La serva padrona(Slujnica stăpână)

~Giovanni Battista Pergolesi~

La serva padrona este o opera compusa de Giovanni Battista Pergolesi.

Giovanni Battista Pergolesi (n. 4 ianuarie 1710, Jesi/Ancona - d. 17
martie 1736, Pozzuoli/Napoli) a fost un compozitor italian din secolul al XVIII-lea.

Pergolesi se înscrie în 1727 la

Conservatorul din Napoli, unde ia
lecții de vioară cu maestrul De
Matteis și de contrapunct cu
Francesco Durante. În timpul
studiilor, compune „La fenice sul
rogo", oratoriu în două părți, o
Messă în Re major și opera
„Salustia", cu care își face debutul la
teatrul „San Bartolomeo" din Napoli.
După absolvirea Conservatoriului,
este angajat ca Maestro di Capella de
către prințul Stigliano Colonna.
Compune prima sa operă bufă,
intitulată „Lo frate 'nnamurato"
(„Călugărul îndrăgostit"), gen în care
Pergolesi este considerat până în
zilele noastre ca unul din cei mai
importanți compozitori. În 1733 se
reprezintă la teatrul „San
Bartolomeo" opera „Il prigioner superbo", cu un interludiu intitulat „La serva
padrona", cu care înregistrează un adevărat triumf. Urmează, cu același succes,
opera „Adriano in Siria", apoi ultima sa operă bufă, "Il Flaminio", reprezentată în
1735 la „Teatrul Nuovo”din Napoli.
Îmbolnăvindu-se de tuberculoză pulmonară, se retrage la mănăstirea
capucinilor din Pozzuoli, unde compune capodopera „Stabat Mater" (pentru
soprană, contralto, instrumente de coarde și basso continuo). Pergolesi se stinge din
viață la 16 martie 1736 în vârstă de numai 26 de ani.

◦ La serva padrona este o opera bufă pe un libret de Gennaro Antonio

Federico. Opera este de doar 45 de minute și a fost inițial realizată ca un
interludiu între actele unei opere mai mari. Inițial a fost un interludiu a operei „Il
prigioner superbo"(„Prizonierul mândru”).Cele două au avut premiera pe 5
septembrie 1733,primul spectacol după ce un cutremur în Napoli a cauzat
închiderea tuturor teatrelor. „Il prigioner superbo" nu a fost un succes in acea zi
si nu este un titlu recunoscut în repertoriul operei de astăzi. În cele din urmă cele
două piese au fost separate, iar „La serva padrona” a continuat să se bucure de
faimă în întreaga Europă ani întregi dupa premieră. Importanța acestui
interludiu poate fi cu greu trecută cu vederea în istoria operei.
 „La serva padrona” este adesea văzută ca piesa de chintesență care face legătura
între baroc si perioada clasică. Datorită importanței sale, în timp, a ajuns să fie
cunoscută sub numele de mai mult decât doar un interludiu și a fost realizată ca o
lucrare de sine stătătoare.

Roluri
➢ Uberto,un bătrân → bass ♪ ♫
➢ Serpina,servitoarea lui → soprană ♫
➢ Vespone, sluga lui → actor tăcut ♪

Prima parte
♦ Scena are loc in antreu,unde se afla Uberto impreuna cu sluga lui,Vespone.
• Aria: Aspettare e non venire ~ Uberto
• Questa e per me disgrazia! ~ Uberto, Serpina
• Aria: Sempre in contrasti ~ Uberto
• In somma delle somme ~ Serpina, Uberto
• Aria: Stizzoso, mio stizzoso! ~ Serpina
• Benissimo! ~ Uberto, Serpina
• Duetul: Lo conosco ~ Serpina, Uberto
Uberto,un burlac in varsta,este suparat si nerabdator cu sevitoarea
sa,Serpina,pentru ca astazi nu i-a adus ciocolata.Serpina a devenit atat de aroganta
incat ea crede ca este stapana gospodariei.Intr-adevar,cand Uberto isi cere
palaria,peruca si haine,Seripina ii interzice sa paraseasca casa,adaugand ca de
atunci va trebui sa se supuna ordinelor sale.Apoi Uberto ii ordona lui Vespone sa-i
gaseasca o femeie cu care sa se casatoreasca ca sa poate scapa de Serpina.
A doua parte
♦ Scena are loc intr-una din camerele din gospodaria lui Uberto.
•Recitativo: Or che fatto ~ Serpina, Uberto
• Aria: A Serpina penserete ~ Serpina
• Ah, quanto mi fa male ~ Uberto, Serpina
• Aria: Son imbrogliato io gia ~ Uberto
• Favorisca, Signor ~ Serpina, Uberto
• Duetul: Per te io ho nel core ~ Serpina, Uberto
• Contento tu sarai! ~ Serpina, Uberto
 Serpina il convinge pe Vespone sa-l pacaleasca pe Uberto sa se casatoreasca cu
ea.Ea il informeaza pe Uberto ca se va casatori cu un barbat militar pe nume
Tempesta.E ii va parasi casa si isi cere iertare pentru comportamentul
ei.Vespone,deghizat in Tempesta,soseste si fara a spune un cuvant,cere 4000 de
coroane pentru zestre.Uberto refuza sa plateasca o astfel de suma.Tempesta il
ameninta ca fie sa plateasca zestrea,fie sa se casatoreasca el insusi cu ea.Uberto este
de acord sa se casatoreasca cu Serpina.Serpina si Vespone isi dezvaluie trucul,dar
Uberto realizeaza ca a iubit-o tot in tot acest timp.Ei se vor casatori la urma
urmei.Si Serpina va fi acum adevarata stapana a casei.

Artele plastice sunt prezente prin :decoruri,costume si machiaj.Costumele si

elementele de decor sunt specifice secolului XVIII-lea,ele sunt caracteristice unor
oameni instariti.
Atmosfera este calda,fericita.Vocile celor doi exprima fericire uneori chiar uimire
sau indignare.
„La serva padrona” e o compozitie dramatica cu un conținut comic. Spumoasă,
inteligentă şi bufă, povestea Serpinei care devine din servitoare stăpână în casa lui
Uberto l-a inspirat pe regizorul italian Mario Lanfranchi care a făcut o versiune de
operă-film în 1958 cu Anna Moffo, Paolo Montarsolo, și Giancarlo Cobelli.

Fragmente din „La serva padrona”:

„ Serpina: Imi dau seama dupa acei ochisori vicleni,hotomani,pungasi,ca,desi tu

spui ”nu,ei imi spun totusi „da”
Uberto:Domnisoara,te amagesti.Sa zbori prea sus indraznesti,si ochii, si eu,spunem
„nu,nu”,si e acesta doar un vis?Da,da,da.E un vis acesta,iata.
Serpina:Dar de ce?Nu-s eu frumoasa,spirituala si gratioasa?Ia priveste,cata gratie,
cata viata,ce eleganta.” - Duetul: Lo conosco ~ Serpina, Uberto din prima parte

„ Serpina:Pentru tine ,e-n inima mea ciocanelul ce cheama dragostea,si care ma bate
mereu.
Uberto:Pnetru tine sta-n inima mea toba ce cheama dragostea si care bate tare
mereu.
Serpina:Ei,asculta-i ciocanitul.
Uberto:Aud,e-adevarat!Tu asculta-i bubuitul!Asculta.
Serpina:E-adevarat,se-aude deja! - Duetul: Per te io ho nel core ~ Serpina, Uberto
din a doua parte