FIŞĂ DE DOCUMENTARE

NORME DE PROTECŢIE A MUNCII, PREVENIRE ŞI STINGERE A

INCENDIILOR SPECIFICE LABORATOARELOR

În vederea unei bune desfăşurări a lucrărilor de laborator şi pentru a se evita accidentele, se recomandă
respectarea cu stricteţe a următoarelor măsuri:
La începerea lucrului, prima persoană care intră în laborator se va asigura că atmosfera nu este
încărcată cu gaze inflamabile sau toxice, înainte de a folosi surse de scânteie electrică sau de foc.
După terminarea lucrului, ultima persoană care părăseşte laboratorul este obligată să verifice dacă
sunt stinse becurile de gaz, de lumină electrică, aparatele electrice, cu foc, abur, robinetele de apă,
conductele de gaze şi dacă este asigurată ventilaţia. Dacă se observă în laborator scurgeri de gaze
sau substanţe toxice, se vor lua următoarele măsuri:
 nu se va acţiona nici un dispozitiv producător de scântei electrică sau de foc;
 se va asigura ventilaţia naturală prin deschiderea ferestrelor şi a uşilor;
 se vor lua măsuri urgente de reparare sau de înlăturare a sursei generatoare de atmosferă
periculoasă.
 înainte de începerea lucrului se va verifica funcţionarea instalaţiei de gaz, apă şi electricitate;
orice defecţiune va fi semnalată imediat şi remediată înainte de începerea lucrului;
 purtarea obligatorie a halatului, de preferinţă alb, încheiat în faţă şi curat;
 se va menţine în permanenţă curăţenia mesei şi a laboratorului, eventualele scurgeri de substanţe
se vor spăla cu apă şi se vor şterge imediat;
 spaţiul de lucru nu trebuie aglomerat cu sticlele de reactivi, ustensile şi aparatură; pe masă se
vor păstra numai cele necesare lucrării în curs;
 sticlăria se ţine în dulapuri grupate după mărime; obiectele de metal se păstrează separat de
sticlărie;
 substanţele se păstrează în sticle sau borcane ermetic închise cu dopuri rodate; sticlele şi
borcanele sunt etichetate, arătându-se denumirea substanţei;
 nu se permite schimbarea dopurilor de la sticlele cu reactivi pt. a nu se impurifica. Pentru
evitarea schimbării dopurilor în cazul sticlelor cu reactivi de mărime mijlocie sau mică, dopul se
apucă între degetul arătător şi mijlociu al mâinii drepte întoarse cu palma în sus, se scoate şi
apoi se apucă sticla. După turnarea rectivului, sticla se aşază pe masă şi apoi se aplică imediat
dopul. Reactivii solizi nu se manipulează cu mâna ci cu ajutorul unei spatule sau a unei linguri,
deoarece contactul cu mâna i-ar putea impurifica şi s-ar putea produce accidente.
 pentru a evita degajara în laborator a diferitelor gaze nocive, rezultate din anumite reacţii
chimice, acestea se vor executa sub nişă.
 soluţiile neutilizabile care rezultă din reacţii se aruncă la canal însoţite de un şuvoi puternic de
apă cu scopul diluării lor şi feririi reţelei de canalizare de coroziune. Soluţiile puternic corozive
(acizi şi baze tari) se vor neutraliza înainte de a se arunca.
 hârtiile, cioburile se vor arunca în coşul de gunoi;
 timpul de lucru se va folosi cât se poate de raţional. În timpul unor operaţiimai îndelungate, care
nu necesită o observaţie continuă, se vor executa în paralel alte lucrări.
 după terminarea lucrului se recomandă spălarea imediată a sticlăriei folosite; se pune totul la
loc, iar masa se lasă goală şi curată. Se verifică starea robinetelor de apă şi gaz, precum şi dacă
aparatele electrice au fost scoase de la priză;
 în laborator nu este permis fumatul; prin aceasta se evită pericolul de incendiu şi îmbogăţirea
aerului în dioxid de carbon şi alte substanţe, care pot influenţa rezultatul analizelor;

1
 nu este permisă consumarea de alimente în laborator, din cauza pericolului intoxicării cu diferite
substanţe chimice. Consumarea alimentelor se va face în încăperi destinate acestui scop.
 pentru a evita stropirea hainelor cu diferiţi reactivi, purtarea halatului este obligatorie;
 la manipularea anumitor substanţe corozive ( H 2SO4, HNO3 ) mâinile se vor proteja cu mănuşi
de cauciuc, iar ochii cu ochelari de protecţie;
 diluarea substanţelor caustice se face aşa încât să se evite stropirea. De exemplu, la diluarea
acidului sulfuric se toarnă acid în apă şi nu invers.
 aparatura de sticlă nu se încălzeşte direct pe flacără. Încălzirea substanţelor în vase de laborator
cu pereţii subţiri se face pe o sită de azbest sub agitare continuă.
 baloanele, paharele şi celelalte vase în care se află lichid fierbinte nu se pun direct pe masă, ci
pe o placă de azbest;
 substanţele otrăvitoare vor fi ţinute sub cheie şi vor avea imprimat semnul otrăvitor pe etichetă;
 acizii şi bazele se vor păstra în sticle închise cu dop de sticlă pt a nu lăsa să treacă vapori
periculoşi;
 substanţele chimice nu se gustă, mirosirea substanţelor volatile, toxice nu se face direct, ci prin
mişcarea mâinii şi aducerea unei cantităţi mici spre nări.

Folosirea surselor de căldură

Reţeaua de gaze a laboratorului trebuie să aibă un robinet central care să permită oprirea
alimentaţiei cu gaze a tuturor sălilor.
La plecarea din laborator chiar şi pentru scurt timp este interzis a se lăsa aprinse becurile de gaz,
lămpile de spirt sau alte aparate de încălzit.
În cazul în care se descoperă pierderi de gaze se procedează astfel: se se sting toate becurile de
gaz de la robinetul principal, precum şi celelalte surse de încălzire.
Concomitent cu evacuarea persoanelor din cameră se deschid ferestrele şi apoi se aeriseşte
încăperea până la dispariţia completă a mirosului de gaz. Nu se aprinde şi nici nu se stinge lumina
electrică. Se caută sursele de scurgere a gazului şi se iau măsurile necesare pentru îndepărtarea
defectelor.
La întrebuinţarea becurilor de gaz se urmăreşte ca aprinderea să se facă treptat şi flacăra sa nu
pătrundă în interiorul becului. Dacă totuşi flacăra pătrunde se închide robinetul, se lasă becul să se
răcească complet şi numai după aceea se aprinde din nou, micşorând în prealabil curentul de aer.
Robinetele trebuie deschise şi închise încet, fără a fi bruscate, chiar dacă funcţionează greu.

Folosirea curentului electric

Accidentele electrice se datoresc:

- folosirii curentului electric la tensiuni care depăşesc pe cele stabilite pentru aparatura
respectivă.
- Atingerii conductorilor neizolaţi sau insuficient izolaţi.
- Contactului direct cu anumite parţi metalice ale instalaţiei care au intrat sub tensiune
Pentru evitarea electrocutării aparatura va fi asigurată prin legare la pământ.

Primul ajutor în caz de accidente

Acordarea corectă şi la timp a primului ajutor este de cele mai multe ori vitală pentru
salvarea vieţii accidentatului. Rapiditatea aplicării primelor măsuri de ajutor este importantă cu
condiţia ca acestea să fie corect executate de către cel ce acordă primul ajutor (salvatorul).
Accidentele care pot avea loc în laborator sunt de mai multe feluri:

a. Accidente mecanice

2
 Pot avea ca efect zgârieturi, tăieturi, înţepături care se spală cu apă curată, se dezinfectează cu
apă oxigenată şi se bandajează cu tifon. În cazul când rana este mică, se face un pansament cu sulfamidă
pisată. În cazul când tăietura este adâncă şi însoţită de hemoragie, se aplică garoul şi un pansament steril,
după care se anunţă de urgenţă medicul.
Hemoragiile – reprezintă revărsarea sângelui în afara vaselor sanguine ca urmare a unui
proces distructiv (rupere, tăiere, înţepare, zdrobire) care afectează sistemul circulator.
Cum se acţionează în caz de hemoragii:
 se apasă manual artera;
 se culcă victima cu capul mai jos decât trunchiul;
 se pune garoul (după care se opreşte apăsarea manuală) şi se notează pe un bileţel ora şi data
aplicării garoului;
 se pansează rana;
 se trimite urgent rănitul la spital.
Garoul poate fi ţinut cel mult 1 – 1 1/2 oră (pentru că un timp mai îndelungat poate conduce la
paralizie sau cangrenă. O hemoragie externă frecventă, dar mai puţin gravă este cea nazală. În acest
caz, accidentatul este dus la aer, i se pune o compresă rece la rădăcina nasului şi i se apasă puternic
nasul pe partea unde sângerează.

b. Accidente chimice

Au ca efect arsuri chimice, intoxicaţii, sufocări.

Arsurile chimice
În cazul arsurilor chimice se spală pielea cu multă apă, apoi:
 la arsurile cu acizi se spală pielea cu soluţie de bicarbonat de sodiu 2%;
 la arsurile cu alcalii se spală suprafaţa arsă cu soluţie de acid boric 2% sau acid acetic 1–2%.
După neutralizare se unge suprafaţa arsă cu vaselină sau bioxiteracor şi se aplică un
pansament.
 la arsurile cu fosfor se spală locul cu soluţie de CuSO4 sau cu săruri de mangan;
 la arsurile cu Br se spală cu alcool, petrol lampant sau cu soluţie de tiosulfat de Na 2%
 în cazul arsurilor la ochi se spală ochiul cu ajutorul unui păhărel special, cu multă apă şi este
neapărat necesar controlul medical.
În cazul intoxicaţiilor :
- cu brom sau clor se inhalează amoniac sau vapori de apă
- la intoxicaţiile cu H2S se dă accidentatului să miroasă apă de clor diluată sau un tampon cu
soluţie de clorură de calciu.
- la otrăvirea internă cu alcalii se dă acid acetic 3%
- la înghiţirea de acizi se dă apă de var
- la otrăvirea cu săruri se dă lapte sau albuş de ou
- pentru iod se folosesc ca antidot făină, amidon, ceai verde
În cazul tuturor intoxicaţiilor sau ale sufocărilor cu substanţe gazoase sau vapori toxici, până la
sosirea medicului, cel în cauză va fi scos din atmosfera toxică, dus într-un loc bine aerisit, i se desface
haina la gât sau se înlătură hainele îmbibate, se face respiraţie artificială, la nevoie se înveleşte
accidentatul în pături şi i se încălzesc mâinile şi picioarele cu sticle cu apă caldă.
Arsurile sunt leziuni care mai pot fi pricinuite de: corpuri cu temperatura ridicată,
electricitate, expuneri succesive la radiaţii X şi materii radioactive.
Cum se acţionează în caz de arsuri termice:
 se introduce imediat zona afectată în apă rece, dacă acest lucru este posibil, pentru a uşura
durerea şi a reduce efectul distructiv al temperaturii asupra ţesuturilor;
 se îndepărtează imediat orice sursă de presiune asupra zonei afectate (inele, brăţări,
îmbrăcăminte, încălţăminte);
 se acoperă zona afectată cu pansament curat, de preferinţă steril;

3
  se asigură de urgenţă transportul la spital;
 NU se aplică loţiuni, creme, alifii, pansamente murdare;
 NU se sparg băşicile;
 NU se îndepărtează îmbrăcămintea lipită de zona arsă.

Accidente electrice

În cazul accidentelor electrice se deconectează instalaţia, se scoate accidentatul de sub

tensiune, i se face respiraţie artificială şi se cheamă medicul.

Stopul cardio-respirator este starea organismului caracterizată prin oprirea circulaţiei

sanguine şi a respiraţiei,ceea ce duce la lipsa oxigenării ţesuturilor. În cazul stopului cardio-
respirator bolnavul se va culca cu capul mai jos decât trunchiul, i se vor desface hainele pentru a nu
jena respiraţia, i se va face respiraţie artificială şi masaj cardiac.

Trusa medicală din laborator trebuie să conţină

- 4-5 pachete tifon; 2-3 pachete vată hidrofilă
- tinctură de iod
- soluţie de făină; jecolan
- soluţie NaHCO3 2%; soluţie acid boric 2%
- soluţie acid acetic 2%
- soluţie Na2S2O3 2%
- alcool; apă oxigenată
- leucoplast
- păhărel special pentru spălat ochii
- amidon, lapte praf, zahăr, săpun, foarfece.