UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANȚA

PROIECT INSTALAȚII NAVALE

Tema: Instalația de balast

OBIECTUL TEMEI
 Efectuarea calculului instalației de balast din figură și calcularea parametrii Q (debitul) și H
(înălțimea de pompare) ai pompei din figură, pentru varianta balastare, pentru vitezele fluidului pe
conducta de aspirație, respectiv pe conducta de refulare egale cu:

v a=0 , 5+0 , 1∙ √ i
[ ]
m
s

v r=1+0 , 1 ∙i+0 , 4 ∙ g
[ ]
m
s
unde: i, g sunt numărul din grupă, respectiv numărul grupei

i=2;g=6

OBSERVAȚII

1. Nivelul maxim al tancului de balast este de 4 m deasupra axului pompei.

2. Pompa este amplasată la distanța de 1 m față de Magistrala Kingstone.
3. Nivelul apei mării este la distanța de 4 m față de Magistrala Kingstone.
4. Se consideră volumul unui tanc de balast: V =300+5∙ i [ m3 ]
5. Timpul de balastare maxim este: t=60+5 ∙ i [ min ]
6. Intrarea din magistrală se consideră cu muchie dreaptă.
 d °
7. Cotul C 1 pe aspirație are următoarele caracteristici: =0 , 8 la α =60
R
d °
8. Cotul C 2 , C 3 , C 4 pe refulare au următoarele caracteristici: =0 , 6 laα =90
R
9. Valvula pe:
- aspirație este cu sertar și este deschisă complet
- refulare este cu ventil drept și este deschisă complet
9. Coeficientul de pierdere de sarcină pentru filtru, F , se consideră cu 20 % mai mare decât al al
sorbului corespunzător.
10. Lungimi specifice:
l 1=1 [ m ] l 6=2 ∙ i [ m ]
l 2=2 [ m ] l 7=4 [ m ]
l 3=1 , 5∙ i [ m ] l 8=25+ 5∙ g [ m ]
l 4 =1 [ m ] l 9=1 [ m ]
l 5=30+3 ∙ i [ m ]

REZOLVARE

Capitolul I

I.1. Calculul vitezelor fluidului:

- pe aspirație:

v a=0 , 5+0 , 1∙ √ i=0 , 6+0 , 41

[ ]
m
s
=1 , 01m/ s

- pe refulare:

v r=1+0 , 1 ∙i+0 , 4 ∙ g
[ ] m
s
=3 ,6 m/s

I.2. Calculul volumului tancului de balast:

V =300+5∙ i=310 [ m ]
3

I.3. Timpul maxim de balastare:

t=60+5 ∙ i [ min ]=70 min ¿ 4200 s
Atenție: pentru calculele viitoare timpul maxim de balastare se transformă în secunde.

I.4. Calculul lungimilor specifice:

 l 1=1 [ m ] l 6=2 ∙ i [ m ] =4
l 2=2 [ m ] l 7=4 [ m ]
l 3=1 , 5∙ i [ m ] =3 m l 8=25+ 5∙ g [ m ]=55 m
l 4 =1 [ m ] l 9=1 [ m ]
l 5=30+3 ∙ i [ m ] =36 m

I.5. Calculul debitului pompei:

- pentru navigație, facem calculul pentru un tanc de balast, deci:

[ ]
3
V m
Q= =0,073
t s

I.6. Calculul secțiunilor conductelor:

Pe baza ecuației continuității Q=S ∙ v , se determină secțiunile conductelor astfel:
- pe aspirație:
Q
=0,0730787364 [ m ]
2
Sa =
va
- pe refulare:
- pentru navigație, facem calculul pentru un singur tanc de balast, deci:
Q
=0,0202777778 [ m ]
2
Sr =
vr

I.7. Calculul diametrelor conductelor:

Pe baza relației care definește aria/suprafața cercului, S=π ∙ r 2, se determină diamentul conductei,
astfel:
- pe aspirație:

d a =2∙
√ Sa
π
=0,304 [ m ],

- pe refulare:
- pentru navigație:

d r =2 ∙
√ Sr
π
=0,160 [ m ]

I.8. Standardizarea diamentrelor conductelor:

Dacă s-ar proiecta o instalație de balast având la bază diametrele conductelor rezultate din calcul,
executarea acesteia ar fi aproape imposibilă deoarece nu ar exista conducte pentru executarea acesteia,
pentru aceasta, diametrul conductelor se standardizează, după cum urmează:
15 mm 65 mm 200 mm 500 mm 1050 mm 1500 mm
20 mm 80 mm 250 mm 550 mm 1100 mm 1600 mm
 25 mm 90 mm 300 mm 600 mm 1150 mm 1700 mm
32 mm 100 mm 350 mm 850 mm 1200 mm 1800 mm
40 mm 125 mm 400 mm 900 mm 1300 mm 1900 mm
50 mm 150 mm 450 mm 1000 mm 1400 mm 2000 mm
- pe aspirație:
Alegem diametrul standardiazat imediat superior, d a , celui determinat prin calcul, d a , dacă
s

diferența dintre d a și d a este mai mare de 5 % din diferența dintre diametrele standardizate între care se
s

află diametrul conductei determinat prin calcul d a , în caz contrar se alege diamentrul imediat inferior.
d a =300 mm
s

- pe refulare:
- pentru navigație:
- se alege diametrul standardizat, d r , pe același principiu ca pentru aspirație.
d r = 150 mm
Atenție: pentru toate calculele, de acum încolo, se vor folosi numai diametrele standardizate.

I.9. Recalcularea secțiunilor conductei

Deoarece secțiunile reale ale conductei s-au schimbat în urma standardizării diametrelor acesteia,
rezultă că secțiunile conductelor sunt:
- pentru aspirație:
2
π ∙ da
=70650 [ m ]
2
Sa = s

s
4
- pentru refulare:
- pentru navigație:
2
π ∙ dr
=17662 , 5 [ m ]
2
Sr =
4
Atenție: pentru toate calculele, de acum încolo, se vor folosi numai secțiunile rezultate în urma
standardizării diametrelor conductelor.

I.10. Determinarea vitezelor reale

Întrucât vitezele reale ale fluidului pe conducta de aspirație, respectiv cea/cele de refulare s-au
schimbat în urma standardizării diametrelor, rezultă că valorile vitezelor fluidului sunt:
- pentru aspirație:

va =
s
Q
Sa
=0,0000010332
s
m
s [ ]
- pentru refulare:
- pentru navigație:
 vr =
s
Q
Srs
=0,000004133
m
s [ ]
Atenție: pentru toate calculele, de acum încolo, se vor folosi numai vitezele fluidelor rezultate în
urma standardizării diametrelor conductelor.

Capitolul II
Calculul pierderilor de sarcină pe aspirație

II.1. Calculul pierderii de sarcină liniare pe aspirație

[ ]
2
la v a 6 0,0000010332 N
hlin =λ ∙ ∙ =0,206 ∙
s
∙ =0,0000000002 2 sau [ mcol . H 2 O ]
a
d a 2∙ g
s
300 2 ∙ 9 , 81 m
unde:
λ - coeficientul de rezistență hidraulică liniară (coeficientul lui Darcy). Pentru calculul lui λ
v❑
a ∙ da
trebuie stabilit regimul de curgere al fluidul, în funcție de numărul lui Reynolds, ℜ, unde ℜ= , s s

υ
astfel încât:
d a - diametrul conductei standardizat pe aspirație, determinat anterior
s
[m]

v 2a - viteza fluidului standardizată pe aspirație, calculată anterior

s [ ]
m
s

[ ]
2
m
υ – coeficient de viscozitate cinematică a fluidului, în cazul nostru a apei, υ=1 ∙10− 6
s
- pentru regimul laminar, când ℜ(309 , 96)≤ 2320 , avem:
64
λ= ℜ =0,206

- pentru regimul intermediar, când 2 320< ℜ< 3 000

- pentru regimul turbulent, când ℜ≥ 3 000, avem:
- formula lui Blasius, pentru 3 000< ℜ<100 000
0,3164
λ= 4
√ℜ
- formula lui Konakov, pentru 100 000< ℜ<10 000 000
1
λ= 2
(1 , 8 ∙lgRe − 1 ,5)
l a - suma lungimilor conductelor pe aspirație:
l a=l 1 +l 2 +l 3 [ m ]
g - accelerația gravitațională

g=9 , 81
[ ]
m
s
2
 II.2. Calculul pierderilor de sarcină locale pe aspirație

II.2.1. Calculul pierderilor de sarcină la intrarea în conductă

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 276, lit. a, fig.
174, astfel încât:
h∫ ¿=ξ 2 ¿
va
∫ ¿∙ 2∙gs =0,50 ∙0,0000000527=0,0000000264 [ ]
N
m
2
sau [m col .H 2 O ]¿

unde:
ξ∫ ¿ ¿- coeficientul rezistenței locale la intrarea în conductă, ξ∫ ¿=0 ,50 ¿

II.2.2. Calculul pierderilor de sarcină pe filtru

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 282, tabelul 25,
astfel încât:

[ ]
v 2a N
h F =ξ F ∙ =4 , 44 ∙ 0,0000000527=0,000000234 2 sau [ mcol . H 2 O ]
s

2∙g m
unde:
ξ F - coeficientul rezistenței locale în filtru, ξ F =ξ S + 20 % ∙ ξ S=4 , 44 , unde:
- ξ S - coeficientul rezistenței locale în sorb
d a [ mm40
s
] 70 100 150 200 300
ξS 12 8,5 7 6 5,2 3,7

II.2.3. Calculul pierderilor de sarcină pe cotul C 1

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 278, lit. b, fig.
179, astfel încât:

[ ]
2
va N
hC =ξC ∙ =0,0000000676 sau [ mcol . H 2 O ]
s

1
2 ∙ g m21

unde:
ξ C - coeficientul rezistenței locale în cotul C 1,
1

[ ( ) ]
3 ,5
d α
ξ C = 0,131+ 0,163 ∙ ∙ =0,1643824 ∙ 0,6666666667=ξC =0,1095882667
1
R 90 1

unde:

- ( dR ) - caracteristică a cotului C , este dată prin observațiile de la începutul proiectului

1

- α - caracteristică a cotului C 1, este dată prin observațiile de la începutul proiectului

II.2.4. Calculul pierderilor de sarcină pe valvula V 1

 Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 280, lit. f, tabelul
22, fig. 186, astfel încât:

[ ]
2
va N
hV =ξ V ∙ =0 2 sau [ m col. H 2 O ]
s

1 1
2∙ g m
unde:
ξ V - coeficientul rezistenței locale în valvula V 1,
1

d−h
0 1/8 1/4 3/8 1/2 5/8 3/4 7/8
d
Ξ 0 0,07 0,26 0,81 2,06 5,52 17 97,80

Conform tabelului și respectiv a observațiilor de la începutul proiectului ξ V =0 1

II.2.5. Calculul total al pierderilor locale pe aspirație

hloc =h
a
∫ ¿+ hF +hC +hV =0,000000328
1 1
[ ] N
m
2
sau [ m col . H 2O ] ¿

II.3. Calculul total al pierderilor de sarcină pe aspirație

ht =h lin +hloc =0,0000003282

a a a
[ ]N
m
2
sau [ m col . H 2 O ]

Capitolul III
Calculul pierderilor de sarcină pe refulare

III.1. Calculul pierderii de sarcină liniare pe refulare

- pentru navigație:

[ ]
2
lr v r N
hlin = λ ∙ ∙ =0,0000000015 2 sau [ mcol . H 2 O ] unde:
s

r
dr 2 ∙ g
s
m
λ - coeficientul de rezistență hidraulică liniară (coeficientul lui Darcy)
- pentru calculul lui λ trebuie stabilit regimul de curge al fluidul, în funcție de numărul lui
❑
vr ∙ dr
Reynolds, ℜ, unde ℜ= s s
=619 , 95, astfel încât:
υ
d r - diametrul conductei standardizat pe aspirație, determinat anterior
s
[m]
❑
v r - viteza fluidului standardizată pe aspirație, calculată anterior
s [ ] m
s

[ ]
2
m
υ - viscozitatea cinematică a fluidului, în cazul nostru a apei, υ=1 ∙10− 6
s
- pentru regimul laminar, când ℜ≤ 2320 , avem:
 64
λ= ℜ = 0,1032341318

- pentru regimul intermediar, când 2 320< ℜ< 3 000

- pentru regimul turbulent, când ℜ≥ 3 000, avem:
- formula lui Blasius, pentru 3 000< ℜ<100 000
0,3164
λ= 4
√ℜ
- formula lui Konakov, pentru 100 000< ℜ<10 000 000
1
λ= 2
(1 , 8 ∙lgRe − 1 ,5)
l r - suma lungimilor conductelor pe refulare:
l r =l 4 +l 5+ l 6+ l7 +l 8 +l 9 =101 [ m ]
g - accelerația gravitațională

g=9 , 81
[ ]
m
s
2

III.2. Calculul pierderilor de sarcină locale pe refulare

III.2.1. Calculul pierderilor de sarcină pe valvula V 2

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 279, pct. 6, lit. a,
fig. 181, astfel încât:
- pentru navigație:

[ ]
v 2r N
hV =ξ V ∙ =0,0000000008 2 sau [ m col. H 2 O ]
s

2 2
2∙ g m
unde:
ξ V - coeficientul rezistenței locale în valvula V 2, unde ξ V =3 ,0 ÷ 5 , 50
2 2

III.2.2. Calculul pierderilor de sarcină pe cotul C 2

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 278, lit. b, fig.
179, astfel încât:
- pentru navigație:

[ ]
v 2r N
h c =ξC ∙ =0,000000003 2 sau [ m col . H 2 O ], unde:
s

2
2∙g
2
m
ξ C - coeficientul rezistenței locale în cotul C 2,
2

[ ( ) ]
3 ,5
d α
ξ C = 0,131+ 0,163 ∙ ∙ =0,1415624 unde:
2
R 90

- ( dR ) - caracteristică a cotului C , este dată prin observațiile de la începutul

2

proiectului
 - α - caracteristică a cotului C 2, este dată prin observațiile de la începutul proiectului

III.2.3. Calculul pierderilor de sarcină în teu

- pentru navigație:
Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 282, pct. 7, fig.
190, lit. f, astfel încât:

[ ]
2
vr N
hT =ξ T ∙ =0,0000000021 2 sau [ m col . H 2 O ]
s

2∙g m
unde:
ξ T - coeficientul rezistenței locale în teu, ξ T =0 , 10

III.2.4. Calculul pierderilor de sarcină pe valvula V 3

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 279, pct. 6, lit. a,
fig. 181, astfel încât:
- pentru navigație:

[ ]
v 2r N
hV =ξ V ∙ =0,000000095 2 sau [ m col. H 2 O ]
s

3
2∙g
3
m
unde:
ξ V - coeficientul rezistenței locale în valvula V 3, unde ξ V =3 ,0 ÷ 5 , 50. Se alege ξ V =4 , 5
3 3 3

III.2.5. Calculul pierderilor de sarcină pe cotul C 3

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 278, lit. b, fig.
179, astfel încât:
- pentru navigație:

[ ]
v 2r N
h c =ξC ∙ =0,0000000299 2 sau [ m col . H 2 O ]
s
unde:
3
2∙g 3
m
ξ C - coeficientul rezistenței locale în cotul C 3,
3

[ ( ) ]
3 ,5
d α
ξ C = 0,131+ 0,163 ∙ ∙ = 0,1415624
3
R 90
unde:

- ( dR ) - caracteristică a cotului C , este dată prin observațiile de la începutul

3

proiectului
- α - caracteristică a cotului C 3, este dată prin observațiile de la începutul proiectului

III.2.6. Calculul pierderilor de sarcină pe cotul C 4

 Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 278, lit. b, fig.
179, astfel încât:
- pentru navigație:

[ ]
2
vr N
h c =ξ C ∙ =0,0000000299 2 sau [ mcol . H 2 O ] unde:
s

4
2∙ g 4
m
ξ C - coeficientul rezistenței locale în cotul C 4,
4

[ ( ) ]
3 ,5
d α
ξ C = 0,131+0,163 ∙ ∙ =0,1415624
4
R 90
unde:

- ( dR ) - caracteristică a cotului C , este dată prin observațiile de la începutul

4

proiectului
- α - caracteristică a cotului C 4, este dată prin observațiile de la începutul proiectului

III.2.7. Calculul pierderilor de sarcină pe sorb

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 282, tabelul 25,
astfel încât:
- pentru navigație:

[ ]
v2r N
h S=ξ S ∙ =0,0000000781 2 sau [ m col . H 2 O ] unde:
s

2∙g m
ξ S - coeficientul rezistenței locale în sorb
d a [ mm ]
s
40 70 100 150 200 300
ξS 12 8,5 7 6 5,2 3,7

III.2.8. Calculul total al pierderilor locale pe refulare

- pentru navigație:

hloc =hV +hC +h T +hV + hC +hC +h S=0,000000246

r 2 2 3 3 4
[ ]
N
m
2
sau [ m col . H 2 O ]

III.3. Calculul total al pierderilor de sarcină pe refulare

ht =hlin +hloc =0,0000002475

r r r
[ ]
N
m
2
sau [ m col . H 2 O ]
 Capitolul IV
Calculul pierderii totale de sarcină pe întreaga instalație

H t =ht + ht +h g=1,0000005757
a r
[ ]
N
m
2
sau [ m col. H 2 O ]

unde:
- h g - înălțimea geodezică, din observațiile făcute la începutul proiectului, h g=1 [ m ]

Capitolul V
Alegerea pompei

Pentru alegerea pompei se majorează cu 20 % pierderea de sarcină totală prin instalație, H t ,

precum și debitul pompei, Q , astfel că va trebui să alegem din catalog o pompă cu următoarele
caracteristici:

H f =1 , 2∙ H t =1,2000006908
[ ]
N
m
2
sau [ m col . H 2 O ]

[ ]
3
m
Qf =1 , 2∙ Q=0,0876
s