirea centrală în toate
cele 3 clădiri, au fost realizate grupuri sanitare moderne, iar sălile de clasă au
devenit primitoare.
Dotarea cu mijloace didactice moderne, tehnică IT, mobilier nou în
întreaga școală, cu materiale didactice diverse și din abundență, cu fond de carte
nou în biblioteca școlii.
Formarea permanentă a cadrelor didactice pe parcursul celor 10 ani, a
permis ca acestea să fie permanet în contact cu noutățile pe plan educativ.Cadrele
didactice au devenit prietenii proiectelor și le este la îndemână această practică,
au evoluat datorită acestora și au câștigat plusvaloare, cadrele didactice au
beneficiind de cursuri de formare gratuite.
Cunoaștere, învățare și formare continuă au dezvoltat mult comunitatea
școlii noastre ducând la o implicare și o nouă viziune ce impune un management
al proiectelor agil și bine structurat care să de plusvaloare școlii noastre.
Parteneriatele cu diferite ONG-uri au contribuit la implementarea proiectelor și
consolidarea managementului proiectelor, aceștia au devenit partenerii noștrii în
260
educați și am realizat prin intermediul lor schimburi de experiență în țară și chiar

în străinătate ( vizite la 4 școli din Germania și o școală din Austria).
Managementul proiectelor și implemetarea acestora au adus și beneficii
materiale, astfel o mare parte din elevii noștri au benficiat de subvenții în bani,
hrană, rechizite, excursii; de asemenea beneficii financiare au fost și pentru
profesorii care au fost experți în cadrul proiectelor și burse în urma parcurgerii
stagiilor de formare și perfecționare.
Toate activitățile edcative și extrașcolare precum și activitățile atractive
realizate de către cadrele didactice, consilierea elevilor și a părinților și-au pus
amprenta asupra rezultatelor obținute în școală și reducerea abandonului, acesta
a scăzut de la 11 % la 2 %. Am integrat toți elevii din localitate în școală , numărul
acestora a crescut de la 309 în 2009-2010 la 445 de elevi plus 50 cursanți ADS în
2020-2021. Am realizat inserția școlară după absolvirea clasei a VIII-a în proporție
de 95 %. Sunt clase paralele la aproape toți anii de studiu doar clasa I și a VIII- a
sunt câte una.
Profesorii titulari nu au plecat din școală – doar 2 cadre didactice datorită
schimbării domiciliului în ultimul an, s-a construit o echipă unită și cu multă
implcare în toate activitățile, au creat o școală prietenoasă care oferă spuport
individual elevilor cu nevoi speciale și consiliere părinților care în timp au devenit
partenerii noștri.
Am realizat împreună că misiunea noastră este de a educa elevii pentru
a dobândi abilități de viață într-o societate durabilă, de a-i educa pentru a deveni
cetățeni activi și implicați, doritori de învățare, cunoaștere și formare, toate
acestea le-am dobândit printr-un management al proiectelor din școala noastră.
Fără proiecte nu am fi fost ce suntem astazi,o echipă cu încredere că în fiecare
copil este un potențial nebănuit și merită să ne implicăm pentru ai determina să
își dezvolte abilitățile pentru o societate durabilă, datorită proiectelor am înțeles
că doar Împreună putem reuși!!!
Cultura organizațională a școlii a fost influiențată de transformările
impuse managementul proiectelor și schimbarea paradigmelor legat de
comunitățile marginalizate. Proiectele au adus acea stare de bine și încredrea
necesară că se poate reuși în orice școală, au contribuit la realizarea unei noi
viziuni a școlii, și anume că ” toții copiii pot deveni lideri de nădejde ai
comunității în care trăiesc”.
Organizația noastră, prin managementul proiectelor, a realizat că e
necesar să formeze indivizi care să rămână permanent adaptabili, pregătiţi pentru
a face carieră nu cantonaţi într-o profesiune, pentru ca sistemul economic şi social
să funcţioneze bine. Organizația să dețină un învăţământ bazat pe calitate, ea
trebuie să le ofere elevilor de la toate nivelurile motivaţia de a învăţa şi disciplina
învăţării continue. Ea trebuie să fie un sistem deschis, accesibil atât persoanelor
cu instruire superioară cât şi persoanelor care, din diverse motive, nu au dobândit
acces la educaţie avansată în primii lor ani de viaţă.
Managementul proiectelor și managemntul unității trebuie să se bazeze
pe calitate,” în care autonomia trebuie echilibrată cu responsabilitatea.”
(M.Fullan, Culturi construite să dureze) pentru a obține persoana educată care să
fie capabilă de a influenţa prin cunoştinţele sale prezentul şi să modeleze viitorul.
Aceasta se poate obține într-o școală cu o cultură proactivă și grijăpermanentă
261
Bibliografie
1 Bălan S.M. (2019). Educație, proiecte, inovare: exemple de bune practici
între parteneri europeni. Editura Risoprint, 2019, coord. Sorina-Mihaela
BALAN, ISBN: 978-973-53-2460-5, p 28.
2 Bălan S.M. (2020). Suport curs: Managementul proiectelor educaționale,
accesibil online platforma e-learning UDC.
3 Bunăiașu C. M. (2012), Elaborarea şi managementul proiectelor educaţionale.
Editura Universitară.
4 Marian R.I., Nicoară C.A., Raport analiză derulare program ”Școală după
țcoală ” în perioada 2017-2019
5 Păun E.(1999) - Specificul şcolii ca organizaţie, în “Şcoala – abordare socio-
pedagogică”, Editura Polirom, Iaşi,p. 75-76.
6 Rădulescu, C., Toader, R., Rădulescu, M. V. G. M., Hahn, H., & Ighian, D.
(2017). Planificarea și conducerea proiectelor. Editura U.T.Press.
7 Surdu L. (2009), Monitorizarea aplicării măsurilor împotriva segregării școlare
în România,Raport RomaniCRISS
8 Zamfir E., Preda M., Dan A., (2004), Surse ale excluziunii sociale în România,
Raport MSSSF.
9 *** Copiii rromi din România, 91998). Raport de cercetare, Save the Children-
Romania, București
10 *** Planul de Dezvoltare Instituțională 2017-2021, Școala Gimnazială Petelea.
11 *** Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației rromilor, 23
aprilie 2001
262
IMPACTUL PROIECTELOR EUROPENE ASUPRA

CALITĂȚII EDUCAȚIEI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR
AUTOR: CRISTIANA CHIRA 27

De foarte mulți ani, educația din România beneficiază de finanţări
europene, atât prin Fondul Social European cât și prin programul Erasmus+, deci
o perioadă de timp suficient de lungă pentru ca unitățile de învățământ precum
și instituțiile decizionale în educație să poată asimila informaţii şi cunoştinţe cu
privire la beneficiile educaționale ale proiectelor din bani europeni, la
necesitatea folosirii finanţărilor europene în scopul creșterii calității educației.
Finanțarea învățământului preuniversitar românesc de la bugetul național
nu este suficientă, prin urmare managerii școlari trebuie să se îndrepte spre alte
surse de finanțare, care să sprijine atât dotarea școlilor cât și la dezvoltarea
resursei umane. Unele unități de învățământ, în special cele din medii
defavorizate, au beneficiat de sprijin prin FSE, iar unități de învățământ din
mediul urban, colegiile naționale au beneficiat și pot beneficia de finanțare
europeană prin programul Erasmus+. Impactul derulării acestor activități
finanțate din fonduri europene asupra calității educației ar trebui să fie unul
pozitiv, atât asupra cadrelor didactice cât, mai ales, asupra beneficiarilor direcți
ai educației: elevii.
Obiectivul general urmărit in aceast capitol este reprezentat de studiul

impactului implementării proiectelor europene asupra calității educației.
Scopul studiului este reprezentat de identificarea aspectelor pozitive și a
impactului proiectelor derulate prin fonduri europene nerambursabile asupra
calității educației.
Obiectivele specifice:
1. Aprecierea privind organizarea și derularea activităților prevăzute în
proiectele implementate, precum și suportul primit de participanți;
2. Identificarea tipurilor de activități cu impact major asupra creșterii calității
educației;
3. Analiza impactului implementării proiectelor finanțate prin FSE sau Erasmus+
asupra resursei umane din educație și asupra dotării școlilor;
27 Cristiana
Chira Colegiul Național Unirea, absolvente Master Asigurarea Calitatii
invatamintului 2021.
263
4. Analiza impactului implementării proiectelor finanțate prin FSE sau Erasmus+

asupra motivării elevilor și asupra îmbunătățirii managementului școlar.
Ipoteza generală: Presupunem că activitățile derulate în cadrul
proiectelor cu finanțare europeană au un impact semnificativ pozitiv asupra
calității educației, în învățământul preuniversitar.
Ipoteze specifice:
• Presupunem că activitățile derulate în cadrul proiectelor europene conduc la
dezvoltarea competențelor transversale ale elevilor și profesorilor;
• Presupunem că participarea la un proiect european conduce la dezvoltarea
culturii organizaționale și a dimensiunii europene a școlilor;
• Presupunem că prin colaborarea cu profesori din alte școli și din alte țări
europene, activitatea didactică formală și non-formală va deveni mai
eficientă;
• Presupunem că posibilitatea finanțării suplimentare prin proiecte europene va
contribui la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și la dotarea
suplimentară a școlilor cu echipamente IT, necesare unui învățământ de
calitate.
Eșantionul de subiecţi.
În ceea ce privește proiectul “Profesori dedicați – copii educați” 106915,
finanțat prin Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman,
eșantionul de subiecți a fost alcătuit din 30 de cadre didactice de toate
specialitățile, care au cel puțin definitivatul, din școlile asociate proiectului:
Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2, Tg. Mureș, Centrul Școlar de Educație
Incluzivă nr. 3, Reghin, Școala Gimnazială Apold, Școala Gimnazială Fărăgău,
Școala Gimnazială Viișoara.
Pentru proiectul “Gender equality and entrepreneurship for all” 2015-
1-RO01-KA202 -015035, eșantionul de subiecți a fost alcătuit din 50 cadre didactice
din Colegiul Național Unirea, Tg. Mureș, din care au răspuns 42.
Instrumentul / instrumentele de investigare.
Cu privire la metodele de prelucrare şi analiză a datelor, dependente atât
principalelor obiective ale investigării, cât şi de specificul variabilelor de
cercetare, acestea au determinat abordarea celor mai potrivite tehnici de
prelucrare, care să ofere cele mai multe informaţii legate de aspectele studiate.
Pornind de la premisa că variabilele cantitative permit cele mai generoase tehnici
statistice (realizarea de grupări şi/ sau ierarhizări, utilizarea în analize a unor
indicatori derivaţi, realizarea de corelări sau analize comparative) și ținând cont
de situația actuală (COVID-19), instrumentul folosit a fost chestionarul.
Procedura de lucru
Chestionarul a fost transmis eșantioanelor de subiecți în sistem on-line, iar
răspunsurile au fost primite tot on-line. Întrebările adresate necesitau un răspuns
obligatoriu pentru fiecare aspect, iar aprecierile au fost stabilite pe o scală de la
1 la 5: 1-foarte puțin și 5-foarte mult.
Rezultatele cercetării și interpretarea acestora
264
Proiectul “Profesori dedicați – copii educați” 106915

Cei 30 de subiecți ai eșantionului au răspuns la cele 8 întrebări din cadrul
chestionarului. Întrebările sunt elaborate pe baza activităților implementate în
cadrul proiectului: programe de formare, stagii practice cu elevii, mentorat,
concurs, simpozion, dotări.
Din răspunsurile la prima întrebare observăm că toți cei 30 de respondenți
au participat la programele de formare (2 programe, 90 ore/program) (100%), 26
dintre ei (86,7%) au desfășurat stagiile practice cu elevii, 19 au participat la
concursul organizat în cadrul proiectului (63,3%), 26 au achiziționat instrumente
de sprijin din bugetul proiectului (86,7%) și doar 16 dintre ei au participat la
simpozionul schimb de bune practici (53,3%). Participarea la simpozion a fost mai
mică deoarece s-a desfășurat on-line iar platforma a limitat numărul de
participanți.
La cea de-a doua întrebare (“Apreciaţi în ce măsură participarea la cele
două programe de formare, a avut un impact semnificativ asupra dumneavoastră
și a instituţiei/unităţii dvs. şcolare.”), răspunsurile subiecților se pot vedea in
tabelul atașat.
1 2 3 4 5
Optimizarea competenţelor 0% 3,33% 10% 6,66% 80%
privind utilizarea unor
metode didactice activ-
participative centrate pe
elev
Optimizarea metodelor și 0% 3,33% 13,33% 16,66% 66,66%
mijloacelor de evaluare de
parcurs și sumativă
Dobândirea și extinderea 0% 3,33% 6,66% 10% 80%
competențelor transversale
Dezvoltarea abilităților de 0% 3,33% 10% 6,66% 80%
comunicare profesor-elev
Implementarea unui sistem 0% 3,33% 10% 20% 66,66%
managerial modern,
eficient
1-foarte puțin, 5-foarte mult
Observăm faptul că subiecții consideră, într-o proporție mare că în urma
participării la programele de formare, și-au dezvoltat competențele profesionale
în domeniul utilizării unor metode inovative de predare și au dezvoltat competențe
transversale. În același timp, observăm că ei consideră că au dezvoltat mai puțin
competențe manageriale sau de evaluare. Precizez faptul că programele de
formare nu s-au adresat decât în mică măsură dezvoltării acestor competențe. În
același timp, un singur repondent (3,33%) consideră că nu a dezvoltat competențe
decât în mică măsură.
La cea de-a treia întrebare (“Apreciaţi în ce măsură participarea la
stagiile practice cu elevii, a avut un impact semnificativ asupra dumneavoastră
și a instituţiei/unităţii dvs. şcolare.”), răspunsurile subiecților au fost:
265
1 2 3 4 5
Creșterea stimei de sine și 0% 0% 10% 10% 80%
dezvoltarea inteligenței
emoționale a elevilor cu risc
de abandon școlar
Aplicarea unor metode 0% 6,66% 3,33% 0% 90%
interactive în activitatea
didactică formală și non-
formală
Sprijinul mentorilor de 0% 0% 10% 6,66% 83,33%
practică
Reducerea abandonului școlar 0% 0% 13,33% 33,33% 53,33%
al elevilor
Creșterea incluziunii 0% 3,33% 6,66% 23,33% 66,66%
educaționale ale elevilor
Observăm că la primele două afirmații răspunsul majoritar al

respondenților este la 5-foarte mare, ceea ce înseamnă că activitățile practice cu
elevii, atât cele formale cât și cele non-formale au avut un impact major asupra
elevilor cu risc de abandon școlar, în ceea ce privește stima de sine și inteligența
emoțională. În același timp, profesorii au aplicat majoritar (90%) metode
interactive atât în cadrul lecțiilor cât și în activitățile extrașcolare. Cadrele
didactice au beneficiat de mentorat, majoritatea dintre ei apreciind în mare
măsură și în foarte mare măsură această activitate. Întrebarea referitoare la
reducerea abandonului școlar a primit răspunsurile de la mediu spre foarte mare
măsură, ceea ce înseamnă un succes în acest domeniu, școlile din mediu rural unde
s-a implementat proiectul având, înainte de implementare, un procent ridicat de
abandon școlar. Un impact pozitiv asupra incluziunii educaționale a elevilor au
avut stagiile practice, în special în cele două centre de educație incluzivă.
Următoarea întrebare s-a referit la concursul și simpozionul organizate în
cadrul proiectului. Concursul a oferit 15 premii în bani celor mai performante
activități desfășurate de cadrele didactice din grupul țintă, însoțite de un
portofoliu profesional. Simpozionul s-a desfășurat on-line pe platforma Google
Meet și au participat aproximativ 200 de profesori din toată țara. În urma
simpozionului a fost publicat Ghidul de bune practici, care conține activități
practice cu elevii. Ghidul a ajuns în toate bibliotecile școlare din județ.
Răspunsurile la întrebarea “Apreciaţi în ce măsură participarea la concursul și
simpozionul organizat în cadrul proiectului, a avut un impact semnificativ asupra
dumneavoastră și a instituţiei/unităţii dvs. şcolare”:
1 2 3 4 5
Creșterea competitivității 3,33% 6,66% 13,33% 16,66% 60%
între profesori
Dezvoltarea spiritului de 3,33% 3,33% 6,66% 20% 66,66%
echipă, a muncii colaborative
266
Dobândirea de noi 3,33% 0% 6,66% 6,66% 83,33%

experiențe, prin schimburi de
bune practici
Colaborarea cu colegi din alte 3,33% 3,33% 10% 26,66% 56,66%
unități de învățământ
O singură persoană, din eșantionul de 30 de subiecți au răspuns cu 1 –

foarte puțin la toate variantele de răspuns din întrebare. Practic, un cadru didactic
consideră că prin participarea la concurs și simpozion nu a dezvoltat competențe
și nu a dobândit noi experiențe. Majoritatea profesorilor au răspuns că au dobândit
noi experiențe prin schimbul de bune practici și și-au dezvoltat spiritul de echipă.
Din punctul de vedere al colaborării cu colegi din alte unități de învățământ, doar
puțin peste 50% dintre profesori consideră că activitățile au facilitat o colaborare
intensă. Menționez că, din cauza pandemiei, atât concursul cât și simpozionul s-
au desfășurat on-line.
În cadrul proiectului au fost achiziționate echipamente IT (laptop,
videoproiector, multifuncțională), astfel fiecare școală asociată a beneficiat de 1
videoproiector, 1 multifuncțională și de 1 laptop la 3 profesori. De asemenea, pe
baza unei justificări corecte, fiecare profesor din grupul țintă a beneficiat de
instrumente de sprijin, într-un cuantum de aproximativ 2000 lei/cadru didactic
dar nu mai mult de aproximativ 20000 lei/școală. Astfel, la întrebarea “Apreciaţi
în ce măsură dotările și instrumentele de sprijin de care ați beneficiat, a avut
un impact semnificativ asupra dumneavoastră și a instituţiei/unităţii dvs.
şcolare.”, răspunsurile subiecților au fost:
1 2 3 4 5
Dotări IT (Laptop, imprimantă, 6,66% 3,33% 10% 6,66% 73,33%
videoproiector)
Instrumente de sprijin 0% 3,33% 3,33% 6,66% 86,66%
Se observă că există cadre didactice care nu consideră că dotările IT au

avut impact asupra unității de învățământ, însă marea majoritate au apreciat
pozitiv dotările primite și posibilitatea să utilizeze astfel de echipamente IT în
activitatea didactică. În ceea ce privește instrumentele de sprijin, majoritatea
subiecților (86,66%) consideră că au avut un impact mare asupra activității lor
personale și a școlii. Unii profesori au achiziționat materiale didactice, cărți, soft-
uri educaționale, alții au organizat excursii cu elevii cu risc de abandon școlar.
Din grupul țintă al proiectului au făcut parte și echipele manageriale din
școlile asociate. Acestea au beneficiat de activități de instruire în domeniul
managementului educațional. Prin următoarea întrebare am dorit să constat dacă
profesorii au putut să observe îmbunătățiri ale managementului școlar. La
întrebarea “Apreciaţi în ce măsură acest proiect a avut un impact semnificativ
asupra managementului instituţiei/unităţii dvs. şcolare.”, răspunsurile au fost
următoarele:
267
1 2 3 4 5
Dezvoltarea competențelor de 0% 3,33% 6,66% 13,33% 76,66%
leadership a managerului
Dezvoltarea competențelor de 0% 3,33% 6,66% 20% 70%
comunicare a managerului
Îmbunătățirea sistemului de 0% 3,33% 6,66% 26,66% 63,33%
managemet
Dezvoltarea spiritului de 0% 3,33% 6,66% 3,33% 86,66%
echipă
Din răspunsurile respondenților constatăm că majoritatea au observat

îmbunătățiri ale managementului școlar, în special în ceea ce privește abilitățile
de leadership, de comunicare, dezvoltarea spiritului de echipă. În mare măsură,
dar în procent mai mic decât cele menționate anterior, 63,33% din respondenți
consideră că sistemul de management a fost îmbunătățit.
Prin penultima întrebare, am dorit să analizăm dacă activitățile
proiectului și-au atins obiectivele atât la nivelul corpului profesoral cât și la nivelul
beneficiarilor indirecți: elevii cu risc de abandon școlar. Astfel, la întrebarea
“Apreciaţi în ce măsură acest proiect a avut un impact semnificativ asupra
dumneavoastră și a instituţiei/unităţii dvs. şcolare.”, răspunsurile subiecților au
fost:
1 2 3 4 5
Dezvoltarea de noi 0% 3,33% 6,66% 26,66% 63,33%
competențe
Sprijin pentru 0% 6,66% 3,33% 13,33% 76,66%
dezvoltarea unor
activități non-formale
Reducerea abandonului 0% 3,33% 10% 30% 56,66%
școlar și creșterea
incluziunii educaționale
a elevilor cu risc
Îmbunătățirea 0% 3,33% 6,66% 6,66% 83,33%
comunicării profesor-
elev, profesor-director,
Un cadru didactic din grupul țintă consideră că proiectul a avut un impact

minor (3,33%) atât asupra dezvoltării de noi competențe, cât și asupra reducerii
abandonului școlar și a comunicării profesor-elev, profesor – director. De
asemenea, două cadre didactice (6,66%) consideră că proiectul i-a sprijinit în mică
măsură la dezvoltarea unor activități non-formale. Majoritatea respondenților
consideră însă că proiectul a avut un impact semnificativ pozitiv în mare masură
și în foarte mare măsură.
Ultima întrebare a vizat impactul asupra calității educației, la toate
nivelurile. La întrebarea “Apreciaţi în ce măsură acest proiect a avut un impact
semnificativ asupra calității educației” răspunsurile au fost:
268
1 2 3 4 5
La nivelul activității de 0% 3,33% 6,66% 6,66% 83,33%
predare-învățare-evaluare
La nivelul extinderii 0% 6,66% 3,33% 3,33% 86,66%
competențelor cadrelor
didactice
La nivel managerial 0% 6,66% 3,33% 20% 70%
Din răspunsurile subiecților constatăm faptul că majoritatea consideră că

a crescut calitatea activității de predare-învățare-evaluare (83,33%), un procent
de 86,66% consideră că și-au extins competențele, în timp ce 70% dintre
respondenți consideră că impactul este pozitiv și la nivel managerial.
Proiectul “Gender equality and entrepreneurship for all” 2015-1-RO01-

KA202 -015035
Cei 42 de subiecți ai eșantionului au răspuns la 5 întrebări din cadrul
chestionarului. Întrebările sunt elaborate pe baza activităților și a utilității
produselor intelectuale realizate în cadrul proiectului: programul de formare,
student kit, ghidul pentru profesori.
Prima întrebare a fost relevantă pentru a demonstra faptul că o mare parte
dintre cadrele didactice și didactice auxiliare din Colegiul Național Unirea au
cunoștință despre proiectul derulat în perioada 2015-2017, precum și de alte
proiecte Erasmus+, care nu fac obiectul acestei cercetări. Astfel, un procent de
90,5% (38) dintre cei 42 de respondenți, sunt informați despre proiectele Erasmus+
care s-au derulat și/sau se derulează în instituție. Acest procent mare
demonstrează, în același timp, că o mare parte din personalul școlii sunt implicați
în derularea acestor proiecte, atât ca și experți cât și ca grup țintă.
Proiectele derulate în instituție, în cadrul programului Erasmus+ au ca și
beneficiari atât cadrele didactice, elevii, cât și instituția ca un întreg. Astfel,
întrebările chestionarului au vizat impactul pe care l-au avut activitățile derulate
și produsele obținute în proiectul GEEA, la toate nivelurile, cât și asupra întregii
instituții.
Următoarea întrebare s-a referit la impactul asupra elevilor, în ceea ce
privește competențele de comunicare, lingvistice, spiritul de echipă, stima de
sine, aspecte vizate de proiect. Răspunsurile la întrebarea “Apreciaţi în ce măsură
participarea la proiectele Erasmus+, a avut un impact semnificativ asupra
elevilor.”:
269
1-foarte puțin, 5-foarte mult.
1 2 3 4 5
Dezvoltarea competențelor de 2,3% 0% 7,14% 40,4% 35,7%
comunicare
Dezvoltarea competențelor 2,3% 7,14% 21,4% 26,2% 42,8%
lingvistice
Creșterea stimei de sine a 4,7% 9,5% 11,9% 23,8% 50%
elevilor
echipă
Îmbunătățirea relației 0% 9,5% 21,4% 26,2% 42,8%
profesor-elev
Observăm că, în ceea ce privește dezvoltarea competențelor de

comunicare, profesorii consideră că activitățile derulate au un impact mare
(40,4%) și doar 35,7% din ei consideră că impactul este foarte mare, în timp ce un
profesor consideră că acestea nu au fost dezvoltate deloc. Referitor la dezvoltarea
competențelor lingvistice observăm că un coleg profesor consideră că nu au fost
realizate deloc, în timp ce 9 (21,4%) dintre ei se situează pe o poziție neutră.
Procentul cel mai mare (42,8%), adică 18 colegi consideră, totuși, că elevii
implicați în proiect, și-au îmbunătățit competențele lingvistice. În ceea ce privește
creșterea stimei de sine a elevilor, 2 profesori consideră că nu au observat o
influență, în timp ce 10 (23,8%), respectiv 21 (50%) dintre colegi consideră că au
observat creșterea stimei de sine în mare, respectiv în foarte mare măsură.
Referitor la spiritul de echipă și la relația profesor-elev, repartiția opțiunilor
profesorilor se încadrează majoritar de la neutru spre foarte mult, cu un număr
mai mare de opțiuni spre faptul că elevii au dezvoltat spirit de echipă (47,6%) și s-
a îmbunătățit relația profesor-elev (42,8%).
La întrebarea “Apreciaţi în ce măsură participarea la proiectele
Erasmus+, a avut un impact semnificativ asupra cadrelor didactice”, răspunsurile
au fost următoarele:
1 2 3 4 5
Dezvoltarea competențelor de 0% 14,2% 14,2% 33,3% 38,3%
comunicare
Dezvoltarea competențelor 0% 7,14% 30,9% 35,7% 26,2%
lingvistice
Dezvoltarea competențelor 0% 4,7% 14,2% 35,7% 45,2%
interculturale
Dezvoltarea spiritului de echipă 0% 9,5% 14,2% 35,7% 40,4%
Îmbunătățirea relației profesor- 0% 7,14% 14,2% 31% 47,6%
elev
Observăm că impactul asupra profesorilor este concentrat la alegerea 4-

mare măsură în majoritatea cazurilor. În același timp, niciun profesor nu consideră
270
că impactul asupra dezvoltării lor profesionale sau personale este nul, însă 13
dintre ei (30,9%) se consideră neutri la dezvoltarea competențelor lingvistice.
Acest lucru denotă faptul că multe cadre didactice nu au competențe de
comunicare în limba engleză, implicarea lor în parteneriate cu colegi din alte țări,
nu reușește să conducă la dezvoltarea competențelor lingvistice. În același timp,
19 dintre ei (45,2%), respectiv 15 (35,7%) consideră că și-au dezvoltat
competențele interculturale, iar cel mai mare procent (47,6%) consideră că munca
împreună cu elevii în cadrul proiectelor conduc la îmbunătățirea relației profesor-
elev.
Următoarea întrebare a vizat managementul unității de învățământ. Vom
observa că, chiar dacă proiectul a avut ca obiective dezvoltarea competențelor
transversale printre care și a leadership-ului, a comunicării pe verticală și
dezvoltarea culturii organizaționale, răspunsurile respondenților au fost
surprinzătoare în special cele referitoare la comunicare și la îmbunătățirea
managementului școlar.
Astfel, răspunsurile la întrebarea “Apreciaţi în ce măsură participarea la
proiectele Erasmus+, a avut un impact semnificativ asupra managementului
unității de învățământ” au fost următoarele:
1 2 3 4 5
Dezvoltarea competențelor de 2,38% 2,38% 30,9% 35,7% 28,5%
comunicare management-
profesori
Îmbunătățirea 2,38% 21,4% 19,04% 30,9% 26,2%
managementului școlar
Reducerea rezistenței la 0% 14,2% 21,4% 38,09% 26,2%
schimbare
echipă
Dezvoltarea culturii 0% 9,5% 21,4% 28,5% 40,4%
organizaționale
Observăm că în ceea ce privește competențele de comunicare pe

verticală, răspunsurile respondenților se situează în număr destul de mare la
neutru (13 respondenți), iar un profesor consideră că acest lucru nu s-a dezvoltat
deloc sau foarte puțin. Dacă analizăm îmbunătățirea managementului școlar,
putem spune că respondenții au observat în mare măsură o îmbunătățire (30,9%).
Putem spune că un număr de 18 respondenți consideră că managementul școlar s-
a îmbunătățit deloc sau nu a suferit nicio modificare, în timp ce 11 respondenți
(26,2%) au putut observa îmbunătățiri consistente.
În ceea ce privește managementul schimbării, putem observa că
respondenții consideră că a fost redusă rezistența la schimbare în mare măsură
(38,09%), respectiv în foarte mare măsură (26,2%). Din opțiunile respondenților,
putem concluziona că majoritatea consideră că spiritul de echipă al
managementului școlar s-a dezvoltat în mare măsură (28,5%), iar 17 respondenți
(40,4%) consideră această dezvoltare ca fiind în foarte mare măsură. Un răspuns
similar a fost primit în ceea ce privește dezvoltarea culturii organizaționale. Doar
271
13 respondenți s-au situat în partea negativă și neutră a scalei, 29 respondenți

considerând că proiectul a avut un impact pozitiv asupra culturii organizaționale.
Ultima întrebare a vizat întreaga unitate de învățământ, cu referire
directă la calitatea educației, la dezvoltarea culturii educaționale și a dimensiunii
europene, criterii importante în obiectivele Comisiei Europene în cadrul
programului Erasmus+.
Astfel, la întrebarea “Apreciaţi în ce măsură participarea la proiectele
Erasmus+, a avut un impact semnificativ asupra unității de învățământ”,
respondenții au răspuns:
1 2 3 4 5
Creșterea calității 0% 16,66% 21,4% 19,04% 42,85%
educației formale și non-
formale
Dezvoltarea culturii 0% 9,5% 16,66% 26,2% 47,6%
educaționale
Dezvoltarea dimensiunii 0% 12% 14% 12% 62%
europene
Dezvoltarea comunității 0% 4,76% 19,04% 30,9% 45,2%
școlare și a unei culturi
de tip colaborativ
În urma răspunsurilor primite la această întrebare, observăm că niciun

respondent nu consideră că cele patru variante nu sunt atinse deloc. În același
timp, observăm că mai puțin de jumătate din respondenți (42,85%) consideră că a
crescut calitatea actului educațional atât cel formal cât și cel non-formal. Totuși,
doar 7 dintre respondenți consideră că impactul asupra calității educației a fost
atins în mică măsură. În ceea ce privește cultura educațională, remarcăm faptul
că majoritatea respondenților consideră că s-a dezvoltat în mare măsură (26,2%),
respectiv în foarte mare măsură (47,6%). Doar 4 dintre respondenți consideră că
impactul asupra culturii educaționale este mic, în timp ce 7 dintre ei s-au situat
la un nivel neutru. Cel mai mare impact a fost observat de către respondenți
asupra dimensiunii europene și a internaționalizării școlii, 62% dintre ei consideră
că proiectele europene au un efect benefic în acest sens. Astfel, majoritatea
consideră că a crescut dimensiunea europeană a școlii în mare măsură (12%),
respectiv în foarte mare măsură (62%). Totuși, 5 respondenți (12%) consideră că
activitățile din proiectele europene au un impact redus asupra dimensiunii
europene a școlii, în timp ce 6 dintre ei (14%) sunt neutri sau nu au observat niciun
impact. Foarte puțini dintre respondenți (4,76%) consideră că impactul asupra
comunității școlare și a dezvoltării unei culturi colaborative este minor, în timp ce
majoritatea consideră că impactul este pozitiv în mare măsură (30,9%), respectiv
în foarte mare măsură (45,2%).
272
Rezultatele obținute
Pentru a verifica ipotezele vizate de cercetarea metodologică, analizăm
rezultatele obținute prin chestionare:
Presupunem că activitățile derulate în cadrul proiectelor europene conduc
la dezvoltarea competențelor transversale ale elevilor și profesorilor: din
răspunsurile subiecților eșantionului putem spune că în mare și foarte mare măsură
prin participarea la activitățile proiectului s-au dezvoltat competențele
transversale ale elevilor și ale cadrelor didactice;
Presupunem că participarea la un proiect european conduce la dezvoltarea
culturii organizaționale și a dimensiunii europene a școlilor: creșterea calității
educației la toate nivelurile conduce la dezvoltarea culturii organizaționale și la
dezvoltarea de parteneriate cu instituții similare;
Presupunem că prin colaborarea cu profesori din alte școli și din alte țări
europene, activitatea didactică formală și non-formală va deveni mai eficientă:
majoritatea profesorilor au apreciat pozitiv impactul schimburilor de bune practici
și a muncii colaborative. De asemenea, stagiile practice, schimburile de
experiențe derulate atât în cadrul activităților formale cât și în cele non-formale
au condus la creșterea calității actului educațional;
Presupunem că posibilitatea finanțării suplimentare prin proiecte
europene va contribui la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și la dotarea
suplimentară a școlilor cu echipamente IT, necesare unui învățământ de calitate:
majoritatea subiecților au considerat că finanțarea suplimentară prin proiecte
europene și posibilitatea dotării cu echipamente IT și cu materiale didactice
conduce la creșterea calității educației în învățământul preuniversitar.
Concluziile cercetării
Implementarea proiectelor cu finanțare europeană urmăreşte realizarea
de efecte la nivelul organizațiilor implicate, al beneficiarilor, precum si al întregii
comunități. Schimbările produse ca urmare a implementării proiectelor trebuie să
fie vizibile și active chiar din perioada de implementare a proiectului și să fie
sustenabile pe termen lung.
Aspectul urmărit de cercetarea metodologică a constat în investigarea
opiniilor acestora cu privire la impactul pe care proiectele în care au fost implicați
l-a avut asupra creșterii calității educației la nivelurile: organizațional, cadre
didactice, elevi.
Astfel, impactul participării la proiecte europene au produs următoarele
efecte:
La nivel organizațional: dezvoltarea culturii organizaționale, a dimensiunii
europene, a comunității școlare, în unele cazuri chiar la îmbunătățirea
managementului școlar. De asemenea, s-a observat o creștere a prestigiului
unității de învățământ în comunitate.
La nivelul cadrelor didactice: dezvoltarea competențelor didactice, de
utilizare a unor strategii inovative de predare-învățare-evaluare, cu rol de
promovare a incluziunii și a învățării eficiente; dezvoltarea spiritului de echipă, a
muncii colaborative.
273
La nivelul elevilor: creșterea participării la activități extrașcolare;

dezvoltarea stimei de sine, a competențelor de socializare, relaționare, spiritul de
echipă; creşterea nivelului de cooperare şi comunicare interculturală; dezvoltarea
leadership-ului.
Toate aceste beneficii asupra populației școlare conduc la un impact
pozitiv și asupra comunităților locale.
În concluzie, accesarea și participarea la proiecte cu finanțare europeană,
fie prin Fondul Social European, fie prin programul Erasmus+ conduce la creșterea
calității educației în fiecare unitate de învățământ, atât din mediul urban, cât și
din mediul rural. Sprijinul oferit pentru desfășurarea unor activități cu impact
asupra elevilor și cadrelor didactice, dezvoltarea unor parteneriate interne sau
externe, schimburile de experiență, toate conduc la dezvoltarea întregii
comunități educaționale.
BIBLIOGRAFIA
*** Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului
Operațional Capital Uman 2014-2020.
***Apelul “Profesori motivați în școli defavorizate”, 2016.
*** Apelul Național Erasmus+, 2015.
***Proiectul “Profesori dedicați – copii educați”, MySMIS 106915.
***Raport tehnic final “Profesori dedicați – copii educați”, MySMIS 106915.
*** Proiectul “Gender equality and entrepreneurship for all” 2015-1-RO01-
KA202 -015035.
***Raport final “Gender equality and entrepreneurship for all” 2015-1-
RO01-KA202 -015035.
***Competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții un cadru
european de referință, Bruxelles, 17.1.2018, COM(2018) 24 final, https://eur-
lex.europa.eu.
274
PROIECTELE EDUCAȚIONALE DE TIP VOLUNTARIAT
AUTOR: ADELA MIHAELA HOHA 28

“Voluntarii sunt singurele fiinţe de pe faţa pământului care reflectă
compasiune, grijă nemasurată, răbdare şi dragostea adevărată pentru naţiune.”
(Erma Bombeck )
Voluntariatul a cunoscut în ultimul timp o ascensiune rapidă în domenii
diverse. Voluntariatul înseamnă să socializăm mai mult, să-i ajutăm pe semenii
noștri dând dovadă de compasiune, înțelegere, dragoste. Prin proiectele de
voluntariat putem obține abilități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale și
de comunicare.
Voluntariatul rămâne o activitate demnă de a fi practicată și sprijinită în
școală. (Brebeanu,2016)
În România, activitatea de voluntariat a cunoscut în ultimul timp o
dezvoltare rapidă, începând de la nivel local, până la nivel național și
internațional, în domenii extrem de diferite (asistența și serviciile sociale,
cultural, medico-sanitar, educativ etc). Prin urmare, această mișcare se
desfășoară într-un cadru legal și este susținută de Legea nr. 78/2014 privind
reglementarea activității de voluntariat în România, publicată în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 469 din 26 iunie 2014.
Se știe că voluntariatul este un element însemnat în dezvoltarea educației
și formării profesionale de la cei mai mici cetățeni ai unei țări, până la cei mai
vârstă. Criteriul de bază al acestuia este responsabilitatea obținută efectiv numai
prin muncă, din care derivă respectul, la care se adaugă și alți factori importanți,
respectiv comunicarea și socializarea. De asemenea, activitatea de voluntariat
presupune interacțiune, spirit civic și organizatoric, curaj, încredere, colaborare,
inițiativă, responsabilitate și dinamism. Participând la activități de voluntariat,
înveți să promovezi într-o formă creativă ideile personale și să lupți pentru
realizarea lor până la final. Ca urmare, unde ar putea fi mai potrivit voluntariatul
dacă nu la clasele primare când elevii sunt formabili, la început de drum și deschiși
la experiențe noi? Așadar, prin acțiuni de voluntariat poți dezvolta sau obține
abilități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale (încredere, solidaritate,
toleranță, etc), devenind astfel mai conștient de ceea ce se întâmplă în jurul
nostru. (https://iteach.ro/experientedidactice/importanta-activitatii-de-
voluntariat-pentru-educatie)
Este clar că această activitate non-profit, nu înseamnă numai investiție în
tine însuți, înseamnă să te conectezi la colectivitate, să socializezi mai mult, să
fii activ într-un mod util și distractiv, înseamnă apartenența la un grup pe care să-
l ajuți necondiționat în timpul liber.
28
Sc.Gim.”I.I.Mureşanu”,Rebrişoara, Bistrița-Nǎsǎud. Master Asigurarea Calității
învățămîntului, Univ. Dimitrie Cantemir Tg.Mures, 2020-2022
275
Pentru a înțelege mai bine sensul cuvântului “voluntar”, etimologia

acestuia, am descoperit că o variantă o întâlnim în latină “voluntarius”, iar
cealaltă în franceză ”volontaire” și se referă la oameni și manifestările lor.
“Voluntar” înseamnă conform explicațiilor din DEX, – “care acționează de
bunăvoie, din proprie inițiativă, nesilit de nimeni în mod conștient; (despre
acțiuni) care se face de bunăvoie, fără constrângere”.
Exemple activități de voluntariat in şcoalǎ:
a). Activități de mentorat
Elevii cărora le place să fie în preajma altor copii pot ajuta în mai multe
feluri prin activităti de voluntariat.Una din modalitatile prin care pot ajuta este
să petreacă timp alături de copii mai mici sau de acceași vârstă (peer-learning),
care se pot confrunta cu probleme de citit, probleme de matematică sau alte
subiecte disciplinare pentru școală.De multe ori, o simplă întrebare adresată în
legatură cu un proiect sau o activitate de voluntariat poate clarifica mult lucrurile.
b). Voluntariat în cartier/ școală
Poate că nu există activitate de voluntariat pentru tineri mai bună decât
intenția de a face voluntariat în cartier sau școală.Un mod de a începe este
participarea la îndeplinirea nevoilor din cartier sau școală și asistarea persoanelor
care trăiesc acolo... Indiferent de obiectivul avut, activitățile de voluntariat pot
cu adevărat să creeze sentimentul de comunitate și să promoveze schimbări
pozitive pe termen lung.
Dintre beneficiile aduse de către acțiunile de voluntariat în folosul
comunității se numără crearea de relații strânse între profesori, elevi, comunitate.
Aceste relații pot, chiar, ține pe durata întregii vieți, iar acest lucru este cel mai
important aspect.Relațiile bune cu alți elevi sau comunitate ne pot ajuta să ne
simțim integrați în cartierul în care locuim sau în școala în care învățăm. În
definitiv, o comunitate mândră și unită va avea mai bine grijă de membrii săi,
exemplu:
- Revopsim băncile și gardurile, curățăm pereții de graffiti pentru a înfrumuseța
zona respectivă.
- Construim căsuțe pentru păsări și vrăbii pe care le putem monta în copaci.
Neputem relaxa și conecta cu mediul înconjurător mult mai ușor stând în
grădină și privind păsările.
- Oferim un exemplu pozitiv ajutându-i pe ceilalți. Putem fi voluntar pentru o
cauză nobilă.
- Organizarea unei curățenii generale în cartier este o idee foarte bună. Putem
începe dintr-o zonă restrânsă, iar dacă totul merge bine putem mări zona de
acțiune.
Prin activități sociale poți strânge oamenii în jurul unei idei.
c) Voluntariat pentru oamenii săraci
Activitățile de voluntariat pot avea și mai mare impact pentru elevii care
aleg voluntariatul pentru a susține o cauză în favoarea celor săraci din vecinătate
sau din lume. Ei își pot începe activitățile de voluntariat la o organizație locală
care îi ajută pe săraci. Colectarea donațiilor în alimente sau a donațiilor în obiecte
pot fi câteva idei de activități voluntare.
d) Voluntar pentru mediu
276
Elevii care vor să protejeze mediul pot fi interesați să se implice în

activități de voluntariat ale căror cauze relationează cu mediul înconjurator.
Există numeroase moduri prin care cei mici pot avea „activitătieco” de voluntariat.
Activitătile locale de voluntariat pot încuraja tinerii să ia atitudine si să se alăture
eforturilor de voluntariat în comunități diverse. Colectarea selectivă poate fi una
din cauzele pentru care elevii pot deveni voluntari.
e) Voluntari creativi
Tinerii voluntari creativi îsi pot folosi talentul pentru a-și dezvolta
propriile idei despre proiecte de voluntariat. Deși greu de realizat în clasele
primare, în acest tip de voluntariat se pot dona colectiile de artă către spitale de
copii sau către centre de plasament, sau se pot folosi de talentul lor pentru a face
o după amiază mai placutăcătorva copii prin activităti de desen sau sculptură.
Voluntariatul este modalitatea perfectă de a fi bineveniți ca membri
productivi, activi ai unei comunități.Chiar dacă mai multe organizații formale de
voluntariat necesită educație sau experiență anterioară, un număr mare de
organizații oferă șansa de a încerca ceva nou și de valoare cu mult entuziasm și
creativitate decât cunoaștere.Ca voluntari, copiii își pot demonstra abilitățile
independente și pot să lucreze în funcție de vârstă în funcție de nivelul lor real de
calificare, mai degrabă decât să fie limitați de vârsta lor.
Experiența dobândită prin voluntariat poate face o diferență de durată,
oferind tinerilor sentimentul că au un scop și un motiv pentru a rămâne în școală,
să se străduiască să învețe și să evite să se angajeze în comportamente negative
sau să facă alegeri proaste, cum ar fi sarcina în perioada adolescenței și abuzul de
droguri.
Voluntariatul poate stimula aptitudinile și valorile importante ale vieții la
copii. Copiii care participă la activități de voluntariat sunt recompensați cu noi
abilități și perspective.
Opțiunile de voluntariat stimulează abilitățile necesare unei maturități
productive. Competențele, pe care mulți copii nu le văd modelate în viața lor de
zi cu zi, pot include: responsabilitatea pentru finalizarea sarcinilor,
punctualitatea, fiabilitatea, îngrijirea și socializarea cu ceilalți. În concluzie, o
comunitate care susţine dezvoltarea actului educativ din şcoală, va beneficia
ulterior de generaţii de profesionişti, de actori sociali implicaţi, activi şi capabili
de schimbare; pe de altă parte, acţiunile de voluntariat ale
instituţiilorşcolareşireprezentanţilor lor de a răspunde nevoilor comunităţii, vor
contribui la rezolvarea problemelor actuale ale societăţii
Studiu de caz . Proiect educațional de voluntariat „Aproape de tine”

Proiectul educațional de tip voluntariat „Aproape de tine”, a fost lansat
și desfășurat în parteneriat cu Biserica Ortodoxǎ şi Centre de plasament, pe care
care nu le vom nominaliza din considerente etice.
Categoria în care se încadrează proiectul: proiect caritabil- domeniul
educație civicǎ, voluntariat
Nivel propus: primar - gimnazial
A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT:
Cadre didactice implicate: minim 5
277
Elevi implicați: minim 35

B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului: „Aproape de tine”
Tipul activității principale din cadrul proiectului: voluntariat, acțiuni caritabile
Domeniul în care se încadrează proiectul: domeniul educație civicǎ
cetățenească
B4: Număr participanţi la proiect: minim 40
B5: Bugetul proiectului: sponsorizǎri/buget propriu
B7:Proiectul este cu participare: directă
REZUMATUL PROIECTULUI
Beneficiarii proiectului:
• direcţi: minim 35 copii voluntari din cercul de elevi „Micii creştini”, copii
proveniți din Centrul de Plasament; 5 cadre didactice
• indirecţi: elevii şi părinţii care se implicǎ în acțiunile caritabile; asistenți
maternali, preot ortodox
a. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura: Activitatea 1: Bucuria
de a dărui. Fii voluntar!
Activitatea 2: Gǎtim din suflet penrtu tine!
Activitatea 3: Colinde din suflet de copil!
Activitatea 4: Concursul de picturǎ „Icoana sufletului meu...”
Activitatea 6: O mȃnȃ spre tine!
b. Descrierea activităţii principale:
Copiii din cercul de elevi „Micii creştini”, doresc sǎ se implice, în activitǎţi
caritabile. Activitatea evidenţiază importanţa dezvoltării unei legături între copiii
provenind din medii sociale si familiale diferite, aşa încât, în final, să fie redusă
distanţa socială şi prejudecăţile.
Grupul de parteneri implicat în implementarea şi desfăşurarea activităţilor
proiectului educaţional de voluntariat „ Aproape de tine” promovează:
• dialogul între copii ce trăiesc în medii diferite, care va conduce la realizarea de
legături sufleteşti, punți de legǎturǎ pentru depăşirea diferenţelor care ne
despart;
• antrenarea copiilor în activităţi sociale, voluntare şi dezvoltarea
responsabilităţii, a implicării în rezolvarea unor probleme sociale
minore.
Pentru reuşită sigură, activităţile vor fi pregătite din timp: selecția
voluntarilor din cercul de elevi, in funcție de abilitaților, vor fi impǎrțiti pe
activitǎți; repetiţii pentru minispectacole, colaborarea cu pǎrinții în vederea
confecționǎrii/procurǎrii unor produse (cǎrți, fructe, rechizite, jucǎrii);
ambalarea pachetelor-cadou, amenajarea expoziţiilor, crearea ambientului,
asigurarea condițiilor pentru fabricarea produselor de patiserie etc. De asemenea,
copiii vor fi instruiţi în cadrul cercului de elevi în vederea abordǎrii unei poziţii
corespunzătoare faţă de ceilalţi: să dovedească un comportament atent, tolerant
şi civilizat, să manifeste înţelegere, respect, interes pentru membrii grupurilor
partenere.
278
c. Impactul educativ estimat asupra grupului țintă:

Prin participarea la activitǎțile proiectului se evidențiazǎ capacitǎţile
creatoare ale copiilor, talentul artistic, sentimente de respect pentru mediul
social și natural din care facem parte, se cultivǎ abilităţile de cooperare şi de a
lucra în echipă, este stimulatǎ creșterea stimei de sine şi a încrederii în forţele
proprii.
C .PREZENTAREA PROIECTULUI
Argument:
In comuna noastrǎ sunt 35 de copii proveniti din Centrul de Plasament ,
care locuiesc temporar la asistenți maternali. Unii dintre ei fac parte din Cercul
de elevi „ Micii crştini”. Dorim sǎ implicǎm cǎt mai mulți copii din familii diferite,
sa ajutǎm pe cei din familii cu situație materialǎ precarǎ. Programul activitǎților
va fi considerat o experienţă pozitivă pentru toţi cei implicaţi, deoarece îşi vor
împǎrtǎși preocupările, copiii vor fi îndrumaţi să înţeleagă ce este prietenia, sǎ
conștientizeze de ce este important sǎ se respecte normele de convieţuire socială,
sǎ adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului cu care vin în contact;
vor înțelege cǎ fiecare om are în suflet o comoarǎ ascunsǎ: bucuria de a dǎrui și a
zâmbi sincer.
Scopul proiectului:
Conștientizarea copiilor din cadrul cercului de elevi „ Micii creştini”, în
ciuda diferențelor dintre ei și copiiidin plasament, copiii cu dificultăți de învățare
sau defavorizați de condițiile sociale, aceștia din urmă pot dovedi că sunt capabili
de fapte și gânduri frumoase, că ştiu, că pot, că vreau și că, de asemenea, merită
cunoscuți, apreciați, tratați cu înțelegere și respect, acordându-li-se astfel
drepturi și șanse egale tuturor în procesul de integrare socială și educațională.
Obiectivele proiectului:
• Obiective generale
O1 - Să implicăm în mod activ copiii care provin din familii vulnerabile din
punct de vedere social și copiii cu nevoi speciale din centrele de plasament, în
comunităţile locale;
O3 - Să implicăm copiii voluntari în acţiuni practice de ameliorare a
modului de viaţă pe care îl, copiii din Centrul de plasament și persoanele cu nevoi
speciale, prin stimularea responsabilităţii faţă de aceştia;
O4- să dobândească sentimente de înţelegere, respect faţă de toate
persoanele, indiferent de grupul din care fac parte.
• Obiective specifice
Să sensibilizăm copiii faţă de problemele semenilor lor, aflaţi în dificultate;
Să cultivăm sentimentul de întrajutorare, de respect şi înţelegere faţă de oameni;
Să dezvoltăm copiilor abilităţi de a rezolva probleme şi de a lua decizii;
Să organizăm activităţi comune, pentru conştientizarea afectivităţii de grup ca
suport al prieteniei;
Să implicăm copiii şi părinţii în derularea unor activităţi cu caracter
extracurricular cu scop caritabil;
Să stimulăm capacităţile creatoare, artistice, sportive ale elevilor prin organizarea
de expoziţii, minispectacole şi întreceri sportive;
Să aplicăm reguli de comportare civilizată, în diferite situaţii;
279
Să extindem colaborarea între instituţii diferite.

Descrierea activităţilor:
Activitatea 1:
a. Titlul activităţii:Bucuria de a dărui. Fii voluntar!
b. Data/perioada de desfăşurare: octombrie
c. Locul desfăşurării: in şcoalǎ
d. Participanţi: reprezentanți ai elevilor din cercul de elevi,în vederea
selecționǎrii grupului de voluntari care sa participe la activitǎți pe domenii
e. Descrierea pe scurt a activității:
. Activitatea se va desfǎșura sub formǎ de dezbatere, în care elevii din
cadrul cercului de elevi „Micii creştini”,ai ciclului primar si gimnazial vor acumula
cunoștințele necesare în vederea desfǎșurǎrii unor acțiuni în scop umanitar
beneficiile activităţilor de voluntariat atât asupra beneficiarilor cât şi asupra
voluntarilor, principalele activitǎți care le vor incita interesul pe parcursul
derulǎrii acestui program.
Activitatea 2
a. Titlul activităţii: Gǎtim din suflet pentru tine!
b. Data/perioada de desfăşurare: noiembrie
c. Locul desfăşurării: brutǎria Bisericii ortodoxe
c. Participanţi: voluntari
d. Descrierea pe scurt a activității:
Voluntarii vor prepara şi coace impreunǎ cu femeile care lucreazǎ la
cuptorul Bisericii, cozonacii de post, cu ingrediente cumparate din donații. Apoi
ei işi vor vinde produsele printre doritorii din comuna noastrǎ
Activitatea 3
a. Titlul activităţii: Colinde din suflet de copil!
b. Data/perioada de desfăşurare: decembrie
c. Locul desfăşurării: Biserica ortodoxǎ
d. Participanţi: cadre didactice , membrii grupului țintǎ, inclusiv elevii cu
CES, cu dificultăți de învățare și adaptare, membri din cadrul comunitǎții
locale, invitați
Voluntarii, împreunǎ cu alți membri ai grupului țintǎ din școlile partenere,
vor participa la programul artistic susținut de cǎtre copiii din cadrul cercului de
elevi „Micii creştini”. Ei vor prezenta un scurt moment dedicat Crǎciunului, de
exemplu: scenete de micǎ dimensiune, colinde, poezii.
Din donațiile celor care vor fi spectatori - adulți se vor cumpǎra ulterior
câte o jucǎrie sau alte produse utile (rechizite, șosete, mǎnuși, fulare etc.) pentru
copiii din grupul țintǎ .
Activitatea 4
a. Titlul activităţii: Concursul de picturǎ„Icoana sufletului meu”
280
b. Data/perioada de desfăşurare: martie

c. Locul desfăşurării: Scoalǎ
d. Participanţi: elevii voluntari
Concursul care se organizează ca activitate în cadrul Cercului de elevi își
propune: să evidenţieze efectele activităţilor de voluntariat, prin exprimare
grafică a sentimentelor elevilor beneficiari referitor la activităţile cu elevii
voluntari; să stimuleze creativitatea plastică a elevilor beneficiari; să sensibilizeze
comunitatea cu privire la necesitatea activităţilor de voluntariat, în rândul
elevilor. Concursul se va organiza in incinta şcolii, picturile vor fi pe sticlǎ. Se vor
picta atǎt icoane, cǎt şi portretele mamelor. Se va organiza apoi o expozitie cu
vǎnzare.
Activitatea 5
a. Titlul activităţii: ”O mǎnȃ spre tine”
b. Data/perioada de desfăşurare: aprilie, inainte de Sf. Paşti
c. Locul desfăşurării: la magazine
d. Participanţi: elevii din grupul țintă
Activitatea de fațǎ constǎ in folosirea banilor colectați la celelate 4
activitǎți pentru cumpǎrǎrea de produse de papetǎrie, imbrǎcǎminte, produse
alimentare pentru copiii proveniti din Centrul de plasament, copiii din grupul țintǎ.
Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării
proiectului
• Rezultate calitative:
Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra grupurilor
ţintă, pe mai multe nivele:
- Elevii vor avea posibilitatea să cunoască şi să manifeste interes faţă de
situaţiile sociale prezentate;
- Participarea autorităţilor locale şi a părinţilor la activităţile proiectate va
duce la instituirea unei relaţii eficiente (informare, comunicare,
implicare) între şcoală şi comunitate;
• Rezultate cantitative
- Implicarea unui numǎr cât mai mare de persoane care sǎ sprijine derularea
proiectului (voluntari din rândul profesorilor și copiilor, membri din
comunitatea localǎ, pǎrinți, eventuali sponsori);
- Colectarea unui numǎr apreciabil de produse, pentru a oferi un grad de
satisfacție ridicat pentru toți membrii grupului țintǎ (fructe, legume,
jucǎrii, suveniruri etc);
- Implicarea voluntarilor în cât mai multe activitǎți ale proiectului, prin care
sǎ își aducǎ contribuții proprii: workshop-uri, jocuri active de de
socializare, cooptarea copiilor din centre în activitǎțile ce presupun munca
în perechi/echipǎ; colaborare cu cadrele didactice din școalǎ în vederea
colectǎrii și distribuirii produselor donate etc.
281
Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului

• Fişe de evaluare pentru fiecare activitate;
• Analiza produselor activităţii;
• Întâlniri de lucru “fațǎ în fațǎ” la începul și la sfârșit de proiect;
• Discuții on-line pe grupul înființat pe www.facebook.ro, care va purta ca
titlu numele proiectului:
• Lucrǎrile cu caracter practic- aplicativ prezentate de cǎtre cadrele
didactice implicate din cadrul sesiunii de comunicǎri privind educația în
scopul dezvoltǎrii simțului comunitar.
Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare
- distribuirea de pliante şi broşuri;
- note informative afişate la panourile şcolilor;
- prezentǎri în cadrul comisiilor metodice, consiliilor profesorale,
cercurilor pedagogice;
-popularizarea rezultatelor în sesiuni de comunicări, simpozioane, în presa
locală, precum și în alte publicații ale unitǎților partenere.
Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului
D . BUGETUL PROIECTULUI:
- autofinanţare;
-atragerea în proiect a agenţilor economici locali;
-resurse materiale şi informaţionale: internet, hârtie colorata cartonata,
materiale plastice, lipici, markere, foarfece, laptop.
Comcluzie
Implicarea într-un program de voluntariat te poate ajuta să te descoperi
pe tine, să tinzi către idealuri, să te dedici şi să progresezi. Experienţa
voluntariatului e de departe un context de care îţi vei aminti mereu, pentru cǎ
este o experiențǎ de neuitat. Te bucuri de oportunitatea de a-ţi pune în practică
propriile proiecte, ai ocazia de a-I sprijini pe cei din jurul tău, interacţionezi cu
persoane cu care vei putea să dezbaţi teme de interes şi participi la evenimente
importante. În plus, îţi creezi relaţîi, conexiuni şi asta te vă ajuta enorm. Pe lângă
asta, colecţionezi amintiri, zâmbete şi clipe memorabile. Intri in inima omului, te
incarci cu bucuriile lui si asta nu este un lucru puțin. Te dezvolţi într-un mediu
neconvenţional, alături de oameni energici şi creativi. Îţi îmbunătăţeşți
aptitudinile, înveţi să analizezi într-un mod critic lucrurile, realitatea capătă alt
sens. Îţi organizezi activităţile şi îţi valorifici timpul. Voluntarii ştiu să ţintească
acolo unde îşi doresc, vad luminita de la capǎtul tunelului, iar pentru asta e nevoie
de organizare, răbdare şi timp. Inima lor e mare!
282
Bibliografie:
• Chendea C, Nițu D, Ghidul voluntarului, București, 2016.
• Rădulescu E. Tîrcă A., Educația civică prin activități extrașcolare cu
character interdisciplinar, Editura Educația 2000+, București, 2004.
• Voluntariada copiilor, Asociația Centrul Educațional ,,Mara’’, Editura
Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011;
• https://iteach.ro/experientedidactice/importanta-activitatii-de-
voluntariat-pentru-educatie
283
„INTEGRAREA ABSOLVENȚILOR DE FACULTATE ÎN

CÂMPUL MUNCII”
AUTORI: COLDEA BIANCA-MARIA, VERESS JULIA 29

1. Solicitant: Veress Julia, Coldea Bianca
2. Responsabilul de proiect: Veress Julia, Coldea Bianca
3. Descrierea pe scurt a aplicantului. Aplicanții sunt 2 farmaciști din
generația post-decembristă care doresc sa contribuie la integrarea absolvenților
în câmpul muncii. De ce? Pentru că au simțit pe propria piele cât de anevoios este
să găsească un loc de muncă imediat după terminarea studiilor universitare.
Obiectivul proiectului reprezintă crearea unui sistem de formare şi orientare
profesională pentru 100 de tineri, studenți în an terminal la universități cu profil
medical. Activățile propuse presupun atât pregătirea CV-ului, contului de
Linkedin, activități de auto-cunoaștere, de susținere a unui discurs, prezentarea
punctelor forte care recomandă viitorii absolvenți pentru posturile pe care
concucrează, punerea în valoare a calităților proprii precum și efectuarea unui
stagiu de practică propriu zisă, cu acumularea unui minim de experiență pentru
un viitor loc de muncă.
4. Partenerul (-ii) proiectului: Universitatea „Dimitrie Cantemir”
Tg.Mureș; ONG-uri, UMFST “George Emil Palade” Tg. Mureș
5. Parteneri asociați -familiile studentilor cuprinşi în proiect;agenţi
economici (firme partenere: farmacii, companii din industria farmaceutică, clinici
private, cabinete stomatologice, centre de zi, centre de plasament, etc.);
specialiști în domeniul consiliere și orientare profesională; Inspectoratul teritorial
de muncă (ITM); voluntari
B. Proiectul
6. Titlul proiectului: Integrarea absolvenților de facultate în câmpul
muncii (IAFCM)
7. Locul desfăşurării proiectului (localitate): Tg. Mureș
8. Durata proiectului: de la 1 octombrie 2021până la 30 septembrie 2022
9. Rezumatul proiectului. Proiectul „Integrarea absolvenților de
facultate în câmpul muncii (IAFCM)” are ca scop stimularea motivației și facilitarea
inserției socio-profesionale a absolvenților în scopul îmbunătățirii relevanței
ofertei educaționale a învățământului superior față de cererea pieței muncii și a
creșterii calității pregătirii studenților.
29
Departamentul de Pregatire a Personalului Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II,
Disciplina: Proiectarea si managementul proiectelor educationale, 2021
284
Gupurile-ţintă, beneficiari: a.Beneficiari direcți: 100 de absolvenți ai

programelor de studii: medicină generală, asistență medicală, farmacie, asistență
de farmacie, balnefiziokinetoterapie și recuperare, nutriție, cosmetică medicală,
psihologie, medicină dentară, tehnică dentară. b.Beneficiari indirecți: companii
de profil medical
Activităţile principale: Vom lua legătura cu operatori economici și
companii de profil (medical) în vederea facilitării practicii de specialitate pentru
studenții în ani terminali având specializările enunțate anterior. Vom selecta
participanții la proiect pe baza unor interviuri preliminare și a unor fișe de
competență. Vom apela la serviciile unui expert în domeniul consiliere și orientare
profesională care să îndrume absolvenții în întocmirea unui CV cât mai complex și
mai relevat pentru specializarea proprie. La finalul etapei de selecție și pregătire
a CV-ului, grupul țintă va beneficia de o practică de 6 luni, remunerată în cadrul
proiectului.
Rezultatele estimate: Integrarea în câmpul muncii prin facilitarea
obținerii unui potențial loc de muncă, practica reprezentând un minim de
experiență pe care angajatorii îl privesc ca un punct forte în procesul de recrutare.
•Diagrama cauză-efect
Obiectivul general
Obiectivul general al proiectului este de a consolida rolul universităților în
evaluarea modului în care cunoștințele, competențele și abilitățile dobăndite sunt
suficiente pentru a permite absolvenților de învățământ superior să se angajeze și
integreze pe piața muncii, să dezvolte o afacere proprie, să continue studiile
universitare și să învețe și specializeze permanent. Studiul va urmari traseul socio-
profesional imediat după absolvire și după o perioadă considerată a fi suficientă
pentru atingerea unui anumit nivel profesional și conturarea unei percepții
individuale privind nevoile/ necesitățile profesionale și de angajare.
285
Obiectivele specifice SMART

a.Obiective SMART pe termen scurt – atragerea și selectarea grupului țintă
S - specific – stabilirea unui contact cu studenții din an terminal de la specializările
definite în cadrul proiectului
M - măsurabil – studenții participanți să fie dispersați în mod egal pe specializările
enumerate în cadrul proiectului
A - Atins – promovare prin intermediul afișelor în universități, pe rețele de
socializare, site-uri web, întâlniri cu absolvenții
R - Relevant – pentru a forma grupul țintă
T - Timp – 2-3 luni, finalizarea selecției
b.Obiective SMART pe termen scurt – selectarea partenerilor (operatori economici
și parteneri de profil)
S - specific – stabilirea unui contact cu potențiali parteneri, companii de profil
M - măsurabil – partenerii implicați să fie dispersați în mod egal pe specializările
enumerate în cadrul proiectului
A - Atins – contact direct cu reprezentanți ai companiilor implicate, stabilire de
întâlniri pentru prezentarea conceptului
R - Relevant – pentru a forma un mediu propice de formare al absolvenților
T - Timp – 2-3 luni, atragerea unui număr cât mai mare de parteneri.
c.Obiective SMART pe termen mediu – Crearea unui sistem de formare şi orientare
profesională pentru 100 de tineri, studenți în an terminal la universitate
S - specific – efectuarea stagiului de practică în cadrul unor companii de profil
M - măsurabil – acumularea unui minim de experiență pentru un viitor loc de muncă
A - Atins – dezvoltarea unor abilități practice specifice profilului educațional
R - Relevant – oportunități de angajare pentru cât mai mulți absolvenți de
universitate, reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor la nivel național
T - Timp – 6 luni-1 an, perioada desfășurării proiectului IAFCM
11. Justificarea proiectului
„Refuzați pentru că n-au experiență! Mulți absolvenţi nu lucrează în
domeniul pentru care s-au pregătit. Lipsa interesului în formarea angajaţilor, din
partea multor angajatori, face ca absolvenții să obțină cu dificultate jobul dorit.
Din cauza acestui fapt, absolvenţii rămân fără experienţa necesară pentru a
practica în domeniul în care s-au pregătit.” (http://sapm.forhe.ro/wp-
content/uploads/2016/04/SAPM_raport_centralizat-
final.pdf?fbclid=IwAR2Ipy7QX1kzHuM5B45_cuS8_zn0viEfwZF33-XX6omLzKeyuLXSZl8Eg6Y )
286
12. Contextul proiectului-Analiza SWOT

- Strenghts - Weeknesses
- parteneriate viabile și eficiente pe - nivel scăzut al pregătirii inițiale
parcursul facultății - lipsa de interes față de integrarea pe
- entuziasmul și creativitatea absolvenților piața muncii
aflați la început de drum - deficit de activități practice în
- capacitatea de a rezolva conflicte, defavoarea noțiunilor teoretice
inteligența emoțională - digitalizarea nu e utilizată la
- self training, dezvoltarea de abilități capacitate maximă și în scopul
adiacente pregătirii clasice din cultivării abilităților profesionale
universitate - nivel scăzut al interesului manifestat
- accesul la o gamă variată de surse de de părinți
informare - nesiguranța în forțele proprii
- generația actuală posedă abilități - nevoia de o paletă largă de resurse și
înnăscute în ceea ce privește utilizarea abilități pentru a practica eficient
tehnologiei și a însușirii limbilor străine - lipsa experienței în domeniu
- posibilitatea de a lucra remote - managementul resursei de timp
(telemuncă) - carența în cunoștințe pentru
- rezultate bune la concursuri și comunicări utilizarea instrumentelor digitale /
orale softuri/ echipamente de ultimă
- participarea la programe de schimb de generație
experiență - lipsa motivației pentru continuarea
studiilor și formare continuă
- Oportunities - Threats
- programe de parteneriat educațional cu - pregătirea studenților se bazează în
instituții din domeniul educației continuare, preponderent pe noțiuni
- domenii de pregătire profesionale strict teoretice
aparținând sectoarelor economice - deficit în corelarea noțiunilor
prioritare în zonă teoretice cu cele practice
- atragerea de fonduri prin prestări de - cadre didactice după modelul celor
servicii către persoane fizice din anii `90
- posibilitatea angajatorilor de a obține - angajatorii se feresc de persoanele
fonduri suplimentare de la stat în urma fără experiență
angajării și instruirii absolvenților fără - absența centrelor universitare în
experiență în domeniul absolvit orașul de reședință
- posibilitatea de a aplica pentru proiecte - dificultăți de integrare
europene socioprofesionale ale absolvenților
- disponibilitatea agenților economici - nevoile sociale s-au schimbat de-a
pentru dezvoltarea de parteneriate cu lungul timpului, ponderea unor
universitățile, susținerea studenților prin domenii de activitate
acordare de burse - suprasaturarea de pe piața muncii în
- resursa nelimitată a internetului anumite domenii (drept, finanțe etc.)
- facilități de transport în toate direcțiile/ - migrația forței de muncă calificată
ușurința de a face naveta spre țările europene dezvoltate
- prezența centrelor universitare în orașul - scăderea ratei natalității și
de reședință îmbătrânirea populației
287
- nevoia de forță de muncă țintit pe

anumite domenii (IT, fizică, chimie,
personal medical etc.)
Tabelul cu activitățile, timpul alocat fiecărei activități, responsabil
activitate, resurse alocate:
Etapa Activitatea Perio Resurse Responsabil
ada alocate
Pregătirea şi Întâlnirea echipei de Oct. Managerul de
Proiectarea management a proiectului 2021 proiect
activităţilor Organizarea echipei de Oct. Proces verbal Managerul de
implementare a 2021 cu atribuțiile proiect
proiectului repartizate de Echipa de
către echipa proiect
de
management
Promovarea Conceperea materialelor Oct. – Pliante de Responsabilii
proiectului informative Dec. popularizare a cu promovarea
Tipărirea sau 2021 proiectului, şi diseminarea
multiplicarea articole în informațiilor
materialelor informative presa locală şi
Organizarea şi regională,
desfăşurarea popularizare
evenimentului pe pagina
(conferinţei) de lansare a web, pe
proiectului platforma on-
Dezvoltarea şi line a fiecărei
întreţinerea paginii web a şcoli,
proiectului elaborare
newsletter
Recrutarea Recrutarea și întâlnirea Oct. – Spatiul de Responsabilul
preliminară a Dec. înâlnire și de cu pregătirea
partenerilor: cunoaştere 2021 desfășurare a participanţilor
reciprocă, familiarizare activităților, Reprezentantu
cu proiectul, mod de Timp l legal pentru
comunicare, activităţile supervizare -
proiectului, procedură de monitorizare
monitorizare a realizării internă
activităţilor proiectului
Recrutarea și selecția Nov. – Spatiul de Responsabilul
grupului țintă Dec. înâlnire și de cu pregătirea
Contactarea studenților 2021 desfășurare a participanţilor
admiși, stabilirea cadrului activităților, Reprezentantu
legal, întocmirea Timp, Obiecte l legal pentru
documentației și papetărie supervizare -
contractelor de practică monitorizare
internă
Pregătirea Elaborarea fişelor de Ian. – 20 de fişe de Responsabilul
participanțil exerciţii pentru auto- Feb. auto- monitorizarea
or cunoaştere - 20 de fişe 2022 cunoaştere materialelor
didactice
288
Elaborarea auxiliarelor Ian. – Auxiliare Responsabilul

curriculare necesare în Feb. curriculare-12 monitorizarea
educaţia pentru carieră- 2022 exerciţii de materialelor
12 exerciţii de orientare orientare didactice și
profesională, 10 profesională, Responsabilul
instrumente de 10 cu pregătirea
planificare a carierei, instrumente participanţilor
elaborarea unui CV – de planificare Reprezentantu
model, cont de Linkedin a carierei l legal pentru
supervizare -
monitorizare
internă
Analiză chestionare, Ian. – Schimb de Responsabilul
workshop: jocuri de Feb. bune practici cu pregătirea
autocunoaştere: 2022 Programul participanţilor
prezentare rezultate întâlnirii
chestionare prezentare Prezentări ppt
PPT a derulării procesului Film didactic
de implementare, de Minuta
către fiecare partener, întâlnirii
simularea unui „Interviu
de angajare”
Practica Deplasarea participanţilor Mar. – Întâlniri, Echipa de
propriu-zisă (absolvenților) la locaţia Aug. vizite, proiect
de derulare a practicii de 2022 asistențe (Reprezentant
formare la instituţia gazdă ul legal pentru
a activităţilor de job. supervizare-
Activităţii de monitorizare
formare/observare - internă)
Mobilitatea se va
desfășura conform
calendarului
planificat/agreat
împreună cu partenerii. O
planificare adecvată a
activității va fi centrată
pe nevoile şi experiența
participanților.
Monitorizarea și evaluarea Mar. – Calendare, Echipa de
pe parcurs a proiectului Aug. fişe (de proiect
Identificarea şi analizarea 2022 progres, (Reprezentant
aspectelor de pontaj, etc.) ul legal pentru
îmbunătățit, reanalizarea ghiduri, supervizare -
rezultatelor şi impactului calendare, monitorizare
urmărit, stabilirea chestionare, internă,
metodelor de evaluare şi întâlniri, Reprezentantu
crearea instrumentelor vizite, l financiar)
care urmează să fie asistențe,
utilizate în funcție de ateliere,
specificul proiectului, portofolii,
precum şi cadrul temporal rapoarte de
în care va avea loc progres
289
această activitate
complexă.
Evaluare şi Planificarea colectării Sep. Fișe de Managerul de
follow-up datelor (monitorizarea 2022 feedback proiect și
progresului proiectului) Trecerea în Echipa de
contribuie pe deplin la revistă a proiect
realizarea unui proces de datelor
evaluare fidel şi corect. obținute
Evaluarea şi
îmbunătăţirea
conceptului de proiect, cu
ajutorul grupului țintă,
respectiv a partenerilor
implicați
La finalul proiectului, în
baza indicatorilor
menţionaţi în formularul
de candidatură, se
analizează măsura în care
au fost atinse obiectivele
proiectului și s-au obţinut
rezultatele așteptate. De
asemenea, se fac
aprecieri în ceea ce
priveşte utilitatea
continuării proiectului şi
în ce mod.

Manager proiect (Coldea Bianca-Maria, farmacist)
• este în contact permanent cu responsabilii de proiect;
• cunoaște foarte bine proiectul și grupul ţintă vizat;
• este responsabil de toate informaţiile;
• poate oricând să ofere informaţii suplimentare responsabililor de proiect și/
sau altor părţi terţe interesate;
• are o viziune de ansamblu asupra implementării proiectului;
• este în contact cu ceilalţi membri ai echipei de proiect pentru a le oferi sprijin;
• coordonează toate activităţile proiectului (atât cele legate de gestiunea
administrativă, cât și cele legate de gestiunea financiară);
• este în contact cu partenerii de primire pentru a se asigura că sunt îndeplinite
condiţiile necesare derulării activităţilor de formare/predare/job shadowing;
• este responsabil cu organizarea și derularea întâlnirilor echipei de
implementare pentru a urmări progresul proiectului și măsura în care acesta își
va îndeplini obiectivele și,dacă este cazul, pentru luarea unor măsuri de
corectare a neajunsurilor constatate;
• consultă în permanenţă candidatura aprobată și modificările survenite pe
parcurs (dacă este cazul) pentru a se asigura de corespondenţa prevederilor
asumate în aceasta și activităţile derulate efectiv;
290
• ţine evidenţa documentelor proiectului (în toate fazele de implementare) și

se asigură că toate documentele justificative sunt în portofoliul proiectului care
se află la sediul instituţiei beneficiare.
Echipa de proiect
Responsabilul financiar (S.B, Expert contabil):
• cunoaște prevederile financiare care se aplică acestui tip de proiecte și
clauzele contractuale corespunzătoare și are acces la conturile instituţiei;
• oferă sprijin echipei de implementare pentru achiziţia de bunuri și servicii în
vederea derulării activităţilor de proiect, dar și a mobilităţilor efective;
• gestionează relaţia cu banca și ţine evidenţa corespunzătoare a tranzacţiilor
care se fac din contul dedicat proiectului;
• păstrează documentele financiare în ordine cronologică și se asigură că toate
documentele justificative sunt în portofoliul proiectului care se află la sediul
instituţiei beneficiare.
Responsabilul cu pregătirea participanţilor (C.L, psiholog specialist în
domeniul consiliere și orientare în carieră):
• organizează și derulează procesul de pregătire a participanţilor;
• cunoaște perioadele de derulare a activităţilor de formare/predare/ job
shadowing pentru a putea planifica derularea orelor de pregătire;
• cunoaște proiectul și are în vedere punerea în practică a prevederilor asumate
de instituţie în candidatura aprobată;
• pregătește materialele necesare derulării pregătirii;
• ţine evidenţa activităţilor derulate și păstrează în portofoliul proiectului
documentele justificative aferente pregătirii participanţilor (materialele, liste
de prezenţă etc.).
Responsabilul cu publicitatea și diseminarea rezultatelor proiectului
(AM, expert PR, comunicări marketing):
• întocmește, împreună cu ceilalţi membri ai echipei de implementare, un plan
de diseminare;
• propune activităţi, metode și instrumente de diseminare adecvate proiectului
și grupurilor ţintă;
• ia legătura cu terţe părţi pentru co-interesarea acestora de a participa la
activităţile de diseminare;
• pune în practică, împreună cu alţi membri ai echipei de implementare și cu
participanţii la stagiu, activităţile de diseminare;
• se încadrează în termenele limită de derulare a activităţilor de diseminare,
asumate de instituţie în candidatura aprobată;
• ţine evidenţa activităţilor derulate și păstrează în portofoliul proiectului
documentele justificative aferente diseminărilor (mape, liste de prezenţă,
fotografii etc).
Reprezentantul legal pentru supervizare- monitorizare internă, co-
fondator (Veress Julia, farmacist):
291
• derulează vizite de monitorizare a activităţii participanţilor în cadrul

organizaţiei gazdă, conform prevederilor asumate prin candidatura aprobată;
• menţine legătura cu instituţia de trimitere, în vederea comunicării către
responsabilul de proiect, a aspectelor care necesită îmbunătăţire pe parcursul
mobilităţii;
• redactează un raport al monitorizării pe care îl prezintă echipei de
implementare și pe care îl depune în portofoliul proiectului. Monitorul (din
partea Beneficiarului):
• menţine legătura cu instituţia de găzduire, în vederea comunicării către
responsabilul de proiect, a aspectelor care necesită îmbunătăţire pe parcursul
mobilităţii;
• monitorizează implementarea activităţilor, conform prevederilor asumate prin
candidatura aprobată
• redactează un raport al monitorizării pe care îl prezintă echipei de proiect și
pe care îl depune în portofoliul proiectului.
Orice material necesar in desfășurarea activății – lista de necesități (se
regasesc descrise detaliat în anexa Buget: laptop, aparat foto, videoproiector,
sediu (birou) și utilități, telefon, onsumabile (papetărie, protocol)
• Materiale publicitare: site web (găzduire / actualizări), materiale
publicitare printate, găzduire de evenimente de marketing
Suma totală solicitată: 1,158,940.00 lei
• Tabel Buget - detaliat (Anexa 2 atașată ca și document excel)
292
17. Resurse informaționale. Activități de diseminare, promovare:

anunțuri, pagină web – public, social-media, presa locală, afișe, pliante
18. Rezultatele scontate: impactul proiectului şi mijloace de monitorizare
şi evaluare a rezultatelor:
• rezultate cantitative: ne așteptăm ca cel puțin 40% din grupul țintă să fie
acceptat și să i se ofere un loc de muncă de către angajatorul la care a
efectuat practica.
• rezultate calitative: dobândirea unor abilități profesionale practice în
domeniul studiat, activități de auto-cunoaștere a absolvenților, care duc
creșterea stimei de sine, simularea unui interviu, care duc la o rată de
succes în dobândirea unui loc de muncă dorit.
• impactul:
a.impactul educaţional:
- generarea unor schimbări prim posibilitatea de a aprofunda și de a pune în
practică noțiunile teoretice dobândite pe parcursul studiilor universitare;
- dobândirea de informații și abilități;
- îmbunătățirea capacității de a opera cu conceptele şi metodologia specifice
disciplinelor de lucru din domeniul învățământului școlar special și aplicarea
metodelor activ-participative-formative îmbunătățirea competenței de a
planifica, organiza valorificând cunoștințele de specialitate la nivel înalt;
b.impactul economic:
- creșterea capacității de a declanșa schimbări în ceea ce privește modernizarea
și deschiderea companiilor de profil medical spre a angaja proaspeți absolvenți;
- deschiderea absolvenților spre a rămâne în țară și a contribui la dezvoltarea
economiei;
- dezvoltarea infrastructurii de transport;
c.impactul social:
- îmbunătățirea competențelor de management, de evaluare, decizionale, de
formare, lingvistice;
- autonomie, responsabilitate, atitudine de relaţionare şi comunicare deschisă,
cooperantă, receptivă, acceptarea evaluării din partea celorlalţi, echilibru
caracterial;
d.impactul ecologic: popularea, în timp, a arealului geografic.
Prelucrarea şi analiza comparativă a datelor empirice provenite, pe de o
parte, din mediul universitar, iar pe de altă parte, de pe piaţa muncii înalt
calificate, a condus la identificarea nevoii de dezvoltare a inserţiei absolvenţilor
cât mai curând după obţinerea diplomei de licenţă.
293
„O ȘANSĂ PENTRU O EDUCAȚIE MAI BUNĂ” ȘCOALA

DIN COROI
30
AUTOR: LĂCRĂMIOARA- IONELA COJOCARIU
Echipa de proiect: Manasoiu (Pui) Monica Emilia, Varadi (Hurducaciu) Sanda

Ioana, Muntean (Căbuz) Maria Zamfira
1. Solicitant: Primăria Coroi, Jud. Mureș, str Prncipală nr3-5, Tel: 0755
000 000, fax: 000 000 000, e mail: primariacoroi@gmail.ro.
2. Responsabilul de proiect: Lacramioara Cojocariu.
3.Descrierea pe scurt a aplicantului: Primăria este instituția cu
activitate permanentă, formată din primar, viceprimar, secretar si personalul din
subordine ierarhică a primarului. Autoritățile administrației publice locale ale
comuniei Coroi au dreptul si capacitatea efecivă de a rezolva și gestiona în nume
propriu și sub responsablitatea lor o parte importantă a treburilor publice, în
interesul colectivității locale pe care o reprezintă. Autoritățile administrației
publice locale au inițiativa și hoărăsc, cu respectarea legii în probleme de interes
local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități
publice. De-a lungul funcționării instituției, aceasta a îndeplinit numeroase
proiecte în diferite domenii de activitate din care cele mai importante sunt:
Proiecte cu finanțare nerambursabilă pe fonduri europene structurale și
guvernamentale în orașul Coroi.
• Planul integratde dezvoltare urbană al orașului
• Proiect individual din PIDU intitulat: Reabilitarea infrastructuriidrumuri și
poduri precum și amenajarea stații de autobuz în orașul Coroi ( 10,5 Km
de străzi asfaltate, construirea și amenajarea de stații de autobuz)
• Reabilitarea, modernizarea și dotarea casei de cultură din Coroi
4. Partenerul (-ii) proiectului: Inspectoratul Şcolar Judeţean
5. Parteneri asociați- agenţi economici (firme partenere)
B. Proiectul
6. Titlul proiectului: O șansă pentru o educație mai bună!
7. Locul desfăşurării proiectului (localitate): Comuna Coroi
8. Durata proiectului: de la 2021/05/30 până la 2023/09/30
9. Rezumatul proiectului, structurat astfel:
• titlul: O șansă pentru o educație mai bună!
30
Studente, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș, Departamentul de
Pregatire a Personalului Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II
294
• scopul:Consolidarea, modernizarea, extinderea și dotarea scolii

• grupuri-ţintă, beneficiari: 1333 de elevi și profesori din satele care aparțin de
comuna Coroi
•activităţile principale: consolidare spații de învățământ, dotări cu echipamente
didactice, echipamente pentru pregătirea profesională, echipamente IT.
• rezultatele estimate: creșterea calității învățământului, accesului la educație,
creșterea gradului de participare la ore.
10. Scopul şi obiectivele proiectului: Îmbunătăţirea calităţii
infrastructurii de educaţie a Grupului Şcolar Coroi, din localitatea Flămînzi,
pentru a asigura un proces educaţional la standarde europene, cu o mai mare
participarea a populaţiei şcolare la procesul educaţional.
Obiectivul general: Îmbunătățirea calității infrastructurii de educație a
Grupului Școlar Coroi, din comuna Coroi, pentru a asigura un proces educațional
la standarde eurpene, cu o mai mare participare la procesul educațional.
Obiective pe termen scurt
• Posibilitatea profesorilor de a-si ușura munca de predare folosind mijloace
moderne (PC și internet),
• Crearea condițiilor pentru calitate în predarea- învățare,
• Informarea prin intermediul rețelei de internet îmbogățind cultura
generală a elevilor,
• Atragerea elevilor din satele apropiate comunei prin punerea la dispozitie
a mijoloacele de transport,
• Asigurarea în bune condiții a desfășurării actuli educațional în cadrul
școlii,
• Oferirea de servicii medicale elevilor și profesorilor în caz de urgență,
Obiective pe termen mediu și lung
• Îmbunătățirea stării spațiului didactic in Grupul Școlar Coroi, servicii
didactice de calitate oferite celor 1333 de elevi,
• Realizarea unui spațiu multifuncțional necesar activitățiilor educative
extrcurriculare, pentru creșterea participării populației școlare și a
adulților la procesul educațional în cadrul grupului Școlar Coroi,
• Asigurarea dotărilor didactice materiale şi informaţionale, pentru
creşterea calităţii învăţământului la Grupul Şcolar Coroi,
• Atragerea de personal calificat,
• Crearea unui prestigiu instituției de învățământ,
• Îmbunătățirea sănătății,
• Conformarea cu prevederile legislației în vigoare cu privire la organizarea
și funcționarea unițăților de învățământ școlar și gimnazial,
• Reducerea cheltuielilor pentru repararea și dotarea școlii cu echipamente
IT,
• Asigurarea realizării eficienței energetice a clădirii,
11. Justificarea proiectului: Se vor furniza următoarele informaţii:
295
a) Justificarea problemei sau a oportunităţii identificate, a cauzelor care au

generat problema, a efectelor ce ar putea să se perpetueze prin
nerezolvarea problemei sau neexploatarea oportunităţii (se va apela la date
statistice, se va preciza localizarea geografică sau instituţională, astfel încât
din descriere să rezulte soluţia/soluţiile de rezolvare). De asemenea, se va
realiza o analiză SWOT a proiectului, astfel încât să fie evidenţiate punctele
tari şi nevoile/punctele slabe percepute în zonă/domeniu, oportunităţile şi
ameninţările (constrângerile). Se va evidenţia soluţia găsită la problema
identificată sau pentru exploatarea oportunităţii.
b) Proiectul este necesar pentru că va asigura un proces educaţional la standarde
europene şi va creşte gradul de participare a populaţiei şcolare şi a adulţilor
la procesul educaţional. Şi prin acest proiect se va realiza alinierea
învăţământului românesc la cel European. Proiectul este necesar pentru
crearea unui spaţiu adecvat celor 1333 de elevi pe care îi are şcoala, deoarece
aceştia sunt nevoiţi să înveţe în schimburi, iar programul de 6-7 ore zilnic face
ca unele clase de elevi să se suprapună, ori orele de curs să se desfăşoare
până noaptea târziu (cursurile cu frecvenţă redusă se desfăşoară în schimbul
trei, între orele 19 şi 22). Având în vedere faptul că acestă comuna este
formată din 5 sate amplasate la distanțe relativ mari de instituția de
învățământ apare necesitatea achiziționării unor mijloace de transport puse
la dispoziția elevilor și cadrelor didactice pentru participarea la cursuri, astfel
reducându-se absenteismul în rândul elevilor
Analiza SWOT a proiectului:
Puncte tari:
• internet
• colaborarea cu mass-media şi Primăria
• existenţa în unitate a bibliotecii şcolare;
• preocuparea conducerii unităţii în dezvoltarea bazei material
• exploatarea eficientă a resursei de timp în respectarea programelor, în
• pregătirea suplimentară a elevilor;
• implicarea în actul decizional a unuinumăr cât mai mare de cadre
didactice
Puncte slabe:
• tendința elevilor de a renunța la studii;
• creșterea cheltuielilor primăriei pentru asigurarea transportului
elevilor/profesorilor;
• oferirea unui salariu lunar asistentului medical angajat la cabinetul
școlar;
• achiziționarea pe viitor de material sanitare pentru cabinetul medical;
• plata lunară a abonamentului la internet.
• ineficienta colaborare a unor părinţi cu şcoala;
• neimplicarea unor cadre didactice în actul decizional şi educaţional;
296
• ineficienta valorificare şi implicare a consilierilor în activitatea

educativă;
Oportunități:
• implicarea părinţilor în achiziţionarea de mijloace de informare pentru
elevi;
• abonarea şcolii la reviste şcolare şi de specialitate
• implicarea şcolii în programe şi proiecte europene colaborări -
parteneriate cu instituţii de învăţământ superior
• donaţii, sponsorizări pentru investiţii şi dotări în şcoală, din partea
factorilor implicaţi în educaţie;
• activităţi de igienizare, reparaţii şi alte lucrări realizate cu forţa de
muncă proprie;
• sponsorizări pentru organizarea unor sesiuni ştiinţifice, seminarii,
conferinţe, serbări etc., în şcoală;
• burse acordate elevilor din partea agenţilor economici prin organizarea
de parteneriate cu şcoala.
Amenințări:
• lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice pentru propria
formare profesională şi/ sau managerială;
• posibilitatea creşterii ratei abandonului şcolar.
• slaba motivaţie financiară a cadrelor didactice;
• dezinteresul manifestat de unele cadre didactice pentru dezvoltarea
unităţii şcolare;
• lipsa abilităţii de a lucra în grup şi în echipă, manifestate la unele
cadre didactice;
• lipsa colaborării între conducerea unităţii şcolare şi autoritatea/
comunitatea locală;
• scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii asupra normării personalului
didactic şi a reţelei şcolare;
• degradarea/uzura morală a spaţiilor şcolare şi a dotării acestora;
• insuficienţa fondurilor financiare alocate pentru şcoală de către
consiliul local;
a. Pe baza obiectivelor pe termen scurt sau a scopului, se vor formula şi
jaloanele/reperele proiectului, văzute ca rezultate intermediare ale
acestuia. Jaloanele se vor stabili la nivel de proiect, plecând de la scop,
sau pe fiecare obiectiv pe termen scurt. Reperele proiectului vor sta la
baza descompunerii lui în activităţi şi subactivităţi, precum şi a stabilirii
indicatorilor de măsurare a evoluţiei şi finalizării proiectului.
J1: Ședință de implementare a proiectului
J2: Izolație termică realizată
J3: Instalație termică realizată
J4: Echipamente achiziționate (geamuri și uși PVC)
297
J5: Echipamente achiziționate (zece calculatoare și două imprimante)

J6: Rețea de internet
J7: Autorizația obținută (cabinet medical)
J8: Materiale sanitare și mobilier achiziționate
J9: Cadru medical selectat
J10: Mijloace de transport achiziționate (cinci microbuze)
J11: Personal pentru transport
c) Se vor denumi şi descrie detaliat activităţile care vor conduce la obţinerea
jaloanelor şi atingerea obiectivelor pe termen scurt. Activităţile se vor
descompune în subactivităţi, respectând regulile din suportul de curs.
Descrierea va include şi posibile soluţii tehnice, eventuale justificări
economice pentru soluţia selectată.
Nr. Jalon Indicatori de evaluare

crt.
1. Firma de izolație termică contractată 1 Contract încheiat
2. Izolație termică realizată 600 m² de perete realizaţi
3. Firma de instalație termică contractată 1 Contract încheiat
4. Intalație termica realizată 1 Centrala termica instalată
5. Echipamente achiziționate (geamuri și 1 Factura
uși PVC)
6. Echipamente achiziționate 1 Factura
(calculatoare și două imprimante)
7. Rețea de Internet 1 Contract încheiat
8. Autorizație obținută 1 Documentul vizat de autorităţi
9. Materiale sanitare achiziționate 1 Factura
10. Cadru medical selectat (medic + 2 Contract de muncă
asistent medical)
11. Mijloace de transport achiziționate 1 Contract încheiat
12. Personal pentru transport 5 Contracte de muncă încheiate

Cojocariu Lăcrămioara – Manager proiect
• Reprezintă solicitantul (aplicantul) în desfăşurarea acestui proiect;
• Este responsabil pentru atingerea obiectivelor proiectului şi a rezultatelor
aşteptate;
• Reprezintă aplicantul în relaţiile cu Autoritatea Contractantă cu care
menţine legătura;
• Răspunde pentru execuţia bugetului propus şi ia decizii referitoare la
utilizarea resurselor financiare;
• Aprobă rapoartele de activitate ale coordonatorilor de activităţi şi
rapoartele lunare de monitorizare şi evaluare realizate de către Asistentul
de proiect;
298
• Coordonează activitatea echipei de proiect prin planificarea activitatilor

şi acţiunilor;
• Semnează şi este responsabil pentru contractele de achiziţii;
• Supervizează toate activităţile proiectului;
• Coordonează realizarea rapoartelor de progres şi finale ale proiectului;
• proiectează şi dezvoltă criterii de calitate pentru a raspunde obiectivelor
proiectului propus;
• propune soluţii de adaptare la schimarile care pot surveni.
Echipa de Implementare
Manasoiu (Pui) Monica Emilia - Asistent proiect
• Coordonează toate activităţile de comunicare şi întâlniri aleechipei
proiectului,
• Elaborează orarul echipei de proiect şi procesele verbale ale şedinţelor
echipei de proiect;
• Cordonează activităţile de informare şi diseminare a rezultatelor
proiectului,
• Realizează rapoarte pentru activităţile pe care le coordonează,
• Înregistrează documentele proiectului în Registrul de intrare ieşere al
proiectului,
• Participă la realizarea rapoartelor trimestriale / semestriale şi finale;
• Arhivează toate documentele proiectului
Varadi (Hurducaciu) Sanda Ioana- Responsabil financiar
• Întocmeşte rapoartele financiare şi cererile de rambursare;
• Gestionează bugetul proiectului şi răspunde de alocarea fondurilor
conform contractului;
• Pastreaza legatura din punct de vedere economic cu OI;
• Va pune la dispoziţia auditorului extern intreaga documentatie financiară;
• Execută toate operaţiile financiare şi contabile ale proiectului în
subconturi special create;
• Atrage atenţia Managerului de Proiect asupra tuturor deviaţiilor bugetului
aprobat care au apărut pe parcursul derulării proiectului;
• Selectează şi propune toate ofertele pentru echipamentele propuse a fi
cumpărate (împreună cu responsabilul pentru achiziţii);
• Pregăteşte rapoartele financiare lunare, trimestriale, semestriale şi final
de evaluare ale proiectului;
• Participă la licitaţiile pentru achiziţii;
• Participă la toate celelalte activităţi cu rol consultativ.
Muntean (Căbuz) Maria Zamfira- Secretari de proiect
• Îndatoririle personalului din cadrul Biroului de Management al proiectului
• Elaborarea Planului detaliat al Proiectului, elaborarea şi actualizarea
planului proiectului;
299
• Suport pentru activitatea de coordonare a proiectului în domeniul de

management de proiect (luarea de decizii, identificarea riscurilor
realizării proiectului, propuneri pentru gestionarea riscurilor identificate);
• Suport administrativ în cadrul proiectului (pregătirea şi organizarea
şedinţelor, elaborarea notelor de şedinţă, elaborarea rapoartelor,
corespondenţa (e-mail, fax), ducerea la îndeplinire a îndatoririlor de
documentare.
Modul de comunicare și de adoptare a deciziilor
Managerul de proiect are în subordine atât membrii echipei de management
cât și membrii echipei de implementare a proiectului. Comunicarea dintre aceștia
se realizează atât pe verticală cât și pe orizontală. Relațiile de subordonare se
întâlnesc între managerul de proiect și ceilalți participanți la implementarea
proiectului. Între membrii echipei de management există relații de colaborare, iar
între aceștia și echipa de implementare a proiectului atât relații de coordonare
cât și relații de colaborare.
Izolație termică realizată
Instalație termică realizată
Echipamente achiziționate (geamuri și uși PVC)
Echipamente achiziționate (zece calculatoare și două imprimante)
Rețea de internet
Autorizația obținută (cabinet medical)
Materiale sanitare și mobilier achiziționate
Cadru medical selectat
Mijloace de transport achiziționate (cinci microbuze)
Personal pentru transport

WP DENUMIRE OBIECTIV REZULTATE RESURSE
WP Managementul proiectelor Asigurarea -3 contracte de Umane-3
0 -Incheierea contractelor de unui bun munca incheiate persoane
munca pentru echpa managemen -4 intalniri ale Materiale
-stabilirea de intalniri t al echipei Financiare-
periodice pentru stabilirea proiectului 3800lei
urmatoarei activitati,
stabilirea caietului de
sarcini, lansarea proiectului
WP Achizitia unui contract de Amenajarea Incheierea unui Umane- 1
1 prestari servicii cu o firma salii in care contract de Financiare-
specializata in amenajari va prestari servicii 54400lei
functiona Materiale-
cabinetul
WP Achizitia de materiale - 2 persoane din -materiale

1.1 echipa firmei de -umane-
3persoane
300
WP DENUMIRE OBIECTIV REZULTATE RESURSE

amenajari si 1 din -financiare
echipa de proiect 20.000 lei
WP Turnarea sapei pentru - 80 mp podea -materiale
1.2 nivelarea pardoselii refacuta -umane-
2persoane
-financiare
800 lei
WP Schimbarea tamplariei - 4ferestre mari si 2 Financiare10.600
1.3 existente cu una din pvc si usi realizate din lei-umane-4
realizarea unei noi zugraveli tamplarie pvc, persoane
100mp zugraveli -7000lei
WP Achizitia de birouri - 32 birouri complete Umane-3
1.4 achizitionate persoane
Financiare-
16000lei
WP Incheierea unui contract de Dotarea s-a ales cea mai Umane-3
2 achizitii pentru calculatoare cabinetului buna oferta din persoane
si instalare de info cele 3 prezentate
WP Achizitionarea de - Instalarea si Umane 3

2.1 calculatoare performante, conectarea in retea persoane
si a unei table ecologice si la internet a 30 -financiare
de calculatoare si 120000 lei
un server -2000lei
WP realizarea retelei de - Financiare2.000
2.2 internet lei
umane-2
persoane
WP Organizarea unui concurs Angajarea Umane-2
3 pentru ocuparea postului de unui persoane
informatician informatici Financiare-500lei
an
WP Anuntul pentru ocuparea - Anuntul apare 3 Financiare-90 lei
3.1 postului nou creat zile consecutiv
WP Organizarea efectiva a - 1 persoana Umane-2
3.2 concursului si evaluarea angajata persoane
lucrarilor Financiare-500lei
WP receptia finala a cabinetului - Umane-4
4 persoane
301
Anexa 2. Grafic GANT
Anexa. Bugetul de venituri şi cheltuieli

Organizaţia / Persoana fizică Primaria Coroi
Proiectul O șansă pentru o educație mai bună!
302
Perioada şi locul desfăşurării de la 2021/05/30 până la 2023/09/30 , Coroi
303
STRATEGII DE SĂNĂTATE PUBLICĂ- FACTORI

DETERMINANȚI AI STĂRII DE SĂNĂTATE
AUTOR: TUDOR-OVIDIU DAMIAN 31
,, Fără strategie, execuția este fără rost.Fără execuție, strategia este inutilă.”
M. Chang
Acest proiect are ca scop imbunatatirea, si implicit cresterea calitatii

vietii populatiei. Analiza și planificarea strategică are o importanță sporită în
serviciile de sănătate, cu răspuns eficient asupra beneficiarilor. Prioritatea este
de a găsi soluții care să răspundă nevoilor reale ale comunității. Punerea
pacientului în centrul sistemului de sănătate implică responsabilitatea implicării
întregii echipei medicale: medici, asistenți, nutriționiști, kinetoterapeuți,
psihologi, iar aceasta este direcția în care ar trebui să o ia tot procedeul medical.
Sănătatea: unul din drepturile fundamentale ale fiecărei ființe umane. (OMS)

1. Solicitant: Damian S.A Tudor Ovidiu
2. Responsabilul de proiect: Damian Tudor Ovidiu
Proiectul va fi realizat cu elevii de la Școala Postliceală Sanitară Alba-
Iulia, profilul asistenților medicali generaliști.
Scopul acestuia este de a realiza măsurători clinice non-invazive și de a
aplica măsuri de profilaxie pentru diabetul zaharat de tip II, obezitate,
hipertensiune. Intervenția precoce și măsurile pe care le vom lua în cadrul acestui
proiect vor ajuta la diagnosticarea precoce, dacă este cazul, în rândul populației
(segmentarea populației) , precum și îndrumarea spre specialiști. De asemenea,
aceștia vor avea ocazia de a vedea cum se vor realiza operațiunile, întrucât
acestea vor fi obiectul muncii lor, după absolvire.
Intreg proiectul va consta din diferite activități, în diferite zile, cum sunt:
măsurarea glicemiei din sânge periferic cu ajutorul glucometrului, cântărire și
măsurarea înălțimii în vederea stabilirii indicelui de masă corporală (implicit
diagnostic confirm IMC- normopondere, subpondere, obezitate), măsurarea
tensiunii arteriale, precum și ateliere de studiu în vederea inițierii măsurilor
profilactice pentru: diabet zaharat, hipertensiune, obezitate, etc.
4. Partenerii proiectului:
• Școala postliceală sanitară Alba Iulia
31
Student Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș, Departamentul de
Pregatire a Personalului Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II
304
• Asociația nutriție și sănătate

• CMI Dr. Ghețe Viorica
• Colegiul Medicilor Alba
• Colegiul FKT Alba
• OAMGMAMR Alba
• agenţi economici locali: S.C. Dacia. S.R.L, S.C. Simona. SRL
• Voluntari
• Statisticieni
• Consiliul Județean Alba
B. Proiectul
6. Titlul proiectului: Strategii de sănătate publică- factori determinanți
ai stării de sănătate-SSP-FDSS
7. Locul desfăşurării proiectului (localitate): județul Alba
8. Durata proiectului: 1 noiembrie 2021 - 30 iunie 2022
9. Rezumatul proiectului
Proiectul Strategii de sănătate publică- factori determinanți ai stării de
sănătate are ca scop de a realiza măsurători clinice non-invazive și de a aplica
măsuri de profilaxie pentru diabetul zaharat de tip II, obezitate, hipertensiune.
Intervenția precoce și măsurile pe care le vom lua în cadrul acestui proiect vor
ajuta la diagnosticarea precoce, dacă este cazul, în rândul populației
(segmentarea populației) , precum și îndrumarea spre specialiști. De asemenea,
aceștia vor avea ocazia de a vedea cum se vor realiza operațiunile, întrucât
acestea vor fi obiectul muncii lor, după absolvire.
Beneficiari: Elevi ai profilului AMG ai școlii post-liceale Alba Iulia,
populația largă, segmentată- de ex, companii, fabrici, azil de bătrâni, etc.
Principlalele activităţile vor fi: trainigul studenților, promovarea
proiectului, targetarea unui eșantion de persoane, stabilirea unui acord între
școală- firmă/companie/azil, -stabilirea unor indici temporo-spațiali (loc, timp,
etc), realizarea indicilor măsurabili: tensiune arteriala, glicemie, etc.,
comunicarea rezultatelor, -conștientizarea și profilaxia: diabet zaharat,
obezitate, etc. Prin ateliere interactive cu specialiștii, -feedback-ul, realizarea
statisticii, managementul de proiect.
În cadrul acestui proiect, estimăm un procent de 20-30% dintre persoanele
monitorizate vor fi identificate cu cel puțin o problemă de sănătate.
10. Scopul şi obiectivele proiectului: a se vedea diagrama cauza -efect
Obiective generale:
-conștientizarea în cadrul populației a diverselor patologii
-implementarea de măsuri profilactice pentru diferite boli
-practică pentru studenți
-realizarea de studii statistice
Obiective SMART:
S- Realizarea de activități de sănătate publică
305
M- Peste 100 de subiecți

A-Targetarea populației eșantionate- firme,companii,azil
R- Profilaxia posibilei îmbolnăviri(diabet, obezitate,etc)
T- perioadă de 8 luni
Diagrama cauza-efect
Sursa: https://childhub.org/ro/biblioteca-online-protectia-copilului/evaluarea-nevoilor-de-formare-
ale-profesorilor-cu-privire-la-reintegrarea-copiilor-de-etnie-roma-sistemul-educational-din-romania

Analiza SWOT
Puncte tari- S
• Resurse umane: personal specializat cu experiență în domeniul sănătății
• Spirit de echipă, conexiuni și colaborare cu instituțiile statului
• Disponibilitate de acțiune în teritoriu
• Cunoașterea legislației
• Existența unor protocoale de colaborare interinstituționale
• Acoperirea geografică: atât zona rurală, cât și urbană
306
Puncte slabe- W
• Număr redus de voluntari
• Lipsa experienței elevilor
• Motivarea salarială (echipa va lucra în regim de voluntariat)
• Mijloacele de deplasare
Oportunități-OColaborare cu echipă medicală multidisciplinară
• Sprijin din partea DSP Alba și alte instituții implicate în proiect
• Organizarea unor cursuri de instruire și formare profesională pentru elevii
participanți
Amenințări- T
• Necunoașterea legislației
• Posibil context pandemic
• Stres asociat activității elevilor
Lista sumară a activităților
• trainigul studenților
• promovarea proiectului
• targetarea unui eșantion de persoane
• stabilirea unui acord între școală- firmă/companie/azil..
• stabilirea unor indici temporo-spațiali (loc, timp, etc)
• realizarea indicilor măsurabili: tensiune arteriala, glicemie, etc.
• comunicarea rezultatelor
• conștientizarea și profilaxia: diabet zaharat, obezitate, etc. Prin ateliere
interactive cu specialiștii.
• feedback-ul
• realizarea statisticii
• managementul de proiect
Graficul GANTT
307
*Durata totală:35 săpt, dintre care 30 săpt se alocă efectuării de manevre;

se estimează 10 instituții efectuate din care 3 săpt/instituție. În aceste 3 săpt se
alocă 3 zile-ex.în fiecare joi, timp de 3 săpt( 1 zi screening de DZ, 1 zi screening
pt HTA, 1 zi screening pentru obezitate). Restul de 5 săpt se alocă celorlalte
activități, planificări, training, management de proiect, etc.
Bugetul de venituri şi cheltuieli

Proiectul Strategii de sănătate publică- factori determinanți ai stării de
sănătate, perioada şi locul desfăşurării 1 noiembrie 2021-30 iunie 2022:
Aparatura/ resursa Cantita Pret Provenienta STARE
necesara te
Aparat de masurat 3 buc 3X100- Sc. PL Alba imprumut
tensiunea arteriala 300lei Iulia
(manual)
Aparat de masurat 3 buc 3X100=30 OAMMR Alba donatie
tensiunea arteriala 0lei Iulia
(manual)
Glucometru 1 buc 65lei CMI dr. Ghete donatie
Viorica
Glucometru 4 buc 65 Farmacie de
lei/buc=2 dr.Max achizition
60lei at
Benzi pentru 1 cutie 60lei CMI dr. Ghete donatie
glucometru X50buc
Benzi pt. glucometru 2 cutiiX 60lei/buc Farmacie dr. DE
50 buc =120lei Max ACHIZIT.
Cantar, centimetru 1 buc/1 - Colegiul BFKT imprumut
buc Alba Iulia
Cantar, centimetru 2 buc/2 - Asociatia imprumut
buc nutritie si
sanatate
Cantar, centimetru 1 buc/1 - Colegiul imprumut
buc medicilor Alba
Iulia
Consumabile: Acoper Aprox OAMMR Alba donatie
vata,spirt, manusi, a intreg 3000lei Scoala PL Alba
dezinfectant, necesa Iulia
echipament de rul
protectie
Transport- - CJ Alba
autovehicule
Transport- decont - CJ Alba -
motorina/benzina at
308
Aparatura/ resursa Cantita Pret Provenienta STARE

necesara te
Proiector, hartie, - - Scoala PL Alba imprumut
imprimanta Iulia
Laptop - - Manager de imprumut
proiect D.T
Diurna-masa de pranz 30pX12 360lei/zi Sponsor -
pt 30 pers in zilele de lei de Asociatia
deplasare la institutii deplasar nutritie si
e,11520l sanatate 2000
ei lei
Sponsor CJ
Alba 3000 lei
Sponsorizare
DT-1000lei
Protocol( apa, pahare, Sponsor agenti -
cafea, etc) economici
locali(A. Iulia)
TOTAL PROIECT 21325 lei
De achizitionat: 11900 lei, Sponsori: 6000lei, Valoare donatie: 3425 lei
Suma solicitata 5900 lei
309
„ARTIȘTI FĂRĂ FRONTIERE” – TABĂRĂ

INTERCULTURALĂ EUROPEANĂ
AUTOR: CSILLA KECSKÉS ÁVÉD 32

A.INFORMAŢII DESPRE PROIECT
A1: Titlul proiectului: „Artiști fără frontiere” – Tabără interculturală europeană
A2: Tabără pentru tineret
A3: Domeniul cultural-artistic
A4: Ediţia nr. I
A5: Goteborg, Suedia 20-24 iunie 2021
A6: Număr participanţi: 40 de persoane
A7:Proiectul este cu participare directă
B.REZUMATUL PROIECTULUI. Prezentul proiect propune realizarea unei

acţiuni de cunoaștere și recunoaștere interculturală între reperezentanții celor
trei țări participante., destinate înfăptuirii strategiilor naţionale şi europene de
dezvoltare şi cultivare a interesului pentru artă din mediul şcolar liceal, dând
posibilitatea elevilor de a participa la un util schimb de experienţă şi de a-şi evalua
rezultatele și metodele de lucru, comparativ cu alţi elevi din Europa.
Acţiunea se va concretiza prin organizarea unei tabere interculturale, unde
praticipanții vor putea prezenta programe de 15-20 de minute, din diferite ramuri
artistice: muzică clasică, ușoară sau populară, dans, scenete de teatru etc.
Grupul ţintă este format din elevi aparţinând claselor IX-XII, vorbitori de limbă
engleză, din liceele cu profil artistic, de stat și particulare din Romînia, Suedia și
Germania. Tabăra va avea loc în localitatea Goteborg din Suedia și se va desfășura
pe parcursul a 4 zile, cărora li se adaugă încă trei etape, necesare organizării,
preselecţiei, monitorizării şi evaluării activităţilor specifice proiectului în sine.
Proiectul conţine: Regulamentul de participare al taberei: Concursului:
condiții de participare, etapele de desfăşurare, programul zilnic etc.
Fişă de înscriere: Conţine principalele date ale participanţilor, necesare
identificării acestora.
a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate. Numărul de elevi
participaţi este estimat la 30 elevi, cîte zece persoane din fiecare țară. Cadrele
didactice implicate în organizare sunt în număr de 10 persoane.
Beneficiarii direcţi şi indirecţi: participanţii şi spectatorii de la
programele culturale zilnice.
32
Studena Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș, Departamentul de
Pregatire a Personalului Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II,2021
310
Beneficiarii direcţi sunt elevii participanţi la tabără, respectiv profesorii

implicaţi în organizare.
Beneficiarii indirecţi sunt toţi cei care participă ca şi spectatori la
desfăşurarea programelor, elevi, părinţi, profesori, invitaţi.
b. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura :
Prima etapă este cea de organizare, promovare şi de mediatizare a
proiectului, care se desfăşoară începând cu data de 01.03.2021 şi se încheie în
data de 15.07.2021 odată cu evaluarea proiectului şi întocmirea rapoartelor
narative şi financiare;
A doua etapă cuprinde preselecţia grupelor de elevi din țară, pe baza unei
înregistrări a programului cultural de 15-20 de minute, ce va fi trimis pe adresa de
mail tabara@cultural.ro. Juriul, alcătuit din personalități marcante ale vieții
culturale din cele trei țări va decide care grupă va reprezenta fiecare țară și care
va beneficia de gratuitate la cazare, masă pe tot parcursul taberei. Călătoria
grupelor de elevi va fi finanțată de grupurile Rotary din țările respective.
A treia etapă cuprinde desfăşurarea efectivă a taberei în perioada 20-24
iunie 2021 şi reprezintă finalitatea proiectului;
A patra etapă presupune evaluarea proiectului şi întocmirea rapoartelor
narative şi financiare de către organizatori, cu termenul limită de 30.06.2021.
c. Descrierea activităţii principale.
Sosirea elevilor, a profesorilor însoţitori, primirea lor de către organizatori
în data de 20.06.2021 ora 12 pentru cazare şi înmânarea materialelor
promoţionale. Studiu individual, acomodarea participanților cu scena,
instrumentul. În data de 20.06.2021 ora 17 va avea loc deschiderea festivă a
taberei urmată de o cină comună de cunoaștere. În zilele de 21,22,23 iunie vor
avea loc activități culturale, recreative comune, vizitarea orașului Goteborg. În
fiecare seară un grup de elevi va prezenta programul cultural pregătit pentru
această ocazie. Prezentările vor fi urmate de discuții libere, aprecieri, schimburi
de idei, experiențe de bună practică, ce se vor desfășura în limba engleză,
cunoscută de toți participanții. În ultima seară va avea loc o cină de rămas bun,
cu muzică și voie bună. În data de 25 iunie 2021 grupurile de tineri și profesori se
întorc în țara de origine.
Impactul educativ estimat asupra grupului ţintă

Se estimează că rezultatele pozitive ale taberei vor avea un impact pozitiv
asupra elevilor în sensul că le oferă satisfacţia muncii împlinite. Totodată tabăra
oferă posibilitatea elevilor şi profesorilor de a se cunoaşte între ei şi a aprecia
nivelul lor profesional faţă de nivelul european actual, să cunoască sistemul de
învățământ artistic al altor țări și să extragă exemple de bună practică, demne de
urmat. Nu în ultimul rând, participanții vor cunoaște și vor învăța să aprecieze
cultura altor țări și vor avea posibilitatea să exerseze limba engleză în conversații
de fiecare zi, dar și de specialitate.
311
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Argument justificare, context (analiză de nevoi)
Pornind de la experiența negativă prezentată în diagrama Ishikawa, s-a
propus realizarea proiectului de mai sus.
Răspunsuri legate de inițierea și realizarea proiectului

1. Nevoia identificată este cea a cunoașterii altor culturi, altor sisteme de
învățământ artistic, în vederea lărgirii orizontului cultural și social al
elevilor de liceu
2. Obiectivul principal este realizarea schimbului de experiențe culturale, de
predare și învățare între elevii și profesorii mai multor țări.
3. Trebuie schimbată atitudinea celor care sunt reticenți față de cultura altor
popoare
4. Putem schimba cu ajutorul profesorilor-artiști, care dispun de aptitudini
de convingere, empatie și persuasiune
5. Resurse ar fi programele scurte pregătite de elevi, fiecare din
specializarea proprie: muzică clasică, ușoară sau populară, dans, scenete
de teatru etc.
6. În cadrul taberei fiecare grupă din cele 3 țări vor prezenta un mic
spectacol, care va fi audiat de ceilalți, iar la finalul zilei vor avea loc
dezbateri.
C.2. Obiectivul general al proiectului
Valorificarea potenţialului artistic al elevilor din cele trei țări participante,
cunoașterea și recunoașterea reciprocă a culturii acestora, de către participanți.
Puncte de plecare în conceperea proiectului:
312
KWL Chart
What I Know What I Want to know What I Learned
Sistemul de educație Descoperirea unor Cum se desfășoară

artistică din țara mea noisisteme de învățmânt, învățământul artistic în
calitatea acestuia în alte țări
străinătate
Limba maternă și limba Cunoașterea unor noi Cum pot să mă integrez

oficială a țării culturi și a stilului de într-o comunitate
viață specific altor țări necunoscută
Limba engleză Folosirea cunoștințelor de Ce impact are cultura

limba engleză în practică asupra vieții cotidiene
în alte țări
C.3. Obiectivele specifice ale proiectului

a) Creşterea interesului şi a implicării elevilor în domeniul artei de
pretutindeni (Europa)
b) Schimb de experiență între grupuri de tineri cu aceleași sfere de interes,
dar care provin din etnii și ambianțe culturale diferite
c) Creşterea gradului de competivitate între elevi, profesori şi instituţiile de
profil, pe plan European
d) Stimularea implicării elevilor şi cadrelor didactice în realizarea unor
activităţi comune, al căror scop final este învăţarea cu ajutorul schimbului
reciproc de experienţă, nu doar în România, ci și cadrul Uniunii Europ
Analiza SWOT
Puncte tari (avantaje) Puncte slabe (dezavantaje)
- posibilitatea de relaționare cu cadre - lipsa de cunoaștere a unei limbi

didactice și elevi pe plan de circulație internațională, mai
internațional, privind sistemul de ales de către profesorii mai în
învățământ artistic vârstă, care ar facilita
- interesul liceelor de artă din Europa comunicarea cu grupele de elevi și
pentru implementarea unor programe profesori de pretutindeni
multiculturale internaționale, prin - lipsa de implicare a unor școli în
accesarea fondurilor nerambursabile proiecte europene
- creșterea interesului cadrelor - lipsa motivației pentru
didactice privind compatibilizarea învățământul artistic, prezent în
sistemului românesc de învățămînt anumite regiuni mai slab
artistic cu cel internațional dezvoltate
Oportunități Amenințări
313
- posibilitatea de a cunoaște oameni - se pot ivi și conflicte interumane

noi, valoroși - resurse financiare reduse pentru
- posibilitatea de a cunoaște metode organizarea unei tabere care să
de predare noi, variate, utilizate pe ofere condiții bune tinerilor artiști
plan internațional (scenă, săli de studiu,
- realizarea de parteneriate culturale instrumente, sonorizare etc.)
și educative, benefice ambelor părți - lipsa de motivație a elevilor
- acțiuni de promovare a exemplelor - situații deosebite ( Ex, pandemia
de bună practică din domeniul artelor actuală care limitează
- deschiderea orizontului elevilor spre posibilitatea de deplasare a
alte domenii artistice, nu doar cele oamenilor)
legate direct de specializarea lor
C.4. Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul.

Proiectul se adresează elevilor cu vârsta între 16-18 ani, cunoscători ai
limbii engleze şi cadrelor didactice din liceele cu profil artistic, de stat sau
particulare, din Romănia, Germania și Suedia.
C.5. Beneficiarii direcţi şi indirecţi
Beneficiari direcţi: elevii participanţi
Beneficiari indirecţi: profesorii îndrumători, publicul iubitor de artă
C.6. Durata proiectului - 01.03.2021 – 15.07.2021
C.7. Descrierea activităţilor
Activitatea nr. 1. Titlul activităţii: Etapa de organizare, promovare şi
mediatizare a Taberei multiculturale
• Data/perioada de desfăşurare: 01.03.2021 – 30.04. 2021
• Locul desfăşurării: on line, pe site-ul taberei, pe rețelele de socializare
(Facebook)
• Participanţi: organizatorii taberei, profesori îndrumători, voluntari
• Parteneri: Cluburile Rotary din cele trei țări participante, Asociaţia „Arta
pentru toți”.
Descrierea activităţii: Informarea tuturor unităţilor de profil din cele trei
țări, cu privire la comunicarea datei de desfăşurare a taberei, condițiile de
participare, regulamentului intern al taberei, modalitate de înscriere al grupurilor
de elevi, elaborarea şi tipărirea materialului promoţional (afişe, diplome,
comunicate de presă)
• Responsabil(i): comitetul de organizare, care cuprinde membrii din cele
trei țări
• Beneficiari: elevi, profesori, public
• Modalităţi de monitorizare şi evaluare: Fișele de înscriere centralizate şi
materialul promoțional realizat
Activitatea nr. 2. Titlul activităţii: Preselecţia elevilor la nivelul
unităţilor şcolare participante din cele 3 țări
• Data/perioada de desfăşurare: 01.05.-31.05.2021
314
• Locul desfăşurării: Liceele de Artă care doresc să participe la tabără, din

cele 3 țări.
• Participanţi: elevii şi comisiile de preselecţie
• Parteneri: conducerile liceelor, cluburile Rotary
• Descrierea activităţii: Preselecţia elevilor
• Responsabil(i): Directorii unităţilor de învăţământ
• Beneficiari: elevi, profesori
• Modalităţi de monitorizare şi evaluare: Tabele cu elevii, dosarele de
jurizare la nivel de țară
Activitatea nr. 3. Titlul activităţii: Organizarea taberei
• Data/perioada de desfăşurare: 20-24.06.2021
• Locul desfăşurării: Tabăra de Tineret, Goteborg , Suedia
• Participanţi: Elevi, profesori, organizatori voluntari, reprezentanţi ai
massmedia
• Parteneri: Conducerea Taberei de Tineret din Goteborg, Clubul Rotary,
voluntari
Descrierea activităţii: Sosirea elevilor, a profesorilor însoţitori, primirea
lor de către organizatori în data de 20.06.2021 ora 12 pentru cazare şi înmânarea
materialelor promoţionale. Studiu individual, acomodarea participanților cu
scena, instruméntele, snorizarea etc.In data de 20.06.2021 ora 17 va avea loc
deschiderea festivă a taberei urmată de o cină comună de cunoaștere. În zilele
de 21,22,23 iunie vor avea loc activități culturale, recreative comune, vizitarea
orașului Goteborg. În fiecare seară un grup de elevi va prezenta programul cultural
pregătit pentru această ocazie. La spectacole vor fi invitați reprezentanți ai
clubului sponzor Rotary, reprezentanții autorităților locale din Goteborg,
reprezentanți mass media.Prezentările vor fi urmate de discuții libere, aprecieri,
schimburi de idei, experiențe de bună practică, ce se vor desfășura în limba
engleză, cunoscută de toți participanții. În ultima seară va avea loc o cină de rămas
bun, cu muzică și voie bună. În data de 25 iunie 2021 grupurile de tineri și profesori
se întorc în țara de origine.
• Beneficiari: elevii şi profesorii participanți
• Modalităţi de monitorizare şi evaluare: Numărul final de participanţi,
numărul de spectatori, diplome de participare, înregistrări audio-video
diseminate pe rețelele de socializare
Activitatea nr. 4. Titlul activităţii: Evaluarea rezultatelor taberei
multiculturale şi întocmirea rapoartelor finale
• Data/perioada de desfăşurare: 25.06.2021 – 15.07.2021
• Locul desfăşurării: Tabăra de Tineret din Goteborg
• Participanţi: Echipa de proiect
• Parteneri: Instituţiile media
Descrierea activităţii: Descrierea activităţii, decontarea cheltuielilor,
întocmirea rapoartelor narative şi financiare, ecourile activităţii în mass-media
locală și internațională, cuantificabile prin numărul şi calitatea materialelor
315
informative prezentate de către aceasta, editarea unui DVD cu activitățile

culturale și recreative care au avut loc pe parcursul taberei;
• Responsabil(i): comitetul de organizare, echipa de proiect
C.8. Diagrama Gant

Obiective Activităţi 1 2 3 4 5 Responsabil
specifice
1. Etapa de 1.Organizarea echipei de Echipa

promovare şi proiect europeană
organizare a taberei de proiect
multiculturale din 2.Mediatizarea taberei
Goteborg on line, pe site și rețele
de socializare
3.Realizarea
materialelor
promoționale
2. Organizarea 4.Preselecţia elevilor Conducerea

selecției la nivelul liceele de profil din cele unităților de
unităţilor de trei țări învățământ
învățământ
3.Desfăşurarea 5. Spectacolele culturale Grupele

activităţii principale ale grupelor de elevi din participante,
– desfășurarea cele trei țări implicate profesorii
taberei îndrumători,
multiculturale 6.Activități recreative, echipa de
mese rotunde, schimb de organizare
experiență și de metode
de bună practică,
vizitarea orașului gazdă,
Goteborg
4.Evaluarea 7.Întocmirea Echipa de

concursului şi rapoartelor, decontul proiect
întocmirea financiar
rapoartelor finale
C.9. Rezultate calitative şi cantitative aşteptate ca urmare a implementării

proiectului
Prin organizarea taberei multiculturale se aşteaptă următoarele:

• creşterea interesului pentru acest gen de activități și implicit creșterea
numărului de participanţi şi a diversificării reprezentativităţii la nivelul
unităţilor de profil din Europa
316
• creşterea interesului tinerilor pentru cultura și sistemul artistic al altor

popoare
• creşterea nivelului calitativ al pregătirii elevilor participanţi;
• dezvoltarea artistică şi intelectuală a elevilor prin informaţiile acumulate
şi sintetizate la nivelul contactelor avute în urma schimburilor de
experienţă;
• cresterea prestigiului atât a elevilor cât şi al liceelor participante pe plan
național și European
C.10. Prezentaţi modalităţile de monitorizare şi de evaluare ale
proiectului: prin documente justificative de tipul liste de participanţi, programe
de sală, articole apărute in mass-media, înregistrări difuzate la radio și televiziune
Evaluare internă a proiectului Aplicarea baremului de evaluare a grupelor
de elevi participante, stabilit de comisia de jurizare
Evaluare externă a proiectului. Includerea interpretărilor reprezentative
într-un DVD pe care să-l primească ulterior fiecare dintre grupurile participante
Promovarea în mass-media
Criterii de evaluare:
• Creşterea numărului de participanţi de la o ediţie la alta
• Reprezentarea cât mai multor licee sau şcoli de muzică din cele 3 ţări
• Participarea a cât mai multe țări europene la proiect
Indicatori: Liste cu participanţii la tabără, realizarea efectivă a DVD-ului
cu activitățile desfășurate în tabără, sondaje de opinie în rândul participanţilor
C.11. Modalităţi de asigurare a continuittăţii /sustenabilităţii
proiectului
1. posibilitatea de dezvoltare / continuare ulterioară a proiectului prin
autofinanţare sau prin atragerea de noi parteneri.
2. Includerea taberei, ca schimb de experiență european în graficul naţional
de activităţi extraşcolare al unităţilor de învăţământ de profil şi al
inspectoratelor şcolare, ca acţiuni de educaţie formală şi nonformală
3. menţinerea proiectului la un nivel calitativ cât mai ridicat
C.12. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care
intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului
Tabăra interculturală, ca oportunitate de schimb de experiență
profesional cu școli din străinătate, va fi promovat în liceele şi şcolile de profil din
ţară respectiv în inspectoratele şcolare din ţară; se vor realiza afişe şi se vor
trimite comunicate către ziarele locale şi se vor realiza reportaje la posturile
locale de radio şi tv. Vor fi invitaţi pentru a participa la vizionarea taberei on line,
reprezentanţi mass-media, ai comitetelor de elevi pe țară etc. Vor fi postate
informaţii pe pagina web a școlilor de profil din țară și pe site-ul taberei de tineret
promovarea activităţilor specifice organizării şi desfăşurării acesteia. Se va edita
un DVD cu momentele cele mai reprezentative din cadrul taberei, care va fi oferit
tuturor participanţilor şi invitaţilor.
C.13. Parteneri implicaţi în proiect
• Cluburile Rotary din cele trei țări participante
• Asociaţia „Arta pentru toți”.
• Mass media: ziare, Tv, posturi de radio, Facebook etc.
317
DEVIZ ESTIMATIV
Nr. crt. Descrierea cheltuielilor Total sumă Sursă de

EURO finanțare
1 Cazare şi masă 6400 Asociația
40 pers. x 4 zile x 40 euro Arta pt. toți
2 Cheltuieli de transport 11x170= Clubul
România – Suedia 11 pers 1870 Rotary Ro
3 Cheltuieli de transport Germania– 11x65= Clubul

Suedia 11 pers 715 Rotary
Germania
4 Cheltuieli de transport 11x25= Clubul
grup Suedia 11 pers 275 Rotary RO
5 Consumabile şi tipărituri (fişe de donații
înscriere, afişe, caiete program,
mape de jurizare, diplome de 200
participare)
6 cheltuieli pentru pauză de cafea 50 donații
organizatori
7 alte cheltuieli de organizare şi 500 donații
jurizare
TOTAL RON 10.010
318
ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR. “DESCOPERIREA

CARIEREI POTRIVITE”
AUTOR: CARMEN ANDREEA PUI 33
A.Date despre aplicant (solicitant)
1.Solicitant: ONG Împreună pentru viitor.
“Descoperirea carierei potrivite”
2.Responsabilul de proiect: Pui Carmen Andreea
3.Descrierea pe scurt a aplicantului
Voi crearea unui centru de orientare in cariera unde se vor îmbina
cunoştinţelor teoretice cu experienţa practică. Prin acest centru putem să
facilităm procesul autocunoaşterii elevilor, prin descoperirea propriilor valori,
abilităţi, interese, puncte tarei/puncte slabe şi ancore în carieră să detaliem o
opţiune de carieră prezantandu-i şi evaluându-i avantajele să le oferim informaţii
despre universitati precum şi despre specializările care mai există în cadrul
acesteia să îi informăm asupra oportunităţilor pe care le au după absolvirea unei
facultăţi cu un astfel de profil şi asupra pieţei de muncă în acest domeniu.
Vom contacta un Centru de Consultanţă Psihologică şi Orientare
Profesională „Expert”, în colaborare cu care s-au desfăşurat urmatoarele activităţi
de autocunoastere:Exerciţi de identificarea valorilor, Exerciţii pentru ancorele în
carieră, Exerciţii de interese, Exerciţii pentru identificarea abilităţilor.
Discutii individuale in urma rezultatelor la exercitii cu specialisti in
domeniu consilierii si orientarii profesionale. Vizite la diverse Universitati,
Companii angajatoare, analizam pe intenet fise de post/angajare, pentru a-i ajuta
pe tineri sa identifice propriile abilitați și competențe pentru a-și alege o profesie
care sa li se potrivească.
• Whant to know proiect de orientare si dezvoltare in cariera – care este
profesia care mi se potriveste.
• Learned – ce inseamna si ce presupune dezvoltarea carierei si tipuri de
profesii.
• Know – instrumente utile pentru identificarea carierei, care sunt abilitatile
si competentele elevilor, care este paleta de profesii care mi s-ar potrivi
plecand de la abilitatile si competentele mele.
Grupul vizat prin proiectul de faţă este constituit din elevii claselor a XI si
a XII-a de la liceele din Bucuresti.
•să îi informăm asupra oportunităţilor pe care le au după absolvirea unei
facultăţi cu un astfel de profil şi asupra pieţei de muncă în acest domeniu
33
Studena Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș, Departamentul de
Pregatire a Personalului Didactic, Curs postuniversitar, Nivel II,2021
319
4.Partenerii proiectului :
•Universitatea „Dimitrie Cantemir” Tg.Mureș;
•Inspectoratul Şcolar București
•Universitatea din București
•ASE București
5.Parteneri asociați
•familiile elevilor cuprinşi în proiect;
•agenţi economici (firme partenere), companii angajatoare
•Specialisti in domeniu consilierii si orientarii profesionale
•Alte școli pentru multiplicare proiect
ltiplicare proiect
B.Proiectul
6.Titlul proiectului: ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA PENTRU CARIERĂ.
Împreună pentru viitor. “Descoperirea carierei potrivite”
7.Locul desfăşurării proiectului (localitate): Proiectul “Descoperirea
carierei potrivite” se va desfășura în localitatea București, la mai multe licee din
București.
8.Durata proiectului: Proiectul se va desfășura pe durata anului școlar
01.05.2021- 15.06.2025.
9.Rezumatul proiectului:
Proiectul “Descoperirea carierei potrivite” DCP are scopul de a facilita
dezvoltării şi managementului carierei personale a elevilor în cauză, prin
îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu experienţa practică și se adresează elevilor
claselor a XI si a XII-a de la liceele partenere din București.
Proiectul se va desfășura pe durata anului școlar 01.05.2021- 15.06.2025.
Proiectul presupune crearea unui centru de orientare in cariera unde se
vor îmbina cunoştinţelor teoretice cu experienţa practică. Prin acest centru putem
să facilităm procesul autocunoaşterii elevilor, prin descoperirea propriilor valori,
Cum se va desfăşura acţiunea noastră în timp?
Vom înființa un ONG pentru atragerea de fonduri, vom gasi un spatiu
pentru activitate si in colaborare cu un Centru de Consultanţă Psihologică şi
Orientare Profesională „Expert”, se vor desfasura activităţi de autocunoastere:
Exerciţi de identificarea valorilor, Exerciţii pentru ancorele în carieră, Exerciţii de
interese, Exerciţii pentru identificarea abilităţilor.
domeniu consilierii si orientarii profesionale
Vizite la diverse Universitati, Companii angajatoare, analizam pe intenet

fise de post/angajare, pentru a-i ajuta pe tineri sa identifice propriile abilitați și
competențe pentru a-și alege o profesie care sa li se potrivească.
320
Rezultatul proiectului va fi faptul că peste 500 de elevi ai claselor a XI-XII

a din liceele partenere din Bucuresti vor participa la activitatile organizate de
ONG-ul nostru impreuna cu Centru de Consultanţă Psihologică şi Orientare
Profesională „Expert”.
10.Scopul şi obiectivele proiectului:
Diagrama cauza-efect
Nevoia identificata este dificultatea în alegerea și identificarea carierei
potrivite. Cauzele pe care le-am identificat sunt urmatoarele: Nu se cunoaste ce
inseamna fiecare cariera, specializaresi de aici vom formula obiectele si actiunile
proiectului, Un numar urias de posibilitati de cariera, Necunoasterea
instrumentelor pentru identificarea carierei potrivite, Elevii nu isi cunosc care ar
fi profesia care li se potriveste.
Figura nr 1. Diagrama Ishikawa: Dificultate in alegerea si identificarea carierei

potrivite; autor Pui Carmen Andreea
OBIECTIVE ISHIKAWA
Nevoie: Elevii nu cunosc care ar fi profesia care li se potriveste. –
Obiectiv vag: Ajutarea elevilor sa descopere profesia care li se potriveste.
S Voi ajuta elevii sa descopere profesia care li se potriveste
M astfel incat minim 20 de elevi sa identifice profesia care li se potriveste
A voi documenta teste oficiale existente(acreditate) pentru identificarea
profesiei potrivite si voi tine webinare pentru tineri din liceu
R pentru a-I ajuta sa isi identifice principalele aptitudini
T pana la finalul lunii iunie 2021.
Obiectivul SMART initial „ Ajutarea elevilor sa descopere profesia care li
se potriveste.” reformulat in obiectiv SMART devine: „Voi ajuta elevii sa descopere
321
profesia care li se potriveste astfel incat minim 20 de elevi sa identifice profesia

care li se potriveste. Pentru aceasta voi documenta teste oficiale ex-
istente(acreditate) pentru identificarea profesiei potrivite si voi tine webinare
pentru tineri din liceu pentru a-I ajuta sa isi identifice principalele aptitudini
pana la finalul lunii iunie 2022.”
Nevoie: Nu se cunoaste ce inseamna fiecare cariera, specializare –
Obiectiv vag: Voi ajuta elevii sa inteleaga ce presupune o anumita cariera,
profesie, specializare.
S Voi ajuta elevii sa inteleaga ce presupune o anumita cariera, profesie,
specializare.
M Voi ajuta minim 100 de elevi
A prin crearea unui centru de orientare in cariera unde voi aduce specialisti
din domeniu care vor prezenta ce fac ei in viata de zi cu zi si care sunt aptitudinile
care ii ajuta sa aiba succes
R pentru a-I ajuta pe tineri sa identifice care sunt profesiile pentru care ar
fi potriviti
T pana la finalul lunii anului 2022.
Obiectivul SMART initial „Voi ajuta elevii sa inteleaga ce presupune o
anumita cariera, profesie, specializare.” reformulat in obiectiv SMART devine:
„Voi ajuta elevii sa inteleaga ce presupune o anumita cariera, profesie,
specializare. Voi ajuta minim 100 de elevi prin crearea unui centru de orientare
in cariera unde voi aduce specialisti din domeniu care vor prezenta ce fac ei in
viata de zi cu zi si care sunt aptitudinile care ii ajuta sa aiba succes pentru a-I
ajuta pe tineri sa identifice care sunt profesiile pentru care ar fi potriviti pana la
finalul lunii anului 2022.
Nevoie: Elevii nu își cunosc propriile abilitați și competențe pentru a-

și alege o profesie care sa li se potrivească. Obiectiv vag: ”Facilitarea
îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu experienţa practică.”
S Ma voi implica in Facilitarea dezvoltării şi managementului carierei
personale a elevilor
M Voi ajuta 1000 de elevi
A prin crearea unui centru de orientare in cariera unde se vor îmbina
cunoştinţelor teoretice cu experienţa practică. Prin acest centru putem să
facilităm procesul autocunoaşterii elevilor, prin descoperirea propriilor valori,
Vom contacta un Centru de Consultanţă Psihologică şi Orientare
Profesională „Expert”, în colaborare cu care s-au desfăşurat urmatoarele activităţi
322
de autocunoastere:Exerciţi de identificarea valorilor, Exerciţii pentru ancorele în

carieră, Exerciţii de interese, Exerciţii pentru identificarea abilităţilor.
domeniu consilierii si orientarii profesionale
Vizite la diverse Universitati, Companii angajatoare, analizam pe intenet
fise de post/angajare
R pentru a-i ajuta pe tineri sa identifice propriile abilitați și competențe
pentru a-și alege o profesie care sa li se potrivească.
T pana la finalul lunii anului 2025.
11.Justificarea proiectului:
Conform definiției oferite de către UNESCO (2000) orientarea în carieră
poate fi definită ca fiind procesul prin care un individ este asistat în descoperirea,
acceptarea și utilizarea adecvată a propriilor abilități, aptitudini și interese în
concordanță cu aspirațiile și valorile sale (Guez, 2000 apud. Tanveer- Uz-Zaman,
Choudhary și But, 2014). În viziunea lui Tanveer-Uz-Zaman, Choudhary și But
(2014) orientarea în carieră este atât un concept, cât și un produs. Analizat din
prisma unui concept, orientarea în carieră vizează dezvoltarea optimă a
individului, pe când privit din perspectiva unui proces, aceasta urmărește
îndrumarea individului în propriul proces de autocunoaștere (identificarea
punctelor tari și a limitelor, interesele și valorile personale) și auto-direcționare
(capacitatea de a lua decizii, de a rezolva probleme, de a face alegeri). Așadar,
consilierea în carieră este un construct educațional în care individul este sprijinit
în a se autocunoaște și a utiliza ulterior aceste informații pentru a deveni util și
eficient în cadrul societății din care face parte. Acest lucru implică din partea
individului dezvoltarea capacității de explorare a propriului profil vocațional și al
potențialului său, dar și a limitelor pe care el le are, a problemelor cu care se
confruntă și identificarea unor soluții realiste și raționale pentru rezolvarea
acestora sub supervizarea unui specialist.
Numeroase studii un indicat faptul că serviciile de consiliere și orientare
în carieră oferite tinerilor și adolescenților cu scopul de a-și descoperii propriile
abilități, competențe, interese și valori sunt corelate semnificativ cu satisfacția
academică și profesională și implicit cu succesul în carieră (Makinde, 1993). Așadar
problematica orientării în carieră a tinerilor se frânge direct asupra fenomenului
inserției profesionale (Pavelea, 2013). Așa cum menționa Martinez și Dănălache
(2008) “realitatea actuală demonstrează că principala problemă a tinerilor nu este
atât găsirea unui loc de muncă oarecare, ci mai ales obținerea unui loc de muncă
de calitate, stabil și adecvat individului în cauză” (Martinez și Dănălache, 2008,
apud Pavelea, 2013, pp. 13-14)
12.Contextul proiectului
•Analiza SWOT
323
Figura nr 2. Analiza SWOT proiect DCP Autor: PUI Carmen Andreea
14.Resurse umane- Echipa proiectului:

ORGANIZAREA ECHIPEI DE PROIECT
Parteneri - colaboratori: Centru de Consultanţă Psihologică şi Orientare
Profesională, Psihologi, Universitati cu diverse profile de specialitate.
Resurse umane: manager proiect, cadre didactice, psiholog, elevii claselor
a XI- XII-a
Manager proiect, specialist I.T, economist, consilier juridic, psiholog,
consilier dezvoltare in cariera, consilier dezvoltare personala.
15.Resurse materiale
•Resurse materiale: locație ONG, laptopturi, ecrane proiectie, materiale
consumabile (instrumente de scris, rechizite)
•Alte resurse:
- Instrumente de autocunoastere pentru identificarea calitatilor si aptitudinilor
fiecarui elev
- Teste de personalitate si pentru identificarea carierei (Dificultate in alegerea
si identificarea carierei potrivite)
- săli de clasă, servicii de internet
16.Resurse financiare
Suma totală solicitată: 93.050 lei
Tabel Buget - Vezi Anexa
17.Resurse informaționale
• Realizarea unei pagini WEB pentru promovare si aplicatii online pentru teste de
personalitate. In plus, avem nevoie de aceasta pentru derularea online a unor
activitati
• Teste de personalitate, teste de aptitudini, teste de identificare a carierei
potrivite conform aptitudinilor si competentelor proprii., imprimanta.
324
onferințe de Descriere activitate Perioada de Responsabil Resurse alocate

desfășurare
promovare a
l
A1.Înfiinţarea lÎntocmirea dosarului şi depunerea 01.05.2021- Manager de Resurse umane
unui ONG pentru lui.Vom infinta un ONG pentru 30.07.2021 proiect (echipa proiect)
atragerea de atragerea de fonduri, vom Consilier juridic
fonduri gasi un spatiu pentru activitate
A2. Voi crearea unui centru de Permanenta Manager de Echipa de proiect

Managementul orientare in cariera unde proiect Consilier
general al se vor îmbina cunoştinţelor juridic,
proiectului teoretice cu experienţa Resurse
practică. financiare
A3 Pagina web si Realizarea unei pagini WEB 01.05.2021- Specialist IT Umane, timp,
platforma pentru promovare si aplicatii 30.07.2021 materiale,
online pentru teste de financiare, in-
personalitate, avem nevoie de formationale
aceasta pentru derularea online (Special- ist IT)
a unor activitati
A 4.Gasire si Amenajarea unui spaţiu 01.05.2021- Respons. Umane, timp,
pregatire spatiu destinate centrului de con- 30.07.2021 proiect materiale,
birou sigliere si orientare in cariera. Echipa financiare,
Curăţarea şi vopsirea sălii proiect informationale
A5. Promovarea si Informarea 01.05.2021 Respons Umane, timp,
Identificare conducerii unitatii de 30.07.2021 abil materiale,
colaboratori invatamant si a cadrelor proiect financiare,
si pregatire didactice privind scopul Echipa informationale
întâlniri proiectului de
(contactare) proiect
A5.1. Pregătirea materialelor pentru 01.07.2021- Respons Umane, timp,
Pregătirea întâlniri si discutii in vederea 30.07.2021 abil materiale,
materiale Promovarii si Informarii proiect financiare,
pentru conducerii unitatii de Echipa informationale
întâlniri si invatamant si a cadrelor de
discutii didactice privind scopul proiect
proiectului
A5.2. Vom contacta un Centru de 01.08.2021- Respons Umane, timp,
Identificare si Consultanţă Psihologică şi 30.08.2021 abil materiale,
contactare Orientare Profesională „Expert”, proiect financiare,
specialisti din în colaborare cu care s-au Echipa informationale
domeniu care desfăşurat urmatoarele de
vor prezenta activităţi de autocunoastere: proiect
ce fac ei in Exerciţii de interese, Exerciţii Partener
viata de zi cu pentru identificarea abilităţilor. i
zi si care sunt
aptitudinile
care ii ajuta
sa aiba succes
325
A5.3. Identificare si contactare 01.08.2021- Respons Umane, timp,

Identificare universitati care să 30.08.2021 abil materiale,
si contactare faciliteze informații despre proiect financiare,
universitati specializările care mai Echipa informationale
există în cadrul acesteia să îi de
informăm asupra proiect
oportunităţilor pe care le au Partener
după absolvirea unei i
facultăţi cu un astfel de
profil şi asupra pieţei de
muncă în acest domeniu
A6. Cautare site-uri acreditate 01.09.2021- Respons Umane, timp,
Achizitia de pentru vanzarea / punere la abil materiale,
teste de dispozitie de teste de 30.09.2021 proiect financiare,
personalitat personalitate, access pe Echipa informationale
e, access pe platforme destinate existente proiect
platforme Documentare teste Partener
destinate oficiale acreditate i
existente pentru identificarea
profesiei potrivite.
Instrumente de
autocunoastere pentru
identificarea calitatilor si
aptitudinilor fiecarui elev
Teste de personalitate si
pentru identificarea carierei
(Dificultate in alegerea si
identificarea carierei
potrivite)
A7. Elaborarea programului de 01.09.2021- Respons A7. Pregatire
Pregatire Worshop-uri, in functie de 30.09.2021 proiect program
program disponibilitatea elevilor Echipa workshop- uri
workshop- proiect
uri Partener
A8. Contactarea elevilor inscrisi, 01.10.2021 Respons Umane,

Inscrierea discutii, documente proiect timp,
elevilor in Echipa materiale,
program proiect
financiare,
Partener
iManager informationa
A9. Desfășurarea efectivă a
Desfășurarea activitatilor si webinarelor proiect;
efectivă a pentru tineri din liceu Psiholog
activitatilor pentru a-I ajuta sa isi P1 &
webinarelor identifice principalele Specialis
aptitudini pana la finalul Dezv
semestrului I personal
a
326
Permantent Specialist Psiholog P1

A 10. Munca de proiect se ă Dezvoltare
Pui Carmen
Informarea realizeaza in stransa 15.04.2022 personala
Andreea
comunitatii de legatura cu parintii elevilor - Consilier
Parinti elevi
parinti asupra inscrisi in proiect. 15.06.2025 Orientar
nevoilor e si
identificate Dezvolta
in randul re in
elevilor cariera
A11.Monitori Discutii individuale in urma Permantent Manager Psiholog
zarea rezultatelor la exercitii cu ă proiect expert
aplicării specialisti in domeniu Consiliere in
cunoștințelo consilierii si orientarii cariera P1
r dobândite profesionale
si a evolutiei
fiecarui elev
inscris in
program
A 12. Monitorizare rezultate Permantent Manager Carmen
Evaluarea proiect si follow up elevi si ă proiect Andreea Pui
proiectului / parinti. Activitatea de
programului monitorizare va fi una
permanentă și se va realiza
cu ajutorul feedback-ului
primit de la elevii care
parcurg programul de
consiliere si orientare în
carieră
Activități de diseminare, promovare: anunțuri, site web, public

1.Materiale promoționale distribuite sau afișate 2000 pliante, 200 afișe, 500
mape personalizate, 500 pixuri personalizate, 2000 cărți de vizită pentru
membrii echipei de proiect, 1 panou privind vizibilitatea proiectului la
fiecare partener etc.
2.Pagina web a proiectului realizată ca subdomeniu al paginii web a
beneficiarului;
3.Model standard privind activitatea de consiliere: plan strategic de servicii de
consiliere; set de standarde pentru serviciile și activitățile dezvoltate.
4.Centru de Consiliere cu ROI aprobat de fiecare partener implicat în proiect.
5.500 elevi beneficiari ai serviciilor Centrului de Consiliere;
6.250 portofolii pentru elevii care beneficiază de servicii specifice consilierii în
carieră – conținut minim portofoliu: CV, analiza SWOT personală, rezultatele
unei baterii de teste de consiliere în carieră, 2 proiecte profesionale,
traseele educaționale pentru fiecare proiect;
7.minim 10 ONG-uri identificate– pentru implicarea elevilor de liceu în activități
extrașcolare de dezvoltare personală și profesională;
8.2000 de ore de formare livrate pe parcursul proiectului;
Fiecare elev va participa în medie la 2 activități organizate cu grupurile de
tineri min 10 elevi max 20 elevi. In total 500 elevi vor participa și la evenimente
rezidențiale de formare.18. Rezultatele scontate: impactul proiectului şi
mijloace de monitorizare şi evaluare a rezultatelor:
327
•rezultate cantitative: 1000 ore consiliere; 100 elevi/an; 500 elevi in total;
2000 de ore de formare livrate pe parcursul proiectului;
•rezultate calitative: elevii vor stii ce abilitati si competente au si care ar
fi o cariera potrivita pentru ei plecand de la competentele lor. Facilitare
îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu experienţa practică și se adresează elevilor
claselor a XI si a XII-a de la liceele partenere din București
•impactul: Proiectul presupune crearea unui centru de orientare in cariera
unde se vor îmbina cunoştinţelor teoretice cu experienţa practică. Prin acest
centru putem să facilităm procesul autocunoaşterii elevilor, prin descoperirea
propriilor valori, abilităţi, interese, puncte tarei/puncte slabe şi ancore în carieră
să detaliem o opţiune de carieră prezantandu-i şi evaluându-i avantajele să le
oferim informaţii despre universitati precum şi despre specializările care mai
există în cadrul acesteia să îi informăm asupra oportunităţilor pe care le au după
absolvirea unei facultăţi cu un astfel de profil şi asupra pieţei de muncă în acest
domeniu.
Indicatorii de monitorizare a progresului înregistrat de elevi sunt:
1. Nr. elevi inscriși la activitățile oferite de ONG și Centru de Consultanţă
Psihologică şi Orientare Profesională
2. Atitudinea elevului față de cariera pe care urmează să o aleagă
3. Chestionare de feedback completate de elevii participanți
4. Scorul obținut la chestionarele de feedback
5. Pagina web – numar accesari; teste realizate pe platforma
6. 500 elevi beneficiari ai serviciilor Centrului de Consiliere;
7. 250 portofolii pentru elevii care beneficiază de servicii specifice consilierii
în carieră – conținut minim portofoliu: CV, analiza SWOT personală,
rezultatele unei baterii de teste de consiliere în carieră, 2 proiecte
profesionale, traseele educaționale pentru fiecare proiect;
8. minim 10 ONG-uri identificate– pentru implicarea elevilor de liceu în
activități extrașcolare de dezvoltare personală și profesională;
9. 2000 de ore de formare livrate pe parcursul proiectului;
10. Fiecare elev va participa în medie la 2 activități organizate cu grupurile
de tineri min 10 elevi max 20 elevi. In total 500 elevi vor participa și la
evenimente rezidențiale de formare.
328
STUDIUL EXTRACTULUI PLACENTAR- ADJUVANT

INOVATIV ÎN TRATAREA ENTEROCELULUI ȘI
CISTOCELULUI
AUTOR: MIRIAM SABO (BIRIȘ) 34
Andreas Friedl- medic specialist urolog (fără legătură cu cursul actual)

1. Solicitant: Sabo (Biriș) Miriam
2. Responsabilul de proiect Sabo (Biriș) Miriam
3. Descrierea pe scurt a aplicantului
Medic specialist obstetrică-ginecologie din cadrul Secției O-G a Spitalului
Municipal Toplița
Doctorand al UMFST (ipotetic)
4. Partenerul (-ii) proiectului (dacă este cazul):
- Amalia Dâmbu- farmacist (fără legătură cu cursul actual), doctorand al
UMFST
- Iulia Rusu- medic specialist gastroenterolog (fără legătură cu cursul
actual), doctorand al UMFST (ipotetic)
- Andreas Friedl- medic specialist urolog (fără legătură cu cursul actual),
doctorand al UMFST(ipotetic)
UMF Târgu Mureș, Disciplina Farmacologie este o instituție renumită în
cercetare atat pe plan național cât și internațional, cu dotări corespunzătoare
pentru a efectua cercetare în secolul XXI.
Sectia de Gastroenterologie si Laboratorul de Radiologie si Imagistica
Medicala sunt constituite in cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Tg Mures,
un spital public de interes local, judeţean, regional şi universitar functionand
conform cerintelor si oferind infrastructura necesara cercetarii din cadrul
proiectului. Ambele sectii garanteaza confidenţialitate asupra proiectelor conform
criteriilor de etica, obiectivitate si integritate profesionala.
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg Mures asigura prin participarea la

proiectele de cercetare instruirea continua a personalului si consolidarea
prestigiului institutiei prin profesionalismului acestora.
34
Specializarea: Medic specialist obstetrică-ginecologie, Studena Universitatea „Dimitrie
Cantemir” din Târgu Mureș, Departamentul de Pregatire a Personalului Didactic, Curs
postuniversitar, Nivel II,2021, Tg.Mures, 2021
329
Calitatea rezultatelor este garantată prin infrastructura materială a

laboratorului de Radiologie si Imagistica Medicala (tehnică și aparatură de înaltă
performanță - RMN), cât și a personalului calificat in diagnosticul imagistic si
gastroenterologic.
Instituția publică unde se desfășoară evaluarea inițială a pacientelor și
intervenția chirurgicală este Clinica Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului
Clinic Județean Mureș și Clinica Urologie din cadrul Spitalului Clinic Județean
Mureș.
B. Proiectul
6. Titlul proiectului: Studiul extractului placentar- adjuvant inovativ in
tratarea enterocelului și cistocelului SPLEX
7. Locul desfăşurării proiectului (localitate): Târgu Mureș
8. Durata proiectului: 36 de luni de la: 2018....... până la .....2021
9. Rezumatul proiectului, structurat astfel:
• titlul: Studiul extractului placentar- adjuvant inovativ in tratarea
enterocelului și cistocelului SPLEX
• scopul: A oferi subiect de studiu tinerilor doctoranzi, cu extindere la
nivelul domeniului sanitar.
Extractele placentare sunt preparate complexe obtinute prin extragerea
substantelor active din placenta umana sau de la alte mamifere. Extractele din
placenta si-au dovedit eficienta in medicina regenerativa si in tratarea bolilor
inflamatorii si prevenirea si vindecarea cicatricilor.
Extractele din placenta sunt studiate de multa vrema si introduse in
preparate farmaceutice si in tehnica medicala.
Scopul proiectului complex este de a evalua efectul tratamentului
chirurgical al enterocelului la pacientele cu această afecțiune, din punc de vedere
gineecologic și gastroenterologic, față de cel medical efectuat cu extract
placentar pe o durată de 2 ani (cu posibilitatea de a extinde perioada de urmărire
a pacientelor). Evaluarea superiorității a acestui tratament inovator din punct de
vedere ginecologic (reducerea disconfortului, a durerii, a dispareuniei, reducerea
sentimentului de invaliditate) și gastro-enterologic, totodată obiectivul proiectului
este de a evalua eficienta tratamentului cu extracte placentare administrat
pacientilor diagnosticati cu enterocel, fiind o terapie inovativa si avand avantajul
de afi neinvaziv in comparatie cu tratamentul chirurgical. Se va urmari evolutia
simptomatologiei pacientilor precum si modificarile imagistice in urma
administrarii acestui tratament, dorind a se demonstra superioritatea terapiei cu
extracte placentare fata de tratamentul chirurgical.
• grupuri-ţintă, beneficiari: doctoranzi ai UMFST

• activităţile principale: Stabilirea planului de lucru, constituirea si
consolidarea grupelor de cercetare, etapa de prelucrare a extractelor placentare,
identificarea pacientelor cu enterocel, respectiv cistocel și încadrarea lor într-una
dintre cele 2 loturi. Aplcarea tratamentului cu extract placentar la un lot, iar la
330
celălat lot efectuarea tratamentului chirurgical în paralel de urolog și ginecolog.

Evaluarea pacientelor după tratament, Prelucrarea datelor și interpretarea
rezultatelor cu diseminarea rezultatelor finale
• rezultatele estimate:
Rezultatul principal preconizat este obtinerea unei noi terapii alternative

in tratamentul enterocelului cu ajutorul unui nou compus – extractul placentar
care si-a dovedit eficienta in regenerarea tisulara, precum si in alte afectiuni.
De asemenea, prin dovedirea eficientei extractului placentar in tratamentul
enterocelului se poate aduce un beneficiu din punct de vedere financiar,
aceasta terapie avand costuri mai reduse decat tratamentul chirurgical. Terapia
cu extracte placentare determina o complianta mai buna la tratament in randul
pacientilor cu enterocel datorita caracterului non-invaziv si riscurilor mai mici
postprocedural.
Realizarea proiectului presupune interdisciplinaritate astfel incat se
obtine o colaborare stransa intre specialisti si posibilitatea de a crea o retea de
colaborare interdisciplinara.
Prin rezultatele obtinute in urma studiului si anume demonstrarea
eficientei terapiei cu extracte placentare la pacientii cu enterocel se realizeaza
cresterea nivelului de expertiza al cercetatorilor si se deschid noi directii de
cercetare cu realizarea de studii care au la baza terapia cu extracte placentare.
Acest proiect asigură sprijinul necesar pentru consolidarea
competențelor științifice și tehnice în domeniul sănătății, prin abordul inovativ
a unei afecțiuni care apare frecvent după histerectomie (operație care este
efectuată anual la nivel mondial la milioane de paciente). Tratamentul
chirurgical al enterocelui pe lângă faptul că este costisitor (cca 4000 de lei pe
pacientă/operație și zile de spitalizare), comportă riscul unei recurențe, să nu
mai vorbim despre timp de recuperare prelungit, cu pierderea temporară a
capacității de muncă, cu consecințele economice aferente.
Rezultate din mediul socio-economic :
-Locuri de muncă pentru tineri cercetători
-Consolidarea capacității Universității prin dezvoltarea tehnologiei în
tratamente inovatoare cu extracte biogenice.
-Realizarea unei rețele interinstituționale
-Formarea tinerilor cercetători în domeniul Sănătății
•Obiectivul general
Oferirea unui subiect de studiu tinerilor doctoranzi, cu extindere la nivelul
domeniului sanitar. Rezultatele cercetării ar putea revoluționa modalitatea de
tratament al enterocelului, totodată folosirea extractului biogen placentar ar fi
un pioner in tratamentul defectelor de tesuturi cu altă localizare ( de exemplu
331
țesut ars). Dezvoltarea domeniului sănătății prin inovativitatea adusă de acest

proiect. Inițierea și dezvoltarea de colaborări viabile cu parteneri din mediul
economic public şi privat. Creșterea gradului de vizibilitate a Universității de
Medicină și Farmacie Târgu Mureș și a cercetării românești. Analiza rezultatelor
obtinute in urma celor 2 metode de tratament al enterocelului va fi efectuata in
cadrul proiectului GIEN in colaborare cu proiectul GAEN si PLAC. Prin studiul
efectuat se doreste obtinerea unei terapii inovative eficiente in tratamentul
enterocelului prin utilizarea extractelor placentare, avand ca avantaje caracterul
non-invaziv, complianta crescuta a pacientilor, costurile mai reduse si recuperarea
mai rapida a pacientilor postprocedural, in comparatie cu tratamentul chirurgical.
•Obiectivele specifice SMART

oOS1 Oferirea unui subiect de studiu a 4 tineri doctoranzi cercetând
modalitatea de tratament al enterocelului prin introducerea unui nou tip de
tratament în decurs de 3 ani
oOS2 Dezvoltarea domeniului sănătății prin folosirea extractului biogen
placentar pentru inovativitate, timp de 20 de luni
oOS3 Obținerea unei terapii inovative eficiente în tratamentul
enterocelului prin utilizarea extractelor placentare, având ca avantaje
caracterul non-invaziv, complianța crescută a pacientelor, costuri mai reduse și
recuperarea mai rapidă, după 3 ani de cercetare.

Proiectul se incadrează în domeniul Sănătate conform Strategiei
Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 (SNCDI 2020), scopul
proiectului fiind elaborarea unei noi linii de tratament al pacientilor cu enterocel
prin administrarea de extracte placentare. Sănătatea reprezintă un domeniu cu
impact critic asupra calităţii vieţii şi a resuselor publice.
•Includeti propria analiza a nevoilor (rezultatele unui chestionar,
332

•Analiza SWOT
Punctele forte ale proiectului:
- caracter inovativ
- tema de actualitate, nu a mai fost studiata anterior
- echipa de cercetare motivata, formata din tineri cercetatori, calificati
- coordonator de proiect cu experienta in domeniu
- complexitate, interdisciplinaritate
- relatie buna intre participanti
- posibilitati ulterioare de extindere a cercetarilor in domeniul studiat
- centrele in care se desfasoara cercetarea au exeprienta bogata in studiile
clinice, oferind resurse umane si materiale de calitate
- chletuieli care se incadreaza in bugetul alocat
- studiul efectuat pe pacienti are un potential mai mare de implementare in
protocoale terapeutice
Oportunitati:
- alcatuirea unei echipe de cercetare interdisciplinare
- elaborarea unui nou protocol de tratament farmacologic la pacientii cu
enterocel
- necesitatea unui tratament non-chirurgical la pacientii cu enterocel
- dezvoltarea activitatii de cercetare cu deschiderea unor noi directii de
cercetare in domeniul extractelor placentare
- posibilitatea de atragere in proiect a doctoranzilor sau postdoctoranzilor
Punctele slabe:
- aparitia unor evenimente (din activitatea medicala sau didactica a
participantilor) care ar produce intarzieri
- lot de pacienti insuficient datorita incidentei relativ scazute a bolii
- posibilitatea de defectare a aparaturii necesare pentru studiu
- cooperare dificila medici-pacienti
- aparitia unor costuri neprevazute
Pericole:
- retragerea partenerilor din studiu
- nerespectarea termenelor
- aparitia de taxe sau impozite neprevazute si epuizarea fondurilor
- lipsa de complianta a pacientilor la studiu
- variabilitate mare de raspuns la tratament
- imposibilitatea de formulare a unor concluzii necesare pentru elaborarea
protocolului de tratament
333

Tabeul cu activitățile, timpul alocat fiecărei activități, responsabil
activitate, resurse alocate
1 State of the art
1.1 Analiza stadiului actual al cunoasterii in domeniului utilizarii
extractelor placentare la nivel global si in Romania
1.2 Analiza stadiului actual al cunoasterii in tratamentul
enterocelului la nivel global si in Romania
1.3 Analiza studiilor ce compara tratamentul chirurgical si alte
terapii la nivel global si in Romania
1.4 Centralizarea studiilor documentate prin elaborarea unei liste cu
publicatiile si intocmirea unui protocol de diagnostic si tratament al
enterocelului, precum si de aplicare a terapiei cu extracte placentare aliniate
la studiile existente in literatura de specialitate si adaptate tarii noastre
2 Constituirea si consolidarea grupelor de cercetare
2.1 Intocmirea unei liste cu numele si responsabilitatile fiecarui
membru al echipelor de cercetare
2.2 Obtinerea in scris a acordului de participare si colaborare la
studiu a cercetarilor
2.3 Stabilirea materialelor si dotarilor necesare
2.4 Elaborarea planului de achizitii
3 Etape in prelucrarea extactelor placentare:
3.1.Prelevarea placentei de la orice tip de mamifer, inclusiv omul,
imediat dupa nastere, apoi prelucrarea acesteia;
3.2.Pregătirea placentei pt a fi prelucrat (Spalarea, screeningul pt
virusi, transportul placentei care se face in cel mai scurt timp posibil, la locul
de prelucrare, intr-un recipient steril, in solutie salina 0.9% care sa acopere
placenta, la o temperatura de 1-5 grade C;.Separarea partilor necesare din
placenta, respectiv corionul si membrana amniotica, de restul componentelor
neutilizabile, folosind ustensile medicale sterile. In unele cazuri se va prelucra
integral, atat membrana amniotica cat si corionul, iar in alte cazuri se va
folosi doar membrana amniotica, pentru obtinerea preparatelor destinate
subiectilor cu un grad de sensibilitate ridicat, avand in vedere ca membrana
amniotica nu creaza nici un raspuns antigenic; respalarea cu solutie salina, si
eventual cu apa distilata, pentru eliminarea oricaror urme contaminante;
3.3.Prelucrarea mecanica a placentei prin sectionarea in bucati de
dimensiuni aproximative de 4x4 cm; macinarea placentei in stare proaspata
folosind un biopulverizator de laborator, de ex. Geno Grinder obtinand
particule cu marimi cuprinse intre 5 microni pana la 100 microni, in functie de
zona in care va fii aplicata;
3.4 Pregătirea în scop medical: infuzarea preparatului prin fierbere
timp de 2-3 minute, racirea la temperatura camerei; Filtrarea extactului
pentru eliminarea urmelor de particule care ar putea ridica probleme la
334
injectare; Imbutelierea in fiole sterile. Dupa umplerea fiolelor, acestea vor fi

sterilizate in baie cu aburi sau baie de apa cu sistem de circulatie si vibrare, la
o temperatura de 80 grade Celsius, timp de 1 ora pentru 2 zile consecutive;
Depozitarea se face in frigider la 0-4 grade Celsius timp de 3 luni. Daca se
doreste prelungirea termenului de conservare pana la un an, extractul
placentar se poate se ingheata intre -120 si -20 grade Celsius cu ajutorul unei
instalatii frigorifice sau cu nitrogen lichid, dupa care se liofilizeaza si se usca
preparatul; Resuspendarea la momentul utilizarii in solutie de PRP (plasma
rich platelet), recoltat de la pacienta care urmeaza a fii tratata, fara nici un
risc de raspuns alergic. Rolul PRP-ului pe langa acela de aport de celule stem
este de a asigura solutia de suspensie, precum si vascozitatea necesara
injectarii acestui produs finit;
4 Pregătirea protocolului de lucru
4.1. Elaborarea criteriilor de diagnostic conform ghidurilor române și
americane, CP, doctorand
4.2. Elaborarea criteriilor de excludere și includere în loturile țintă-
Cp, doctorand
4.3. Elaborarea modalității de a ține legătura cu pacientele în vederea
efectuării tratamentului zilnic timp de 90 de zile pentru lotul cu extract
placentar
4.4. Elaborarea chestionarului despre disconfortul creat de enterocel-
Cp, doctorand
4.5. Elaborarea fișei de consultație a pacientei- Cp, doctorand
4.6 Elaborarea protocolului operator Cp, doctorand, anestezist
4.7. Trainingul personalului privind însuțirea tehnicilor și procedurilor
de cercetare- recoltare de date- aplicare tratament medical sau chirurgical-
Cp, doctorand
5 Identificarea pacientelor cu enterocel, respectiv cistocel și
încadrarea lor într-una dintre cele 2 loturi
5.1. Selecția pacientelor cu enterocel, cistocel, cp, doctorand
5.2. Încadrarea lor in unul dintre grupuri- Cp, doctorand
5.3. evaluarea pacientelor inclusi in studiu prin consultație
ginecologică si consult gastroenterologic, iar pacientelor cu cistocel consult
urologic - Cp, doctorand, asistent generalist
5.4 evaluarea prin chestionar de simptome subiective
5.5. obținerea consimțemintelor- Cp, doctorand, asistent generalist-
Cp, doctorand
6 Tratament cu extract placentar
6.1. Inițierea tratamentului cu extract placentar- Cp, doctorand,
asistent generalist
6.2. Urmărirea pacintelor din punct de vedere clinic și biologic- Cp,
doctorand, asistent generalist
6.3 Administrarea tratamentului cu extract placentar
335
6.4 Administrarea extractului placentar timp de 1 luna sub forma de

injectie intravaginala 1 data pe zi
6.5 Completarea protocolului de admistrare a tratamentului
6.6 Completarea formularelor de evaluare a starii pacientilor
postprocedural si a incidentelor sau reactiilor aparute in timpul sau imediat
dupa procedura
6.7 Supraveghera liniei telefonice permanente destinate pacientilor
7 Efectuarea tratamentului chirurgical în paralel de urolog și
ginecolog
7.1. Pregătirea pacientelor pentru operație- asistent mdical
7.2. consult anesteziologic preoperator- anestezist, as. Anestezie
7.3. Efectuarea operației, Cp, doctorand, as. Bloc operator
7.4. Suportul postoperator în unitate de terapieintensivă – anestezist,
as. Anestezie
7.5. Urmărirea pacientelor imediat după operație
8 Evaluarea pacientelor după tratament
8.1 Evaluarea tratamentului cu extract placentar
8.1.1Vizita medicala lunara cu pacientii care au beneficiat de
tratament cu extract placentar
8.1.2 Completarea fiselor pacientilor si a formularelor de evaluare a
simptomatologiei
8.1.3 Efectuarea controlului imagistic la 12 luni de la tratament –
medic radiolog, asistent radiologie
8.2 Evaluarea tratamentului chirurgical
8.2.1 Consultul pacientelor la 3, 6 și 12 luni după efectuarea
intervenției chirurgicale- cp, doctorand, asistent
8.2.2 Efectuare ecografii trnsvaginale- cp, doctorand
8.2.3 Completare formulare despre stare de bine sau disconfort
restant, perioada de convalescență și viață sexuală- cp, doctorand, asistent
8.2.4 Efectuarea controlului imagistic la 12 luni de la tratament –
medic radiolog, asistent radiologie
9 Prelucrarea datelor și interpretarea rezultatelor
9.1 Organizareaa datelor colectate- CP, doctorand
9.2Introducerea datelor in baze de date in format electronic
9.3 Prelucrare statistică- statistician
9.4 Sintetizarea datelor obtinute - doctorand, asistent medical,
asistent bloc operator
9.5 Formularea concluziilor legate de noua metoda de tratament cu
extract placentar la pacientii cu enterocel in comparatie cu tratamentul
chirurgical
10 Diseminarea rezultatelor finale
10.1 redactarea unor lucrări științifice CP , doctorand.
336
10.2 publicarea în reviste de specialitate ca factor de impact relevant-

CP, doctorand
10.3 prezentarea la simpozioane, conferințe, congrese naționale,
internaționale- CP, doctorand
10.4 elaborarea unui nou protocol de tratament către Asociatia
Nationala de Ginecologie si Societatea Romana de Gatroenterologie si
Hepatologie: P1, P2, P3
11 Managementul proiectului
11.1 Activități de management- formarea echipelor de lucru- MP
11.2 Managementul financiar, achiziționarea consumabilelor- contabil,
responsabil achiziții (doctorand)
11.3 Evaluarea activităților de cercetare- MP
11.4 Elaborarea rapoartelor periodice, ședințe săptămânale cu
prezența fiecărui membru-secretar, MP
11.5 Managementul riscurilor, cu asigurarea rezolvării- MP
11.6 Elaborarea și urmărirea prin grafic Gannt a rezultatelor
activităților- MP
11.7 Elaborarea raportului final- MP
• Graficul Gantt

Manager proiect -Sabo (Biriș) Miriam
Experiență profesională:
- Medic specialist obstetrică-ginecologie din cadrul Secției O-G a Spitalului
Municipal Toplița
- Medic specialist obstetrică-ginecologie din cadrul Secției O-G a Spitalului
Clinic Județean Mureș 2017-2018
- Publicații: Transformarea hemoragică a atacului vascular cerebral
ischemic cardioembolic, TDK; 2011- Extrase, Pg 56; ISBN: 978-973-169-
148-0.
337
- Creșterea calității vieții în spondilită anchilozantă sub tratament cu

inhibitor de TNF-L, TDK; 2011- Extrase, Pg 92; ISBN: 978-973-169-148-0.
Echipa de Implementare
Dâmbu Amalia, farmacist: Obținerea extractului placentar, Responsabil
subproiect PLAC
Dr. Farcas (Rusu) Dana Iulia care va participa in procesul de selectie a
pacientilor impreuna cu P3, va elabora formularele de urmarire a pacientilor,
evaluarea continua a pacientilor, coordonarea tratamentului aplicat, analiza
datelor obtinute si elaboraraea lucrarilor si proiectelor finale, responsabil
subproiect GAEN
Dr Biriș Miriam – medic specialist obstetrică-ginecologie: supervizează
activitățile (achiziții, buget, livrabile), diaagnosticul și evaluarea pacientelor,
efectuarea tratamentului chirurgical și cel medical, responsabil subproiect GIEN
Dr Friedl Andreas, urolog: participă la procesul de selectie a pacientilor
impreuna cu P2,P3, va elabora formularele de urmarire a pacientilor, evaluarea
continua a pacientilor, coordonarea tratamentului aplicat, analiza datelor
obtinute si elaboraraea lucrarilor si proiectelor finale, responsabil subproiect
URIEN
- Echipa de implementare/ experti cheie/non-cheie, domenii de
specializare, implicarea in proiect: echipa de implementare coordinator
si pentru fiecare partener in parte
- Medic specialist radiolog – efectuarea si interpretarea RMN-urilor
- Asistent radiologie – efectuarea RMN-urilor
- Asistent gastroenterologie – participarea la consultatiile
gastroenterologice
- Expert biostatistician responsabil de prelucrarea statistica
- Exper financiar contabil - gestionarea cheltuielilor si bugetului
proiectului,
- Responsabil de achizitii si
- Secretar – prelucrarea documentelor administrative.
- Medic anestezist: cercetător angajat
- Doctorand medic obstetrică –ginecologie: documentarea asupra
problematicii în literatura de specialitate și selecționarea informațiilor
relevante
- Asistent medical generalist: pregătirea pacientelor pentru consultație,
pregătire preoperatorie, administrare tratament biogenic.
- Asistent medical bloc operator
- Asistent medical ATI

Orice aport material pe care il poate aduce solicitantul (instrumente,
camera foto, sala de curs, aparatura specifica, telefon personal) (aport propriu
în natură). Orice material necesar in desfășurarea activăți – lista de necesități
338
(se regasește în tabelul activătăților) – Notă: avem nevoie de bani ca să le

cumpărăm! (buget!!)
Dotari existente
Dotările Clinicii Obstetrică-ginecologie ( masă ginecologică, ecograf cu
sondă abdominală și sondă endocavitară
Bloc operator din cadrul acestei clinici;
Unitate de terapie intensivă din cadrul aceluiasi instituții
Echipamente de birou, mobilier, internet, telefon fax, sală de recoltare și
de tratament, licență Windows, Excel.
- spatiu de consultatie – cabinet de gastroenterologie cu pat pentru
consultatie
- tensiometru,stetoscop necesare consultatie
- birou de lucru
- echimanent de protectie medical (halate, papuci)
- calculator dotat cu system de operare Windows XP pentru prelucrarea
bazelor de date
- telefon pentru colaborarea cu pacientii
- documentare online – acces gratuit la articole stiintifice si surse de
informare
- Dotările laboratorului de farmacologie UMF
- Aparat de urodinamica (debimetrie si uroflowmetrie), Technomed
Systems, Certificat ISO.
- Dotările Clinicii Urologie ( masă ginecologică, ecograf cu sondă
abdominală și sondă endocavitară)
- Bloc operator din cadrul acestei clinici;
- Unitate de terapie intensivă din cadrul aceluiasi instituții
- Echipamente de birou, mobilier, internet, telefon fax, sală de recoltare și
de tratament, licență Windows, Excel.
Dotari NECESARE
- Liofilizator 185,000.00
- Blender de laborator 5,000.00
- Etuva 3000
- Nisa sterila 100,000.00
- Echipamente laborator 5000
- 1 laptop cu sistem de operare actualizat (Windows XP) pentru a fi
compatibil cu softurile utilizate pentru stocarea si prelucrarea bazelor de
date – WP1, 2, 3, 6, 7, 8 – 3000 lei
- 1 imprimanta pentru printarea documentelor – WP1, 2, 3, 6, 7, 8 – 1500 lei
- 1 masa ginecologica pentru adminstrarea tratamentului intravaginal si
evaluarea pacientilor – WP 4, 5, 6 – 20000 lei
- 2 Laptopuri pt pregătira proiectului și baza de date a pacientelor: WP: 1,
2, 7, 8, 9., aprox. 6000 lei
339
- 1 Imprimantă: Wp: 1,2,7, 8, 9., aprox. 1000 lei

- Aparat de urodinamica Aquarius XT, Technomed Systems
- Materiale consumabile si obiecte de inventor necesare pentru
derularea proiectului
- Hârtie, pixuri, capse, mape -10000 buc.- WP 1, 2, 7 ,8, 9 – 4000lei
- Ace de unica folosinta – WP 5 – 3000lei
- Vata – WP 4,5 1380lei
- Seringi de unica folosinta WP5 – 8000lei
- Gel pentru tuseu rectal si vaginal WP5 – 500lei
- Cearceaf de unica folosinta pentru consulatii – WP 4, 5, 6 – 2000lei
- Solutii dezinfectante (pentru maini si sterilizarea instrumentarului) – WP4,
5, 6 – 2000lei
- Manusi sterile – WP4, 5, 6 - 2000lei
- Consumabile laborator: 10,000.00
- valve ginecologice pentru evaluarea pacientilor – WP4, 5, 6 – 3000 lei
- Mănuși nesterile: 1000 buc- 125 lei, Wp 3, 4, 5, 6
- Mănuși sterile: 3000 buc- 3000 lei WP 4, 5
- Ace: 8000 buc- 3840 ron WP 4, 5
- -Consumabile de tipul catetere de presiune intravezicala, intrarectala, ser
fiziologic pentru umplere, tubulatura de slicon (toate de unica folosinta)
Servicii executate de terti
- efectuarea investigatiilor imagistice pentru diagnosticul initial al

pecientilor si ulterior control imagistic postprocedural – RMN abdomino-
pelvin in cadrul Laboratorului de Radiologie si Imagistica Medicala de la
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg Mures – WP4, 6 - 120000lei
- investigatiile vor fi efectuate de medic specialist radiolog implicat in
studiu (80lei/ora, 80ore/luna, timp de 3 luni total 19200lei) si asistentul
de radiologie implicat in studiu (50lei/h, 80 de ore/luna timp de 3 luni) –
chletuieli de personal
- Inchiriere sală de operație, unitate ATi: 2000 lei/ pacientă operată
- SCJU și SCJ – identificarea, tratamentul, urmarirea pacientelor 60.000 RON
340

Tabel Buget
NR. DENUMIRE CAPITOL VALOARE VALOARE VALOARE TOTAL
CRT Buget Buget Buget Buget
An 1 (lei) An 2 (lei) An 3 (lei) (lei)
A Cheltuieli pentru proiectele
componente
1. Cheltuieli cu personalul 926727 926727 926727 2780181
(inclusiv taxele de angajator)
din care:
1.1 Cheltuieli cu personalul 231681.75 231681.75 231681.75 695045.25
pentru angajarea de noi
cercetători cu normă întreagă –
25% din total 1
1.2 Cheltuieli cu personalul - 695045.25 695045.25 695045.25
altul decat cei de la pct. 2085135.75
2. Cheltuieli cu logistica 611131.66 611131.66 611131.66 1833395
2.1 Cheltuieli de capital 300000 300000 300000 900000
2.2 Cheltuieli privind stocurile 224465 224465 224465 673395
2.3 Chetuieli cu serviciile
executate de terți, din care:
Cheltuieli de 86666.666 86666.666 86666.666 260000
subcontractare
(max. 5% din A
3 Cheltuieli de deplasare 16365 16365 16365 49095
4. Cheltuieli indirecte 18618,333 18618,333 18618,333 565855
TOTAL A (1+2+3+4) 1742842 1742842 1742842 5228526
B Cheltuieli de management 33333,333 333333,333 333333,333 1000000
proiect complex proiectului
complex
C Cheltuieli de întărire a 0 0 0
capacității instituționale
TOTAL ( A + B + C) 2076175.4 2076175.4 2076175.4 6228526.2

Activități de diseminare, promovare: Internet, sedinte de lucru, fișier
privat, Reviste de specialitate, internet open acces, conferinte, congrese,
Asociatia Nationala de Ginecologie si Societatea Romana de Gatroenterologie si
Hepatologie
341
18. Rezultatele scontate: impactul proiectului şi mijloace de

monitorizare şi evaluare a rezultatelor:
- rezultate cantitative: Oferirea unui subiect de studiu a 4 tineri doctoranzi
- rezultate calitative: revoluționarea modalitatății de tratament al
enterocelului, totodată folosirea extractului biogen placentar ar fi un pioner
in tratamentul defectelor de tesuturi cu altă localizare ( de ex țesut ars)
- impactul:
a. impactul educaţional: Sprijinul tinerilor cercetători
b. impactul economic: Costurile reduse în acest tip de tratament
c. impactul social: Dezvoltarea domeniului sănătății prin inovativitatea
adusă de acest proiect
d. impactul ecologic: Prin studiul efectuat se doreste obtinerea unei terapii
inovative eficiente in tratamentul enterocelului prin utilizarea extractelor
placentare, avand ca avantaje caracterul non-invaziv, complianta crescuta a
pacientilor, costurile mai reduse si recuperarea mai rapida a pacientilor
postprocedural, in comparatie cu tratamentul chirurgical.
Efectuarea listei livrabilelor și autoverificarea periodică
342
VISUL POATE DEVENI REALITATE PRIN PROIECTE
AUTORI: SABIN-GAVRIL PĂȘCAN 35; ANCUȚA-LOREDANA PAȘCAN 36

Proiectele de orice natură ar fi ele ne fac să visăm, să sperăm și să credem
că putem schimba ceva în lumea pe care noi ne-o creionăm. Acest lucru ne face
să avem o gândire critică și să realizăm că există miracole. Proiectele sunt calea
pe care vrem să o parcurgem, să știm că putem lăsa ceva în urmă, că noi cei care
le-am depus aducem o contribuție planurilor și visurilor.
Lumea proiectelor este o lume de vis, iar din momentul în care te prinde
gustul de a scrie proiecte, de a le implementa, cu greu te poți detașa de ele. Într-
adevăr, că proiectele pot fi o armă cu două tăișuri: dacă le câștigi, îți dorești să
realizezi din ce în ce mai multe, iar dacă le pierzi, dezamăgirea este mare.
Trebuie să știi cum să te mobilizezi și cum să faci față noilor provocări, să te
concentrezi și să realizezi că proiectele sunt o șansă pentru tine și ceilalți.
Proiectele pe care Inspectoratul Școlar Județean Mureș le-a depus de-a

lungul timpului, au contribuit la ceea ce astăzi a reușit să realizeze. Proiecte cu
care ne mândrim și pe care vrem să le scoatem în evidență prin simplu fapt că
putem ajuta pe cei care au nevoie cu adevărat de noi. Avem în derulare două
proiecte de tip „A doua șansă”. Primul proiect „Educația, calea spre viitor!” este
în parteneriat cu „Asociația europeană pentru o viață mai bună” și Inspectoratul
Școlar Județean Vrancea, iar cel de-al doilea este „Mai multe șanse prin
educație!”, fiind în parteneriat cu „Asociația europeană pentru o viață mai bună”
și Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița.
„Educația,calea spre viitor!” este implementat în regiunea mai puțin
dezvoltată Centru cu județul Mureș. Inspectoratul Școlar Județean Mureș a pregătit
Acorduri de colaborare cu unități publice de învățământ de la nivel local, cu rol în
implementarea proiectului, respectiv școlile în calitate de Parteneri asociați.
Partenerii asociați acestui proiecte sunt patru școli din Mureș - Școala Gimnazială
„Friedrich Schiller” Târgu Mureș, Școala Profesională Band, Școala Gimnazială nr.
3 Târnăveni, Liceul Tehnologic din Iernut.
Părăsirea timpurie a școlii predomină mai ales în rândul anumitor grupuri
aflate în situație de risc, în special tineri din comunitățile rurale, tineri provenind
din familii cu venituri modeste, romi și alte minorități și elevi care au repetat cel
puțin un an sau care au abandonat școala. Părăsirea timpurie a şcolii este o
problemă pregnantă, mai ales în mediul rural. La nivelul învățământului secundar,
35 Inspector Scolar General, Inspectoratul Scolar Județean, Doctorand UMFST Tg.Mureș,

Masterand în cadrul Universității Dimitrie Cantemir din tT.Mures, Master Asigurarea
Calității învățământului, 2021
36
Inspector Proiecte, Inspectoratul Scolar Județean, Doctorand UMFST Tg.Mureș
Masterand în cadrul Universității Dimitrie Cantemir din tT.Mures, Master Asigurarea
Calității învățământului, 2021
343
rata de abandon a fost de 1,5 ori mai mare în școlile din mediul rural, decât în
cele din mediul urban. Elevii săraci rămân în urma celor mai înstăriți, iar accesul
lor la învățământul secundar superior și post-secundar este limitat. În județul
Mureș, nu funcționa în nicio unitate de învățământ programul „A doua șansă”.
Obiectivul general al proiectului constă în oferirea unor trasee de
reintegrare, personalizate, prin programe educaționale de tip „A doua șansă”,
pentru un număr de 600 de copii/tineri/adulți care au părăsit timpuriu școala, cu
scopul de a dobândi calificările necesare pentru ocuparea unui post pe piața
muncii și îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 515 persoane din
învățământul preuniversitar, din Regiunile Sud-Est – județul Vrancea și Centru –
județul Mureș.
Proiectul contribuie la realizarea obiectivului specific al programului
Programul Operațional Capital Uman (POCU), având ca țintă valorizarea a 600 de
copii/tineri/adulți (dintre care circa 150 de persoane de etnie romă) care au
părăsit timpuriu școala, re-integrarea acestora în sistemul de educație și
adaptarea programului școlar în funcție de vârsta cursanților, nevoi, traseu
educațional din două regiuni de implementare Sud-Est cu județul Vrancea și Centru
cu județul Mureș. Proiectul vizează și creșterea competențelor pentru 515
persoane din învățământul preuniversitar (personal didactic, personal de sprijin și
auxiliar din școli, echipa managerială la nivelul școlii) care sunt angajate și
activează în aceleași regiuni de implementare.
Proiectul abordează Axa prioritara 6, „Educație și competențe prin toate
activitățile care urmează a fi implementate, fie că vorbim de educația copiilor, a
adulților” prin programe „A doua șansă”, creșterea competențelor cadrelor
didactice, promovarea facilităților oferite de programul „A doua șansă”. Proiectul
este conform cu Prioritatea de investiții 10 (i) „Reducerea si prevenirea
abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul
preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv pentru parcursuri învățare
formală, non formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare” prin
prisma creșterii accesului a 600 de copii/tineri/adulți la educație primară și/sau
învățământ secundar inferior, în funcție de nevoi și de nivelul de studiu existent,
prin creșterea gradului de pregătire a 515 cadre didactice pentru a dezvolta,
promova servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile grupului țintă.
Proiectul contribuie la apelul lansat POCU/665/6/23/23/ OPERAȚIUNE
COMPOZITĂ OS 6.4, 6.6, deoarece vizează două regiuni de dezvoltare, mai puțin
dezvoltate, Regiunea Sud-Est cu județul Vrancea și regiunea Centru cu județul
Mureș. Proiectul își propune obiective ce contribuie la realizarea Obiectivului
specific al apelului O.S.6.4., deoarece 600 de tineri vor beneficia de servicii de
consiliere și orientare a carierei, de susținere educațională, psihologică, înscriere
în cadrul unei unități școlare, precum și dezvoltării și furnizării unor programe „A
doua șansă” pentru finalizarea educației de bază din cadrul învățământului
obligatoriu și totodată pregătirea pentru obținerea unei calificări profesionale
pentru 60 de copii/tineri/adulți care obțin o calificare la finalizarea programelor
de tip „A doua șansă”. Sprijinul direcționat către grupul țintă vizează măsuri
individuale, personalizate, prin combinarea sprijinului de ordin social, financiar,
educațional și psihologic pentru tinerii implicați.
344
Proiectul contribuie la atingerea Pilonului 3 din „Strategia Națională

privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii”, prin aplicarea unor programe
educaționale de tip ”A doua șansă” pentru sprijinirea a 600 de persoane care au
părăsit școala prematur și reintegrarea acestora în sistemul de educație si
formare. Cei 600 de tineri și/sau adulți care și-au întrerupt școala la un moment
dat, vor beneficia de servicii educaționale, de o predare personalizată, în funcție
de vârstă, cunoștințe existente pentru dobândirea sau completarea competențelor
cheie și unde este cazul prin oferirea de cursuri de calificare profesionale. Astfel,
proiectul implementează pilonul 2, oferirea de sprijin pentru finalizarea
învățământului obligatoriu de către cei care au părăsit timpuriu școala și pilonul 3
de reintegrare în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu
școala .
De asemenea, se adresează și pilonului 4, dezvoltarea sprijinului
instituțional adecvat prin implicarea inspectoratului școlar, a unităților școlare,
inclusiv cadre didactice și a părinților în dezvoltarea și modernizarea actului
educațional. Proiectul răspunde Strategiei Naționale de Învățare pe tot Parcursul
Vieții, prin faptul că oferă șansa persoanelor din grupul țintă al proiectului de a
participa la activități de învățare pe tot parcursul vieții, indiferent de vârsta
acestora, în funcție de nevoi. Din aceasta situație fac parte persoanele din
categoria de vârstă 25-64 de ani, care vor participa la programe educaționale de
tip „A doua șansă”, adaptate cunoștințelor acestora și vârstei, și o parte dintre
aceștia – cel puțin 60 de persoane vor beneficia de cursuri de calificare
profesională, conform Prevederile Direcției de acțiune 3 din cadrul Strategiei
Națională privind Incluziunea Socială a Cetățenilor Români Aparținând Minorității
Rome 2015 – 2020. Sunt atinse prin implicarea în programele de tip „A doua șansă”
un grup de 150 de tineri /și/sau adulți aparținând minorității de etnie romă, care
au abandonat prematur cursurile învățământului primar și/sau gimnazial înainte
de finalizarea acestuia.
Acest aspect contribuie inclusiv la reducerea ratei analfabetismului,
pentru copii, tineri și persoane mature, inclusiv cei din comunitățile cu populație
majoritară romă. Proiectul va genera un efect pozitiv pe termen lung, deoarece
permite finalizarea învățământului obligatoriu, prin programe de tip „A doua
șansă”. Totodată, participarea în acest program îi poate stimula/determina să își
continue studiile.
Prezentul proiect abordează integrat conceptul de educație prin
implicarea in cadrul consorțiului partenerial a tuturor actorilor relevanți, sector
nonguvernamental, instituții școlare, inspectorate școlare, vizând ca grup țintă
515 de cadre didactice și personal de sprijin, 600 tineri care au părăsit timpuriu
școala, care nu au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei
neabsolvite. Proiectul este conform Acordului de Parteneriat al României pentru
perioada de programare 2014-2020, abordând cadrul strategic unu, anume
Reducerea părăsirii timpurii a școlii, în condițiile în care procentul de persoane
care părăsesc timpuriu școala în România a crescut de la 16,6% la 17,3%, din 2009
până în 2013 și este în continuare cu mult mai mare față de obiectivul național de
11,3% .
Proiectul demonstrează complementaritatea cu POR, PNDR, POC programe
realizate la nivelul celor doua județe Vrancea și Mureș. Proiectul este
345
complementar cu investițiile derulate prin Programul Operațional Competitivitate

(POC) care susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de
nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește sprijinul
insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și infrastructura
subdezvoltată de TIC și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându‐se astfel ca
un factor generator de intervenții orizontale în economie și societate, de natură
să antreneze creșterea și sustenabilitatea. Proiectul susține investiții în resursa
umană, în îmbunătățirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor și
comunicațiilor, utilizarea TIC în dezvoltarea competențelor digitale prin programe
de formare, atât pentru personalul preuniversitar, dar și pentru
copiii/tinerii/adulții participanți la programe de tip „A doua șansă”, ca urmare a
participării la cursuri TIC pentru cei care urmează nivelul III sau IV învățământ
primar și cursuri de Tehnologia informației și a comunicațiilor pentru Anul I,
învățământ secundar inferior.
Cel de-al doilea proiect în derulare este „ Mai multe șanse prin
educație!”, fiind implementat în regiunea mai puțin dezvoltată Centru cu județul
Mureș. Inspectoratul Școlar Județean Mureș a pregătit Acorduri de colaborare cu
unități publice de învățământ de la nivel local, cu rol in implementarea
proiectului, respectiv școlile în calitate de Parteneri asociați. Partenerii asociați
sunt șase școli - Școala Gimnazială Băgaciu, Școala Gimnazială Deaj, Școala
Gimnazială „Serafin Duicu” Târgu-Mureș, Școala Gimnazială „Emil Drăgan”
Ungheni, Școala Gimnazială Ogra, Școala Gimnazială Petelea. Părăsirea timpurie
a școlii predomină mai ales în rândul anumitor grupuri aflate în situație de risc, în
special tineri din comunitățile rurale, tineri provenind din familii cu venituri
modeste, romi și alte minorități și elevi care au repetat cel puțin un an sau care
au abandonat școala.
Părăsirea timpurie a școlii este o problemă pregnantă, mai ales în mediul
rural. La nivelul învățământului secundar, rata de abandon a fost de 1,5 ori mai
mare în școlile din mediul rural, decât în cele din mediul urban. Elevii săraci rămân
în urma celor mai înstăriți, iar accesul lor la învățământul secundar superior și
post-secundar este limitat.
Obiectivul general al proiectului constă în furnizarea de servicii
educaționale pentru 600 de copii, tineri și adulți, care au părăsit timpuriu sistemul
de educație, prin intermediul programului educațional de tip „A doua șansă”,
pentru dobândirea sau completarea competențelor-cheie și îmbunătățirea
nivelului de competențe pentru 515 personal din învățământul preuniversitar
(personal didactic, personal de sprijin și auxiliar din școli, echipa managerială la
nivelul școlii), din Regiunile Sud-Muntenia – județul Dâmbovița și Centru – județul
Mureș.
Proiectul contribuie la realizarea obiectivului specific al programului
Programul Operațional Capital Uman (POCU), având ca țintă valorizarea a 600 de
copii/tineri/adulți (dintre care circa 150 persoane de minoritate romă) care au
părăsit timpuriu șansa, reintegrarea acestora în sistemul de educație și adaptarea
programului școlar în funcție de vârsta cursanților, nevoi, traseu educațional.
Proiectul vizează și creșterea competențelor pentru 515 de persoane din
învățământul preuniversitar care sunt angajate și activează în aceleași regiuni de
implementare. Proiectul își propune obiective ce contribuie la realizarea
346
Obiectivului specific al apelului O.S.6.4. , unde 600 de tineri vor beneficia de

servicii de consiliere și orientare a carierei, de susținere educațională, psihologică,
înscriere în cadrul unei unități școlare, precum și a dezvoltării și furnizării unor
programe „A doua șansă” pentru finalizarea educației de bază din cadrul
învățământului obligatoriu și totodată pregătirea pentru obținerea unei calificări
profesionale pentru 60 de copii/tineri/adulți care obțin o calificare la finalizarea
programului. Sprijinul direcționat către grupul țintă vizează măsuri individuale,
personalizate, prin combinarea sprijinului de ordin social, financiar, educațional
și psihologic pentru tinerii implicați. Proiectul contribuie la realizarea Obiectivului
specific al apelului O.S.6.6., deoarece 515 persoane reprezentate de personal din
învățământul preuniversitar va beneficia de programe de formare, în funcție de
nevoile manifestate, în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate
orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive.
Proiectul se implementează în regiunea Sud-Muntenia și Centru în două
județe partenere, Dâmbovița – opt unități publice de învățământ: șase unități de
învățământ gimnazial care pot școlariza nivel primar și două unități de învățământ
liceal care pot gestiona anul I - anul IV de învățământ secundar; iar în județul
Mureș vor fi implicate șase școli - Școala Gimnazială Băgaciu, Școala Gimnazială
Deaj, Școala Gimnazială „Serafin Duicu” Târgu-Mureș, Școala Gimnazială „Emil
Drăgan” Ungheni, Școala Gimnazială Ogra, Școala Gimnazială Petelea, precum și
școli situate în zone marginalizate și/sau cu o populație semnificativă
defavorizată, inclusiv romă.
Prin intermediul Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană vizează să
sprijine mai eficient tinerii și să le permită să își dezvolte din plin talentele în
propriul lor interes, dar și în beneficiul economiei și societății. Unul din obiectivele
principale convenite de Consiliul European este de a reduce procentul de tineri
care părăsesc timpuriu școala sub 10% și de a se asigura că cel puțin 40% din tânăra
generație dispune de o diplomă de învățământ superior sau de un echivalent al
acesteia. Îmbunătățirea rezultatelor școlare ale tinerilor răspunde în același timp
obiectivului de „creștere inteligentă", îmbunătățind nivelurile de competență, cât
și obiectivul de „creștere favorabilă incluziunii", prin abordarea unuia din cei mai
importanți factori de risc pentru șomaj și sărăcie. La nivelul strategiilor și
politicilor europene, proiectul este relevant față de: Strategia Europa 2020 prin
oferirea instrumentelor necesare pentru facilitarea accesului la educație,
încurajarea continuării studiilor școlare și reducerea abandonului școlar, ceea ce
va conduce la dezvoltarea capitalului uman și la o mai bună integrare pe piața
muncii. Se vor crea premisele asigurării competențelor cheie în vederea
participării active pe piața muncii în societatea bazată pe cunoaștere.
Proiectul contribuie la implementarea Ordinului 5248/2001 „A doua
șansă”, prin aplicarea unor programe educaționale de tip ADS pentru un număr de
600 persoane, dintre care cel puțin 60 vor fi calificate profesional și respectă în
procesul de organizare a programului, Metodologia privind organizarea
programului „A doua șansă” – învățământ primar. Proiectul se încadrează în
prevederile Legii educației Naționale nr.1/2011. Totodată, prin activitățile
propuse, proiectul contribuie în mod direct la îndeplinirea obiectivelor din
Strategia Națională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii, vizând
reintegrarea a 600 de persoane care au părăsit timpuriu școala, din cele două
347
județe, în sistemul de educație și formare, oferindu-le trasee de reintegrare, prin

care aceștia să dobândească calificările necesare pentru ocuparea unui post pe
piața muncii. Proiectul oferă persoanelor din grupul țintă oportunitatea de a
contribui la viața economică, socială și civică, prin participarea la activități de
învățare pe tot parcursul vieții.
Dintre tinerii implicați în proiect din cele două județe partenere, o parte
semnificativă sunt romi (150 persoane), proiectul contribuind la îndeplinirea
obiectivelor Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială a Cetățenilor Români
Aparținând Minorității Romă 2015 – 2020. Proiectul contribuie la îndeplinirea
obiectivelor prevăzute în strategiile județene. Cauzele părăsirii timpurii sunt
multiple și diverse: lipsa accesibilității în general și a adaptării rezonabile în
învățământ, lipsa tehnologiilor de acces și a tehnologiilor și dispozitivelor asertive
în procesul de învățământ, insuficiența serviciilor de sprijin oferite, lipsa
transportului adaptat, slaba conștientizare a familiei cu privire la importanța
dezvoltării potențialului copilului/tânărului, atitudini discriminatorii sau negative
cu privire la incluziunea școlară a copiilor și tinerilor cu cerințe educative speciale
și altele.
În cele două județe, părăsirea timpurie a școlii predomină mai ales în
rândul anumitor grupuri aflate în situație de risc, în special tineri din comunitățile
rurale, tineri provenind din familii cu venituri modeste, romi și elevi care au
repetat cel puțin un an sau care au abandonat în trecut școala. Părăsirea timpurie
a școlii este o problemă pregnantă, mai ales în mediul rural. La nivelul
învățământului secundar, rata de abandon a fost de 1,5 ori mai mare în școlile din
mediul rural, decât în cele din mediul urban. Elevii săraci rămân în urma celor mai
înstăriți, iar accesul lor la învățământul secundar superior și post-secundar este
limitat. Intervențiile proiectului nu sunt limitate doar la integrarea persoanelor
din grupul țintă în sistemul de educație, ci sunt îndreptate și spre dezvoltarea
profesională a personalului didactic cu scopul promovării unor servicii
educaționale de calitate orientate pe nevoile grupului țintă. Astfel, cu un corp
profesoral și de sprijin bine pregătit, cele două județe pot asigura sustenabilitatea
proiectului și pot contribui la țintele naționale privind prevenirea și reducerea
abandonului școlar. Nevoia comună identificată la nivelul celor două comunități a
reieșit încă din cadrul întâlnirilor între experți din partea Solicitantului și a
Partenerilor și din analiza efectuată: părăsirea timpurie a școlii predomină mai
ales în rândul anumitor grupuri aflate în situație de risc, în special tineri din
comunitățile rurale, tineri provenind din familii cu venituri modeste, romi și alte
minorități și elevi care au repetat cel puțin un an sau care au abandonat școala.
În județul Mureș nu funcționează în nicio unitate de învățământ programul
„A doua șansă”. Pentru rezolvarea acestor probleme proiectul propune
următoarele: participarea cadrelor didactice la module de formare continuă
(metode de a crește integrarea și comunicarea dintre elevi; profesor-elev; de a
antrena elevii în activități extrașcolare; modalități de a creşte implicarea și
comunicarea permanentă cu părinţii; orientarea extraşcolară a elevilor); programe
de formare profesionala pentru cadrele didactice corelat cu transfer de bune
practici educaționale pentru abordarea copiilor din grupuri vulnerabile; utilizarea
la orele de consiliere a experienței celor ce au renunțat la școală pentru a preveni
scăderea încrederii în educație; monitorizarea și consilierea permanentă a elevilor
348
cu risc de abandon ridicat; păstrarea legăturii cu familiile elevilor cu risc de

abandon şcolar; semnalarea cazurilor conducerii şcolii şi consilierului școlar;
asigurarea consultanţei și sprijinirea managerilor unităţilor de învăţământ, în
vederea dezvoltării parteneriatelor active cu autorităţile şi comunitatea locală
pentru prevenirea abandonului școlar; implicarea reprezentanţilor autorităţilor
locale şi ai altor instituţii din comunitatea locală în proiecte educaționale ce au
ca scop prevenirea și reducerea abandonului școlar; menţinerea în clasă a unei
atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi
elevii; metode de predare – învăţare atractiv; îmbunătăţirea condiţiilor de studiu
în mediul rural; soluţii şi propuneri pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi
a varietăţii opţiunilor (având în vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru
cele cu număr mic de elevi dintr-o zonă); asigurarea accesului la educaţie în
condiţii de calitate şi varietate de opţiuni; oferta de pregătire adecvată, în
sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale.
Cele două proiecte se întind pe parcursul a 36 de luni calendaristice,
începând cu data de 31 decembrie 2020 și finalizându-se în 30 decembrie 2023.
Inspectoratul Școlar Mureș mai este partener în două proiecte, care
urmează a fi implementate: primul este „PROF”, iar cel de-al doilea „Acces spre
succes”. Proiectul PROF se constituie într-o intervenție integrată la nivelul
sistemului național de educație, creând punți solide și sustenabile între
învățământul universitar și învățământul preuniversitar, între formarea inițială și
formarea continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Proiectul
PROF își propune crearea a 100 de Baze de Practică Pedagogică (BPP) și asigurarea
mentoratului profesional pe durata întregii cariere didactice, în interesul unui
sistem național coerent și fiabil de formare inițială și continuă a profesorilor, care
să genereze și să dezvolte competența didactică necesară obținerii performanței
pedagogice, în activitatea de predare/formare și în activitatea de management
educațional, în contextul procesului global de digitalizare a sistemelor de
educație. La nivel european, acest proiect este în acord cu obiectivul Comisiei
Europene privind realizarea Spațiului European Educațional până în 2025, în care
este subliniat faptul că „profesorii și formatorii au nevoie de oportunități continue
pentru dezvoltare profesională”. De asemenea, potrivit concluziilor Consiliului
privind „profesorii și formatorii europeni pentru viitor” predarea și învățarea de
bună calitate pot fi realizate în contextul în care profesorii sunt implicați pe toată
durata carierei didactice într-un proces de dezvoltare profesională.
„Acces spre succes” este un proiect organizat în cadrul Programului
“Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor” finanțat
prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021 și Guvernul României, apelul nr. 2
„Copii și tineri aflați în situații de risc”, urmând a fi implementat în cadrul
Inspectoratului Școlar Județean Mureș.
Nevoile grupului țintă au fost identificate atât prin prisma statisticilor și
studiilor care relevă cote alarmante la nivel național în ceea ce privește abandonul
școlar, dar si pe baza datelor furnizate promotorului de proiect de către cei doi
parteneri naționali cu atribuții în implementarea obiectivelor sistemului național
de educație de la nivelul județului Sibiu și Mureș. Mai mult decât atât, dezvoltarea
ideii de proiect și planul de activități au fost realizate în strânsă colaborare de toți
partenerii proiectului în perioada ianuarie – mai 2019, iar apoi în cadrul unor
349
consultări a fost prezentată ideea proiectului către factorii cointeresați și

reprezentații instituțiilor de învățământ preuniversitar, cu care ulterior s-au
semnat acorduri de colaborare pentru furnizarea de grup țintă. Astfel, in cadrul
mai multor sesiuni de lucru, în colaborare cu directorii școlilor respective,
partenerii s-au implicat în identificarea nevoilor concrete ale grupului țintă, care
au fost incluse ulterior în propunerea de proiect. Mai mult decât atât, măsurile
adresate direct grupului primar de beneficiari sunt corelate cu măsuri auxiliare
adresate colegiilor acestora de școală, cadrelor didactice și psihologilor, dar și
grupelor de părinți.
Soluția propusă are in vedere implementarea unui pachet integrat de
măsuri pe componenta școală – comunitate ce are in vedere acordarea de servicii
educaționale formale și non-formale de suport pentru copii cu vârstele între 10 și
16 ani în cadrul proiectului, din care un număr de 100 de copii cu cerințe
educaționale speciale (CES) și 880 de copii în situații de risc de abandon școlar, cu
un total de 814 copii din mediul rural, creșterea performanței școlare cu cel puțin
10% a unui număr de 400 de copii din grupul țintă primar, creșterea ratei de
tranziție în învățământul școlar superior (clasa a-IX-a) cu 1.5% pe perioada
implementării proiectului, si nu in ultimul rând implementarea unui program de
servicii educaționale de sprijin și servicii educativ-complementare, precum si
extracurriculare în cadrul unui număr total de 12 unități de învățământ din
județele Mureș și Sibiu, din regiunea Centru
În acest context, intervenția propusă este justificată, problemele
identificate, chiar dacă numeroase, pot fi soluționate prin acțiunile propuse ce vin
în întâmpinarea nevoilor persoanelor din grupul țintă cu o paleta largă de
intervenții personalizate care propune implementarea unui program de servicii
educaționale de sprijin și servicii educativ-complementare, precum și
extracurriculare în cadrul unui număr total de 12 unități de învățământ din
județele Mureș și Sibiu, din regiunea Centru, realizarea de activități de formare
continuă și transfer de cunoștințe Norvegia-România pe teme referitoare la
diversificarea ofertei de servicii educaționale incluzive și la lucrul cu copiii cu CES
și în situații de risc de abandon școlar pentru 60 de cadre didactice, desfășurarea
de activități de sprijin de tip consiliere pentru 400 de părinți cu copii cu CES sau
în situații de risc de abandon școlar. Activitățile propuse vor avea rolul de a
identifica și maximiza potentialul copiilor și elevilor în scopul depășirii stării de
vulnerabilitate educațională.
Prin activitățile propuse proiectul aduce o contribuție importantă la
realizarea obiectivului Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea
sărăciei 2015-2020, privind copiii (0 -17 ani), ce are în vedere asigurarea
oportunității acestora de a se dezvolta, indiferent de originea socială, prin
asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea abilităților și dobândirea cunoștințelor
pentru a-și atinge pe deplin potențialul individual ca și elevi și studenți de succes.
Prin organizarea programelor de formare pentru cadrele didactice se
aduce o contribuție la realizarea obiectivului Strategiei naționale pentru învățarea
pe tot parcursul vieții 2015-2020, ce are în vedere creșterea participării la
învățarea pe tot parcursul vieții și creșterea relevanței sistemelor de educație și
formare profesională pentru piața muncii, astfel încât în anul 2020, cel putin 10
350
procente din populatia adultă (25 - 64 de ani) să participe la activități de învățare

pe tot parcursul vieții.
La nivel regional, proiectul „Acces spre Succes- No Child Left Behind” vine
în completarea strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, Domeniul
Strategic 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale, obiectivul
strategic: Dezvoltarea resurselor umane în special prin îmbunătățirea accesului
la formare profesională și educație, creșterea ocupării și calității forței de muncă,
creșterea incluziunii sociale și a calității vieții, precum și contracararea
efectelor declinului demografic. Unul dintre obiectivele principale ale proiectului
nostru vizează contribuție activă la creșterea gradului de coeziune economică și
socială la nivel local și național prin îmbunătățirea competențelor formale și non-
formale ale copiilor din ciclul gimnazial, creșterea gradului de promovabilitate a
acestora în licee, și prin dezvoltarea de abilităților, cunostintelor si competentelor
necesare profesionale pentru locuri de muncă cu un grad de calificare (mai)
ridicat. În cadrul apelului de proiect pe POIM, Inspectoratul Școlar Județean Mureș
a depus proiectul „Protejarea sănătăţii elevilor şi a personalului implicat în
desfăşurarea activităţilor educaţionale din judetul Mureș în contextul
răspândirii virusului SARS-CoV-2”. Obiectivul general al proiectului constă în
sprijinirea unităților de învățământ preuniversitar de stat pentru gestionarea
situației cauzată de riscul de infecție cu virusul SARS-Cov-2, prin asigurarea
infrastructurii funcționale și a resurselor materiale indispensabile pentru a putea
aplica măsurile sanitare și de protecție minime în unitățile de învățământ in anul
scolar 2020-2021. Acest obiectiv general al proiectului contribuie la îndeplinirea
Obiectivul specific 9.1 Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-
19 al POIM 2014 – 2020. Proiectul este în parteneriat cu 85 unități de învățământ
preuniversitar de stat cu personalitate juridică (în total 203 școli) dotate cu
echipamente de protecție medicală de tip măști de protecție medicală, cu
dezinfectanți pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare minime necesare
desfasurării activitatilor didactice, cu aparatură destinată dezinfecției și
sterilizării aerului de tipul nebulizatoarelor necesare pentru a preveni răspândirea
coronavirusului SARS-Cov-2 și biocidul necesar aparat
Având în vedere faptul că desfășurarea activităților didactice în anul școlar
2020-2021 presupune o serie de măsuri necesare pentru desfășurarea în bune
condiții a procesului educațional atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice
în contextul crizei pandemice create de coronavirusul SARS-CoV-2, pentru a evita
o creștere rapidă a infecției cu coronavirus, dar și pentru a crea condițiile necesare
desfășurării activităților didactice este necesara asigurarea de echipamente de
protectie medicala,măsuri care trebuie luate pentru a ajuta la sprijinirea
răspândirii cu noul virus. Toate aceste măsuri trebuie să fie luate pentru o mai
bună funcționare a sistemului de învățământ, ținând cont de situația actuală
Astfel, pentru a preveni răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, este necesară
dotarea unitatilor de învățământ preuniversitar cu echipamente de protecție
medicală cum sunt: măști de protecție medicală, dezinfectanți si respectiv
aparatura destinată dezinfecției și sterilizării aerului de tipul nebulizatoarelor.
Aceste echipamente sunt necesare pentru o mai bună funcționare a sistemului de
învățământ, în contextul actual.
351
Măsurile vizează interesul strategic național, acela de a asigura în bune

condiții desfășurarea activităților didactice în anul școlar 2020-2021, respectiv de
a asigura desfășurarea în bune condiții a serviciului public de educație, în
considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public și constituie
situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în
temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, În conformitate
cu art. 4 alin. (2), lit. (d) din Ordonanta de Urgenta nr. 144/2020 din 24 august
2020 privind unele măsuri pentru alocarea de fonduri externe nerambursabile
necesare desfășurării în condiții de prevenție a activităților didactice aferente
anului școlar 2020/2021 în contextul riscului de infecție cu coronavirus SARS-Cov-
2: „Beneficiarii eligibili ai apelului de proiecte destinat achiziționării de
echipamente de protecție medicală, dezinfectanți și/sau a containerelor sanitare
mobile sunt: parteneriatele între inspectoratele școlare și unitățile de
învățământ”.
Astfel, Inspectoratul Școlar Județean Mureș a identificat un număr de 85
unități de învățământ preuniversitar din județul Mureș cu care a încheiat
parteneriate în vederea asigurării unui proces educațional în siguranță, cu
respectarea măsurilor sanitare și de protecție minime impuse privind limitarea
răspândirii virusului SARS COV-19. Dotarea acestor unități cu măști de protecție
medicală, dezinfectanți și aparatură destinată dezinfecției și sterilizării aerului de
tipul nebulizatoarelor este imperativ necesară pentru asigurarea protecției
elevilor, a personalului de conducere, personalului didactic și personalului
nedidactic, prezent în aceste unități de învățământ. Având în vedere situația
existentă, problemele care au fost identificate la nivelul unităților de învățământ
preuniversitar care au generat promovarea proiectului în relație cu obiectivele
propuse, aspectele care vor fi abordate, principalele componenete ale proiectului,
însoțite de o estimare a costurilor individuale totale (costuri care au fost defalcate
pe activități). Astfel, în situația actuală, problemele identificate la nivelul celor
85 de unități de învățământ preuniversitar, au generat promovarea proiectului cu
obiectivele propuse, beneficiind de acestea un număr de 34692 de elevi, 3351 de
cadre didactice și 505 personal nedidactic și auxiliar. Toate aceste măști,
dezinfectanți, nebulizatori vor ajunge la cele 85 de unități de învățământ din
județul Mureș, echiapemente necesare pentru o mai bună desfășurare a
activităților didactice.
Prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, aprobat prin
Decizia de punere în aplicare C(2015)4823, modificată prin Decizia Comisiei
Europene nr. C( 2020) 2016 din 27.03.2020, a fost elaborat în cadrul Axei Prioritare
(AP) 9 Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-
19, Obiectivul Specific (OS) 9.1 Creșterea capacității de gestionare a crizei
sanitare COVID-19, Ghidul Solicitantului, unde, în calitate de Solicitant eligibil, se
regăseşte şi: unitățile de învățământ preuniversitar de stat, cu condiția ca acestea
să aibă personalitate juridică pentru încheierea de contracte de achiziție publică
în condițiile legii; sau parteneriatele dintre inspectoratele școlare și unitățile de
învățământ. Limitarea răspândirii virusului SARS.Cov.2, precum și a efectelor
extrem de grave ale acestuia asupra populației României, poate fi realizată şi prin
asigurarea de resurse materiale de tipul măști de protecție medicală,
352
dezinfectanți și aparatură destinată dezinfecției și sterilizării aerului de tipul

nebulizatoarelor.
Astfel, se va asigura protejarea sănătăţii elevilor, a cadrelor didactice și a
personalului auxiliar implicat în desfăşurarea activităților didactice în anul școlar
2020-2021, în contextul răspândirii virusului SARS CoV2. Prin art. 3 din Hotărârea
de Guvern nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică
pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de
COVID-1, se prevede faptul că ,, În aplicarea dispoziţiilor art. 7^1 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum
şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea
nr. 20/2020, cu completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016
privind managementul tipurilor de risc, secretarul de stat, şef al Departamentului
pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în
colaborare cu Ministerul Sănătăţii, prin ordin al comandantului acţiunii, măsurile
necesare prevenirii şi combaterii infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul
acţiunilor de răspuns la nivel national”. Prin art. 1 din Ordinul 5487/1494/2020
pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul
unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică
pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 au fost aprobate măsurile
de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii
de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-
2, măsuri prevăzute în anexa1 care face parte din ordin. În raport cu prevederile
stipulate în Anexa la ordinul anterior menționat cum ar fi cele legate de Măsuri
igienico-sanitare în unitatea de învăţământ este necesară achiziția de măști de
protecție medicală, dezinfectanți și aparatură destinată dezinfecției și sterilizării
aerului de tipul nebulizatoarelor, pentru asigurarea protecției elevilor, a
personalului de conducere, personalului didactic și personalului nedidactic,
prezent în unitățile de învățământ începând cu data de 15 septembrie 2020.
Unităţile de învățământ trebuie să asigure toate măsurile necesare
prevenirii contaminării elevilor, a cadrelor didactice, precum şi a personalului
auxiliar pe perioada prezenței acestora în cadrul unităților de învățământ.
Cantitatea necesară estimată vizează atât asigurarea măștilor de protectie
medicala pentru desfășurarea activităților didactice în unitățile de învățământ
preuniversitar a elevilor si cadrelor didactice, în anul scolar 2020-2021, cât și
asigurarea cantității necesare de dezinfectanți pentru limitarea răspândirii
coronaviruslui.
Un alt proiect care este în Evaluare, inițiat de Inspectoratul Școlar
Județean Mureș este „Acces la e-educatie prin dezvoltarea infrastructurii IT la
nivelul județului Mureș”. Obiectivul general este facilitarea desfășurării
activităților didactice începând cu anul școlar 2020-2021 la nivelul unității de
învățământ preuniversitar, prin dotarea acesteia cu infrastructura IT necesară
pentru desfășurarea în bune condiții a procesului educațional atât pentru elevi,
cât și pentru cadrele didactice în contextul crizei create de coronavirusul SARS-
CoV-2. Astfel, obiectivul general al proiectului contribuie in mod direct la
atingerea primei măsuri prevazută în OUG144 din 24 august 2020 cu modificările
și completările ulterioare, privind unele măsuri pentru alocarea de fonduri externe
nerambursabile necesare desfășurării în condițiile de prevenție a activităților
353
didactice aferente anului școlar/universitar 2020/2021 în contextul riscului de

infecție cu coronavirus SARS-CoV-2 și anume: „O primă măsură se referă la
asigurarea accesului elevilor la procesul de învățare în mediul on-line.”
Pentru a sprijini desfășurarea de activități didactice în anul școlar 2020-
2021 în bune condiții Ministerul Educației și Cercetării asigură resurse tehnologice
pentru educația digitală, în contextul desfășurării cursurilor în scenariile hibrid
sau online. Astfel, la nivelul Ministerului Educației și Cercetării s-a semnat un
parteneriat cu companiile Google și Microsoft. Prin acest memorandum, cadrele
didactice și unitățile de învățământ au acces, în mod gratuit, la toate platformele
educaționale dezvoltate de cele două companii, inclusiv la programele-suport și la
resursele educaționale dezvoltate de acestea. Astfel, platformele G Suite for
Education și Microsoft Office 365 pot fi utilizate în procesul de predare, cu
interfață în limba română. Ambele licențe se activează în mod gratuit, prin
intermediul portalului de activare clasaviitorului.ro și pot fi utilizate, tot gratuit,
pe durata de funcționare a unității de învățământ. Aceste aplicații le oferă
profesorilor posiblitatea de a gestiona fluxul de lucru la clasă cu ajutorul Google
Classroom sau Microsoft Teams (distribuire materiale suport de curs, distribuire
teme, acordare de feedback personalizat, notare), de a organiza videoconferințe
cu ajutorul Meet sau Teams, de a folosi tabla virtuală cu ajutorul Google Jamboard
sau Microsoft Whiteboard și de a avea acces la tot ceea ce este necesar pentru a
derula activitatea didactică prin aplicațiile online.
Achiziția echipamentelor electronice e susținută și de faptul că nivelurile
competențelor digitale de bază și avansate rămân cele mai scăzute în rândul
statelor membre ale UE, conform Raportului de tara pe 2020. Mai mult de o
cincime dintre români nu au folosit niciodată internetul, iar mai puțin de o treime
au abilități digitale de bază. Totodată, măsurile de distanțare socială impuse în
contextul crizei COVID-19 au arătat faptul că întregul sistem educațional este
nepregătit pentru a furniza servicii de educație în sistem online, situația fiind cu
atât mai precară în ciclurile inferioare de învățământ și în mediul rural, unde atât
accesul elevilor, cât și dotarea unităților de învățământ are un grad ridicat de
precaritate. Totodată, în Raportul de țară pe 2019, se precizează că sistemul de
învățământ este subfinanțat, iar capacitățile administrative necesare pentru
modernizarea acestuia trebuie să fie consolidate. S-au adoptat măsuri pentru
îmbunătățirea competențelor digitale în școli (Comisia Europeană, 2018), dar
numai 52 % dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani au competențe
digitale de bază sau peste acest nivel, iar creșterea competențelor digitale pentru
învățare nu poate fi realizată în lipsa unei baze materiale adecvate.
Cu toate că au fost alocate finanțări pentru infrastructura în educație, o
mare parte a infrastructurii de educație continuă să fie depășită și neatractivă și
limitează eficiența politicilor existente axate pe îmbunătățirea calității educației.
Potrivit Strategiei privind modernizarea infrastructurii educaționale 2017-2023,
problemele curente cu care se confruntă sistemul educațional sunt: inadecvarea
și insuficiența resurselor IT la nivel central, inexistența unor resurse IT
semnificative la nivel local și lipsa unei strategii adecvate pentru abordarea
problemei uneltelor instrumentelor de lucru mai ales la nivelul cadrelor didactice,
a funcționarilor și a elevilor. Programele de învățământ, programele și
infrastructura existente nu reflectă într-o măsură suficientă necesitatea de a spori
354
competențele digitale ale elevilor. Numărul de școli foarte bine echipate din punct
de vedere digital și de școli conectate din România este semnificativ mai mic decât
media UE.
Din analiza efectuată la nivelul celor 43 de unități de învățământ a reieșit
nevoia de dotare cu tablete școlare pentru un numar de 8090 elevi înmatriculați
și care nu dețin astfel de dispozitive, dotarea cu laptopuri necesare pentru
desfășurarea activităților didactice în regim online a unui numar de 1000 cadre
didactice angajate în unitatea de învățământ cu normă întreagă și respectiv
dotarea cu echipamente IT (tablă interactivă, proiector, ecran de proiectie,
routere wireless) a unui numar de 959 clase din unitățile de învățământ
preuniversitar de stat partenere proiectului. Astfel, proiectul răspunde unor
măsuri așa cum sunt ele prezentate în continuare, se circumscrie măsurii vizând
interesul strategic național, acela de a asigura în bune condiții desfășurarea
activităților didactice în anul școlar 2020-2021. Li se va permite elevilor din
unitatea de învățământ să participe în mod direct la procesul didactic prin
utilizarea echipamentelor de tipul tabletelor școlare în condițiile desfășurării
procesului didactic în formatul on-line, ceea ce va duce la o îmbunătățire a
răspândirii cu noul virus SARS-COV-2. Din această cauză, un procent important al
elevilor din grupul țintă nu dispune de resursele materiale necesare achiziționării
de tablete ceea ce conduce la incapacitatea celor în cauză de a participa la
activități on-line, fiindu-le greu și aproape imposibil să se descurce în situația
actuală, când activitatea didactică este în mediul on-line, iar elevii nu dispun de
aceste tablete.
Achiziționarea echipamentelor IT, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele
didactice pentru măsurile de studiu la distanță este necesară în condițiile actuale
ale pandemiei. Lipsa dotărilor unităților de învățământ în cauză cu echipamente
mobile din domeniul tehnologiei informației , alte echipamente /dispozitive care
să permită desfășurarea de activități didactice on-line, nu poate sprijini și veni în
avantajul elevilor, aceștia neputând partcipa la activitățile didactice on-line, iar
lipsa la nivelul unor cadre didactice din unitatea școlară a unor mijloace tehnice
din domeniul tehnologiei informatiei compatibile la nivel tehnic cu nevoia de
derulare in conditii de calitate a activitatilor didactice on line va duce la o scădere
a calității procesului de învățământ și la o scădere a performanțelor școlare.
Prin implementarea proiectului se va asigura accesul egal și nemijlocit al
tuturor elevilor din grupul tinta la activitati on line desfășurate la distanță,
realizate în condiții de calitate, inclusiv de către acele cadre didactice care în
acest moment nu dispun de capacitatea tehnica de a presta activități la distanță.
De asemenea, unitățile de învătământ dotate cu echipamemntele IT prevazute a
fi achizitionate prin proiect, vor putea asigura resursele pentru derularea de
activități didactice în format mixt –face to face și on line . O astfel de măsură
vizează dotarea elevilor, a cadrelor didactice și a sălilor de clasă din cadrul
unităților de învățământ partenere pentru a asigura buna funcționare, în cele mai
bune condiții a activităților didactice desfășurate în anul școlar 2020-2021,
ajutând la o creștere a nivelului învățământului românesc, dar și la o estompare a
noului virus SARS-CoV-2, evitându-se riscul de infectare atât a elevilor, cât și a
cadrelor didactic.
355
Școala Gimnazială Răstolița a fost selectată în cadrul programului

Erasmus+ cu proiectul „Unity in diversity - EU values hold us together”,
Acțiunea cheie 2 - Parteneriate strategice în domeniul educație şcolară KA201,
proiect aprobat de pe lista de rezervă, cu finanțare de 78.000 de euro. Proiectul
este în parteneriat cu Turcia și Italia. Dintre activitățile care se vor organiza în
cadrul acestui proiect, amintim: excursiile la Canionul Bicaz, Lacul Roșu,
Cetatea Neamțului, rezervația de zimbrii, muzeul satului din Reghin, fabrica de
viori; atelier de olărit; vizită de studiu la Hierapolis, Efes, Biserica Saint Jean,
Moscheea Muradiye, muzeul de istorie; atelier de artă și meserii; lecție de
istorie la muzeele Vaticanului, Pantheon, Fontana di Trevi, Colloseum, Forumul
Roman.
Școala Gimnazială „Friedrich Schiller” din Târgu Mureș a câștigat al
doilea proiect Erasmus „Think Global, Act Digital - Strong partnerships to
support digital education”, prin intermediul căruia elevii școlii au șansa să
treacă printr-o formare în domeniul IT. Drept urmare, a fost creat TECH HUB
youth - un spațiu de comunicare on-line prin care elevii pasionați de coding,
robotică, programare pe gaming și gamification vor putea accesa intershipuri,
vor putea participa la concursuri interne și internaționale, fiind pregătiți de
specialiști din domeniul universitar. De asemenea, profesorii vor fi beneficiarii
unor cursuri de formare în domeniul IT și vor sprijini crearea unei biblioteci
virtuale cu lecții interactive. Prin acest proiect se susține competența și
implicarea elevilor în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea de conținut din IT. De
menționat este și faptul că Proiectul Erasmus este în parteneriat cu școli din:
Olanda, Lituania, Spania, Italia, Turcia, Asociația Absolvenților „Petru Maior”
și Editura Edu. Într-o lume în care ascensiunea tehnologiei este fulminantă,
avem datoria de a ne îndruma elevii către studiul programării. Aceste cunoștințe
și abilități sunt importante pentru fiecare elev în parte. Acest proiect reprezintă
o prioritate indiscutabilă pentru școală și comunitatea școlară (în special
părinții, dar și profesorii din alte școli).
Liceul Tehnologic Electromureș Târgu Mureș a obținut acreditare pe
Formare profesională, iar Școala Gimnazială „Dosa Daniel” Valea Izvoarelor a
obținut acreditare pe Educația școlară pentru Educația adulților, formare
profesională, educație școlară pe Eramsus+.
Inspectoratul Școlar Județean a depus un proiect în cadrul Erasmus+,
intitulat diGIPEDia - Good Governance and Inclusive Policies in Education in
a Digital Era, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar din Madrid, cu două instituții
de învățământ din Turcia și Spania, cu Școala Gimnazială Răstolița și cu o firmă
de IT din Reghin pentru debirocratizarea sistemului de învățământ, și în special
a inspectoratului școlar. Toate aceste proiecte s-au realizat prin multă muncă
și într-un timp relativ scurt, proiecte prin care se creionează ceea ce se dorește
a fi Inspectoratul Școlar Județean Mureș. Multă muncă, multe sacrificii, multe
obstacole apărute în cale...toate aceste lucruri fac ca un proiect să fie apreciat
în momentul câștigării. Nu trebuie să ne descurajăm în momentul în care un
proiect nu este câștigat, ci trebuie să ne gândim cum să perseverăm și să
îndreptăm greșelile făcute pentru scrierea proiectului. Toată munca și strădania
Inspectoratului Școlar Județean Mureș prinde contur și încet, încet ne dăm
seama că prin proiecte și muncă în echipă, rezultatele nu întârzie să apară.
356
SUCCES ÎN SCRIEREA PROIECTELOR!
View publication stats

PROIECTAREASIMANAGEMENTULSorina MihaelaBALANBT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECTAREASIMANAGEMENTULSorina MihaelaBALANBT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

PROIECTAREA SI MANAGEMENTUL Sorina-Mihaela BALAN BT

Book · May 2023

The user has requested enhancement of the downloaded file.

PROIECTELOR EDUCAȚIONALE. prezentate de

1 STATUTUL TEORETIC ȘI PRACTIC AL PROIECTĂRII PROGRAMELOR

1.2 Elemente caracteristice proiectului ....................................................... 16

1.3 Tipuri de proiecte ................................................................................... 17

1.4 Proiectul educațional.............................................................................. 19

1.4.1 Tipurile de proiecte educaţionale ........................................................ 20

1.4.2 Rolul parteneriatelor în proiectele educaționale ................................. 20

1.5 Programul educațional ........................................................................... 20

1.6 Distincții între noțiunile de proiect și program ...................................... 21

1.7 Managementul educațional ................................................................... 22

2 FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PROIECTĂRII .............................................. 25

2.2 Definiții ale managementului proiectelor .............................................. 29

2.3 Prognoză. Planificare. Programare. ........................................................ 30

2.3.1 Prognoza ............................................................................................... 31

2.3.2 Proiectarea. Planificarea ...................................................................... 31

2.3.3 Programarea ......................................................................................... 31

2.4 Principii fundamentale ale managementului proiectelor ...................... 34

3 START ÎN SCRIEREA PROIECTELOR! ................................................................ 35

3.2 Titlul, scopul și obiectivul general al proiectului .................................... 35

Titlul proiectului ............................................................................................. 35

Scopul proiectului ........................................................................................... 36

Obiectivul general .......................................................................................... 36

3.3 Grupul țintă ............................................................................................ 39

3.4.1 Exemple de obiective SMART .......................................................... 41

4 PROGRAME ȘI SURSE DE FINANȚARE ALE PROIECTELOR EDUCAȚIONALE .... 43

4.2 Ce este o cerere de finanțare? ............................................................... 44

4.2.1 Componentele cererii de finanțare ...................................................... 44

4.3 Instrucțiuni orientative privind completarea cererii de finanțare ......... 45

4.3.1 Solicitant. .............................................................................................. 45

4.3.2 Atribute de proiect. .............................................................................. 46

4.3.3 Responsabil de proiect. ........................................................................ 46

4.3.4 Persoană de contact. ............................................................................ 46

4.3.5 Capacitate solicitant. ............................................................................ 46

4.3.6 Localizare proiect. ................................................................................ 46

4.3.7 Obiective proiect. ................................................................................. 46

4.3.8 Rezultate așteptate. ............................................................................. 46

4.3.9 Context. ................................................................................................ 46

4.3.10 Justificare. ....................................................................................... 47

4.3.11 Grup țintă. ...................................................................................... 47

4.3.12 Sustenabilitate. ............................................................................... 47

4.3.13 Relevanță. ....................................................................................... 47

4.3.14 Riscuri. ............................................................................................ 48

4.3.15 Principii orizontale. ......................................................................... 48

4.3.16 Metodologie. .................................................................................. 50

4.3.17 Indicatori prestabiliți. ..................................................................... 50

4.3.18 Plan de achiziții ............................................................................... 50

4.3.19 Resurse umane implicate ............................................................... 50

4.3.20 Resurse materiale implicate. .......................................................... 51

4.3.21 Activități previzionate. ................................................................... 51

4.3.22 Buget - Activități și Cheltuieli. ........................................................ 51

4.3.23 Buget - Temă secundară FSE. ......................................................... 52

4.3.24 Buget -Câmp de intervenție. .......................................................... 52

4.3.25 Forma de finanţare. ........................................................................ 52

4.3.26 Tipul teritoriului. ............................................................................. 52

4.3.27 Mecanismele teritoriale de furnizare. ............................................ 52

4.3.28 Vizualizare proiect. ......................................................................... 53

4.3.29 Transmitere proiect. ....................................................................... 53

4.4 Ce este ghidul Solicitantului? ................................................................. 53

4.4.1 Ghidul Solicitantului. Condiții Generale. .............................................. 53